Adevěrul, iulie 1949 (Anul 63, nr. 17505-17530)

1949-07-01 / nr. 17505

i PAGINA S-an W «es­ura PAX — ora: 15,15—17,15—19,15 —21,15. Azi matineu. © Gradina GlOCONDA — ora: 20,30—22,15 Bilete —sl —la „agitat" tftasyiRRJMWWWMMVWfWWflîWUWWUBOTfifWWMWSBiUWVMţilfWWWWWIftiniWBIJj PREMIERA ^ ......... PREMIERA A MAXIM GORK! rttfUMiiffitHWglMSW ora: '5—17—19—21 Bilete P REMIERĂ scm­.cmoL-mra isaUvsi gradina 1 IZBANDA *MM • DACIA «»S^U Sl GRA­­D.l N­.4 -*-­* distr.ROMFIUMS0C.0E3Tot SCALA-ora: 15—17—19—21 CAPITOL-ora: 9,30—11,30—13,30 15,30—17,30—19,30—21,45 GRADINA CAPITOL-ora: 20,30— 22. MIORIŢA-ora: 16,30—18,30—21,30 IZBÂNDA-ora: 15-17—19. Grădina — 21. Pentru «SCALA» şi «CAPITOL» bilete şi la «ATRITOT» CICLIS­M TURUL UN­GARIEI C. Şandru a câştigat eta­pa a 2-a Eri s’a comunicat etapa a 2-a din Turul ciclist al Ungariei pe distanţa Debreţin—Mişcolţ (214 km.). Reprezentanţii noştri s’au comportat admirabil, cu toată vremea potrivnică, reuşind să ocupe primul loc prin G. Şandru şi locurile 5 şi 7 prin Norhadţan şi Marin Niculescu. In clasamentul individual, M. Nicu­lescu deţine locul 3 iar, Şandru locul 9. Pe echiipe, R. P. R. I, ocupă locul 4.­­Programul matchurilor divizionare de Sâmbătă și Duminecă Matchurile divizionare de Sâmbătă și Duminică se vor disputa după următo­rul program: SAMBATA ‘ Teren UCB-Venus, ora 16: Grafica MSB — GSU-Iași (Div B), ora 18: Petrolul — CFRB (Div A). DUMINICA Teren Gbor, ora 11: Dinamo B — Au­rul Brad (Div B). Teren UCB-Venus, ora 16: UCB­­Venus — ASA Constanţa (comp. Sect. de sud). Ora 18: CSGA — Metalochimic (Di­vizia A). INFORMAŢII începând de cii Jci până Joi 6 Iu­­lie, Expoziţia Crucii Roşii din sala de expoziţii a Ateneului R.P.R., poa­te fi vizitată zilnic între orele 9—14 și 16—19. BLENORAGIE |DRAGOSTE| n­fimn cu Dacian In fiecare seară ora Sâmbătă și Duminică MATINEU ORA TM Teatrul de Operetă VLĂDOSANSJ­ALHAliBRA S ALTELE cu lână alba COVOARE, DRAPERII, PLUȘURI, ling­ur B e co­rp - pat 1 Cl” CUMPĂR i mni n (Leală zetusa vin fto/ I si domiciliu) CUMPĂR CARUCIOR-LANDOU TELEFON 7.14.78 Campionatul naţional de lupte pe echipe Sâmbătă şi Duminică va avea loc pe arena OSP, finala campionatului naţio­nal de lupte pe echip. Participa cei trei campioni de serie Dinamo (Buc.), CFR (Timişoara) şi Sportul Muncitoresc (Baia Mar©). Dintinecă­ exclusivitate pentru C. T. M. Pentru a asigura reuşita campiona­telor judeţene CTM, Comitetul Central OSP a dispus exclusivitatea probelor din GTM pentru ziua de 3 iulie a. c. cu excepţia campionatului naţional de football al diviziilor A şi B. Campionatele naţionale de canotaj au loc la 16-17 Iulie Din cauza­ examenelor unora dintre concurenţi şi­ greutăţile tehnice ivite FRSN a fost, nevoită să amâna data campionatelor RPR de canotaj de la 2 şi 3 Iulie la 16 şi 17 iulie a. c. Campio­natele vor avea­ loc pe lacul Snagov. Concurenţii calificaţi, vor pleca un can­­tonament începând din ziua de 14 iu­lie dimineaţa şi vor sta acolo până la Ta­rampă şi sărbătoriţi de public. Duminică se dispută la trap marele pre­­miu Băneasa în care se întâlnesc cei mai buni cai ai târcului. Din această cauză, alergările de galop au loc mâine. Dăm portanţii publicaţi în cursul dimi­neţii de azi: PREMIUL SORELA: 1500 m. P. V. Făurel 59 Oprescu; Bulibaşa 58 Huţuleag; Felinar 54 Stoian Gh.; Făclia 47 Xonescu I.; Fazan 46 Botescu Gh.; Faur 39 jum. Manea D.; Siglavi Bagdadi 39 jum. Pin­­ciu. PREMIUL BUFTEA: 1500 m. P. V. Canada 59 Cucu; Cosita 56 Iorga; Job 54 Pall; Dady 53 jum. Botescu st.; Priam 52 jum. Tasim; Hurricane 45 Stoian F.; Nuc 42 jum. Moga; Argentina 40 jum. Manea Dumitru. PREMIUL KRISTINA: 900 m. L. D. Năframa 53 Iorga; Jar 54 jum. Stoian Gh.; Lelița 56 jum. Botescu St.; Ciuta 52 Pinciu; Fulviţa 53 Câmpeanu; Martor 58 Pali. PR. TINERETULUI: 1000 m. L. D. Cabala 55 Cucu; Ghiduş 55 Tasim; Ma­­chedon 55 Huţuleag; Florinela 53 jum. Logofătu. PREMIUL ŞERBAN: 1300 m. L D. Fănişor 59 Huţuleag; Glorios 58 jum. Crişan; Luminiţa 68 jum. Iorga;­ Chilimbar 49 jum. Stoian Gh.; Jalba 49 Pali; Bim­­başa­ 46 Botescu Gh.; Boy Boy 45 Logo­­fătu (?). PREMIUL CODRU: 1200 m. L .D. Graniţa 56 jum. Crişan; Nor 55 Stoian Gh.; Jder 54 Ionescu I.; Spiriduş 54 Iorga; Firida 51 Tasim; Claca 49 jum. Stoian P. PREMIUL RIVAL: MOO m. P. N. Nana 58 jum. Huţuleag; Păstorița 55 Iorga; Basmn 54 jum. Botez,­u St.; Leac 54 Cucu; Casin 52 Tasim; Mitoc 43 Pinciu. PREMIUL ELECTRA: 1600 m. P. N. PENICILINA - SALVARSAN PROSTATA - OVARE Dr. CONSTANTIN TULIU Blanc Fil Telet. 37463/ B-dul REPUBLICII flOOrele 9­2 Linia tramvaiului 14 Statia Armineasca: Duminică 3 Iulie 1949, orele 10-30 a. m., Şcoala Elementară de fete Nr. 11, prezintă un singur spectacol cu piesa „CASA COPIILOR". Spectaco­lul este jucat de elevele şcolii, in sala teatrului ALHAMBRA. Preţuri populare lei 60—50—40—30. Invitaţiile se pot ridica zilnic în­tre orele 4—8 p. m. la cassa tea­trului. Dr. RÂUL DAN PIELE —PAR­­­VENERICE BLENORAGIA—SIFILIS PENICILINA — NEO­­­BISNUT Strada Artei 9 (Tribunal) ARLUS­­•» Filiala Bucureşti, anun­ţă conferinţa d-lui Anton Moisescus, membru in Comitetul Central* al Confederaţiei Generale a Muncii, despre: „Cultura fizică şi Sportul In U.R.S.S.”. Conferinţa va avea loc mâine Sâm­bătă 2 Iulie, ora 18-30, la Casa Prie­teniei Sovieto.Române, din strada Batiştei nr. 14. Va urma un film sovietic. (Ager­­pres). Correggio 57 jum. Stoian Gh.; Căprior 55 jum. Cucu; Jalna 56 Huţuleag; Lia 54 Crişan; Marcel 53 Botescu St.; Spin 51 I. Iorga; Parc 50 Pali; Bujorel 49 jum. Cio­­banu I. PR. RĂMĂŞAG: 1600 m. P. V. Cristal 58 jum. Toduţă V.; Foc 56 Hu­­țuleag; Black Boy 53 jum. Cucu; Perla 53 Stoian Gh.; Chiru 53 Botescu St.; Vădana 52 Iorga; Select 50 Logofătu; Must 49 Sto­ian P.; Bankar 47 Pali. FAVORIŢII NOŞTRI PR. SORELA: Bulibaşa, Felinar PR. BUFTEA: Canada Priam, Argentina PR. KRISTINA: Fulviţa, Leliţa PR. TINERETULUI: Ghiduş, Cabala PR. ŞERBAN: Luminiţa, Chilimbar, Boy Boy. PR. CODRU: Spiriduş, Jder PR. RIVAL: Nana, Leac PR. ELECTRA: Spin, Parc, Căprior PR. RAMAȘAG, Perla, Select Vădana ★ REZULTATELE DE ERI Câteva rezultate neprevăzute au contri­buit eri la închiderea jocului austriac, ridicat la suma de lei 207.884. Au câștigat: FALFAN, Falla, Libelula 33 13 12 15 HAMELIA, Salvator, Bicaz 23 19 15 DORNIC, Carolina, Musme 26 12 25 30 SAMSAR, Elv­iu, Halina 170 40 23 13 AMILKAR, Felix, Hanover 28 13 21 15 MATADOR, Banc, Dafin 10 13 11 CUCUVEA (Stolar P.) S'ouveraine 20 13 13 DELAL, Aurel­­ 45 20 29 47 CLOCOT­­I , Maraton 81 26 17 15. HAPLEA -»• ' 64 22 18 21. MEDIC PRIMAR PIELE — PAR — VARICE Blenoragie - SiSilis TRAI. PENICILINA Cons. 10—2 si 3—7. Tel. 6.30.68 CĂLĂRAȘILOR 51 (coif Mircea Vodă) SifiSiS ^Penicilină * Sah­arsdh Po­to flog ii© sexuala Or. ILNI PULO­VER ■dúl 6 Martie­!(VIS-A-VIS D£L/CEUL LAZAR) sjl Cons. 10-2 si 5-8 Tramvai -U.24.3.12.25.« ^BLENORAGIE SIFILIS ‘UrtuctPutd. Safhkihian,­­BOII DE FEMEI. PATOLOGIE SEXUALĂ OnGRU B A R Gpffis «Sm VASI­LE LASCAR Mmsi'tV BLENORAGIE SIFILIS - BOLI DE FEMEI DR. BRUNO, specializat la Paris, Tra­tamente noui. Penicilină, Solusalvarsan, Neo-Streptomicină, strada Poenaru Bor­­dea 18 (Tribunal. Consult. 8—10, I—8. Telefon 4.94.90. PLĂMÂNI STOMAC Boli de femei — Sifilis Reumatism — Raze X Dr. Horia Brăescu 131 Calea Moșilor 131 (lângă Bulevardul Republicii) Telefon 3.14.42 Cons. 8—1 și 4—8 LOTO SĂPTĂMÂNAL tragerea din 27 Iunie 1949 ! Au fost extrase din urnă urmă­­tătoarele numere: 89 32 74 55 36 Bucureşti Suma de lei 3.810.610 a fost câş­tigată de 88 buletine, revnindu-i fiecăruia câte lei 43.302. Regionala Timişoara Suma de lei 1.621.120 a fost câştigată de 26 buletine reve­nindu-i fiecăruia câte lei 62.630. Regionala Cluj Suma de lei 575.970 a fost câştigată (de 14 buletine reve­nindu-i fiecăruia câte lei 41.141. Regionala Oradea Suma de lei 312.980, a fost câştigată de 8 buletine reve­nindu-i fiecăruia câte lei 39.112. Regionala Braşov Suma de lei 575.330 a fost câştigată de 12 buletine reve­nindu-i fiecăruia câte lei 47.944. Regionala Iaşi Suma de lei 516.530 a fost câş­tigată de 11 buletine revenin­­du-i fiecăruia câte 46.957. Regionala Craiova Suma de lei 591.760 a fost câştigată de 14 buletine reve­­nin­du-i fiecăruia câte 42.268. Regionala Sibiu Suma de lei 340.120 a fost câştigată de 8 buletine revenin­­du-i fiecăruia câte 42.515. Regionala Ploeşti Suma de lei 1.082.280 a fost câştigată de 35 buletine reve­­nir­du-i fiecăruia câte 30.922. Regionala Bacău Suma de lei 311.440 a fost câştigată de 6 buletine reve­­nindu-i fiecărui câte lei 51.907. Regionala Brăila Suma de lei 350.100 a fost câştigată de 3 buletine revenin­­du-i fiecăruia câte lei 116.700. Regionala Constanţa Suma de lei 96.940 a fost câş­tigată de 1 buletin. Regionala Deva Suma de lei 218.280 a fost câştigată de 7 buletine revenin­­du-i fiecăruia câte lei 31.183. 8­4 MI! ALERGĂRI DE GALOP LA BAKU­ ­­SIFILIS O­. H. GREIF !! de verul ] CRONICA EVENIMENTELOR EXTERNE (uormare din pag. 1-a) oficiali ai guvernului Statelor U­­nite să prezinte rezultatele con­ferinţei de la Paris?”. D. Vîşinski este categoric în a răspunde, nu. „Acordul în pro­blema germană realizat în sesiu­nea de la Paris se îndepărtează în mod serios de propunerile şi pla­nurile iniţiale anglo-­franco-ame­­ricane­ Dacă se citeşte cu atenţie comunicatul consiliului miniştrilor -­in externe, nu este greu de vă­dit în el ideile fundamentale ale propunerilor prezentate de dele­gaţia sovietică chiar în cursul primelor zile ale lucrărilor“. D. Vîşinki enumără aceste pro­puneri „toate respectând strict şi consecvent acordul de la Pots­dam“ şi care sunt: 1. Pregătirea fără întârziere a tratatului de pace cu Germania, proectul de tratat prevăzând re­tragerea din Germania a trupelor de ocupaţie un an după încheie­rea tratatului; 2. Restabilirea activităţii consi­liului aliat de control din Germa­nia pe baza sa anterioară ca or­ganism chemat să exercite au­toritatea supremă în Germania; 3. Restabilirea comandaturii a­­flate la Berlin spre a coordona măsurile pentru administrarea în­tregului Berlin şi pentru a asi­gura viaţa normală a Berlinului în ansamblul său; 4. Crearea pe baza organelor economice germane, existente actualmente în zona răsăriteană şi în zonele occidentale, a unui consiliu de stat al întregei Ger­manii, ca centru economic şi ad­ministrativ al Germaniei prevăzut cu funcţiiiuni­ guvernamental)? în domeniul desvoltării economice şi de stat, menţinându-se autorita­tea supremă a consiliului aliat de control; 5. Restabilirea consiliului mu­nicipal al întregului Berlin, care a încetat să funcţioneze în lCw din cauza acţiunilor separate ale autorităţilor de ocupaţie occiden­tale; 6. Stabilirea unei monete uni­ce pentru Berlin, pornind de la prevederile asupra cărora au că­zut de acord cele patru puteri în sensul că, în conformitate cu în­ţelegerea realizată între URSS, USA, Marea Britanie şi Franţa, la 30 August 1948, marca ger­mană din zona sovietică să fie in­trodusă ca unica manetă pentru Berlin, iar marca occidentală să fie retrasă din circulaţie la Ber­lin­ Dar toate aceste propuneri, chiar şi aceia de a se duce la bun sfârşit pregătirile procedurii pen­tru elaborarea tratatului de pace, s-au lovit de opoziţia înverşuna­tă a miniştrilor occidentali. Până la urmă însă, ei au trebuit să-şi schimbe politica şi să se gândeas­că la o altă bază pentru regle­mentarea problemei germane, de­cât aceia prezentată în memoran­dumul lar. „Or, spune d. Vîşinski, în ulti­mă analiză, propunerile sovietice constituiau o asemenea bază. Şi indiferent de modul cum cele trei guverne occidentale ar putea în­cerca să tăgăduiască aceasta, ră­mâne un fapt că comunicatul a­­supra căruia au căzut de acord cei patru miniştri a fost elaborat in spiritul propunerilor sovietice”. Acest lucru este confirmat, de pildă, de punctul 2 al comunica­tului, unde se spune că „autorită ile de ocupaţie vor continua f­­orurile lor în vederea restabilirii unităţii economice şi politice, con­­sultându se la Berlin pe bază qua­­dripartită”... Sau de punctul unde se vorbeşte despre „consultările quadripartite în chestia adminis­trării Berlinului”... Ori, ce în­seamnă acest lucru ? se întrea­­bă d. Vîşinski. „înseamnă — răs­punde d-sa — că occidentalii s’au îndepărtat dela poziţia lor ante­rioară care consta în rezolvarea problemelor germane fără parti­ciparea Uniunii Sovietice şi că de data aceasta la Paris guver­nele Statelor Unite, Marii Brita­nii şi Franţei au socotit necesar să cadă de acord asupra consul­tărilor quadripartite în problema germană, în locul consultărilor tripartite pe care le-au practicat în cursul ultimilor doi ani, vio­lând în mod flagrant principiul acordului de la Potsdam“. Pentru a încheia problema ger­mană, d. Vîşinski aminteşte şi combate afirmaţia­­-lui Acheson, după care „eforturile Statelor U­­nite ar urma să acorde germani­lor libertate in propriile lor afa­ceri, dar că Uniunea Sovietică nu ar îndrăsni să acţioneze în a­­celaş fel“. Adevăru! — spune d. Vîşinski — este că atât d. Ache­son cât şi colegii r'î occidentali s’au opus cu hotărîre tuturor propunerilr delegaţiei sovietice menite tocmai să restabilească u­­nitatea Gemaniei şi să dea ger­manilor „libertate în propriile lor afaceri“. Trecând la tratatul cu Austria — a doua problemă discutată la Paris — d. Vîşinski relevă ace­­iaş schimbare în atitudinea occi­dentalilor. „Ei au trebuit să-şi retragă obiecţiile lor la cererile legitime ale guvernului sovietic cu privire la fostele bunuri ger­mane din Austria răsăriteană. Tocmai refuzul celor trei guver­ne occidentale de a recunoaște drepturile legitime ale Uniunii Sovietice la aceste bunuri, a con­stituit piedica principală în reali­zarea unui acord asupra proble­mei austriace, deşi numai adjunc­ţii miniştrilor de afaceri externe au consacrat peste 160 şedinţe discutării tratatului cu Austria“. Vorbind despre pretenţiile te­ritoriale ale Iugoslaviei (care nu au fost admise la Paris), d. Vî­şinski spune că încă de acum doi ani reprezentantul acestei ţări a dus în secret negocieri cu d-nui Noel Baker şi ministrul englez McNeil, fără să obţină din partea lor nici o concesie. „Dar este clar — spune d- Vîşinski — că guver­nul sovietic nu-şî poate asuma nici o răspundere pentru conse­cinţele unor asemenea negocieri de cur­se“. Rezultatele sesiunii de la Pa­rs, pot fi rezumate, după decla­raţiile d-lui Vîşinski astfel: întâi eşecul politicii de desmembrare a Germaniei şi de înrăutăţire a re­laţiilor internaţionale; al doilea: succesul neîndoios al politicii de restabilire a unităţii Germaniei şi de îmbunătăţire a relaţiilor şi a colaborării internaţionale. In ce priveşte viitoarea sesiune a consiliului, aici „s’au făcut une­le concesiuni de ambele părţi Guvernul sovietic a declarat că este gata să ridice restricţiile a­­supra transporturilor şi de altă natură, dacă cele trei guverne oc­cidentale vor consimţi la rândul lor să ridice restricţiile lor asupra transporturilor şi de altă natură, să renunţe la boicotarea colabo­rării celor patru g­uverne şi să cadă de acord asupra restabilirii consiliului miniştrilor de afaceri I­T ^ externe. Cele trei guverne au că- ^ _ întâmpinare la Oficiu şi e­­zut de acord asupra acestor con- rejtturi reclamaţi Direcţiei bunuri­­cesiuni „Cred că si pe viitor vor or din Comitetul provizoriu. Chiria t.________ de subchiriaş e de 6750 lei, fi necesare anumite concesiuni;1ac£ 0CUp^ jumătate de încăpere. reciproce compatibile cu prindi-impozitul către fisc reprezintă 3256 piile acordului dela Potsdam“ —Iei. Contractul nesemnat de dv. nu « a vîcincv, vă angajează. Raporturile între a încheiat d. Vîşinski. _ părţi sunt regelm­intate de lege. Vi. interviewul d-lui Vîşinski este daţi un contract cu chiria legală de destinat, desigur, să aducă lămuri­ 6750 lei şi cereţi subchiriaşului pla­­rile cele mai autorizate şi pretina acestei chirii. Cel mai bun mijloc file cele mai autorizate şi P* ar fi să vă înţelegeţi cu proprietarul oase asupra rezultatelor i conie­ ca sa restrângă contractul lo rinţei dela Paris, şi asupra diver­selor interpretări care s’au făct ulterior. Totodată, interviewul ara­tă spiritul în care urmează să­­ rezolve problema Germaniei, a­tât de esenţială nu numai pemi Germania, ci — după cum a dim­­­it-o d. Vîşinski însuşi — „pu­­tru toate popoarele care se sti­­duesc să realizeze o pace trafi­­că“. INTERPRETAREA LEGII PENSIILOR (Urmare din pag. l-a) lămurire în legătură cu stagiul minim de muncă: dacă unui sala­riat i se întâmplă un accident de muncă din prima zi de intrare în câmpul muncii, i se cuvine pensia de invaliditate. In ce privește determinarea cu­antumului pensiei, în cazul când salariatul accidentat in câmpul muncii sau invalid dintr’o boală profesională are o vechime mare în câmpul muncii şi în consecin­ţă are dreptul la un coeficient mai mare decât cel calculat pen­tru gradele de invaliditate — 100, ?5 și 50 la sută — pensia trebue calculată conform tablou­lui Nr. 2 de sub articolul 16 al legii. Când salariatul a lucrat în decursul timpului în două sau chiar din trei categorii de muncă, se aplică următorul procedeu: se stabile întâi procentele cores­punzătoare totalului anilor ser­viți pentru fiecare categorie de manfă în parte, se înmulţesc cu numărul anilor serviţi în fiece categorie de muncă, iar produsele se adună şi totalul se împarte la numărul total al anilor serviţi. O altă chestiune interesantă e­­ste acea privitoare la stabilirea salariului mediu pe ultimele două­sprezece luni. Iată cum se proce­dează: se adună toate salariile încasate de salariat pe ultimele douăsprezece luni anterioare in­validităţii şi totalul se împarte la douăsprezece. In împrejurarea în care salariatul n’a putut încasa din felurite motive salariatul res­pectiv în anumite luni, totalul sa­lariilor nu se mai împarte la 12, ci la timpul efectiv lucrat-In sfârșit, cu privire la sporul de pensii acordat pentru vechimea în câmpul muncii, art. 17 din lege prevede un spor de pensie de 15 la sută în cazurile accidente­lor de muncă sau boli profesio­nale provenite din culpa între­prinderii. Direcția pensiilor este îndreptăţită in asemenea caz sa recupereze de la întreprindere to­talul pensiilor plătite salariatu­lui­ ­. DESPRE SPIRITUL EDOR­IEI DOMESTICE (Urmare din vagina ta) petrecut în blocul unde lovesc, iar eroii sunt două funcţioare. Una din ele a plecat de acar­dis de dimineaţă şi­ a uitat să îmhida robinetul băii. Aşa a curs de la şase dimineaţă până la 9 tara. Făcându-i-se cuvenita obseraţie, ea a răspuns cu candoare,­­ pa­guba nu va fi resimţită, reprtiza­­tă la atâţia locatari. ^ •• Cealaltă funcţionară e d'.ă de două săptămâni in concediuA lă­sat becul aprins în odaie. Z\ şi noapte se consumă kilovaţi până nu se va întoarce acasă,­­‘mina va continua să ardă. Şi aici neglijenţa purcede a ace­iaşi desconsiderare a bunbi co­muni, din acelaşi neaderent la in­teresele colective. Fireşte,întâm­plările, cum am spus, nu-s grave. Insă ele denotă un cusur edu­caţie cetăţenească, care-grav. Cine n’are spiritul ecorafidei a­casă, nu-1 are nici acolo ude pro­fesează. Slujbaşul lui Carterine era plin de metehne bib­­atice Mărturisesc că apreciez fi­la pe care o avea pentru peniţei Şi lem­nele instituţiei, unde rânca o pâine. F. Bruneafox A apărut: A. CEHOVs „NUVELE“ (Editura pentru Literatură­­ Artă a Uniunii Scriitorilor din R. P.R.-In Editura Uniunii Scriitorii a apă­­rut volumul „NUVELE” de inten­se. niov. Cartea se deschide cu­­ prefaţa d-lui Al. Philippide care printă viaţa şi opera marelui prozator salist rus, în lumina actualităţii. Volumul cuprinde şapte de cele mai caracteristice nuvele de Ciov Intre care: „Duşmanii, Doamna e căţeluşul, Corista, Cap Alb etc. Cartea are 120 pagini şi este 70 lei. CORESPONDENŢA CHIRIILOR IGRIGORESCU, Fund. Gherase,_ Tineţi pe la redacţie pentru lămu­­rir Cazul nu poate fi lămurit nu­­mi cu datele din scrisoare. (LADEMAR. 1 1. Nici calculul fisului, nici al dv. nu-i just. Tre­­bu apreciat ce, câtime din întreaga prorietate formează partea închi­­rsă , cu aceiaşi câtime se reduce vioar­a locativă a părţii rămase în țepsinţa proprietarului, la care se aflcă impozitul simplu. Pentru par­tia închiriată, se aplică impozitul dilit la chiria contractuală. 2. Beă pe chitanţa CEC se vede data piţii în termen, fiscul nu vă poate alica majorări. Reclamaţi la secţia fianciară a comitetului provizoriu. MIŞU MICŞUNESCU. — Reclamaţi­­ secţia financiară a comitetului rovizoriu. Fiscul are dreptul să urm­mărească pe proprietar, chiar dacă fost anunţat de acesta că chiria­­il nu plăteşte. Dar nu este logic o facă în orice caz, de pildă când Uriaşul e mai solvabil decât pro­­rietarul. LIA-CALEA VICTORIEI. — Co­­municaţi de când locuiţi în aparta­­mentul dv. A. — In cazul când nu sun­­mulţumit eu repartizarea, puteţi partea că o folosiţi şi să încheie di­rect contract cu subchiriaşul. COL. STANESCU. — La cele 5 a­­partamente locuite, având bac, se adaugă câte două persoane , total 50 de persoane. Apa se plăteşte câte­ 104 lei de persoană. Deci prăvălia doua 208 lei; etajul II 936 lei (două persoane in plus) etc. Pentru con­strucţie şi metri liniari se înparte la 40.­ Ascensorul se împarte la 40, dacă cei din mansardă au acces până la et. 5. In unele blocuri adunarea generală a aprobat reduceri pentru locatorii subsolurilor şi mansarde­lor , dar ele nu sunt obligatorii prin lege. Contra chiriaşilor care refuză contribuţia există reclamaţ­ia la par­­chet, cerere de evacuare pentru tul­­burarea folosinţei de către ceilalţi sau acţiune civilă obişnuită. MARIA IORDANESCU. — Situa­­ţia trebue legalizată. In ce priveşte cazul mătuşei, nu aveţi nici o răs­pundere dacă n-aţi colaborat; între celelalte două trebue să alegeţi. R. H. BUZĂU. — De la 23 Aprilie aveţi dreptul la chiria de profesio­nist­; notificaţi deci proprietarului că aţi plătit ch­irie şi în contul tri­mestrului viitor, iar proprietarul sâ ceară fiscului reducerea chiriei. PENSIONAR PATRON. — Dacă sunteţi în posesiunea unei cărţi de pensionar Şi­­ ca nu mai exercitaţi profesiunea, sv­eţi dreptul la redu­cere. ING. DEMETRESCU.­­ 1. Chiria­şul plăteşte 45 la sută din valoare­a locativă a anului 1938 (nu din cea actuală) raportată la câtimea din a­­partament pe care o ocupă. 2. Aveţi dreptul la o cameră în plus, cerând aprobarea oficiului de închiriere pe baza unui certificat medical eliberat de un medic oficial. 3. Ca proprie­tar nu aveţi reducere specială la impozit (în afară de reducerea ge­­nerală, proprietarii plătind pentru partea locuită de ei numai jumătate din cota de impozit). 4. Pentru ne­­plata și pentru refuzul de a încheia contract, proprietarul poate face ac­ţiune de evacuare. 5. Pentru neplata taxelor, acţiune în justiţie. 6. Daca acea cameră a fost inclusă în con­tractul vechi, rămâne şi în cel pre­lungit. Nu înţelegem de ce aţi înche­iat dv. contractul cu locatara de la mansardă, dacă acea cameră ţine de apartamentul dela etajul I. CHIRIAŞ INTERESAT. — Chiria dv. se calculează pe baza chiriei din 1940, nu din 1938. Dacă Intre 23 Aprilie şi 26 Octombrie 1940 aţi plă­tit tot 3000 lei lunar sau 36.000 lei anual, plătiţi deja stabilizare încoa­ce, ca nesalariat 29.952 anual, din care impozitul este 15.200 anual sau 3800 trimestrial. ANI. — Apartamentul 2 fiind a­tribuit de oficiul de închiriere unui chiriaş, dv. nu mai puteţi intra la el. Apartamentul 1, însă, e ocupat de o persoană fără nici un titlu, şi puteţi cere, pe cale de acțiune eva­cuarea, cerând totodată oficiului ca odată eliberat, apartamentul să vă fie atribuit. aBSIE09!tiffi­SSE11­E5ÎSE espl IBIBI ! Cumpărăm ş­i BUTOAIE DE LEMN I de 200. 500 şi 1000 litri, cantităţi meri Oferte ziar sub „BUTOAIE de LEMN“ IBM OPERA DE STAT ŞI-A ÎNCHIS stagiunea Printre spectacolele de încheiere a stagiunii Operei de Stat a figurat şi «Traviata». In noua ei punere în sce­nă, soliştii şi întreg ansamblul au realizat momente artistice­ de nivel su­perior. Deasemenea­ corul şi baletul. Di­ntre solişti, soprana lui’rică Flavia Munteanu (Timişoara) ne-a dat o Vio­letă plină de feminitate, repurtând un succes meritat« Tenorul Mihail Ştirbey» în tânărul Germont a ţinut publicul sub farmecul unei voci admirabil condu­se. Baritonul Şerban Tassian, In Ger­­mont senior a avut momente patetice. Cei trei protagoniști au fost rechemați la rampă şi sărbtoriți d­e public. POŞTA REDACŢIEI­ ­. COHN-Bârlad. — Monitorul Of­cial din 17 Februarie 1949 publică o de­cizie potrivit căreia, meseriaşii care au împlinit la 1 Ianuarie a. c. vârsta de 60 ani, se bucură de o reducere de 50 la­ sută din impozit. I. VASILIU, ceasornicar, Câmpulung. Din moment ce lucraţi singur sau cu un ucenic, nu trebue să ţineţi rerstiu de intrare-ieşire. JEAN HEFTER. — Cei care au fost impuşi conform art. 55 din legea con­­tribuţiilor directe nu intră în decretul pentru anularea impozitelor. Aceasta mai ales, în cazul Dv., caz în care nu puteţi face dovada că sunteţi astăzi profesionist şi impus ca atare A. GEORGESCU. — Dacă pentru cont­ul primit, procuratorul Dv. nu v-a făcut niciun serviciu, aveţi dreptul să pretindeţi restituirea banilor. In pn­zent, dacă sunteţi pauper, puteţi să vă adresaţi Asistenţei judiciare a Colegiu Lei 100 ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMANE INSTITUTUL DE ISTORIE $1 FIl­O­OFIE STUDII REVISTA DE ISTORIE $1 FILOSOFIE ----­Din cuprins: Manifestul Congresului Mondial al Partizani­lor Păcii M. GORKI: Cu cine sunteţi voi, „maeştrii ai culturii ?* ★ Avem dârza hotărire de a apăra pacea (Tr. Săvulescu) Uniunea Sovietică nădejdea păcii, siguranţa păcii (M. Sadoveanu) Congresul de la Paris-Praga, a constituit un fac­­tor material de consolidare a păcii (L. Răutu) Ştiinţa ca forţă puternică a progresului trebue să fie pusă în slujba păcii (M. Roller) Moţiune votată la întrunirea de la Ateneul R. P. R. din 12 Mai ★ Profesor univ. P. CONSTANTINESCU-IAŞI: Dare de seamă asupra activităţii Institutului de Istorie şi Filosofie al Academiei R. P. R. pe lunile Ianuarie-Martie 1949 B. C. IAŢUNSKI: Lem­n ca istoric al econo­­mici Prof. univ. IcAVEL APOSTOL: Despre ele­mente dialectice in cugetarea lui N. Bălcescu L. CASANOVA: Comunismul, gândirea şi arta AL. GRECU: începuturile relaţiilor româno­­ruse E. WEIGL: introducere la cursul de Istoria Pedagogiei D. BERCIU:­­Despre sclavajul la Geto-Daci Acad. tr. LAZAREANU: Despre literatura noastră antimonarhică şi antidinastică DOCUMENTE, NOTE ȘI RECENZII Nr. IN­ ANUL 2 IULIE—SEPTEM­VRIE 1­949 . f * * .

Next