Amicul Tinerimei, 1895 (Anul 1, nr. 1-10)
1895-10-10 / nr. 1
Ce să se dea tinerimei se citescă. Puterea cărților asupra formării caracterului: ----------------------- - • , ' t '■ mare învățat (Herder) a dis: «Adeseori o carte,sau a’ stricat’ pe '",un om pentru întrega lui un adevăr dacă citim biografiile tuturor'ómeni* • mari și buni,aflăm ca fiecare mulțumesce fericirea ce a ajuns în viață, cărților bune. Sunt însă și astfel de cărți, cari deci cad în mâna tinerilor, le strică gustul spre tot ce este bun, nobil, moral și frumos, îi strică pe ei înșiși și îi nenorocesce. Este deci datorința părinților și a profesorilor se desvolte in copii încă de timpuriu gustul de citire și a le da in mână cărți bune. Cărțile bune duc singure pe tineri ,pe cafea adevărată, influențează în mod binefăcător asupra sufletului lor, spiritul incepe a lucra, a să desvoltă, a se forma. Cel ce pe lângă citire și cugetă, asupra celor citite, și în fine simte cea ce a citit ajunge la perfecțiune. Tinerimea își imulțesce forte mult cunosciințele prin citirea cărților bune, firesce, trebue să i se dea tot cea ce este mai bun în literatură. Părinții să se îngrijesca deci a da copiilor cea ce este în adaoăr divin și se nu cumpere orice carte le cade în mână sau pe cele, ce le vede mai frumos legate prin vitrinile librăriilor. Cea mai bună carte este cea ce produce în finer plăcere și totodată ii aduce și folos spiritual; lucrul principal al unei cărți este însă a-i nobiliza sufletul. Copiilor mai mici, sub 12 ani, — cărora le lipsesc e încă citirea curentă și nu sunt deprinși a-și apropria cele citite — trebue să li se dac cărți cu articole scurți, se fie scrise simplu lămurit și potrivite gustului lor copilăresc — filosofarea și scrierile pline de vorbe neînțelese, neologisme, microbi străini, sunt defecte criminale. De comun la acestă etate copii citesc mai bucuros versuri, poesii decât presa. Din cauza sonorității și a scurțimii se pot ținea mai ușor in minte. Firesce, poesiile pentru ei vor trebui se fie tot așa de bune ca cele pentru omenii crescuți. Ilustrațiile dacá sunt bine esecutate înveselesc ochiul și inima, desvoltă frumosul, bunul și adevărul, pe cât timp cele urîte strică caracterul. Lumea copiilor cu plăcerile, bucuriile și necazurile lor sunt pentru ei de mare însemnătate. Lumea animalelor dă un material destul de bogat pentru citire, tinerimei, cu deosebire importante mnt obiceiurile, traiul, deosebite proprietăți ale animalelor, din cari reesc veseliă, și totodată învățături pentru ei (s. es. fabulele); ele educă. Scrise astfel ca ele să producă plăcere de a le citi și vede, îl învăță pe copil fără să observe acesta, astfel spre el, se va bucura de morala fabulei ca de însăși fabula. Gustul pentru caricaturi nu trebue cultivat în tinerime, să se cultivă numai frumosul, armonicul, nu batjocura, bizareria, disarmonia și destrăbălarea. Forțe însemnate sunt apoi poveștile și basmele alese. La noi, unde materialismul predomină totul, trebue se propagăm în cel mai mare grad idealismul, chiar din cea mai fragedă copilărie. Basmele bune escită fantasia produce impresii plăcute. Poveștile îngrozitore, criminale, cu năluci, cele cari produc frică și groză, cele ce propagă imoralitatea, trebue cu desăvârșire oprite, căci, póte nenoroci pe fmei,atât trupesce cât și sufletesc. Literatura nostră e forte bogată în basme și, pot vești, trebue ales, ce-i mai bun,și prelucrat anume pentru mintea tinerimii. Cu înaintarea etății se pot da istoriare, narațiuni, novelete, potrivite cu progresul etății. Istoriórele hazlii și comice,trebue nu numai să înveselăscă ci totodată să dea de lucru facultăților sufletesei ale tinerului, să-i ocupe simțul pentru î dreptate, onestitate, disprețul pentru orice nedreptate și neadevăr, se-i mărăscă, în același timp cercul sec de vedere, să-i îmbogățescă cunoșciințele asupra vieței și a lumei. Răul să se tracteze numai pe »Cât e de lipsă, ca cu atât marmațt se răsă bunul simț in relief. O regulă principală Pentru părinți și profesori este: ca să nu se gândăscă nici o dată la cestiunea, că copii strică său rup" cărțile și din acestă causă să nu le cumpere său ,să nu le dea in mâni, acesta ar însemna că părinții nu, vor binele copiilor lor. •* x * ■ ’ ■ L) Pănă la vîrsta de 12 ani lectura copiilor este aceași cu a fetelor, de aci înainte cărțile trebue să se conformeze dupe inclinațiimile și gustul ambelor sexe. Pentru copii o carte forte bună este Robinsona de Campe. El deschide copiilor o lume nouă, abundentă în impresii nouă și importante, din el învață copilul, cum un singur om, dacâ să seie folosi de puterile lui corporale și spirituale, póte învinge greutăți cât de mari, cum pate să aplice spiritul de inițiativă și de întreprinderi; i se desvoltă dorința de a vede și alte jocuri nouéa, și incerca singur puterile, a deveni un erou. Cerința principală a astorfel de scrieri este, ca basa descrierilor din ele se fie reală, adevărată și corespunzătore obiectului descrierei; a doua cerință este, ca să nu se ingrămădescă aventuri prea grozavă, nici scene de chinuiri,... sau lucrări neprobabile, căci acestea ar irita prea tare fantasia tinerului, i-ar strica și brutaliza gustul. Exemplele de hotărire, curaj, răbdare, putere de voință,... fortifică caracterul. Daci observăm ce disposiție și inclinațiuni are tinerul in citire și ,în ce direcțiune , sunt ele îndreptate, atunci trebue să-l conducem cu prudență pe calea ce o apucă, să-l ferim de unilateralitate și să-i producem interesul pentru deosebitele ramuri ale stiințelor omenesci. Biografiile omenilor mari au o influență deosebită pentru tineri Proprietățile caracterelor, ce tînărul se afla in biografiile memeriilor shari, influențăza forte puternic asupra formării caracterului său. Ele produc dorul de stiință,sentimente de umanitate, de