Adevěrul, septembrie 1946 (Anul 59, nr. 16653-16676)

1946-09-01 / nr. 16653

S*sg*na 2-2 fi SE|'ERUL mă orul: Arad: I. T■ A.-Ciocanul, fav. Ita. Cra-ovcu F C. Craiova-Juventus» j JUttctu.’n­e nef.rejti sunt sluNlte să Privesc pe fercastă ploaia mono- ’• ni rrirVA­, _ _ . ___ creeze ndorn şi eresuri .dai acum o tonă iar ca utsnacţie inu tu. ţese na- ( Ploeşti, Prahova-U. D. R., fav- Pra­­jună, in vreme ce nis*ta cuprinsese s. sui de ge­m, și am impesîa cu sun' j “°(Ya-. j valea Prahovei un ciocan care după asediat. nm-ninvat ae neurastenie1 timișoara: C.F­ R.-*,U“. fav. CFR. 1 Jelui vomat se arăta caua toni,­­caula 1 nu vreau sa ma. $~»u ut jawte sa -ae dreo cele doua'puncte^“tevfato­' CIUi; Fi.rax'i‘u1’ £av- Ffrar-.. |S* învingă o temem cu och­L maii frig cu nasurile roșii De gutu.su, ne­■-­­* _ Mâine la Ciut­lești Oi*a ăB.is^g Carmca - Dcrcnagant Ora ti s.3tts tu. F. a. - Lj^er’isilLea In cadrul etape! a 2-a din Divizia Naționala A,^ se vor disputa mâine pe stadionul Giuleș.i. două matchuri ioar.o îateresante. Gra âO;îi j Cttpm­en« Dsmatgcni In deschidere se joacă matchul Car­---1 ■ I_)sjriTi&sant. .PaTiîrta ai■» mm-D.rmagant, Partida va da prilej pixjăru a dintre adversari să-și adju-torului p 316 mvmgd- Toate sporfiiide lee 11^1­.e. "Asculu-m­ă pe m ne, al­t ziar pemru a relua usirei ietoamna ca' Pe teren se vor alinia urrrit , ELECTRICA (Timișoara) a lu rat în i­să vezi că n’o să mai ploua nic-odată. i-iafca. mtâmeac oameni rehs^ți de echipe: ' ' urmatoara­ e 1 Divizia B după ce a învins pe Spor- j Am citit eu undeva că n o să înă-H frig cu nasurne roșu ne guturai ne-CAR­MEN: St lones­u Panaiu No tins (Pîie?t*­ cu 5-3 £2'1)- {.P-tota cinci anii" _ i guz.ori .prevueatori cari au venit cu vac- Simatec Marin­escu, Slclovan. Parvu (Dumitrascu), Marian, Fatlan Farkas ,?i Tot joc. DERMAGANT: Ceva tărie- Beniov- t­sky, Soloszi. Gicu. Bojté. Zamjar. Szu -O, Incze XIe Vocsar­i^i’2 S7sE0 CFR-Ltfeet^atea In al doi.ea match, vor apare pe teren cele două­­.11 “.uri ale C . R.-lui (Buc.) șî Libertății. Ca și primul match, partida este foarte deschisă- victoria urmând sa revină celui care va şti să profite de greşelile adversarului-Iată echipele ce se vor înfrunta: C. F. R. Sadowsky, Ghiuritan- As­­biceanu. Urecheaţii. Mari, Tănăsescu. Lungu. Socec, R. Florian- Firoti şi Bogdan. LIBERTATEA: Weber- Mélán, An­talit, Larovetzky, Nagy. Micu. Atlas, Bariha, Spîelman, Baralky şi Bedo­­dsîo aetorii la V­enuts Inaugurarea sezonurlui pugilist de toamnă Odată cu reuniunea pugilistică de astăseară­ de la ora 19 pe arena Venus, se va face şi inaugurarea sezonului de toamnă. Cu această ocazie vor reapare pu­­gilişti de clasă printre care remarcăm Ile Constantin Cîonoiu, Grigore Je­­lesneac- Florea Sinomir, ş. a. Programul are trei partide profesio­niste din care nu se poate da prefe­rinţă vreunuia, deoarece vor fi toate de egală tărie şi amploare. Ia­r dealtfel eu arată programul complect: AMATORI Im Sf­ anomir — Gr. Nicolae, 3 rep. a 3 minute. M. Voinea — M. Iorlan, 3 rep. a 3 minute- 1 ' PROFESIONIȘTI C. C­.onoai — A. Weintravb* 10 re­­prize a 3 minute. Gr. Jelest.ean — FI. Stanomir, 10 re­­prze a 3 minute Tom­a Ilie — C- Stănescu* 10 re­prize a 3 minute. Div'era Națională 12. AzEi Grîwfcts €. F. fB. -Tc­ îiti/gi Bih­sir- 1 SVIitl'ites­­teîi*ea Tr^ xlor * Po3 Vechnica Divizia B începe Duminică în toata ţara. La Bucureşti, cele două rastehv­î ale primei etape: Griviţi CPR-Tex­­tila (B’ih’jsi) şi Un. TiIcolOT-Pntt^eh­n'ca (Timişoara) se ven disputa Sâm­­băti şi Duminică spra a evita concu­renţa.­­ • Primul se dispuă azî la Ciuleşti. Textila, debu­ând pe arenele Capita­­lei după o serie de victorii asupra u­­nor echipe de valoare din soccerul românesc. Gri­viţa CFR­ are o misiu­­ne grea în faţa puternicei formaţii moldoveneşti-Unirea Tricolor-Politehnica (Timi­şoara) se pîspută Duminică diminea­ţa pe arena din faţa Gării de Est. Timişorenii trebue să furne Im­iens pe­tru a scoate o victorie Unirei Trî­­colea­, d­­oar în bârlogul lor. In schimb oboreni, nu vor să piardă pentru a dovedi drepturile ce aveau pentru a rămâne în prima divizie. I?« A. 33. c4M­.îV­,c© în „Caia*sa WÎGfSPÎR” în clasamentul pc cch*ne a .-Cursei Victoriei'1 conduce U-A.B. (N. Chi­­comban- Tr. Chicomban și N. Geor­­gescu) cu 55 ore 53 min 50 sec. Ur­mează: Vif. Docta cu 57 ore 12 min. 22 sec­ și CFR cu 59 ore 31 min. 57 sec. Individual conduce N. Chicomban, (UAB) urmat de C. Grigorescu, N. L Ţapu. Norhadian ş. a­Teatru' politic este de esenţă de­­nunţate spectatorilor greci. Com­e­mocratâ. Ei ^ a născut şi s’a desvo - dia politică — se lat intr’o Alenă .K­.-rS, unde cu- — nu se hrăneşte am .auaa. ros ac- avea ce.ace se cmania, spun pani- teatrul taci.hate m dialog şi vântul autorilor con.i.i se măsura nuntă şi biciues'e. Ea amuză şi se zan”... Faptul că democraţii, atunci clone în dirijarea acţiuni*. De şl țli.ea pă.-ul cu oratorii sau ge- amuză. Ea nem n. Cratîrms și Eu.dlîs. Iar releva aspe uvy V. x~,a v* ... - «'*•'***'-» v.ditc 114 011 LVC itZoKZ Ha înl’erează abuzuri șî stăpâid tre autoritate in Atena se meni pentru acel mânunchîu de buni bpecteie vîzîbl­e a’e unei lăsau uxontoaţi şî se amuzau de giu- factori. Costache Antonîu. Vasi,Iu TEATRE XOST710 : AlfuraUarbra. TKA rWT AUIAMBRA : MalAniile. CHA 171 NA IZIONDA: Sl retnarul. C.Radina Volta BUZFSTL Profesorul de traiu-Czâ­r:RA­ZIN­A OiiboNDA : Suzana GRADINA COLOS Compionatul dragostei, GRADINA AURORA ra.ca Dudesti 89). Sa­­crificarea lui Isac GRADINA VOX I’FORIH: Habanera FORUM : Anuu la lolen­e ' COMEDIA : Bal ,a FagAn­au. ATLANTIC: Asa vrea Cuuidon. C1NEKSATOSRAFE AKO: Relache SCALA: Valetul conitel. CAPITOL: Oameni de mâine. TRIANON: Prin dragoste la moarte. DACIA Bâlneaia Divdiia iwaîă A in prowlaacîe In provincie se dispută pentru Di­vizia Naţională A* cinci matchuri de real interes pentru conformaţia cla­samentului. Programul acestea­ partide este ur­­ m- LA OÜEOTÄIiLE VREMII Grădina Cinema PROGRES (B-dul Elisa­­beta 3): Cea mai iubitâ femeie. EXCELSIOR: Patimi Iccâtusale. I CENTRAI : 1.inc@.‘0­TIVOLI: Cea mai iubiţi femee. FANTASIO: Caut o nevastă. REGAL: Corsarul. DALES: Iţi cânt durerea mea. SELECT: Serenida din Va­ra Soarelui FEMINA: Surprizele din vagon-Uta. ARPA: Agenta secretă VICTORIA: Ispitele trupului. BUi.hv pai ace­s­et­ta secretă. CASANDRA: Zorite negre. LUXOR: Nimic nu mai cade. CORSO: Acela care primeşte palme. OMNIA: Copilul nimănui. NISSA: Bufallo Bill. AIDA când dragostea nu­soreşte. AMERICAN Nebunul străzii. ALIANŢA: Trei băeţi şi o fata. DUMINICA: LA d-sa nu a isbutît să frământe cu proprii mâini, in tipare proprii, o societate modernă. Eroii d-sale sunt copiați după Caragiale; eî se expri­mă ca acum cincizeci de an’, voca­bularul Ier răsună in urechea spec­tatorului ca ceva „auzit” șî aproape : S A N D A, “ 1 • ' _r#$» *rtrf*r* r*t }—r** Ţ y-o r'«:rţ? <*■«•»'1»* VrPntrz ra f)'* 7/znn5 sfăut na^'ul, innrt'vX. etc. să practice și me­fi -Iată înlr’adevăr o cop’lă care va sD să sc desr-Tfp In via^'u chiar dacă ar fi ca existența să nu mai curcă pentru ca atât de lin. cum e cazul, a­­cum, sub acoperişul părintesc• SI nu știu zeu, Sart do. dacă ploaia Care se revarsă acum, neîncetat psste pădu­­rile arse ale munţilor tăi dranic nu este ,-i expresia de jale a Harghitei că o părăsești, acum. Dar în toamnă când vel rvCfit Ti vânatul cerbilor S! sever aprinde iarăși în nord’le superbe de *'? culm» s-dnte: fip sfere. asemânătoa­re cu scânteerea ochilor tăi mar’- soa­­fsî va tr'm'îs ra~eie cele mai lu­­brazii își vor izvoarele îţi vor st­ra. B’ne ai venii iar printre noi- stă. până Sanda, domn'+a munţilor. El Marahtta REVISTĂ FORBAJiM REGALE Serie Koio? — Autul XII! — Anărutâ cu întârziere, ,.R'~vi»ta Fua. de.ffi'r I.egale“ pe *una înlî- concen­trează în paginile eî colaborările scrii­­torilor isoştri de seamă, alături de pre­zenței, unor cond- *a mai tinere, dintre care nu lipsesc debutanții. Diversă ca material s­ prsemsîr!. R. F R. cortine ar'îcole, beietriitîfcS tex­­te, cronici, etc , semnate de d­î* G Că. h.nes-nj. A­. Rosetlî, Ai. P' Ij'nnîde, Vladimir Strsitiu, Serbm Cîoculescu, Petru Comarnescu, Vî­ rlî Ierunca So­­rana Go-tan, Fugen J-bdl-sno, C-T*în Groru. M­’ la Banus, Ieromî­m Şerbu, Florian Nîcolau, TR-al Lemnarii. Fe­lice Aderca, Ovidiu Consta-’înescu, Ion Caraion, M Roşea, Emil Vora, etc. Numerele 8—-9 vor apare îmmr*mâ şî vor fi în librărie între 20—25 3cp. tul este învingător) Dacă nu aduce o Intrigă prea nouă. „Aşa vrea Cu tuden’’ are sî­­t maţii amuzan,e, şi unele replici piî­chiva... Azi te sui în el şi poi mâine te dai jos din el la Bucu-cum zice oraş, Dar nu ră, pe Regele, cu ochii tăi? 1 ^**. Alt — Așa cum te văd pe Dumnea- E bine în tren, zice Paras­­ta cu och­i mei. Cu ochii Tăi, Pcreschivă?... Lui moș Gavrilă nu-i vine să iei 500.000. in* aed®.a făcute de o mobilă grea­­­ră pi.ni de noroi, când o­mnul d.ntro cameră intra-a.) b­un ca sa mă aflu Pe urma sa pornit ploaia, însoțită de tr'un restaurant şi trei a­ij.­» j ^ju­,vii t/i v k uliu tut J. v­ vij. u iuti V Calif Lu ( t # y .1 t ' % C.F.R. (Tg. Mureş) a terminat jocul 1 »ar acum câteva zile s'c deslănţuit urr.bro­.e de acasa, doamne cu pieptă­­tri.«!1 W® **xanarm .ywwne* Lucia de baraj cu Sonametan (Turda) cu ,furtuna, joăi ,întâi cu sgomote aido- !­uumra r^vasitu șî cu p-*mofi de siou- . . . „ wume^ cam lung pentru o scorul de 6-1 (3.0). MATCHUL I.VA.-Ciocanul va fi transrms la radio. Azi fia kiâ'r:eo3a Trap Pe hipodromul Băneasa-Trap se va desfășura astăzi o interesantă reuni­une de trap. In vedetă se aleargă premiul Fulger pietre care pu’­eau sparge capr­e. Bi­­neințel­rs că vremea­ sa răcor.t și aşa­­ cum se întâmplă deobicei ia muma, ploaia n’a m£, t­­oaie forme^' dala bureală până la txe acela care până dăde­u nici o importanţă ne pierindu-mi cea mai 1_________ ploaia n’a mai contenit, pisăloagă sub i Ud leoarcă revin in cameră și cuta­­­re$na' . i9 Par * onm o prnx „ nici o carte din cele aduse nu mă în- I Dar Sanda nu are nevoe de această ia rdr CUID a Crezut ca e care ’adună la”s art* , torent, — vm semnal pentru insulți că teresa b acel moment neavând cea­ podoabă regească pentru a fi dom- j bîll©, în interesul țării, al poporu­dotate ale trupului. ^ ^ viicglutum a luat sfârșit. Și cum e mai bun de făcut mă culc tona 'na- (mta plr^.r ^ har^terte, pe care Ze-o : ,uj rom&n fJ g t Jo-'ul austriac începe cu suma de 'omul curios, de unde cu o lună ina- miaza mare — dar nu noi adormi. stiam aut de frucuţă. ! „ . .fnn.ocih*iiti Ci Dor-, 1:— ,"r -------, “ r„V _ _ 1 -Jsmac mcepe “ suma de m e toţi voiau sa fugă din BucureşO 'ibtuşi mă gândesc să rămân pe po-1. Când era prea micuţa să facă | §1 ia Par.Ş 8 au j fuziona­t, are impresia Că O ne­sau alte oraşe călduroase acum toţi ăAţîe: mai. am de stat trei z 1 ~ ■“* sta incă :rei z le arise s’ar Uşor d3 spus dar greu de îmbrac din nou şi îes. Intru «. w. ;­­?u un localnic un moş cu barbă albă *« şfia dec&t să se joace cu n­etri­ pentru a avea succes şi nu face accep are® chiar a unei n®drep" Favniţlî noştri 1. Ondra, Lup. 2. Darabant- Decebal II. 3. Aviator, Ansa. 4- Enisala- Aron. 5. Wings, Polecuţa B. 6. Ely Lu- Vasal. 7. Antonio, Guli. 8- Duward- Bolid II. 9. Avanta L., Salcâm Roșu. 5 Septembrie, uifiimi! terîiron­eSc înscriere la Tirtrisl României La 8 Septembrie, se vor închide înscri­erile în Turul Ciclist al României, vc‘au înapoi, — ”în paturile lor". Tichetele la "rapide" s’au vândut d nîr’orlală pen i'ru o săptămână, au­tobuzele au fost luate cu asalt, iar alţi­ mai nerăbdători şi-au făcut ba­gajele în doi timpi şi trei m scări şi s’au postat pe şosea făcând semne disperate automobiliştîlor. Bar cele mai mute m­a­şini erau supraaglome­ra.«. împuţinarea vitegiaturiştitor, ur­mare a frigului a avut vizib’le efecte de ord’n economic-social ■ ■'limentele s’au îeftinit. negustorii şî chelnerii au redevenit oameni polit­.coşi. Unde sunt frumoaseie zi’* ou soa­tr&nX dtor4er^mfaff!li “T* COn‘ I1®17 Au dispărut ’’şorturi’“" şi doar aa O reprezentaţie? UJ Care V* o biată naivă care a plecat de acasă doar în pantalonaşi neştiind că toate au un sfârşit pe tu­rcea asta, se arată vânătă de frig, acoperită doar cu un "fulgarin" șî acesta de împrumut- în schimb au apărut sumedenie de cucoane în pantaloni. Dacă te uiţi îniU atent, iţi dai seama că cei mai multi pantaloni sun* croiţi caragh­os: pantaloni lu­craţi de croitorese dună cum o bună parte dintre doarme îs* falusára pan­(Urmare din pagina t­a) o realitate, ce se măsoară cu ceasor­nicul. El este discolo de timp. Gara­­giale povesteşte o savuroasă anecdo­tă in această privinţă. Pe vremea când Manolache Costache era prin­­ talon* d­e nădragii solilor, ministru, era așteptat de colegii lui I­­eneab­­­a «că orchestra "redau- la un important consiliu de miniştri, i raOtulu -bar' m“îod­a la modă, pe Bar vremea trecea şi nceraerul nu’ pare- s- poate dans® ’consul’. Fata mai sorea. Pe atunci nu era aici te-­blondă, cârnă şi c-m urâţ­ nă. aecea iefen, nici automobile Şi comeristu­l care conducea dmssfejrh un monom, alergau de colo până colo, prin oraș - a plec®- si ea Până mal ,eu dan a­­dar ru reușeau să găsească pe marele­­ Lorii ajungeau până -ji strada ed ; a sfetnic. ‘ spre nedulcerirea tnroî t­orător, oa-e Până pe târziu, eî fu găsit — și tre-1 s’a oprit să_ vadă drăcia: "ut; ta oem peste aite amănunte cărora nu-;?p^r- par n’a ^CSL se"e ,a• ~ mai Caragiale le poate da farmec. ’ rrti'am ^at seama ră ren pi un. într’o cameră la un hotel periferie ^Iconjga rst- tot o bună la ceva: vot. când șah cu muzicantul Wiest.—„Da' c ’’'■“aura din restaurant, fără să pl& mai lăsați-mă, nu-mi băieți ea,pul tec-1 . mai când vreau să fac marț pe musu | AmibPios sa-mi îm.p .tv­rc vtic—a Wiest”. Ș| astfel marile chestiuni tura până _la fem­inul fixflt — biete'c treocan pe ultimuii plan al prcocu.pă l 'termene fixate da oameni! --jrort | pe parcurs mi-am ber^dat mai în­­rilor, când pasiunea șahului infer-) v,nul d n*re acei» cari nu mn _ hsse ^ pujcvcrul și-apoiî haina, venea. nu nadsidea că vremea se va .rdreo- Take ionsSru sponea că nu e de Acest­e reReXtuni șî reminîscscite!+;i Propr• “h»ru­ tanba a p is­­ mirare că sunt atâtS» oameni »nor­anecCoVte se aștern pe hârtie, în nn»;^ focul. ..a preţ au alun«. Tei ove­ j j­jjqj ia noi; clima ar fi vinovată, informaţie, cetite­, că un mare etnn-J« câ antd acesta \ ugi^^m gres se va ţine, mi se pare la Beig­ad,! »dus degeaba. 102,11 JvJ -SPOT în care vor veni reprezentant ai­ multor state, toţi campioni rectaos­­en­ţi ai jocului ca Răgi, cu Regine Ș* cu alţi pioni îăcându-se astfel dovada că in lume pot fi şi aite congrese in­­ternationa’e tot aşa de pasionante pentru im:i ca şi acela cu care mir­­esc cei „Trei Mari”!.. Ferice de averii „ _ _ (Urmare din pag. l-a) n­-a văzut şi pet Rege... Gttvrlă s’t «*¥•! «fi pot să se ridice, pr n tren. Invenția lui Stephenson îi e­ sculat de pe donița pe care sta, ve mVc^Se^toanaTa torni lor, d.Roc’o de probramele ** p» totul stre­nă. I s’ar părea că e capac și fa închinat. P ZTMa mZril?Tilm ÎM 7"! TMrp! t dulap, ceva ca o ladă. - L-ai văzut tu, măi Pc­otsÎA un dulap! ceva ca ? ladi\ Llai »*** »nei Paraschi că e vrea joc ca să fie ceva serios, Zice tren ««* rW 1 dar e ceva prea serios, ca să fie joc, ei se mulţumesc nu »-1 defini, ci a-i pzviotica. Vor trece peste t2n­ Şi râuri, vor călători cu trenul st­u ca avenul, dar vor fi aceîa presanţi, ia congresul ia­tercaţional ds sal, toţi mani maeştri- Bucureştii sunt atât de aproape de gele de o fată din Costâna. S’a ai jocaud inventai d, « .ațelept al, p ■ ,limn­e, r7„„ *fo reşti. Unchiaşul nu-şi închipue că creadă, că poate să fie văzut Re orientului, ca să­­cape ăe 'condam-j Costăm. Prin urmare, colea, peste marc» Pedişahwlnî, jaouă, trei dealuri. Călătoarea-i şi îaU cran rabul * învins diplo-'descrie drumul de fier: un cuptor m­aţia. înţelepţii nu se lasă distraşi j lncins, care fuge, târând după el de marile probleme a!e vieţii... „ŞTRENGARUL“ opereta care a în-1 . , registrat record de aplauze record de­ ion). — (J b inua de tuUlu­ri SR -------------, ___ _____ ,_i spectatori şi record de incasă«, anunţă | Introdus noapte I trecută în l­­. r. , x , . . .. 1——• . .Mîrcea Şeptîlîci, care se dovedeşte i­n spectacole pe scena erăd nei cum­[a comerciantului Bogos Tad­or giea Come- ez.ta să le aducă acelea?, cnt.c, şi j O regret uitata pentru autor care jUn actor plin de fantezie, de sinceri- jIsbanda ,teatrul b­racaniar din strada general înţelege dela s..,e să-, ia în derâdere, fiindcă el nu­­ vădeşte unele însuşiri, esenţiale în f­tate şî de simplitate în expresie. „ştrengarul“ pleacă apoi îa tur­­iai^ V, tratU din laudă. Ea de- avea ceeace se cmamâ: spirit paratteatru: faci.hate in dîaiog şî T» ! Alături de .acest tânăr comedian, pfi ^ de cei ăi casei. Gr. Tăuşan 30, 40 de magazii pline cu lume şi ca e fuge de rupe pământul, ca un de TilCGR ŞOIMARU TSATOUi CGMS&1A: «Bai în Fâgădău» comedie în trei ace de d. Aurel Baranga TEATRUL AMIL ANTIC: «Aşa vrea Cupidei?» comedie în 3 a«ia de Sauvagcon şi Best mai sucit, s a mai întors, s’a chib­zuit. la spune-mi acum să văd. Cum îi Regele? Om ii? — Ora, ce să fie? Regele nu poate si fie om ca S SSÄS-” «oattlume., 'w* in*, mornmgu* Made. Parei ar fi »ÎT'T, ',basme că Tpâ’ sat în somn, cândva o azemgneal­ă.J“ la­ca se poarta cu , repezeală de roţi şi căruţe. | f t Extraordinare au fost robinetul j f ” % ’ lf°efan ddaPfTM’ 'de apă şi becul electric. De radio ^ f 52 TM'că nu nici nu mai încape vorbă, că e o cutie cu muztăţi şi la primăria din Costâna, dar el ştie cum face că se bagă primarul subt masă, de unde vorbeşte şi cântă cu nişte ţigani. Dar e de necrezut ,să învârteşti o clanţă şi să iasă din perete, când apă, când lumină, după cum vrei să întorci. A mai auzit el, fată, minciuni. De cum iese careva din Costâna şi merge până la Rădăuţi, la întoar­cere vine stricat la minte. I Dar Paraschiva l-a zdruncinat adânc pe unchi­aş, povestindu-i că­­ ASTĂZI... Je.n­ă m'.că’ de abea zece ani. Dar eu , Zid­^e mai €rjergic, Fiică ds avocat, prieten mvt m’rlotru, fe’ita nu -5 frjiere tfrnBi-dr cismăria, căci damă cm iudecă atât dn sănătoa rr­e": omul trebue să fie Inarma t în v'c. nent-nt toa'e îm.nreiurăr’le. Sande stufoasă un fel ds moș Crăciun care ,­cere sî niște- E cea mai mal plăcere Impresie. Dar Când Româna s’a t&(­ de fapt. Si ma consoleze că așa o ei să colinde tinutul- fie vara, cu 1 t n„-î - ^­îmi spune ca e la munte și să se întâmplă câteoda­tă să plouă și patru săptămâni fără întrerupere. Pe urmă — bine am ajuns: acostez lumea pe stradă! — am intrat în vorbă cu o doamnă între două vâr­ste, care mi-a spus că bolnavă de piept s’a s'ab­­it la munte. S a arătat mirată de d’sperarea mea. Cu un ric­tus în colţul buzelor subţiri loasa m'­a mă­t­ir­sit: ”Ce bi, bocanci in picioare, fie iarna­ pe sk'nri. S't când tui vonesteste despre escu­rslile ei cu fraţii sau cu ta ta­­stână, la pescuit păstrăvi, la culesul smeurei soi-i al bureţilor, och­e­ mari şi frumoşi se aprind de o văpae tai­nică si-ţi v’ne să iei acest censor fra­ged in mâini sî să săruţi obrajii ru­men de mersură aonotă, cănd'ndu-te pu- i în versurile lui Heine .,Şi aş vrea să mă­­ rog pe Dumnezeu să te mențină dea­simt, cârd luni de zile nu aud decât­ pururi, a fă* de curată, atât de gingaşă» -----—!—,—I TT?,- -- c{jt( fiq frumoasă". Cartea Naturei este lectura prefera­tă a Sandei — șî are toată dreptatea. Nicăeri n’ar putea d-sWnde mai bi­ne atâtea taine ale firs' si atâtea în. vătăm.inte folosiloare. Dar Sanda asa cu cei rece anișori al­e*. e si. o bună r­ospodină în caban de'a munte când sora mal mare e la B’-sj-o-r. are ea ar­tă de rândadiala casei si se achită de această sarcipă cu mulă indem*­muzica divină a streșineior! Uite in această muzică, pe care nu or'.c ne o poate pricepe voîu­muri. Vino sa-ţi arăt cimitirul unde mi-am cumpărat loc. Dar în timp ce femeia — probabil altădată frumoasă — îmi făcea aceste consideraţii menite să întregească du­olantul decor soarele biruind pen­tru un moment negura şi-a trimis o rază: — Uite ce kcn’neaza! — am strigat cu triumfător. , i mlm.tia mea este faptul că Sanda e — Nu-ti face iluzii! —’ mi-a spus­»* Nu se joacă, vă rog să femeia cunoscătoare a stărilor locale. '—J~** Și-apoi: Când se lum.nează d­espre Valea Fere! se spune aici ”că se lu­mk -sază a ploaie”. Când an văzut cum stau lucrurile dinspre Va­lea Fetei dându-mi seama că lupt» cu elementele naturii e o md —'heri. naivitate din ruartea krewinicului osn jtst rcară slnmnff. nanio*** -t’- ră am alergat sire gară pentru a în-j »■■»„ fteemrî, blakiuri să bată cue să p­ora ’un tenet“., ■­­d’-'-’a-cd Tuberculoasa a strigat dună mins: ' rt nn s» -tfa "De ce nu mai stau sî asculţi muzica divină a sTeşinelor?" Am cumpărat un tichet ’*în picioa­re“. cer, ca în icoane, din pricina co­roanei grele, și calcă binişor, să nu le cac a căciu­a de aur din cap că de! pardoseala pe ur­de umblă îm­păraţii nu-i netedă întotdeauna. Mai ales, fata i-a spus cum ‘că Re­gele, n’are nici suliţă, paloş, pa* t6iitî,rte­­văză şi ghioagă, ce nu s’a mai po­s' Nu se poate, Paraschivă... tu' ȘTIRI ARTISTSCE : n’ai fost la București. Cine știe , , *l'irans7A « *• I Prîvul cÎc’l de reunion!­ru atracții senza* una..-i fi nimeni. . I­ntr^si,. (n dnmnnlul hipnotismului, sugestiei Moșului Japurda nu-i plac ciin- te’cpaMei dat de maestrul Koros’a-iarigl. «rata fi -iwto-mtai«. «ic«ecam.|i;r,ur UtStJZt. A . • I piwnt» níicta itfttüor ?i a somi tăvilor din • A9*{|i3CZi lumea medica’­ă. I &r. 7 tatani din Roma s’au indignat și, Baranga nu ne-a dat in comedia sa înșelat îl pedepsește aducându-1... piesa a. căzut, bpectatorul roman se n*Ci**un fior dramatic, autor coinvic, sub acoperământul conjuga’. Cam acesta este conflictul din „Aşa vrea Cupido»"' şi pentrucâ autorîi, deşî vroia generos, k.1 sfârşise războiul cu Car­ag­neziî, ieşise învingător; avea stimă pentru credinţa şi cura­jul învinsului. El cerea din partea au­orul­ui său favorit, Plaut, aceia?! generozitate, aceia? respect. Spuneam că teatrul politic trebue să mai fie obiectiv şî cui­agios. Ah­­... „ caduc. Ma! mult, unii dintre eroi nu stolan, îndrepta glumele lul asupra ; sunt, in expresie, prea departe de conducătorilor Atenei, preluând­u- i, Coana Chiri­ţa’’ acele comedii vi se­supră-şî toate riscurile. E’ era, insă­­­rie şi cu cântece, ale lui Vasîle Ale­ ______________ ______ obiectiv. Prietenii mărturiseau că­­­xandri. Îmi pare rău că debutul n ne de haz. In plus este jucată' tre dacă la putere s’ar fi găsit atunci ! d-lui Aurel Baranga suscită mai­ scena teatrului Atlantic intr’un sil ,­aristocrații din tagma cărora au­ mu!t rezervele, decât laudele crlcl-Jocci den­ta’, grație maî’ ales d lui totul făcea partei, Aristofan nu ar fi, culuî. Mire« Sentîlîrf LITICA PTATEfl (Urmare din pag. l­a) i cereri, in forma cea mai modes ă ac­astă atf ă a degtiiu alia'a ma- posib.iă, ce ars'dinejl^e plauzibil»» reior democrații, dar că » fost o!ca rațiuni diplomatică au pu ut ccbci s-raniă a lor. Și acîste modeste revendicări, iustlfica r-ep n^erea lor? Proec ui triAaFlor de pace e sxprimâ.id ni? o realități eviden-, op?ra, cum se spune, b.ne chîb* te, in^ontestabiie, di fest res- zeiță a celor patru mari miniștri pli!Se. Ia:ă ce opinia pabîîcă ro-1 de externe ai marilor pu cri de­­mân­­ască, nu intcl-T2. nu poa e!­mocratice și sclumbar­a, mod.il« înțelege şi nici nu e de înţeiss. i cares iui, ar putea crea mari şi de ce accas'ă hotăr îrc nedrcap- S-'d­3 complicaţii. Aşa se spune, tă a simţului dc drepta e? D«' j Na vedem cum, dar dacă se spu­­parta de m'nc gândul de a face­­ ne. poate să fie exac . Ds» atunci din acrast ristă problemă, una, dece proect de pace şi nu defini­­de politică internă. Accs'­a, snun­­tivet? Dece discuţie asupra iui urii, ar fi pu­ut să sc pre- jîn r’° Conferinţă de 21 puteri şi în diîc­îte comisiuni? Dece toate . loc patru min'şiri de externe, sau mai infirmării acssora. Oricum, ceia ce este fapt este că opinia noastră publică e dezi prezentare la Paris, cu minimul de B. Brân­șleau­u nH CU GIRISM. Siffl (Urmare din pag. l­ a) cău, cu un creion albastru, diverse obiecte. Era evident, că are un­ simţ al humorului foarte ascuţit şi că e într’o sănătate excelentă, cu toate că părul său cărunt şi braz­dele adânci de pe faţa lui, erau o dovadă vie a sarcinei grele pe care a purtat-o pe umerii săi, în im­pul războiului. Nu ,pot reda exact cursul con­.. _ î „ . ..n C X Ao tn 'n n^pJce^ce versației noastre. Insă subiectele ‘discu'a e erau avansarea sociatis­m­ului în țările noastre și meto­dele variate pe care le adaptăm. 2**JL « Staiin a pus multe întrebări asu- 'v pra operei guvernului laburist, şi când i-am descris măsurile care au fost şi vor fi luate pentru na­ţionalizar­ea industriei de bază el a răspuns cu cm rază: „Foarte juste". Harold Laski, Alice Bacon şi Harold Clay discută diferite as­pecte ale economiei ruse şi după d­ecursuri elocvente, generale, şi un schimb de ţigări, în timpul că­ruia Stalin a acceptat una engle­ză, el începu să vorbească despre speranţele pe care le are într’o prietenie durabilă anglo-rusă. In tmpul acestei conversaţii el a făcut o remarcă foarte semnifica­tivă, care, cred că trebue să fie cunoscută şi de marele public. Redau în esenţă ceea ce el a spus: Au criptat două căi pentru rea­lizarea socialismului, calea rusea­scă şi calea engleză — şi este clar că amândoi am încercat să ajun­gem la aceeaşi ţintă fiecare în fe­lul nostru. Drumul apucat de ruşi a fost mai scurt şi mai greu. Pre­mierul Stalin ne-a atras atenţia că adepţ­i lui Marx-Lenin, nu au crezut că drumul lor era unicul drum spre socialism. Metoda par­lamentară are un proces mai lung Oricare ar put­a fi diferenţele in­tre noi în momentul de faţă, ră­mâne marele şi istoricul fapt că Anglia şi Rusia, două din cele mai mari ţări ale lumii, se mişcă în di­recţia socialismului­ Amândouă ţării® su acci­iţi obiect „In Anglia, prin me­toda parla­mentară electorală, —* continuă Stalin — a fost posibil să se son­deze fiecare om responsabil în ţară dacă doreşte socialism sau nu; însă în Rusia, în trecut exista un nivel de cultură foarte scăzut, şi ţăranii erau o problemă foarte mare, salariile urcate în mod sistematic, chiar fără control deplin asupra comerţului, statul ar putea inter­veni şi ar putea vinde la preţuri mai reduse, forţând astfel scăde­rea nivelului preţurilor — totul fiind în beneficiul muncitorilor. Dificultăţile noastre nu sim­t atâ­t de mult Am văzut din experienţă, că prin naţ­onalizarea industriei de bază, a băncilor şi a comerţului, şi destinând o parte din profit re­ducerii preţurilor şi îmbunătăţirii standardului de viaţă şi restul ex­pansiunii industriale, guvernul so­vietic a realizat câştigul dublu, al unei reduceri a preţurilor şi­ al unei urcări generale în cantitatea şi varietatea producţiei. In linii mari, el nu crede ci în Anglia avem dificultăţi zil­­­are cu cele pe care le-a avut -.­sia după revoluţie — război civil şi foamete — încă el ne preveni că „burghezia noastră deşteap­ă şi cu experienţă” ar putea să fie pentru noi o problemă mai grea decât în Rusia, unde vechea clasă conducătoare era numai „ridicu­­lă” şi înrăită. După cele câteva formule de politeţe inerente şi urările respec­tive, cum trecuseră două ore de când şedeam de vorbă, ne-am luat rămas bun luând cu noi imaginea lui Iosif Stedin, aşa cum am a­­vut-o în faţa ochilor”. PRIMĂRI ALEŞI­ ­Urmare din non. l-a­ va putea chema la răspundere când vor comite areşeii­Nu pretindem că în trecut lucu­­rile se petreceau ideal. In pri­m­­ rând democraţia nu era reală, ci foarte adesea falsificată. Chiar în domeniu! care face subiectul acestor consideraţii, Consiliile Ce­­mr­c­e deşi alese, erau în majoritatea ca­zurilor emanafiuni ale partidului de la putere, deci dependente tot de guvern, în primul rând de ministe­­ru! de interne. Dar câteodată situa­ţia era mai bună. Nu se mei elegeau în întregime listele du­sţinute de gu­vern, d­ îrv consiliile comunale şi ju­­deţene era reprezentată şi opoziţia, ceea ce avea o influenţă covârşi­toare asupra actelor conducem. Dar Era esenţ­il ca să înţele­­j ţn afară de aceasta, faptul că altă gem aceste chestiuni pu irt­erne.O­dată democraţia era falsificată nu Noi am m­ers, în rezolvarea ehe­ trebue să ducă la înlăturarea ei Hoi­stiunilor, pe drumuri diferite, însă cum amândouă ţările avem aceeaş ţintă finală, ar fi în. r adevăr ui­cerem revenirea la sistemul demo­cratic al conducerii comunelor prin consilii alese şi prin primari desemn­mitor dacă n’ar exista prietenie oafi de consilii. In felul acesta avem intre ţările noastre,­­ convingerea că nu se vor mai conile Se ştie în general, că exista o greşeli ca aceea de a se lăsa Capi­­mare simpatie a munci,primii en­ fala fără apă; că dacă se vor ivi re­gleze pentru Rusia sovietică, însă glijenie, ele vor putea fi jugu'are nu a fost destul de cunoscut că de l3 început, iar dacă totuşi conse­­aceeaşi simpatie exista şi la ruşi cinjei® vor fi grave, vom avea un faţă de englezi. ,for în care să se arate vinovăţiile şi Stalin sp­­unea că a urmărit aca să se poată trage concluziile polrr­ţiunea guvernului englez pentru naţionalizarea industriei de bază, însă ar dori să aibă mai multe in­­bulevardieri, ţin cu orice preţ la ‘formaţiuni asupra intenţiilor nea­­morală până la i mă soţ,a adulteră­­rii­e în lumea comercială. Cu ce­se va îndrăgosti... de bărbat,­­adică imerţul în mâinile statului, scunea exact invers ca in comediile lui 1 . r­. ’­­ Sacha Guitry unde totdeauna aman­­e*’ Pretunle ar Pu­ea “ e use !*1 s,ȘTRENGARII­L” pleacă un turneu vite. Gr. Gravi* SURPRINS! FAPTULUI, UN TÂNĂR SÎ... DISPAR CONSTANȚA, 31 (Prin­­c­e- ase- d-na lamz.i Căpățână marchează spitzer, puica alExandrescu. '».l ri- _ ' ifo reusit si in gratie trecerea d-sa.e primadona teatrului Alhambra, vedeto tainarii au tro. m 1 mc 1 ^ ^u., de'a genul comediei muzicale sî re­­­de cinema Adalbert gulacv, Benno de arma, omorând pe fiul co­c­ rupp, costică lonescu merciantuluî, şi au dispărut. Naţional. Mi­cea Crişan. Radu etc. orchestra ' -.ducerea compozitorului DîHSTrSf­iK^Î! T yîj fiSCT LlTTLE, spectaco-ul a fost ^ rMtasYo lil.ltulLL IfHLtlrtujb. cupiete noi, diotre care­­ ,,VlAŢA“ datori­tă au- ! Bătrânel Gh. Vlahuţă fost profesor, u Jmeiv- K ces6 Nikan* inreggistreazâ fratele­ poetului Vlaiuţă, trâeşte greu secretar.„ Dar, vorba r­u- „ştrengarul“ de George Manac ?! !n “ere lipsă, vrea Lup.don. xbl nu-şi cu texte muzicale de Hary Negrin­se ! Cine vrea să-i ajute ii găseşte friz­uri ai joacă numai 5 zile. Auit la Crucea Rosie in gara de Noficit

Next