Adevěrul, august 1947 (Anul 60, nr. 16925-16950)

1947-08-01 / nr. 16925

ÎPr Țmîîia 2-8 Fără să fi edictat oficial, vacanţa footbalistică a început Duminica trecută. Nicio partidă mai de soi n’a fost programată, toată lemea a trecut la odihnă. Un consens tacit şi unanim a marcat acest eveniment, aşteptat cu nerăbdare de pungile sleite ale plătitorilor pasionaţi, ca şi de forţele nu mai puţin sleite ale jucătorilor plătiţi sau nu, din prisosul lor... Vacanţă nu este însă acolo unde răspunderea oficială veghează atent la pregătirea activităţii viitoare. Jucători şi spectatori înapoiaţi pe stadion cu forţe împrospătate de vilegiatură după gustul şi putinţa fiecăruia, trebue să găsească programul gata întocmit, şi pe cât posibil cât mai bine întocmit De aceia trudesc fără încetare sumedenie de oameni Timpul trece, repede şi treabă cu folos nu se face fără trudă. Divizia B, pe care au întocmit-o în patru serii, menite să uşureze deplasările şi în consecinţă să împuţineze cât mai mult pagubele, atât de greau de suportat, a mai primit o retuşare practică: fiecare serie va avea 16 în loc de 14 participanţi. Se vor micşora astfel şi mai simţitor distanţele, feroviare, şi se va împuţina cu încă 8 numărul grupărilor rămase pe dinafarăi. Dacă după această modificare folositoare comisia care plămădeşte cu atâta tragere de inimă formula nouă a Diviziei B. s’ar încumeta să Aseară Comitetul Federal a alcătuit formula definitivă a Diviziei Naţionale B. pentru campionatul 1947—1948. Iată componenţa celor 4 serii care cuprind 64 echipe: SERIA I CFR Braşov sau UAB, Socec Buc. Griviţa CFR Buc Sporting Piteşti FC Calăraşi Desroirea Coţa, FC. Craiova, cm. Craiova; Arsenal Sibiu; CFR Caracal; PCA Co ţa, T. severin, a. S. Dolj craiova; şoimii sibiu CFR Buzău; Sparta Buc SERIA II prahova Ploeşti; STB Buc, Sind, metalochimic Buc. IAR Braşov; Fr. Română Brăila; Astra Română Câmpina; Astra Română Moreni, Gloria CFR Galaţi; CFR Iaşi; CFR Agvişte; Danubian, RomanţaRLUS Bacau; Textul numiţi- Textila Sf. Gheorghe; Suceava, politehnica Iaşi SERIA III AMEFA, Sparta; CFR; Gloria; irolagrara toate din Arad, politehnica; Electrica; CAMT; Ripensia toate din Timişoara; Venus Buc, BNR BUC. 23 August Lugoj; Mica Brad; Locomotiva Reşiţa; Ultramonia Făgăraş, Uzinele Hunedoara. SERIA IV Phenix B.-Mare. Crişana Oradea; Şurlanul Sebeş Tisa Sighet, Solvay Uioara; CFR Tg. Mureş, CFR Simeria; Stăruinţa S. Mare; Ind. Sftrmili C. Turzii; CFR. Turda; CFR Cluj; C. S. Aninoasa; Sanitas S Mare; Minerul Lupeni; victoria Sighişoara; Minaur Baia Mare. Carman - Dermata şi Urnirea Tricolorei prim® etapă I® Bucuresti Azi va fi dat publicităţii programul Diviziei Naţionale A şi B, renunţe la năstruşnica inovaţie a barajului general, treaba ar fi încă şi măi bună. Adăugând ce lipseşte şi înlăturând ce-i de prisos, formula a ieşi fără cusur. Iar oficialii cu pricina vor avea la soroc motive îndreptăţite să se felicite pentru ispravă. Şi Dar, pentru ca diriguitorii footbalului românesc să renunţe la vacanţă, e căzut să întrebăm dacă în programul estival pe care şi l-au propus figurează problema pregătirii echipei noastre naţionale. Pentru o astfel de îndeletnicire, nici că se putea un prilej mai nimerit. Pasiunile inerente campionatului în plină desfăşurare au amuţit de mult iar ecoul luptelor înverşunate s’a stins, odată cu ultima partidă, cu ultima cifră trecută in rubrica respectivă a tabloului de clasament. Atmosfera senină de acum este prielnică pregătirilor de care am amintit, pentru că și rece judecata este întotdeauna mai cu temei. Se apropie un sezon TI.ternational deosebit de greu, pentru a cărui întâmpinare este necesară o pregătire studiată din timp, o punere optimă în valoare a întregului nostru potenţial. Victoriile asupra Bulgariei şi Poloniei, preţioase desigur, nu sunt insă suficient de eloquente pentru a ne da dreptul să ne culcăm pe laurii câştigaţi. Tot azi se va cunoatte şi noua structură a campionatelor de ligi. ..picum şi modul Cum au fost reorganizate campionatele districtuale Campionatul Diviziei A va Începe la 24 August matchurile din prima etapă fiind următoarele: Ciocanul — Un. Tricolor şi Carmen — Dermata. C. F. R. Bucureşti Snvet şi în Franţa, Italia şi Cem«Sovacî® In timpul campionatului feroviar acia Budapesta CFR din Bucureşti a fost invitat în Italia, Franţa şi Cehoslovacia fără fără a se stabili însă vreo dată. Mészáros v aj ir. ca I® Bologna Mészáros fostul haif centru al ITA-ei se află în Capitală pentru a obţine extrădarea din parte Federaţiei de football. El a primit o ofertă din jur-a palmiul Italian Bologna, car®-i oferă suma de 703.000 lire pe lună. Blondul mijlocaş va primi extrădarea după ce va lichida litigiul cu formaţia campionilor naţionali. Cânţi va fî skbitică dat® wî*toriîlsi c?mpSensit fepowL ip EH a revenit în Capitală echipa feroviară a României care a participat la campionatul feroviar european de la Budapesta. Un conducător al ’’ceferiştilor’» bucureşteni ne-a declarat că între 28 Septembrie şi 4 Octombrie va avea loc la Florenţa o confernţă în care se va stabili viaţa viitorului campionat feroviar HIPI s * In ultima alergare. Madrilena resi Fornarini GRADINA SAVOY: Am Un mi Urii Șl vreau să-l beau. C. ■ „ • si na li te a veebi ALHAMBRA: Bărbatul domnişoarei GRADINA BOEMA: Sun’ larpa tn amor NOSTRU: R'iache VOLTA BUZESTI iGradina): CoiUDe de Cişmigiu SAVOY Pat pa M. FILOTTI: A fi-a nevasta a lui Barbă albastră GRADINA ASTORIA: Marxa MOGADOR: Azi Intreg şi IZBANDA (Grădină): „Allo, Baby Mademoiselle” CINEMATOGRAFE ARO: Spionaj în deşert ARTA, Circu EFORIE: Vasul fantoma SCALA (sală şi grădină): Petru cel Mare ORFEU şi GRADINA COLOS: Inimi întunecate EXCELSIOR: Legea Nordului TRIANON: Comnarul Maigret anchetează MIGNON: Legea Nordului GRADINA VOX: Beţia simţurilor VICTORIA: Păcatele trupului NIS3A: Cursa tatala LUXOR: iubesc toate femeile cu Pernandel GIOCONDA: Nu e timp de dragoste EXCELSIOR (terasa Cerculu Militar): Legea Nordului. PROGRES: Spionaj în deșert TIVOLI: Un răzvrătit străbate lumea SELECT: Farmecul muz’cei REGAL: Sponaj in testatii PAI AS: Premieră americană FEMTNA: Fiul Șeicului cu Rudolf Valentino CORSO: Rapsoda diabolică KiiANKi 'ti x’fi;n fS» rite#*: nrim-HI OI-ARIASaia şi grădina'’ Mi s’a daruit un inger de dimneata TOMIS tv.aia şi grădină): Escapada AMERICAN: Serenadă norilor AIDA: Intre doi bărbaţi DACIA: Lala şi Aventurile lui Haplea DIANA: Omul fără frică, Stan şi Bran FLORIDA: San Damotuo şi revistă GLORIA: Mi s'a dârut un inger LYA Iubesc toate femele şi jurnal ILBANDA: Variete şi jurnal MARCONI: Spadalimul regelul SPLENDID: Bal la castel jumal şi revista. TOMIS: Escapada VOLTA BUZEŞTI: Marinaşi indevlineşte misiunea LIRA: Fetiţa cu părul de aur PACHE: Poarta de aur şi revistă ILEANA: Legenda indragostiilor şi trupa de reviste VOLGA: Stana Bran încurca lume CE ECHIPE VOR JUCA IN DIV. r f V a s a sa f • ••• L. Roşianu NAŢIONALA B COMENTARII LA ALERGĂRILE f?DE AZI condiţia. Programul de azi după amiază cuprinde un lot impresionant de par--prezintă clasa. Moţat dovedeşte că reuniunile:"‘tanţi şi dovedeşte ca reuniunile suplimentare umplu un gol şi satisfac atât interesele grajdurilor, cât şi exigenţele marelui public care, în fond ,este animatorul şi susţinătorul acestui sport pe bani. Repartizarea înscrierilor s’a făcut armonios şi chiar alergările cu patru şi cinci cai nu sunt uşoare. In aceste împrejurări, elaborarea jocului austriac devine o problemă. Programul a suferit o uşoară modificare după declararea portanţilor Marilena, a trecut din premiul Cartuş în premiul Spătar Schimbarea este o de frică importantă dar aduce oarecare confuzie în rândul sporismenlor, care urmăresc în eoloembie ziarului vostru toţi angajaţi şi afli mai târziu că ordinea lor nu corespunde cu programul oficial. Subliniem faptul în principiu In vânzare. Pietrosul este singurul cal cu valori certe. Este încalec?.' dn Tasim. de sMas Tasim care după cât sb'm a nesocotit odată inTnesrie grajdului cu Onris și contra căruia proprietarul a făcut plângere la comisari. Pere că înțelegerea a fost restabilită. Armăsarul are d°s avantajul de a nu raporta la cassă Adversarul său este Arthur. In prima repriză a premiului Cartug, Gafiţa, deşi lipsită de condiţie ar trebui să dispună de Garoafa care s’ar putea resimţi de finalul forte şi usturător din săptămâna trecută. Odihnit, Black Boy are posibilităţi să figureze. Repriza Tl-a întruneşte doar 5 parianţi dar toţi foarte aproape ca valori. Amurg, Parc, Lia şi Gorgona sunt greu de separat. La doui ani, Canada şi Nor inspiră mai multă încredere. Foarte deschisă este alergarea din premiul Cobzar Covrig şi Agapia au primele şanse, urmaţi de aproape de San'al, Sitar şi Leac. La handicapul Roser, Juv'Otus are o situaţie privilegiată. Bine încălecat poat dispune de Dady, conservator î ce priveşte monta şi de Charade, capabilă oricând de o surpriză. 1----------------------- [ mr iii ii mm ii un in I im fiiiiiir im niiiiniieaw Spectaceleia zi iei TEATRE Hiawatha Din mersul trenului privitea ruptţi de stăruitoare şi victorioasă întinsele lanuri strălucitoare, cu seva plină de nădejdi, alimentând conversaţia călă„Vom avea recoltă bogată de putorilor, rumbi” Nici nu se discută altceva Cifre calcule, previziuni, calitate, tonaj, exbedent, doamne! cât sunt de erudiţi călătorii cu trenul. Toţi iniţiaţi în tainele culturii porumbului. Pare adevarat că oniua ascute nntea. Altădată în faţa unui pesaj frumos să fi încercat cinevasă se exprime în cifre, să fi evaluat o poetica pădure de brazi cu metri cub de scânduri! Literatura dădea manifestărilor naturii o îmbrăcăminte aruncată decent peste goliciuni. Azi ne grăbim că vedem ştiuletele în splendida sa maturitate, să-l curăţim de James, să-i înlăturămresele de mătase, să îl vedem cât mai repede gol, cât mai aproape de ceaun Ce ne-am fi făcut fără porumb? ?i cum se face că dintre toate popoarele europene noi suntem cei mai mâncători de mămăligă, lăsând în urmă pe italieni și pe spanioli, prin ai căror mari navigatori a ajuns porumbul tocmai din America Centrală până în câmpia Dunării? L-au găsit Coiumb, Pizarro, Cortez şi alţi conquistadori plantat pe întinse terenuri irigate splendid de popoar cu înaltă civilizaţie. Indienii aveau cultul poeziei. Printre zeii lor figura şi marele spirit ( HÎAWATÎ-lA, care pentru a învăţa pe oameni „arta Pârii" i-a făcut din nomazi vânători şi pescari popoare statornice agricole, dăruindu-le porumbul şi invăţându-l să îl cultive şi săl fie cu apă la timp in jurul arabului. prietenul popoarelor, s’a născut belşugul civilizaţie şi înfloritoarea artă indiană. Indienii au fost aproape exterminaţi. Dar porumbul lor a rămas. Patruzeci şi e noi de milioane de hectare cu porumb se cultivă în USA, unde populaţia nu-l mănâncă. Se hrăneşte cu grâu dar industrializează porumbul. Face din el dextrine, glutare faină ulei spirt, scrobeală hrăneşte vite, porei şi păsări împleteşte pălării şi coşuri şi-î... exportează pe dolari Hiawatha le-a lăsat o moştenire frumoasă. De aceea americanii n’au nevoe să mănânce mămăligă. Porumbul este hrana celor săraci. Pentru ca mămăligarii să devină bogaţi ei au nevoe de învăţămintele, lui Hiawatha: irigaţii, îngrijire, utilzarea economică a tuturor cărticelelor acestei minunate plante. In jurul porumbului indienii au durat capodopere arhitectonică, oraşe fără pereche în lume, o artă, o cultură şi o tirdine socială, care a uimit pe spaniolii bătăioşi descinşi în continentul descoperit de ei. Spiritul lui Hiawatha ar nimeri în momentul cel mai potrivit la noi să ne înveţe, — după cei doi ani de sărăcie — adevărată valorificare a porumbului. Bleime rEIESÍÍífir Gradinei Teatrului VOX Sâmbătă seara va avea loc redeschidera gradinei Teatrului VOX din B-dul Elisabeta (Palatul Eforiei) cu premiera spectacolului muzical, Dragoste, Pacostele. Mihail Vulpes Spectacolul de premieră este dat în beneficiul $i sub patronajul Sindicatului ziariştilor profesionişti. í*L'í...í Poezia şi literatura Franţei , azi iGanicula ia Paris Conferinţa £lsel Triolet şi a lui Louis «ragea £SST«5 ££ 3 Din cauna.ia trântei ne vine o veste bin ca pliata franţei tie vine o I âenihtţiontilo iettrtâ lumea de căldura. Eri după amiază în ar 3 din a '’Progresul“, în cadrul unei manifestări organizată de către Institutul de cultură universală marii scriitori francezi Louis Aragon .5 Elsa Triolet s’au adresat publi culii românesc, tratând despre poezia şi literatura Franţei de azî. Descriind dramaticele etape ale luptei între partizanii „poeziei de circumstanţă” adică ai acelei poezii care îşi trage seva din participarea la mersul istoriei şi poezia pură, a rupturii de realitate, Louis Aragon a trasat un tablou al „anilor teribili” anii în care Franţa îngenunchiată lupta pentru a îşi menţine fiinţa şi a-şi perpetua mesagiul de libertate, anii în care poeţii cei mai mari ai celei mai măreţe literaturi au ştiut să scoată din lira lor cântecul naţional care să vorbească sufletului poporului Louis Aragon a demascat ipocrizia apărătorilor aşa-zisei „arte pure” care au devenit cu uşurinţă colaboratori cu fascismul şi reacţiunea şi a terminat cu un omagiu adus poeţilor luptători care în frunte cu Paul Eluard, Pierre Emmanuel şi Loys Masson dau astăzi poeziei franceze o vibraţie nouă, mai puternică şi mai adevărată. In cuvântul ei, Elsa Triolet a evocat eroismul anilor de ilegalitate şi de luptă cu inamicul în care s’a călit sufletul minunatei Intelectualităţi franceze Schiţând discuţiile care agită astăzi lumea culturală din Franţa, Elsa Triolet a prezentat cu ironie câteva tipuri de literatură „decandentă” şi „disperată” pe care reacţiunea încearcă s’o opue nouei literatin' realiste a scriitorilor progresiștii. După ce Louis Aragon a citit câteva dintre cele mai frumoase poeme ale sale, a urmat prezentarea unui scurt film „La rose et le réséda” inspirat din versurile lui Aragon ram.ru de 89 gr la umbra, fapt nemaiîntâlnit din anul 1873. Este incontestabil că 39 gr. reprezintă ceva, nu glumă. Totuşi, pe noi românii asemenea... prăpăduri nu ne mai impuss.u.i de multă vreme. La noi unde diferenţa intre vară şi iarnă marchează circa 90 gr. o căldură în , aceleia care a doborit, pe pmiz.en, ne face să zâmbim,. Regretam din suflet ca nu putem invita la Bucurăşti pu locuitorii vechi, Luteţii, ca phetă da se affta mnai bine de ce înseamnă o ţară cu... clima temperată cun este România. Suntem siguri că după o săptămână petrecută aici, ar umbla la Paris... cu paltonul în spinare Chw CONFERINŢA METEOROLOGICĂ INIERHATIOitiSLĂ Luni 4 August, 100 din cei mai vestiţi meteorologişti ai lumii ne vor întruni în localitatea Toronto (Canada) pentru a pune bazele Organizaţiei aternaţionale meteorologice. Scopul principal al acestei Conferinţe este discutarea posibilităţilor de unificare a codurilor meteorologice şi introducerea unui Oficiu internaţional de previziune meteorologică, care, bazâinduse pe materialul existent pentru întreaga lume, va fi capabil să facă previziuni meteorologice cu 415 ore în nătuite, în loc de 36 ore ca până acum. Pala examenului de admitere a liceele mutate In ziua de 15 August 1947, se va ţine concurs de admitere pentru clasa I-a secundară la liceul militar „N. Filtipoini“ şi liceele armatei astfel: Pentru liceul militar „N. Filipescu" drin Predeal, concursul se va ţine în Bucureşti în localul Academie, Naţionale de Educaţie Fizică str Maior Ene Nr 12. Pentru liceul armatei ,,D. A. Sturdza“ concursul se va ţine la Craiova în cazarma Alton str Cazărmii Nr 50. Pentru liceul armatei „al Makaroviei“ concursul se va ţine la Iaşi in fostul local al liceului din str. Carol Decizia Ministerială Nr 646-1947, re- Vvnvă la înscrierea candidaților la examen se găsește publicată în Monitorul Oficial Nr 163 din 19 Iulie 1941 partea I Preî«] drojdiei o f o. ps*S ?*are Ministerul Industriei si Comerţului dat o decizie prin care fixează preţul maximal al drojdiei comprimate dună mm urmează: 88 330 iei kgr. franco staţia de descărcare a brutarului sau a angrosistului. 180.720 lei kgr. la vânzarea cu amănuntul Faps dunărean !’Urmare din pagina l-ai prăznuit cu ciorbă de bisetru şi rasol de păstrugă. Singurul lucru pe care nu l-am înţeles, e îndemnul ce se face tinerilor pescari să urmeze o şcoală de pescuit raţional, întrucât dascălii cu diplomă universitară sunt mai pricepuţi în meserie decât părinţii elevilor, care exercită profesiunea de generaţii, anotimp cu anotimp, e un lucru ce-mi scapă. Somnul şi crapul nu se momesc cu „manualul bunului năvodar“ Mai curând, ţinând seamă de criza producţiei respective, parcă am f dispuşi să atribuim situaţia şi acestei pricini, care răpeşte îndeletnicirii atâtea braţe. Pitorescul desuet, înlocuit cu didacticism modern! Fox Numirile de profesori titulari se vor face la 20 Anl Ministeril Educaţiei Naţionale a luat următoarele deriziuni in legătură cu transferările, numirile şi detaşările de profesori pentru noul an şcolar: 1. Consiliul Inspectorilor Generali se va Întruni în ziua de 6 August a. c. pentru judecarea contestaţiilor la propunerile de transferări şi definitivarea acestora. 2. Cererile pentru numiri de profesori titulari se vor Înainta ministerului până la data de 15 August a. c., solicitanţii indicând pentru profesori titulari solicitanţii fiind prezenţi dacă au putinţa. Până la data fixată mai sus şi în funcţie de publicarea catedrelor rămase vacante după transferări, candidaţii la numire pot să modifice — telegrafic — lista oraşelor solicitate, aceasta cât mai multe localităţi. 3. In ziua de 20 August a. c. ministerul — împreună cu inspectorii generali șefi de regiuni — procedează la efectuarea numirilor de RACOALE CA IN GRADINĂI IIEAIRUL MOSIRU Mâine ora 8 Mâine ora 8 seara — Un mare succes DOMINOI CometSse în 3 acts d Marcel Achard cu Dina Cocea-Ferry EHerle-Jenică C-tînescu Sireteanu’ si Ionel Târanu f Má&^ÉFSIMÍ Cronica plastică 4 de TACKiE SOROCEANU este despre pictrni. Cinematografia sovietisi Cândva . .. neva să nu se intereseze de anetv Maurice Denis a scris Trebue sa ne amintim că un tablou, înainte de a fi un cap, un nud sau o anecdotă oarecare, este în esenţă o suprafaţă plană acoperită de culori îmbinate după o anumită ordine. Pentru pretinşii noştri amatori însă, un tablou pictural general, înseamnă exact contrarul: întâi subiectul, şi pe urmă o suprafaţă acoperită de culori. Se întâmplă chiar, adesea, ca suprafaţa colorată să nu-i intereseze de loc. Totuşi, pe acest din urmă element, se bazează pictura în esenţa ei, cum spune Maurice Denis. Nu vom merge până acolo încât să interzicem, cum fac alţii, ca ciclota tabloului. Vrem să subliniem însă, că o scenă oarecare, o figură ori un nud nu înseamnă pictură, numai pentru că toate acestea sunt înfăţişate prin pictură. In acest domeniu nu-i nimerit să confundăm opera cu pretextul ei, ori cu sursa ei de inspiraţie, după cum e firesc şi indispensabil s’o facem in literatură, fiindcă literatura prin definiţie, este tocmai anecdotă. Din nenorocire, dacă multe persoane sunt sensibile în faţa anecdotei şi sunt totdeauna dispuse s’o comenteze puţine sunt sensibile în faţa picturii şi capabile s’o înţeleagă. Astfel, în pictură, ca şi’n muzică, aceste persoane caută anecdota, literatura, şi, descoperind-o, îşi închipuea că au pătruns sensul şi valoarea expresiei artistice în cauză. In realitate nu pătrund nimic. Se pretinde adesea că publicul înţelege mai uşor pictura realistă decât pictura abstractă şi s’a dedus cu buncă intenţie şi credinţătot felul de justificări ale realismului şi tot felul de condamnări ale artei abstracte. Nimic mai greşit. Fiindcă publicul nu înţelege nici pe una, nici pe alta, fie că în una există prin transpunere o prezenţă reală un nud, o figură, un animal, fie că în cealaltă nu există. Amatorul insensibil la ceia ce constitue în esenţă pictura (ca şi muzica arhitectura şi dansul) şi confundând patura cu anecdota, merge mai departe. Ceia ce nu simte el, nu îngădue să simtă altul. Emoţia tv fart nirturii considerată în fondul ei pur artistic, i se pare întâi felsirte şi amit crimă, crimă contra publicului care îşi închipue el nu poate deslega şi pătrunde elucubraţiile unei minorităţi de esteţi Ne dăm seama că in mare parte tablourile de pictură abstractă, o artă în faza formaţiei, nu sunt decât slabe tatonări, dar s’au produs şi câteva realizări în întregime reuşite. Cât priveşte marea majoritate a publicului, când acesta e sensibil şi cultivat, se fereşte să-şi arate nemulţumirea, dispreţul faţă de pictura abstractă, ca şi faţă de orice pictură în general. El descopere, extrage, cum face cu orice pictură luată pentru ea însăşi, o plăcere fecundă, reconfortantă care îi dă incredere în viaţă şi în lupta pentru viaţă. Plăcerea procurată de pictura pură nu-i poate face nici un rău, nu-l poate distrage de la nicio înnâ-i o otravă. Exemplu îl avem îndatorire socială. Această plăcere muzică. Abstractă, de secole şi secole, nu putem afirma că ea a denaturat facultăţile morale ale omului. Să nu ne creadă că vrem să pledăm în special în favoarea picturii abstracte. Ne-am ridicat chiar contra exceselor ei. Suntem pentru orice fel de pictură, de vreme ce o pictură, adică dacă dispune de ce p face trebue pentru a fi esenţial pictură, un conţinut pictural. Am socotit şi socotim că pictura e o artă care ne emoţionează principal şi înainte de orice prin felul cu care ea potriveşte colori pe o suprafaţă plană, fie că reprezintă sau nu o figură, un nud sau o anecdotă oarecare. Cine nu înţelege adevărul acesta, nu înţelege pictura. * Arta imaginii însufleţite este socotită în Uniunea Sovietică drept una din cele mai importante. Guvernul pune la îndemâna desvoltării ei mijloace nelimitate, socotind-o nu numai ca o distracţie ,ci având un rol mult mai înalt: acela de a insufla spectatorilor o bază ideologică şi de a le desvolta sentimentul moral. înfiinţarea unui minister al cinematografiei, în fruntea căruia a fost numit Bolşakov, cinematografişti emeriţi ca disenzentative în acest domeniu, este o dovadă concludentă asupra importanţei ce se acordă acolo acestei arte. Uniunea Sovietică dispune de vaste studiouri înzestrate cu un utilaj modern unde producţia se efectuează pe o scară mare de către cinematografişti emeriţi ca Einseastein, Pudovkin, Rovjenko şi alţii, preţuiţi în lumea întreagă. Treisprezece studiouri specializate în realizarea filmelor artistice de lung metraj funcţionează la Moscova, Leningrad, Kiev, Odessa, Yalta, Tiflis, Baku, Evian, Alma-Ata, Taşkent etc. Alte 16 studiouri îşi consacră activitatea filmelor de actualităţi şi filmelor documentare. Acestea din urmă ating un înalt nivel şi aproape toate sunt aplaudate pe ecranele lumii întregi. Există apoi studiouri speciale pentru filmele ştiinţifice, un studiou pentru desenele însufleţite şi unul pentru peliculele destinate tineretului. Subiectele sunt alese de cei mai preţuiţi profesori. Peste 88 mii de persoane colaborează la reuşita aceste producţii şi numărul lor va fi în curând dublat. Formarea profesională a nouilor cadre se face în Institutul de cinematografie din Moscova şi în şcoli speciale destinate tehnicienilor, iar actorii îşi fac educaţia în teatrul cinematografic. Scriitorii trimit aşa numitul studiou al scenariului între 300-400 de scenarii pe an, care sunt supuse judecăţii unui juriu artistic. Invazia germană a cauzat răni adânci acestui organism gigantic, dar şi în domeniul cinematografiei ca şi în toate celelalte, opera de reconstrucţie este în plină desfăşurare. Punerea în aplicare a noului plan cincinal va mări ritmul producţiei, va ajuta la perfecţionarea procedeelor technice şi la Îmbunătăţirea calităţii artistice. Un buget destinat cinematografiei şi ridicându-se aproximativ la şapte bilioane de lei, va permite nu numai revenirea la producţia dinaintea războiului, ci la depăşirea ei. Astăzi se realizează cam 100 de filme de lung metraj pe ară după fiecare fiind scoase câte 600 de copii. Planul cincinal prevede mărirea numărului copiilor până la 1200. Uniunea Sovietică avea înainte de război 28.000 de săli de cinematograf. 15.200 au fost refăcute. La sfârşitul planului cincinal, vor funcţiona 40.000 de cinematografe. Anual, numărul spectatorilor trece astăzi de un miliard. Publicul nostru a avut şi el ocaţia să admire filme ca: Parada sporturilor, Floarea de piatră, Salut Moscova, Jurământul și altele, parte din ele în colori tehnică ce capătă o extindere tot mai mare în Uniunea Sovietică, fiind sortită să înlocuiască cu vremea pe aceea a peliculei negre. Rămâne neîndoelitic că avântul pe care-l va lua cinempatografia sovietică după război îi va îngădui să cucerească primele locuri în producția mondială. 'tK-SF*&aBs-*:,Ksxim-va. .. Falsificarea medicamentelor va îi sucoala „cfana lioatra sîiIooî-.vităţii" O interventie a minsterului sănătăţii la minmnerul justiței Greutăţiie de aprovizionare cu produse medicamentoase şi materii prime au înlesnit unor persoane străine de profesiune să comercializeze sănătatea publică Şi s’o primejduiască, în acelaş timp. Despre „bursa neagră” a medicamentului ne-am ocupat în dese rânduri. Am arătat pericolul ce-l prezintă , ,specialităţle farmaceutice’’, oferite pe sub mână” şi fără garanţia eficacităţii lor. Aceste ,,specialităţi”, zise şi medicamente conservate, trebue manipulate înlăuntrul unui anumit termen, după care efectul lor terapeutic devine nul sau chiar dăunător. Totuşi, sus, constatat că aceste produse circulă mai departe, schimbându-li-se doar eticheta pe care se află mensionate datele terapeutice. Ministerul Sănătăţii a constatat chiar în inspecţiile inopinate făcute, că unele laboratoare se pretează la falsificarea medicamentelor. Astfel, la analizele efectuate, s-a observat că o parte din medicamente nu corespund formulelor chimice aprobate de minister. Tuturor acestor laboratoare, ministerul le-a aplicat cele mai drastice sancţiuni, maximum de amendă, confiscarea produselor medicamentoase şi suspendarea pe timp determinat a diriginţilor tehnici. * Pentru a se putea urmări îndeaproape distribuirea medicamentelor şi a materiilor prime, falsificarea şi controlul produselor, la propunerea direcţiei farmaciilori medicamentelor din ministerul Sănătăţi, s-a întocmit un proiect de ce referitor la complectarea corpului de inspectori farmaceutici cu elementele necesare. Acest proiect urmează a fi prezentat în actuala sesiune a Parlamentului. Vor fi şase inspectori general farmaceutici centrali. In cadrul inspectoratului general sanitar şi de ocrotire regional, va funcţiona si câte un inspector general farmaceutic regional, ajutat de un farmacii, cu atribuţii stabilite prin decizie ministerială. Crimă contră colectivităţii Ministerul Sănătăţii, sesiul, de traficul cu medicamente faficate sau alterate care în ultimul timp a luat o proporţie dirătoare, a trimis cadră, ministerului justiţiei, în care s se precizează această gravă situaţie subliniindu-se că toate medicamentele sunt comercializate pe piaţă în dauna bolnavilor, îngrijiţi în spitale. Legile sanitare în vigoare nu prevăd sancţiuni eficiente peutru asemenea delicte. Ministerul Sănătăţii cere, în consecinţă, încadrarea acestora într’un text de lege categoric, falsificările de medicamente fiind socotite CRIMA ÎMPOTRIVA COLECTIVTtaţii. Prin aceste sancţiuni aplicate drastic, cu toată hotărîrea, se va putea pune, desigur, ordine în sectorul sănătăţii publice, primejduit în prezent de elemente fără nicio contingenţă cu nobila profesiune. Si R» Mios Care sunt cheltuelile ocazionale la cerealele recotei 1947 Pe data stabilirii prețurilor cerealelor provenite din recolta anului 1947, se fixează următoarele cheltueli ocazionate de cumpărare, transportare, conservare și încărcare în vagoane. Grâu: 10.210 lei pe kgr.; orz 9.220 lei Pe kgr.; orz, 8930 lei pe kgr.; orzoaică 9220 Iei pe kgr.; ovăz 9220 lei pe kgr. Deasemeni cheltuelile fixe în sumă de lei 5100 pe kg.". La Constanta au sosit cereale şi lateraie din Uniunea Sovietică CONSTANTA, 30 (Prin telefon). Astăzi a sosit în portul nostru vaporul sovietic „Gherasimov“ sub comanda căpitanului Suser, care a adus de la Novorosisk 1310 tone orz pentru statul român. Vasul aparţine întreprinderei de navigaţie sovieticăCpravlenie Ceomomorska Parahodstvo din Odesa, reprezentată în România de agenţia Jujvnestrans. Cerealele au fost recepţionate de către Incoop şi vor fi expediate spre Capitală. _______ Tot astăzi a sosit vaporul sovietic „Ciukotka“, care a adus de la Odesa 160 tone mărfuri diferite,printre care 65 tone tuburi, plăci de aramă şi ţesături de iută pentru nevoile societăţii de navigaţie româno-sovietică „Sovromtransport“,. 65 lăzi cu strunguri pentru societatea ,.Transmare“ din Bucureşti, 400 kg. fosfor pentru fabrica de chibrituri din Capitală, aparate de cinema şi filme sovietice pentru societatea „Sovromfilm“ din Bucureşti şi electrozi pentru nevoile industriei româneşti. Ambele vapoare se descarcă de echipele speciale de muncitori ai sindicatului „Desrobirea“. In cursul acestei săptămâni vor sosi din Uniunea Sovietică, după cum am anunţat, vapoarele „Voroşilov“ şi „Cita“ cu transporturi de grâu, de la Novorosisk. In aşteptarea acestora, trenuri speciale sunt pregătite. ntâlnire cu trecutul (Urmare din pagina ta) gea argintie de sumanul omului dela ţară-Amestecul claselor şi scumpe, tea au operat schimbarea care n’a rămas insă numai exterioară. S’a propagat în felul de a gândi, în îndrumarea preocupărilor feminine şi pe altă caie de~ cât acea veşnică a croitoresei şi modistei. S’a împuţinat şi numărul bărbaţilor care judecau şi suportau luxul soţiei ca pe o firmă a propriului lor succes în viaţă. Vor reveni odată timpurile cu mărfuri eftine şi bune, dar preocupările vechi, împodobirea exagerată a corpului, asvârlirea banilor pe obiecte Care să nu fie la modă” decât un timp, toate aceste reveniri nu le mai credem cu putinţă. Ele ne-ar răpi şi singurul lucru câştigat după atâtea câte am pierdut, singura mândrie Care ne înalţă din a atâtea umiliri, descoperirea că valorăm ceva, că ne putem impune în viaţă diin capricioşii ochi masculini şi prin fiinţa interioară, nu numai prin bogăţia zarzagnelor care ne-au lipsit. Alice Gabrielescu a fost fixata producţia de zahăr pe aal 1947 Direcţia de resort din Ministerul Industriei si Comerţului a stabilt pentru semestrul al II-lea al anului în curs următoarele cantităţi pentru Industria zahărului. Pe luna Octombrie 15.000 tone; pe luna Noembre 15.000 tone; iar pe luna Decembrie 17.602 tone. Astfel planul de producţie în industria zahărului de aceste trei luni însumează un total de 47.602 tone. După cum se ştie industria zahărului îşi începe activitatea totdeauna din luna Octombrie. Bibliografii A apărut Nr. 14 din ,,Tânărul Muncitor’’, organ central al Uniunii tineretului muncitoresc.