Adevěrul, august 1948 (Anul 61, nr. 17226-17251)
1948-08-02 / nr. 17226
Un plin început de fâgâdueli demnităţi umane. Osândită să poarte servituţi în rânduiala tiranică a familiei, femeia dela ţară în deosebi, n’a avut parte nici de bruma de instrucţie a bărbaţilor. Bătălia împotriva analfabetismului a dat unele roade. E un început,dar un început plin de făgădueli. Continuând sforţările, se va putea ajunge ca într’o zi, statistica să nu mai aibă ce număra şi analfabetismul să devină o amintire. Dintr’un studiu publicat de doi imeii, svârlită pe-o treaptă inferioar specialişti ai statisticii în revista tră, nu numai sub raportul incapact„Probleme economice”, aflăm că tăţii civile ci şi ai unei absurde nenumărul neştiutorilor de carte continua să se desumfle. Lumina firavă a abecedarului a început săpătrundă până în satele depărtate ale Maramureşului şi Moldovei, acolo unde analfabeţii alcătuiau în- mpăimântătoarea majoritate a populaţiei. In aglomeraţiile urbane, întunericul descreşte mai repede, dar numărul celor care nu pot încă silabisi afişele, rămâne destul de mare. In Capitală, bunăoară, avem Vreo 80.000 de concetăţeni care nu sunt în stare să-şi expue gândul înscris sau să citească cu mijloace proprii firma unui magazin. Dintr’o sută de bucureşteni, opt au nevoe de secretari binevoitori când trebue să întocmească o petiţie sau să elaboreze o cartă poştală, iar când vor să afle ce se întâmplă în lumea asta care-i şi a lor, sunt siliţi să recurgă la serviciile unui lector capabil să buchisească gazeta pentru dânşii. Raportând procentul pe cartiere, statistica a reuşit să desvălue că printre locuitorii bulevardelor şi străzilor centrale, numărul celor fără ştiinţă de carte nu depăşeşte 3 la sută, câtă vreme spre marginile oraşului aceştia cresc până la unu din zece. Nici nu era nevoe de o asemenea certtudine statistică, spre a şti că analfabetismul nu e o problemă culturală, ciuna socială şi economică. Deşi învăţământul primar e gratuit şi obligatoriu, numeroşi părinţi nu-şi trimit copiii la şcoală. De ce? Şcoala nu costa parale, e adevărat, şcolarii însă trebuiau hrăniţi şi îmbrăcaţi şi părinţii nu se simţeau in stare să facă asemenea investiţii exorbitante. Tâncul ajuns la vârsta şcoalei primare era destinat atelierului sau prăvăliei, unde începea să cunoască munca sub înfăţişarea ei cumplită. Numeroase familii nu izbuteau să-şi echilibreze bugetele decât exploatându-şi copiii, plasându-i la „stăpân” ca să scape de grija întreţinerii lor. Nu era deajuns ca Statul să pună la dispoziţia copiilor şcoală gratuită, dacă nu acorda în acelaş timp părinţilor condiţii de trai omeneşti. Un alt aspect al problemei poate fi văzut in faptul că femeile continuă să dea analfabetismului procentul cel mai serios, depăşind pretutindeni numărul bărbaţilor lipsiţi de cea mai rudimentară cultură. Nici acest aspect însă nu e întâmplător, dacă ţinem seamă de condiţiile generale de viaţă ale feSERGIU DAN ----r s* /evirul Proprietar: S. A. R. „Sărindar” EDITOAREA ZIARELOR „ADEVERUL” a Sl „DIMINEAŢA” Registrul de publicaţii al Trib. Ilfov S. I Com. Nr. 142/946 ARUL 62 Ir. 17.22S /fiLfitMl FONDATORI. is r*'' AL. V. BELDIMAN 1888—1897 CONST. MILLE 1897—1920 CONST. GRAUR 1921—1936 BRANIȘTEANU 1897-1947 Director H- SOREANU TeMoane: Luni 2 August 1948 Eri s’a inaugurat „Parcal Copiilor“. ...La mai mare! Publicitatea 5.57.63 Redacţia 5.38.56 Administrata 5.57.63 NI 4 LE! PARSUL FACE PREGĂTIRI PENTRU GĂZDUIREA ONU-ului A patra sesiune ordinară a Adunării generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite se va deschide în toamnă, la Paris. Până la ridicarea viitorului palat al O. N. U.-lui, la New York, aşa acum s’a decis la utima sesune. Adunarea generală este nevoită să-şi ţină şedinţele în diferite locaşuri de împrumutPentru sesiunea care va începe anul acesta, la 21 Septembrie, la Paris, guvernul francez a pus la dispoziţia O . U.-ului, Palatul Chairlot — vechiul Trocadero. Alegerea Trocadero-ului a suscitat o serie de nemulţumiri, în special in rândurile parizienilor. Protestele s’au referit mai ales la faptul că pentru adaptarea frumoaselor săli dela Chaillot la necesităţile întrunirilor O . U.-ului, au intrat în funcţiune cazmalele, care nu cruţă nici zidurile purtătoare de vechi mărturii istorice. Ceea ce au mărturisit mai puţin deschis criticii parizieni, dar a constituit principala cauză a amerăciunii lor, a fost neplăcuta obligaţie a Franţei de a debursa, în calitate de gazdă, o sumă de vreo 500 milioane franci, cu cheltuelile adaptarea aranjamentului fotoliilor din sală, se va face loc pentru 300 delegați, 300 consilieri alde(Continuare in pag. 2-a) GLOSE POLITICE „Defect nizare” de orga n. In privinţa aprovizionării peşte a populaţiei, s’au făcut progrese demne de a fi semnalate. E neîndoios că, faţă de acum câteva luni, cantităţile de peşte puse in consumaţie au crescut iar preţul a scăzut. Unele dificultăţi de aprovizionare mai stărue însă. Le semnalează şi „România liberă . „La Hala de peşte de la Obor, populaţia este silită aproape zilnic să alcătuiască interminabile cozi pentru a-şi procura peştele. Faptul se datoreşte unui defect de organizare a societăţii „Rompescaria” care aduce foarte târziu peştele in hală, după ce primii consumatori s’au şi încolonat. On până se asortează peştele adus, noii consumatori îngroaşă rândurile primilor veniţi, dându-se astfel naştere cozilor respective”. Conflict Un conflict foarte serios a izbucnit între generalul Mac Arthur pe care colaboratorii săi îl numesc „the emperor of Japan ” şi consilierii James Killen şi Stentzfield însărcinaţi cu „problemele muncii” în Japonia ocupată... Aceştia au demisionat, desolidarizându-se de măsurile, ordonate de generalul Mac Arthur prin care grevele muncitoreşti sunt interzise . . .. — Nu vreau să acord privilegii muncitorilor japonezi, ar fi declarat generalul, lăsându-le dreptul la grevă care va fi interzis muncitorilor, americani ! Arsenalul Explozia de la Ludwigshafen a provocat detunături prea puternice, ca să poată fi cocoloșită cu un comunicat oficial. Catastrofa aceasta a scos la iveală — dacă mai era nevoe de o confirmare — că uzinele grupului I. G. Farben lucrează material de război. Explozia s-a produs la fabricile de anilină şi sodă caustică — materii care pot căpăta tot felul de întrebuinţări. Ziarul „Neues Deutschland” observă cu acest prilej că Germania Occidentală se transformă „într’un arsenal al imperialismului, într’o bază de război”. Acord aerian Miercuri au început la Madrid tratative în vederea încheierii unui acord aeria între Franţa şi Spania franchistă. Un ziarist a amintit cu acest prilej că relaţiile aeriene franco-spaniole au fost foarte „strânse" pe vremea războiului civil din Spania, când escadrele de bombardiere ale lui Hitler masacrau populaţia spaniolă, constituindu-şi in acelaş timp baze pe teritoriul franchist. Pe vremea aceea, a precizat ziaristul francez, noi am dat lui Franco un mare sprijin aerian, re-11« timp ce lupte te t__.2— J ronhhK* Hifi Inihilt ti St conțin unu in Palestina, mediata fuzând să livrăm avioane renuhU-\rut Bernadotte» familia sase cânilor spaniol" dela Rodon in a taxa poștală plătită In numerar centefr ■woWSríi Dîrecțiuna Generale P. T. I Nr. 140.306/946 și *61 .020/547 SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ CRIZELE POLITICE DIN FRANŢA ŞI FINLANDA.-NOUL PREŞEDITE AL REPUBLICII UNGARE.CONFERINŢA DANUBIANĂ Ungariei, isbucnită pe neaşteptate, ea nu par să aibă un caracter acuzat poltic. Avem de a face mai mult cu un proces de conştiinţă, d. Zoltán Tildy demisionând întrucât ginerele său, ambasadorul Ungariei parte că nevalabilitatea Convenției de la Paris este determnată de două elemente: 1) neparticiparea Uniuni Sovietice la acest pact internațional, ea fiind atunci în plină luptă de apărare împotriva nr. ^ U V VI Ut 111 Vli^Uliu UVUIlOUl pi V» 4 ' ---I O ■ m * ----1* *■ 1 “ **•» ședintelui. La Moscova, reprezen. 1 în Egipt, fusese arestat pentru cri-1 tendenționismului străin: 2) mod:-4__X î CA-__ f I — r?___. • ma At* Inulfo frarluro PnroTl T P.il f*flP rpiipfafp orlloa rnnijaM+îflî f cările repetate aduse Convenţiei de către puterile semnatare care au admis ca Germania şi Italia să primească un rol important în controlul Dunării. D. Vîşinski a respins deasemenea cererea statelor occidentale ca hotărîrile actuale Conferinţe Dunărene să fie luate cu unanimi de voturi pentru a fi valabile. Reprezentantul Uniunii Sovietice a declarat „că hotărîrile conferinţei vor fi puse în aplicare chiar dacă nu toţi participanţii sunt de acord”. Desbaterile Conferinţei continuă. La desbateri Austria nu participă decât cu titlu consultativ. tanţi Statelor Unite, Franţei şi Angliei au fost primiţi în audienţe separate de către d. Molotov, după ce o zi înainte avuseseră audienţe la d. Zorin, ministrul adjunct la externe. La Belgrad, reprezentanţii a unsprezece naţiuni au început să discute problema navigaţiei pe Dunăre. Crizele politice din Franţa şi Finlanda sunt acum rezolvate. In Finlanda, noul guvern al d-lui Fagerholm este format — cu excepţia ministrului de justiţie — numai din social-democraţi. In Franţa, guvernul d-lui André Marle botezat „cabinet de coaliţie republicană”, e format din radicali, socialişti şi M.R.P.-işti. Greutăţile pe care le are d. Marie sunt multiple, atât în raporturile sale cu opoziţia, cât şi cu socialiştii din sânul său. De aceea se prevede că asemenea guvernului Schuman, cabinetul d-lui André Marie îşi va pierde o parte din timp cu soluţionarea dferendeor intestine, în loc să atace problmele grave ce se pun actualmente Franţei. Săptămâna care începe va fi decisivă, întrucât Adunarea Naţională va avea să discute planul economic al d-lu Paul Reynaud care a suscitat vii aprehensiuni în rândurile parlamentarilor socialişti şi ai opoziţiei. Cât priveşte demisia preşedintelui, Săptămâna care a trecut s’a caracterizat prin crize politice locale şi prin discuţiuni internaţionale. In Franţa şi Finlanda crize de guvern. In Ungaria demisia premă de înaltă trădare. Criza prezidenţială va fi soluţionată astăzi. Adunarea Naţională maghiară este convocată pentru a alege pe noul preşedinte de Republică, iar partidele politice sunt de acord ca secesorul d-lui Tildy să fie d. Árpád Szakasits, fostul preşedinte al partdului socialist, astăzi fuzionat cu partidul comunist. Dintre problemele internaţionale rămân descrise încă problema Berlinului şi aceia a navigaţiei pe Dunăre. Reuniunea de la Belgrad în cele trei zile de desbateri a evidenţiat poziţiile antagonice dntre statele riverane şi puterile occidentale. In timp ce Marea Britanie, Statele Unite şi Franţa invocă tratatul de la Paris din 1921, pe care î l socotesc încă în vigoare, naţiunile riverane cred că acest tratat este abrogat în urma celui de al doilea răsboi mondial. Delegaţii Cehoslovaciei, Iugoslaviei şi României s-au ridicat îmotriva acelor „drepturi câştigate” pe care le invocă puterile apusene şi care — aşa după cum a remarcat d.na Ana Pauker — ar însemna „permanentizarea vechilor convenţii care loveau în interesele popoarelor din Bazinul Dunării. Reprezentantul Uniunii Sovietce, d. Vişinski a arătat pe de altă altă problemă care atrage atenţia opiniei publice mondale este Palestina. După hotărîrea guvernului Statului Israel de a nu admite demilitarizarea Ierusalimului şi de a cere o „revizuire” a planului de împărţire a Palestinei, noui discuţiuni au fost iniţiate de către mediatorul Naţiunilor Unite. Contele Bernadotte va întreprinde săptămâna aceasta o călătorie de şase zile la Haifa, Beyruth, Aman şi Cairo, pentru a decuta din nou cu evreii şi arabii situaţia Ierusalimului şi problema refugiaţilor arabi de care, statele arabe condiţionează contiuarea armistițiului actual. T. S. # In Germania de Vest — Ciudăţenii rău prevestitoare — In zonele apusene ale Germa- fapte grave comise în timpul răzniei se petrec în adevăr unele iuboiului dintre cari unii au fost de senzare problema ce şi-a uul fapt aşa de obişnuit ca oraampus-0 şi pe care urmeaza s’o rezarea trenului de plăcere de către zolre Tribunalul de la Nuerenberg, Direcţia Căilor Ferate pentru Dudacă experienţele cu gaze toxice făcute asupra internaţilor din lagărul de la Dachau constitue sau nu crime contra umanităţii? Este admisibil ca oameni nejudecaţi şi deci presupuşi nevinovaţi să EM. SOCOR de amenajare In schimb, în graba lor de a-şi calcula pierderile, fran- j cruri ciudate cari nu rimează de cezii au uitat să socotească totalul loc cu obligaţiunea luată de acu devizelor forte care vor intra odată cu cele câteva mii de oaspeţi străini, ceea ce nu-i chiar de neglijat. Trocadero-ul a rămas una din ultimei conferinţe a celor 4 mi cele mai mari săli de teatru diiniştri de externe şi am arătat a Paris. In această sală, vor avea tunct cu fapte, cifre şi unele reloc adunările plenare ale viitoarei cunoaşteri chiar din partea guses uni a Adunară generale. Prin f Vemeior englez şi ameerican că panţii lor de a denazifica şi demilitariza aceste teritorii. Am mai discutat odată unele I aspecte ale problemei cu ocazia ! ilHîme,! r*r nforínfa o CSlOl* 4 Ulî“ procesul de denazificare ăl Germaniei de vest este de o încetineală inexplicabilă şi că demilitarizarea nu face niciun progres. Cu excepţia câtorva fabrici de materiale de războiu, de cari se vede că puterile ocupante aveau nevoie şi cari au fost demontate şi scoase de pe teritoriul fostului Reich, toate celelalte, în număr de câteva sute, au rămas pe loc. Acestea se petreceau şi le spuneam acum mai bine de un an. De atunci se pare că lipsa de vigilenţă şi indulgenţa armatelor de ocupaţie din zonele de vest s-au accentuat şi mai mult luând aspectele unei toleranţe încurajatoare pentru elementele hitleriste active de altădată. Aşa se explică, între altele, sancţiunile uşoare şi, adesea achitările pronunţate de Tribunalele militare în procesele naziştilor daţi judecăţii pentru calificaţi criminali de războiu sau învinuiţi pentru crime contra umanităţii. Iar când se întâmplă totuşi că Tribunalul aplică sancţiuni grele chii colaboratori ai trinităţii şi— cum a fost în timpul din urmă der Goering-Goebbels cazul călăilor dela Dachau cărora i s’au aplicat textul ce prevede pedeapsa capitală — guvernul Statelor Unite a suspendat executarea sentinţei cu motivarea că, în cursul cercetărilor s’ar fi petrecut unele nereguli. N’ar fi exclus ca aceste „nereguli“ să ducă şi la o revizuire a procesului şi acuzaţii să iasă din proces cu fruntea imaculată, zâmbitori şi liberi, gata să-şi pună bestialele lor aptitudini în serviciul cui are nevoie de ele. Pe de altă parte, în zonele apusene ale Germaniei, administraţia este împănată de elemente notorii hitleriste. Fireşte nu vom susţine că într’o ţară ca Germania, care a fost atât de infectată de doctrina nazistă, denazificarea să meargă până la ultima consecinţă şi cel din urmă funcţionar să fie epurat şi înlocuit. Aşa ceva ar fi şi imposibil. In nici un caz însă nu este admisibil şi nu corespunde cu prevederile acordului de la Potsdam, ca înalţi funcţionari, cu vastă competinţă şi mare răspun(Continuare în pag. 2-a) Puterea obişnuinţei 3000 pensionari n’au fost găsiţi pentru a li se înmâna pensia la domiciliu. Desen de ROSS — De trei zile umblu cu pensia după Vasilescu. — ...Şi el o aşteaptă la percepţie. decât alţii. După o nesăţioasă „vânătoare a fericirii’ pe calea bunului trai, leneviei, luxului şi voluptăţii, toţi aceşti oameni naufragiadere să fie recrutaţi dintre hitle- ză în disperare şi pesimism. Impresiştii notorii. De asemenea este smeri senzaţiile care se repetă, fie ciudat ca la conducerea între- j ele oricât de încântătoare, se tocesc prinderilor ce constituiau altădată si lasă locului a0 sufletesc care r , - , . , n „ nu mai poate fi umplut cu uşurnţa. potenţialul de războiu a Germa- Goana după altele 5 mai tari fermei, sa fie lasaţi sau instalaţi revine atunci o necesitate obositoare, deadreptul dureroasă. Aceste reflexii par desigur excesive dacă le facem pe marginea aminecă până la Snagov şi înapoi. Flăcerea de care e vorba în acest caz se adresează mai puţin simţurilor, cât nevoii de recreaţie, uitării grijilor , zilei şi desfătării pe care o simte omul in fata unui spectacol al naturii sau respirând aerul curat al munţilor. In acest caz plăcerea echivalează cu odihna spiritului şi a trupului, ea se define- CARNETUL NOSTRU TREN DE PLĂCERE Plăcerea ca punct de program în ste prin comparaţie cu efortul dat viaţa omului este o invenţie căre timpul săptămânii, ea vine ca a ştiu trebue confundată cu aceea a necasitate tot aşa de sănătoasă şi lui Epicur, de acum două mii de pozitivă ca munca însăşi. Tren de ani, când cunoscutul filosof grec plăcere şi tren de odihnă sunt unul susţinea că motorul ascuns al totu- şi acelaş lucru ror faptelor omeneşti este căutarea Odihna este însă o exigenţă pa cu orice preţ a senzaţiei plăcute, cât de obişnuită şi firească, pe a- Nu există plăcere pentru plăcere,tât de pretenţioasă. Este o mare inj Blazaţii^ şi esteţii o ştiu mai bine ţelepciune să cunoşti arta de a te odihni sau arta de a organiza odihna altuia. Repausul adevărat nu coincide deloc cu inactivitatea. Pentru un om obişnuit să muncească, abandonarea complectă a oricăruii efort de atenţie sau de mişcare deţine o pedeapsă. Iată de ce ni se pare că trenul de plăcere din ziua de azi comportă ANDREI FILIMON (Continuare în pag. 2 a) CHESTIA ŢEPI Se vor face mezeluri 4Î# peşte. Stau pescarii laolaltă. Şi-i aud, cuprinşi de zel: „A căzut ceva, la baltă?” — Ia, ...o leacă de mezel! — F. Lefpodă POLITICA GENERALULUI CLAYS « 1 ti i ’A.. ? 1 1 1 .... .'fi Intre tonul «militar» si cel «diplomatic» Caracterizând impasul în care , testabil, nu o doresc nici ruşii”, nu in cei trei aliaţi , poate constitui „un ideal al condus s au trezit la Berlin occidentali, ziaristul american Walk ceri de Ster Lippman, scria zilele trecute în „New-York Herald Tribune”: „Politica Statelor Unite faţă de Germania, a dus, cum era şi de aşteptat la situata dificilă care s’a creat astăzi la Berlin. Izbindu-se de aceasta situaţie dificilă, Statele Unite s’au pomenit acum într’o încurcătură”. Nu este pentru prima oară când Walkter Lippman are ocazia să supună unei severe critice politica oficială a departamentului de Stat in legătura cu Germania. De data aceasta observaţiunile comentatorului diplomatic, privesc in special rolul jucat de generalul Lucius Clay, comandantul forţelor americane în Europa şi, totodată, guvernatorul uiitar al zonei de ocupaţie americană din Germania, in determinarea actualului curs al politicii americane in Germania. In articolul la care ne referim, Lippman cere ca „Statele Unite să înceteze a mai susţine politica generalului Clay cu privire la Germania”. Concluzia cunoscutui jurist este că politica americanăieri mania „pe care nu o doresc ger- manii, nu o vor francezii, nu o vor noronezii şi cehi, şi pe care, inconpe care ar trebui să adopte Europa”. Am mai avut prilejul, scriind acum câteva zile despre „situaţia” de la Berlin”, să arătăm că tot Lippman socoteşte a fi sosit timpul unei reexaminări, în patru, a întregii probleme germane. Această apreciere începe să-şi găsească, din ce în ce mai mult, un ecou puternic în unele organe de presă şi chiar în unele cercuri diplomatice din occident. Atmosfera de tensiune creata printr’o susţinută campanie de presă în crescendo, prin dramatie întrevederi diplomatice, misterioase călătorii şi inspecţii ale unor înalte personagii, pare a ceda acum locul unui climat mai rezonabil. După cum susţin unii observatori străini, între Departamentul de Stat american şi comandamentul militar amerian din Germani, au existat serioase divergenţe cu privire la metodele ce urmau a fi aplicate în politica faţă de Germania. Se afirmă că procedeele „diplomatice” ale d-lui Marshall ar fi fost adesea contracarate de metodele „tari” ale generalui Clay. Politica comandantului militar american a fost, de altfel, încurajată de cercurile militare din Washington și în special de ministrul de război Forrestal, ca și de adjunctul acestuia, Draper, care a avut ocazia, recent, să inspecteze Germania, împreună cu generalul Wedemayer. Girul cercurilor militare al Capitalei l-a încurajat, probabil, pe generalul Ciay să adopte, de la începutul creării dificilei situaţii din Berlin, un ton cu totul neobşnuit. „Trupele americane de sub comanda mea vor face uz de arme, dacă va fi necesar... Sunt ferm hotărât să nu mă las intimidat...“, au fost primele declaraţii făcute de gen. Clay imedat după ce autorităţile militare sovietice hotărâseră măsurile de restrângere a circulaţiei feroviare şi rutiere în zonele vestice din Berlin, ca un mijoc de S„ M. (Continuare în pag. 2-a) CITIŢI în PAG. Il-a: Folietonu! ».Adeverului”. Veridicul în literatură df. Gr. Tăuşan