Adevěrul, noiembrie 1947 (Anul 60, nr. 17003-17028)
1947-11-01 / nr. 17003
MBL 61. Hr. 17.003 4 PAGINI S LEI Turn ri*«faîS nMWa mn mimet»' conform aprobării II 11 gen P. T« 1 eu Kt |W^B/«46 A flPVPml ekmwmwM W mm mmm AL V. Beldîman 1888—1897 FONDATORI: Const. Miile 1897—1920 Const Grații 1921—1936 Proprietar: S. A. R. „Sărindar“ EDITOAREA ZIARELOR „ADEVERUL“ Șl dimineaţa» ' Ttesislul de publicatii al Trib llf-'g c t Corn Nr Director: B. BRĂRIŞTEANU BIROURILE: BUCUREŞTI, Str. Matei Millo 11 »Tîl.KFOAMK . SSmHStH f Noemb* 1947 Publicitetea Redacţia Administraţia 5.67.63 5.38 56 5 57 63 Din nou se anunţă că aprovizionarea populaţiei cu cartofi a fost asigurată. •e Fece lună 2 impozitele Ce va aduce ziua de mâine? și politica fiscală In trecuta sesiune a Parlamentului s’a dus, pe chestiunea bugetului, o aprigă luptă de principiu. Anume, i s’a cerut vistiernicului să alcătuiască bugetul așa fel ca sarcinile grele să cadă mai ales asupra contribuabilului cu venituri mari — salariaţii în genere, cari n’au alt venit decât răsplata muncii lor, urmând a fi impuşi cu cotele cele mai reduse. Soluţia preconizată a fost ca bugetul statului să se rezime mai mult pe impozitele directe cu cote mari pentru marile venituri şi mai puţin pe cele indirecte cari scumpesc viaţa celor cu venituri modeste, uneori până la absurd şi imposibil. Impozitele indirecte exagerate scumpesc mult articolele de consum şi consumatorul o simte chiar în clipa când face cumpărături, adică direct. Exagerarea însă a impozitelor directe are, indirect, sceas efect pentru că aceste impozite, pe cari le plătesc fabricanţii sau negustorii, intră în compunerea preţului de cost al mărfurilor şi sunt suportate, în ultima instanţă, tot de consumatori. Rezultatul luptei duse în sesiunea trecută a Camerei a fost o seri 3 de degrevări la impozitele în directe. Că s’a produs o ușurare oarecare, este cert. Dar statul are nevoie de venituri și dacă nu le poate realiza sub o formă, trebue să le realizeze sub alta. Din această pricină, acum, când s’au fixat cotele la impozitele directe, am putut constata o fiscalitate excesivă care merge până la 65% ceea ce înseamnă că, în unele cazuri şi nu puţin numeroase, impozitul va trece chiar de sută la suta. Asemenea cazuri vor fi frecvente mai ales in impunerile societăţilor comerciale şi ale profesionsilor. La societăţile comerciale pentru că registrele sunt întotdeauna înlăturate șî cifra de afaceri este aprectată de fisc în mod arbitrar și pentru că la impozitul elementar se mai adaugă și conf'î-nentaml care se poate urca până la 37*%, iar la profesioniști pentru că, în linsa oricăror registre, organele fis'**'® apreciază, cu o văd’tă tendM» »f* exagerare, venito’ contrbuabiii’or. A'-eeașî situație și că» re'elaîte îrn-'nri+e; a^ri^d. pe clădiri, mobii‘*r. crtof-af. etc. Da* acest sistem de îm-prite iț’i-eet® e^rreratft. mi diK la a-e-Jpe re-t|U-f; ytp+ÎS? f'.nnrrflfp Cjfolaî’Uft JţAţunţulţj sunt fixate aşa pentru că statul, prin degrevările de acum două luni, a făcut un buget goluri cari trebuesc umplute? Şi, cum spuneam mai sus, aceste impozite mari nu le plăteşte, în ultima instanţă, tot consumatorul? Atunci care e folosul? Ştim că astăzi evaziunea fiscală este un fenomen generalizat şi că el trebue combătut. Dar aceasta nu e posibil cu asemenea măsuri care exagerează fiscalismul. Cu sistemul acesta nu vom mai avea evaziuni, dar nici impozite. EM. SOCOR ! Spectacolul pe care-l oferă în prezent Statele Unite, când au de făcut faţă unor excepţional de grele probleme interne şi externe, este de un covârşitor interes pentru lumea întreagă. Opinia publica americană se află într’o continuă şi profundăfrământare, şi încordarea ce creşte mereu, se resimte în toate manifestările vieţii publice. Neînţelegerile în domeniul internaţional şi aprinderea cu care sunt duse polemicele sporesc neliniştea şi aceasta se exprimă zilnic în presă, la radio, în întruniri şi în forumurile ce se ţin peste tot locul. Ce o să aducă ziua de mâine? întreabă oamenii. Oriunde se întorc, fie că este vorba de chestiuni interne sau de relaţiuni internaţionale, ei dau de malac de dificultăţi. Cum se poate opri procesul constant de inflaţiune, — meditează cei în stare să reflecteze asupra situaţiei — proces care a dus la o enormă scumpire a vieţii? Ce facem apoi cu planul Marshall? Cele 16 state care au discutat vreme îndelungată la Paris cunoscuta sugestie a secretarului de stat cer, prin raportul lor, 22 miliarde şi jumătate de dolari. Are America resursele necesare pentru aceasta şi va vota Congresul o asemenea sumă? EFECTELE SCUMPIRII lnii, aci, despart problema internă, a urcării netăvilite a preturilor, de cea externă, reprezentată de planul Marshall și de repercusiunile internationale ale acestuia, cu toate că ambele sunt indisolubil legate între ele. Dar, fie că sunt analizate aparte sau împreună, ele duc la constatarea că nu pot fi rezolvite decât cu cea mai mare greutate şi cu imense sacrificii sau deloc. Ceea ce caracterizează ambele probleme este că sunt de o inimaginabilă complexitate şi că fiecare, în domeniul ei şi prin interdependenţa lor, ridică nenumărate chestiuni şi subchestiuni, toate la rândul lor, foarte complicate. Motivul pentru care sunt astfel este uşor de înţeles. Să luăm problema scumpirii. Aceasta este de o însemnătate fundamentală, fiindcă face să apară la suprafaţă fenomene care ţin de însăş alcătuirea economică a societăţii şi duc fatal la conflicte sociale. Dacă nu se reuşeşte să se pue capăt scumpirii, lucrurile, din cauză că zeci de milioane de oameni îşi vor vedea mijloacele de cumpărare reduse, se pot desvolta până la provocarea unei crize de natură să ameninţe întreaga structură a ţării. Scumpirea crează perspective de nouă greve pentru urcarea salariilor. Iar beneficiile uriaşe ale marilor întreprinderi industriale şi comerciale de o mărime încă neatinsă până acum, ce se înregistrează de vreo doi ani încoace, au, prin contrast, cu soarta claselor de jos, efecte ce se restrâng nu numai în viaţa economică şi socială, ci şi în cea politică. Lupta contra monopolurilor si a P°S'bil'îâiii ce au acestea de a spori reţurile devine tot ma! aprigă. Se reproşează marilor întreprinderi monopolizatoare că ar fi putut, în trecut, să acorde sporiri de salarii din profituri, fără urce preţurile şi, astfel, că dacă împ veamă cti urcarea preţurilor pe obiectele alimentare, la scumpirea de azi. Mişcarea puterii de cumpărare a masselor de pe urma inflaţiei şi extraordinarele profituri ale marilor întreprinderi au avut drept consecinţe, pe terenul politic, deoparte accentuarea curentelor de dreapta şi de extrema-dreaptă şi, pe de alta, o opoziţie, ce se pronunţă tot mai mult, din partea stângei şi a muncitorimii organizate. EXPERIENŢA in chestiunea CONTROLULUI LEGEA TAFT-HARTLEY Precum ştiţi, grupurile de dreapta ale Congresului au desfiinţat acum un an controlul preţurilor şi, acum câteva luni, prin legea Taft-Hartley, au restrâns mult drepturile câştigate de sindicatele muncitoreşti în epoca rooseveltiana. O experienţă decisivă s’a făcut act în materie de control şi de preţuri. Adversarii controlului au susţinut că, dacă se vor înlătura preţurile maximale şi se va lăsa liber ceea ce ei numesc jocul liber al cererii şi al ofertei, producţia va creşte şi preţurile vor scădea. Adversarii controlului promiteau o eră de abundenţă şi de viaţă eftină pentru toţi, dacă li se va îndeplini cererea Dar, după ce s’au desfinţat preţurile maximale şi controlul, lucrurile au ieşit exact pe dos de cum s’a profetizat. Preţurile, fac să scadă, au crescut în proporţii vertiginoase şi continuă de a creşte. Şî conseinţele au început să înspăimânte guvernul, P aWder S, LABIN (Continuare în part. 2 a) Situaţia in State e-Unite. — Problemele care preocupă opinia publică americană. — Scumpirea generală. — Plănui Marshall CORESPONDENTUL NOSTRU DIN NEW-YORK — DILA ODISEIA CARTELELOR Protestele ce ne vin din toate părţile, în legătură cu felul defectuos în care se distribue cartelele de alimente, ne-au decis să facem o mică anchetă. Iată rezultatele constatările noastre, confirmate, de altfel, şi de alte ziare. Pentru o mai bună înţelegere, să imaginăm un delegat de întreprindere în ale cărui atribuţii intră preschimbarea lunară, a cartelelor, înarmat cu un tabel, funcţionarul trebue să meargă în Bd. Banu Manta unde la et. UT se pune viza necesară. Aici, lume multă şi, deci, coadă. Prima coadă. După ce, cu chiu cu vai, a reuşit să se smulgă din mulţimea solicitatorilor, cu viza obţinută dună câteva ore de aşteptare în vântul aspru ce circulă Prin sala cu geamuri sparte ca Intr’un felinar, nefericitul trebue să coboare la subsol unde se află ghişeele. 4 la număr. Să presuntr nem că netabelul vizat se află natru categorii de cartele: B, C, D1 şi D2. Lucru normal căci aceste cartele se referă la salariaţi şi fanurile lor. Ajuns în faţa primului ghişeu, după o nouă patentare de câte,va ore — coada Nr. 2 — delegatul primeşte o parte din cartele. hr pentru rest clanat la vecin. Aicî, iarăşi lume multă, din nou aştentare — coada Nr. 3. Comedia aceasta se mai repetă de Încă 2 orî, cu startul respectiv în faţa ultimelor vhîsee Si, în sfârşit cetăţeanul e liber să-şi ia valea, fericit că a intrat în tvsesia pe tioasei mărfi. Fericirea aceaste durează însă scurt timp, pentmcă abia a răsuflat omul Și trebue să î’ ia din nou tecul la coadă, carte’ele cefe vechi se depun de* nb;* între 1—1n N«v»mbrie. Si ne urmM, după 10 Nov, începe coada n»ntru cartele pe Decembrie, etc. etc. ' F. mi. GLOSE POLITICE Cum îţi aşterni Descoperirile pe care le fac, cu c ţintermitenţe, organele de resort ale controlului economic, sunt uneori, destul de grave. Câte odată însă, ele au un colorit şi o savoare specială. Iată, de pildă, cazul negustorului dela Braşov, care s’a apucat să dosească un singur — cum să-i spunem — articol: anume, covoare persane. Nu s’a mulţumit însă să ascundă cinci, zece, douăzeci de bucăţi, ci a pus deoparte, la un loc, nici mai piuit nici mai puţin, decât una sută şaptezeci de covoare Dibăcit, vinovatul a fost arestat. La, răcoare el poate să-şi dea seama odată mai mult, că dictoanele nu înfăţişează întotdeauna adevărul. In cazul lui, de pildă, „cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi”, nu merge, pentru că omul şi-a aşternut covoare — şi încă persane. Or, descoperirea lor îl obligă să doarmă pe scândură sau, şi mai rău, pe ciment. Fug la Palatul Justiţie! Frigul domneşte in Palatul de Justiţie. Povestea se repetă de câţiva ani. Nu este vorba numai de lipsa de combustibil ci, după informaţiunile pe care le posedăm, în cursul lunei octombrie core se lucrează abia la intocmirea unui capet de sarcini, pentru repararea instalaţiunilor de încălzire ale Palatului de Justiţie. Nu este vorba deci de o chestiune nouă. Anul trecut magistraţii au judecat în sălile de şedinţăîngheţate, până in luna Noembrie, când s’au terminat operaţiunile de reparare a caloriferului. In sălile de şedinţă magistraţii intră cu paltoanele şi fularele la gât. Singurul avantaj îl au consilierii de la înalta Curte de Casaţie, care intră în şedinţă acoperiţi pe cap cu toca. Dacă nu ar fi vorba de procese, cari nu suferă amânare, în special cele în care există arestaţi, activitatea Palatului de Justiţie, ar putea fi întreruptă. Cineva trebue să răspundă de această situaţie şi ne exprimăm credinţa că d. ministru al justiţiei va stabili răspunderile. Este inexplicabil cum o vară întreagă administraţia Palatului de Justiţie nu a îngrijit de punerea la punct a instalaţiunilor de calorifer. ATENŢIE ! Cifrele publicate de ziarul nostru, după o comunicare a d-lui dr. Al. Tocilescu, secretar general al ministerului sănătăţii, nu sunt Îmbucurătoare. Este adevărat că mica epidemie de paralizie infantilă, care în străinătate, în special la Londra şi la Berln, a lăcuit si face încă adevărate ravagii, la noi a dispărut complect în Capitală şi est® aproape inexistentă în provincie. In schimb insă, din epidemiile obişnuite la noi, numai unele, şi anume febra recurentă, scarlatina şi difteria sunt în descreştere, iar cele două boli epidemice mai răspândite, tifosul exantemati® şi febra tifoidă sunt în creştere. Febra tifoidă este o boală mai mult a sezonului Aevară, atingând apogeul în August-Septembrie. Faptul că în ultima săptămână din Septembrie am avut î® ţară 376 cazuri faţă de 363 în ultima săptămână din August, pentru Bucureşti cifrele respective fiind 87 şi 68, este deci mai mult sau mai puţinnormal pentru febra tifoidă. Această epidemie începe a scădea abea în Octombrie, putând ajunge chiar la dispariţie la finele iernii. In schimb tifosul exantematic este o boală a iernei cu apogeul prin Martie şi cu scăderea numărului cazurilor până apresie de dispariţie vin timpul verii De aceea sporul important dela 355 la 179 cazuri la noi în ţară şi dela 44 la 72 în GAMA (Continuare in pag. 2-a) Creşterea pronunţiei de petrol a V.H.S.S. ( atentele (în milioane tone) sunt făcute pană în 11150, la finele planului cincinal . in curs de îndeplinire O CONFIRMARE OFICIALA Zilele trecute am stat de vorbă nevoe de bani, ci de pânză, cu ui cetăţean venit din Judeţul D. Duşa a spus, în declaraţia Covurlui, unde se dusese să colec, d-sele, că chestiunea acelei coopeteze fasole pentru o autoritate. Mi-a spus că deşi în acel Judeţ fasolea se găseşte în mare cantitate, n’a putut colecta nici jumătate din ce i se ceruse. Motivul: ţăranii nu vor să vândă decât în schimbul diverselor articole de care au nevoe, în primul rând pânzeturi. Eri s’a difuzat la radio o declaraţie alui Victor Duşa, noul director veneral al Incopo-ului, care a arătat cazul federalei cooperative, întâmplător tot din Judeţul Covurlui. Deşi încă din iulie s’a repartizat acelei federale o însemnată cantitate de mărfuri, acestea se află şi astăzi încă în depozitul cooperativei, unde au fost găsite cu ocazia unei inspecţii a d-lui Miron Constantinescu. In loc să înceapă imediat distribuirea, conducătorii cooperativei au lăsat să treacă vreo două săptămâni până când au cerut informaţii în scris asupra felului cum să procedeze; apoi au mai lăsat alte trei săptămâni, până au cerut o nouă informaţie şi aşa mai deamte. Nu e nevoe, credem, să facem legătura între cele relatate de cetăţeanul simplu particular Şi declaraţiile Şefului suprem al In' coop-ului Presupunem că acel colector de fasole care a bătut tot judeţul i căutarea preţioasei leguminoase va fi primit de la producătorii săteni răspunsul: : 1— Avem fasole dar a’o creat pe pânză sau pe alte mărfuri. Şi aceasta pentrucă ei n’aveau rative ..s’a rezolvat în câteva minute . D-sa n’a arătat în ce fel, dar ne putem închipui uşor. Vinovaţii au fost, desigur, sancţionaţi cum se cuvine. Cu tot regretul, trebue să spunem însă că vina nu e numai a celor mici. In repetate rânduri, am arătat în acest ziar, că in chestiunea repartizării im^prior stocuri de mărfuri acumulate de Incoop, nu s’a procedat cu destulă promptitudine. Normal ar fi fost ca imediat după 15 August, ziua mult așteptatei reforme monetare, cooperativele să fi început repartizarea acelor mărfuri, care trebuia pregătită dinainte sau organizată cu cea mai mare grabă. In loc de aceasta, abea la sfârșitul lui Septembrie a fost numită o comisiune specială pentru repartizarea mărfurilor Incoopului intra federale. Am relevat această regretabilă întârziere într’un articol apărut în „Adevărul” dela 1 Octombrie și am cerut ca noua comisiune să lucreze cu cea mai mare repeziciune. Nu știm cum s’a procedat în realitate. Se pare că în adevăr, mărfurile au fost expediate la Federale, deoarece la 22 Octombrie, ziarele au publicat un raport conţinând date impresionante asupra mărfurilor trimise în provincie Comentând cifrele publicate, noi am spus, cu o notă de scepticism, în „Adevărul’’ de la 33 Octombrie: „întrebarea este însă dacă aceste mărfuri şi-au continuat drumul de urmărvf* la federale la unităţi. Ar fi de dorit ca In coco’il să ne arate şi cantităţile de mărfuri care au ajuns realmente în mâinile ţăranilor’’. Scepticismul nostru s’a dovedit îndreptăţit. O dovedeşte întâmplarea de la federala Galaţi. Declaraţiile domnului Duşa şi difuzarea acestui caz prin radio si prin ziare, sunt bine venite. Simpla pedepsire a conducătorilor unei singure federale pentru indolenţă ar fi adus numai un folos local. Indeciurile repetate de sus, laude şi recompense pentru cei O doamnă, soţia unui confrate decedat, îşi vizita odinioară bărbatul la închisoare. Om inteligent şi cu ambiţie, el făcuse acum vreme 30 de ani o politică oarecare, ce dăduse greş pe toată linia şi aştepta la puşcărie, criteriul de selecţiune cel mai sigur, o situaţie viitoare, de astădată ratată. Doamna dispunând de trăsuri închise, de limuzine şi de prieteni, vizita săptămânală era uşoară. Frumoasă, cochetă şi cam ştrengară, ea «cobora în poarca penitenciarului cu un dans al patofilor, ca într’o repriză de bal, şi lăsa în urma blănurilor ei exotice un flufru de mătăsuri muzical şi o dâră de arome scumpe, flaconate la Paris. Porcarul ştiind cu cine „trăieşte” din protipendadă, lua o atitudine smirnă, cu mâna la şapcă. Ca să fie în toate chipurile interesantă, doamna afecta prin voaletă o miopie studiată şi o răguşeală a gâtlejului franţuzească, de câte ori îi ieşea din guriţă litera R, pronunţând bonjug, am întârziat şi vă rog. Şi, fireşte, îi aducea soţului, care se pierdea văzănd-o, bunătăţile din oraş, întotdeauna rezumate într'un pacht de ciocolată. Felul cum îşi purta pe degetul mănuşii Beau de Suéde, această greutate de una sută de grame, era o poemă și domnul doamnei, flămând de harnici, pedepse pentru cei nevii- suculente mai vulgare, de o varză să aibă drept rezultat carne, de un jigou Jenii, trebue o vie activitate a cooperativelor. GR. GRAUR cu carne, de un jigou împănat cu usturoi, de un muşchi la tavă, de un peşte cu sos, se lăsa fermecat wmaem TABLWPD DOAMNA DE CIOCOLATĂ de o tabletă Robler sau Suchard, oferită ca o garoafă cu stropul de rouă intre petale. încredinţată că şi-a făcut datoria faţă de un deţinut care era scump inimii sale, ea pârj’sea temniţa ca o baletistă, veselă de a se fi achitat estetic de o figură pe vârful picioarelor dificilă, şi aşteaptă, după perdeaua maşinii de un domn elegant. Doamna nu putea să ducă un pachet mai mare, necum un sufertaş, fiind extrem de fină şi aristocrată şi ciocolata neputându-i obosi la glanga degetului mic. Am trecut, va să zică, 30 de ani... Am zărit-o pe acea doamnă, deunăzi, venind dela piaţă pe frig şi noroi. Ca să nu o salut, şi-a tras marginea de catifea a pălăriei pe ochi. Nu mai era prin la cucoană demai demult. N’aş vrea să-i jignesc silueta de atunci cu o schiţare a spectrului ei actual, nici fosta, garderobă cu crochiul sumanului de azi. Doamna căra târâş într’o dârşagă de sfoară pătlăgele roşii, ceapă şi o varză... Să nu se simtă Doamnele noastre ofensate că insist. Evenimentele, dacă nu o simplicitate harnică şi corectă, le-au învăţat ceva. Fumurile s’au pierdut, comoditâţile puhave şi nazurile s’au trecut. Doamna spală rufe, freacă tirchetul, mătură, scutură. Şcoală excelentă pentru viitorul crudelor încă odrasle. T. ARGHEZI SILUETE DELA PROCES Uit âlGID: RADULESCU POGONEANU Șl UN MONDEN DE STYRCEA-MOCSONY — Notaţii din loja presei — Dacă actul de acuzare constîtue '«*«*** mimai, ordinea un stufos document de sinteză a lrtr «*£*«*• proectând a îummat învinuirilor eduse conducătorilor, »eaSteptat un colț al tabloului, fostului partid naţional ţărănesc, desbaterile procesului simt acelea cari refac ori, şi în amănunţime rolul jucat de fiece acuzat in parte. Acest rol se conturează şi se precizează în instanţă, ne scena pretoriului. Eroii presei traduc aşa dar public, ceea ce au consemnat în spovedania făcută la instrucţia secretă. Şi deabia acum în şedinţă, fragunde era rearanşat obscur unul din cele mai importante şi mai active organe ale complotului . Am ascultat ori depoziţia acuzatului Ridulescu logoneanu, mentorul grupului dela Externe. S'ar zice privindu-l că a fost preursit prin toată fiinţa sa plăpândă şi ştearsă, carierei diplomatice stil desuet. Prin acea năzuinţă a bătai pentele izolate ale filmului, se l®atului de familie, în vocaţia căruia stă îşi liniază firul conducător, işî etalează acţiunea, mesonagiile se integrează în ansamblu, ele captă mobilitate, relief potrivit cu locul ce-l deţin în distribuţie, figurând pe un ulan de faţă sau mai secundar al ecranului. Căci ca în orice dramă, nu toate rolurile au aceiaşi talie. Unele protagoniste, altele mai modeste, dar ca tot atâtea resorturi diferite, ele au o funcţiune definită în mecanismul acţiunii, convergând toate spre un singur scop. Azi fost ascultaţi pe rând o serie de acuzaţi aparţinând aceluiaşi grup de funcţionari ai Ministerului Afacerilor Străine. D. Preşedinte al Tribunalului de judecată, a proectat reflectorul destinat personagiilor, tocmai Pe acest grup, interven nu numai jacheta și jobenul sunt modelul clasic dar infirmitatea. Siluetă firavă, fizionomie palidă pe care chenarul negru al ochelarilor e chemat s’o accentueze, gesturi măsurate, debit ordonat. Voinţă ce se vrea rece, refulând cine ştie ce ambiţii. El va recompaşte cu un soiu de demnitate al delictului botezat În limbajul su diplomatic cu eufemisme, toate învinuirile ce î se aduc. Va recunoaşte că ţelurile organizaţiei complotiste, nu excludeau în finalitatea lor, desnodă"minte violen«*. Va recunoaşte că * escamotat dela Externe, documente secrete; că întreţinea legături intime cu grupul din streinătate; că era în euren* cu deturnarea fondurilor statului aflătoare în Elveţia. Va recunoaşte că a luat parte la consfătuiri tainice cu ofiţeri din misiunea americană şi engleză; va da lămuriri privitoare Ia alcătuirea comitetelor secrete politice şî militare; era iniţiat In aranjamentul plecărilor clandestine din ţară. Şi dessemenî va furniza detalîî asupra împuternicirii trimisă lui Niculescu Buzești in streinătate. împuterni-Continuare în pag. 2.a IA IX PAG. II-at Desbaterile procesului Mattia. Depoziţiile acuzatului Rădislescu-Pogotteanu, — Un rSocument important privind planul mişcării de rezistenţă — PAG. ULTIMA: Declaraţia acuzatului Ion Styrcea Mecsony, Senzaţionala depoziţie a acuzatului Penescu, la Desbaterile de azi dimineață ale procesului* " CHESTIA ZILEI amatorii sare. Ce să mai Intrăm, Da, dar e cald!... Desen de ROSS lemnele nu sunt de van