Apărarea Patriei, iunie 1954 (Anul 10, nr. 126-150)

1954-06-01 / nr. 126

2 APĂRAREA PATRIEI Planificarea transporturilor auto — factor important în realizarea de economii Organizarea și exploatarea parcului de au­tovehicule constituie o problemă care cere o pregătire militară multilaterală și o înaltă calificare profesională, atît din partea orga­nelor de conducere, cît și a elementelor de execuție. Aceasta, deoarece de ei depinde ju­sta utilizare a autovehiculelor și tractoare­lor, perfecta lor funcționare și realizarea de economii. Regimul de economii, cere descoperirea și folosirea tuturor posibilităților existente în unități, formațiuni, instituții, cere o luptă ne­cruțătoare împotriva oricăror forme de ri­sipă. Economiile de carburanți, lubrifianți și alte materiale ce pot rezulta din procesul de ex­ploatare al autovehiculelor este un rezultat al muncii­ comune a organelor de planificare a transporturilor, a șefului serviciului auto­­tractoare-carburanți și a conductorilor auto. Sarcina tuturor este de a efectua ci­ mai multe tone-kilometru, cu cheltuieli cit mai puține. Să vedem prin ce metode și unde trebuie să se acționeze pentru realizarea de economii in acest domeniu. Planificatorul și șeful serviciului auto­­tractoare-carburanți trebuie să fie preocupați de problema economiei de materiale, care a­­duce o simțitoare reducere a prețului de cost al transporturilor sporită a autovehiculelor și o productivitate întrebuințate în executarea acestor transporturi. După cît se știe, o problemă foarte im­portantă în exploatarea autovehiculelor o constituie consumul de materiale. Pentru re­ducerea lui trebuie dusă o lupta susținută. Astfel, după o statistică întocmită de In­stitutul de Cercetări din Moscova, s-a sta­bilit că totalul cheltuielilor necesare în de­curs de un an în exploatarea unui autove­hicul (în afară de cheltuielile de personal) se repartizează în procente după cum ur­mează : carburanți 40%, lubrifianți 4%, cauciucuri 23%, întreținere 16%, reparații 17%. Din simpla enumerare a datelor de mai sus se constată că sumele cheltuite pen­tru alimentarea cu carburanți și lubrifianți a autovehiculelor reprezintă aproape jumă­tate din totalul cheltuielilor de exploatare și deci influența lor asupra prețului de cost al transportului este considerabilă. Desigur, nu trebuiesc neglijate nici celelalte chel­tuieli care la prima vedere ar părea de mică importanță. Cum se poate realiza acest lucru ? Răs­punsul la această întrebare este dat de re­gulamentele noastre, care precizează că ex­ploatarea justă a autovehiculelor urmă­rește organizarea folosirii și întreținerii au­tovehiculelor astfel ca, prin asigurarea pla­nului de pregătire de luptă și satisfacerea ne­voilor gospodărești, să nu se depășească nor­mele de exploatare stabilite, avînd în per­manență tot materialul auto în perfectă stare de funcționare. Acest important obiectiv este realizat în unități și prin planificarea transporturilor auto. Prin planificarea trans­porturilor auto se înțelege operațiunea de organizare a activității fiecărui autovehicul în parte, astfel ca să fie folosit numai con­form destinației, permanent încărcat la ca­pacitatea normală, reducîndu-se în felul a­­cesta parcursurile fără încărcătură și timpii de așteptare la posturile de încărcare și des­cărcare.­­ Cu alte cuvinte operațiunea de planifi­care a transporturilor auto cere­­ o cunoaș­tere profundă a stării tehnice a parcului auto in exploatare, a­­ posibilităților tehn­ico­-­tac­­tice ale fiecărui autovehicul în parte (capa­citatea de încărcare, caracteristicile econo­mice de exploatare, caracteristicile tehnice de exploatare etc.), volumul materialelor de transportat exprimat în zone — pe categorii de materiale, — distanța pe care se execută transportul, starea drumului, a timpului cînd se execută cursa (ziua, noaptea), starea de oboseală a personalului conductor auto, di­stanța la care se află materialele față de postul de încărcare, spațiul disponibil posturile de Încărcare și descărcare,, mij­lo­loacele și mîna de lucru folosite pentru încărcarea și descărcarea materialelor, po­sibilitatea de a folosi autovehiculele cu­ re­morcă etc. Iată dar de cîți factori trebuie să țină seama șeful serviciului auto-tractoare-car­­buranți, atunci cînd întocmește programul de transport. Ținînd cont la planificare de factorii ară­tați mai sus, pentru fiecare categorie de materiale se vor repartiza numai autovehi­cule corespunzătoare, astfel ca să fie folosită întreaga capacitate de încărcare a fiecăruia și să fie eliminate parcursurile fără încăr­cătură. In felul acesta se menține la un nivel ridicat, atît coeficientul de utilizare a tonajului, cît și coeficentul de utilizare a parcursului-O planificare care respectă acești factori aduce importante economii de carburanți și lubrifianți și mărește considerabil producti­vitatea transporturilor auto. Să vedem acum cum contribuie fiecare factor la realizarea­­ de economii. Folosind numai autovehicule în perfectă stare de funcționare se înlătură risipa de carburanți și lubrifianți. (Este lucru știut că autovehiculele cu o uzură înaintată consumă foarte mulți carburanți și lubrifianți). Folo­sind just fiecare tip de autovehicul, pentru felurile de materiale la care se pretează caroseria, avînd grijă să fie complet și per­manent încărcate, respectînd caracteristicile de trecere, se menține l­a un nivel ridicat atît productivitatea transportului cît și coefi­cienții de utilizare a tonajului și parcursului. Este ușor de imaginat ce risipă de car­buranți și lubrifianți se produce atunci cînd pentru citeva sute de kilograme de mate­riale se planifică un autocamion cu capa­citate de încărcare de 3, 4, 5 sau 7 tone, deoarece e bine cunoscut că un autocamion care circulă gol are un consum doar cu 30% mai mic decit atunci cînd circulă complet încărcat. Gîndindu-ne la faptul că productivitatea autovehiculului ar fi fost alta dacă s-ar fi planificat un transport de mate­riale corespunzător capacității, ne dăm ușor seama de economiile ce se pot realiza repar­­tizînd autovehicule corespunzătoare felului și tonajului materialelor de transportat. Distanța pe care se planifică nu trebuie să depășească 50 km., deoarece transportu­rile auto sînt economice numai pe distanțe scurte și pentru transporturi de materiale care cer urgență. Starea drumului poate influența în bine productivitatea transporturilor auto și deci realizarea de economii, iar uneori poate in­fluența în rău. Astfel o autostradă permite supraîncărcarea autovehiculelor cu 10% pe­­ste capacitatea normală de încărcare — deci realizarea de economii. Un drum prost, des­fundat, pe lîngă faptul că majorează con­sumul la autovehicule cu 100—300%, nu permite încărcarea nici cel puțin pînă la normal. Timpul cînd se execută cursa influențează de asemenea asupra realizării de economii. Ziua, autovehiculele pot merge folosind vi­teză tehnică economică, la care corespunde un consum economic, pe cînd noaptea, din cauza întunericului, autovehiculele merg cu o viteză tehnică mai mică decît viteza teh­nică economică, fapt care atrage după sine o majorare a consumului. Personalul conductor auto odihnit poate contribui la realizarea de economii prin fap­tul că manevrează cu ușurință autovehiculul atît la postul de încărcare, cit și la cel de descărcare, reducînd în felul acesta timpii morți. Personalul conductor auto poate să realizeze o economie de 15% la carburanți față­ de nor­ma tehnică de consum dacă i se creează con­diții pentru odihnă, întreținerea autovehicu­lului și efectuarea de reglaje la motor. Dacă posturile de încărcare și descărcare sînt prevăzute cu mină de lucru suficientă și dacă se lucrează după norme, se vor pu­tea executa transporturi multe. In situația cînd posturile de încărcare și descărcare sînt prevăzute cu utilaje mecani­zate, randamentul transporturilor e foarte mare, putind depăși uneori normelul cu 200 -300%. înzestrarea autocamioanelor cu remorci pentru a forma autotrenuri sporește capaci­tatea de transport a parcului auto și­ con­tribuie la scăderea prețului de cost al trans­portului. Autotrenurile, în comparație cu autove­hiculele fără remorci, au dovedit în par­cursuri o sporire considerabilă a producti­vității și o diminuare a consumului de ben­zină la tona/km. De exemplu, productivi­tatea autotrenului pe drumuri bune sau pe șosele este cu 70—80% mai mare decît a autovehiculelor fără remorci, iar consumul de carburanți la tona/km. este mai mic cu 30%față de o diminuare neînsemnată a vi­tezei medii tehnice de circulație. Trebuie deci combătută energic atitudinea unor tovarăși care, sub pretextul că autovehiculele cu re­morci sînt greu de manevrat, nu dau atenția cuvenită utilizării remorcilor. Utilizarea autocamioanelor cu remorci în proporție de cel puțin 15% din parcul in­ventar va aduce anual Forțelor noastre Ar­mate mii de tone suplimentare transportate și va permite economisirea a sute de tone de carburanți.­­ Este cunoscută practica unora care, căl­cînd orice reguli de exploatare, trimit la depozite pentru aprovizionare un număr de autovehicule mai mare decît trebuie pe di­stanțe uneori de sute de kilometri. Dar, ceea ce este m­ai grav, aceste mașini se întorc de cele mai multe ori goale sau cu încărcă­turi care nu ating nici cel puțin 50% din posibilitățile lor Consecințele unor aseme­nea moduri de exploatare sînt ușor de de­dus : transporturi costisitoare, consum inutil de moto-resurse, risipă de carburanți și lu­brifianți și uzarea prematură a materialului rulant auto, într-un cuvînt risipă condamna­bilă. Printr-o justă planificare a transporturile auto, unitățile unei M.U. sau mai multe uni­tăți învecinate se pot ajuta între ele, în așa fel încît să folosească întreaga capaci­tate de încărcare a mijloacelor de transport auto, trimise la aceeași sursă pentru aprovi­zionări Este un lucru cunoscut că în general uni­tățile au nevoi comune de aprovizionare, care impun­­ folosirea mijloacelor de transport auto. In mod aproape obișnuit, cantitățile de materiale ce trebuiesc transportate nu satisfac in întregime capacitatea normală de încărcare a autovehiculelor întrebuințate. De multe ori se întîmplă că autovehiculele se încarcă cu cantități de materiale sub­ posi­bilitățile de transport ale autovehiculelor. Asemenea situațiuni se întilnesc pe la ma­nutanțe și abatoare. Ele nu sînt deloc reco­mandabile, deoarece volumul materialelor transportate este cu mult inferior posibilită­ților reale ale autovehiculelor întrebuințate­, iar moto-resursele ce se consumă în zadar ar putea fi folosite productiv în altă parte. Pentru remedierea acestui neajuns este ne­cesară o colaborare strînsă între șefii ser­viciilor auto de la unitățile înv­cinate, pentru ca, prin rotație, să folosească în comun nu­mai mijloacele de transport strict necesare pentru aducerea cantităților mici de mate­riale. Aceasta numai în situația cînd aprovi­zionările se fac din aceeași sursă. Procedînd în acest fel, moto-resursele vor fi economisite pentru a fi folosite la alte transporturi, se fac economii importante de carburanți și lubrifianți, iar timpul dispo­nibil creat autovehiculelor ce nu se folosesc va da posibilitate serviciului auto să verifice și să repare autovehiculele, pentru menținerea lor în stare de funcționare, contribuind ast­fel la mărirea parcursului între reparații. Analizîndu-se bine aceste pro­bleme se va constata că, cu ajutorul unui număr mic de autovehicule se pot executa transporturi ma­sive de materiale­­ dacă se folosește perma­nent întreaga capacitate de încărcare a mij­loacelor de transport și dacă se elimină în totalitate parcursurile fără încărcătură. Utilizînd rațional autovehiculele se pot realiza economii importante și la alte ma­teriale, nu numai la carburanți și lubri­fianți. Cum în prețul de cost pe tona-ki­­lometru se includ, pe lîngă valoarea carbu­ranților și lubrifianților, o serie de alte chel­tuieli cum ar fi : uzajul cauciucurilor, co­­stul materialelor de întreținere și reparații în care intră și piesele de schimb, fondul de amortizare al autovehiculelor, cheltuielile de personal, de garaj etc., rezultă că utili­zarea rațională a parcului de autovehicule al Forțelor noastre Armate este foarte im­portantă și ea trebuie aplicată cu toată ri­gurozitatea. In urma folosirii în comun a autoturisme­lor s-au realizat importante economii ; eco­nomiile ar fi și mai mari dacă aceeași me­todă s-ar extinde și­ la folosirea autovehicu­lelor de transportat material, printr-o plani­ficare pe garnizoană. Programul de transport cu autovehicule trebuie astfel întocmit încît să asigure un transport sigur, prompt, economic și la ter­menele fixate, fiindcă numai în felul acesta devine operativ. Este greșită părerea că în unele sectoare nu poate fi aplicată planificarea în trans­porturile auto, sau că specificul transpor­turilor din anumite unități sau formațiuni nu se pretează muncii planificate. Munca, în orice domeniu al armatei noastre, po­ate să dea și dă rezultate numai acolo unde se realizează o planificare judicioasă. Sarcina planificării precise a exploatării autovehiculelor are o mare importanță și de aceea șefii serviciilor auto-tractoare-car­­buranți sînt obligați să soluționeze pro­blemele de planificare, ținînd seama de ori­ce factor care contribuie la justa și rațio­nala utilizare a autovehiculelor pentru a se obține maximum de randament cu minimum de mijloace și cu cheltuieli cit mai mici. IOAN GH. MIRESCU O problemă legată de ieșirea trupelor în tabără ieșirea trupelor în­ tabără pune numeroase probleme în fața comandanților și statelor ma­jore de la toate eșaloanele, a lucrătorilor politici, organizațiilor de partid și organiza­țiilor U.T.M. din unități și subunități. Una dintre aceste probleme este și aceea a pre­gătirii în vederea transportului pe calea ferată. Cunoașterea temeinică a prescripți­unilar regulamentare, care se referă la modul cum se organizează subunitățile pentru îmbarca­re , cunoașterea modului de fixare a tehnicii de luptă pe vagoane, a modului cum se îm­barcă oamenii, caii, armamentul, etc. ; edu­carea militarilor astfel încît aceștia să pă­streze disciplina cea mai perfectă pe timpul transportului pe căile ferate. iată cîteva ne­cesități de prim ordin. Fără îndeplinirea a­­cestor necesități, succesul transportului este nesigur și se poate ajunge la deficiențe grave In cursul anului trecut au fost­ unități în care mobilizarea tuturor forțelor pentru asi­gurarea­ unei temeinice pregătiri în vederea transportului pe căile ferate s-a făcut cu cea mai mare atenție. Astfel, unitatea militară din care face parte ofițerul Armașu a pregătit din timp materialele necesare pentru fixarea teh­nicii de luptă pe vagoane, a organizat în a­­mănunțime activitatea de îmbarcare­ a subuni­tăților, destinînd echipe pentru fiecare va­gon. In unitate s-au luat măsuri pentru asi­gurarea de luptă în locurile de îmbarcare, debarcare și pe timpul transportului, iar loc­țiitorul politic al comandantului a asigurat o bună pregătire politică a transportului. Mă­surile luate de comandanți și șefi, munca de educare a oamenilor bine organizată și desfă­șurată cu pricepere, controlul pe teren al șe­filor, au dus la rezultate corespunzătoare. Transportul pe căile ferate s-a efectuat în cele mai bune condițiuni, n-au existat avarii de materiale, nu s-a înregistrat nici un ac­cident Cu toate succesele obținute în cursul a­­nului trecut, au existat și unele lipsuri. Așa, de pildă, într-un loc s-a observat că mobi­lierul care fusese îmbarcat pe vagoane plat­formă nu avea asigurat nici o protecție con­tra intemperiilor. De asemenea, mobilierul a fost așezat în imediata apropiere a afetelor de tunuri. Și în privința îmbarcării cailor a fost rezisată o lipsă. De pildă, într-un vagon caii au fost așezați cu capul la colțuri, lucru cu totul nepermis. Lipsurile de acest fel tre­buie înlăturate în cursul acestui an. Comandanții și ajutoarele lor cu ocazia deplasării unităților pe căile ferate au datoria să lupte pentru realizarea de economii. A­­ceste economii se pot obține în primul rînd printr-o justă cerere a numărului de vagoane necesar și printr-o încărcare rațională a a­­cestora. Grija pentru om și animal va trebui împle­tită cu grija pentru păstrarea în bună stare a inventarului garniturilor de tren puse la dispoziția eșaloanelor. Trebuie să se știe că o stricăciune adusă unui vagon face ca a­­cesta să fie retras pentru un timp din circui­tul economic. De aceea, se impune ca anima­lele nărăvașe să fie supravegheate după îm­barcare, iar pereții vagoanelor să fie prote­jați cu împletituri de paie. Respectînd timpii de îmbarcare și de de­barcare, unitățile vor contribui la respecta­rea planului de transport, vor asigura rein­trarea fără întîrziere în circuitul economic a vagoanelor folosite pentru transport, l­ansînd lozinca luptei pentru realizarea de economi, cu ocazia transporturilor unită­ților militare pe căile ferate, organizațiile de partid și cele atemiste vor depune o muncă neprecupețită pentru îndeplinirea angajamen­telor luate de militari cu privire la grija față de bunurile armatei și ale poporului munci­tor, bunuri care le-au fost încredințate. Ridicînd pe o treaptă superioară pregătirea unităților pentru transportul pe căile ferate în vederea ieșirii militarilor în tabără, coman­danții, locțiitorii lor politici și statele ma­jore, pe lîngă faptul că vor ridica calita­tea instrucției militarilor de sub comandă în această ramură de instrucție, vor asigura și o bună desfășurare a planului de transport. E. RADULESCU Vom lupta pe mai departe cu același elan De curînd, unitatea noastră a sărbătorit unul dintre cele mai frumoase evenimente din activitatea sa : a fost evidențiată pe ar­mată pentru buna îngrijire a cailor. Cu a­­cest prilej, un număr de militari, printre care ofițerii Zaharia Petre, Mureșanu Gh., Olaru E. și Moga Octavian au fost recompensați cu bani Evidențierea pe armată a unității noastre a prilejuit totodată analiza temeinică a muncii dusă în acest compartiment analiza succese­lor, a metodelor bune folosite de militari, generalizarea lor, precum și analiza critică a lipsurilor și luarea de măsuri pentru viitor. La baza succeselor obținute, succese pen­tru care unitatea a fost evidențiată, a stat îndeplinirea fermă a prevederilor regulamente­lor și instrucțiunilor referitoare la întreți­nerea și folosirea cailor, bun de preț al uni­tății noastre. Considerăm că evidențierea unității noastre nu ne va face să slăbim cît de puțin intensi­tatea muncii în acest important sector. Dim­potrivă, ne-am luat angajamentul să luptăm și pe mai departe cu elan sporit pentru în­grijirea cailor unității noastre. Aceasta cu atît mai mult cu cît instrucția din perioada de vară ne pune în față noi sarcini și obli­gații. Ne vom strădui să îndeplinim angajamen­tele luate, pentru că astfel vom putea să men­ținem titlul de unitate fruntașă pe armată, Maior M. BUICULESCU VEȘTI DIN UNITĂȚI ORA DE INFORMAȚIE POLITICA SA CIMP • Foto Șt. Ionescu Militarii manifestă un deosebit interes pentru cunoașterea în profunzime a problemelor de politică internațională și a acelora care oglindesc politica partidului în opera de construire a socialismului în patria noastră. In clișeu, Ofițerul Prichici Trifan expune un referat în cadrul orei de informații politice cu soldații și sergenții din subuni­tatea sa. Rezultatele tragerii cu automatul Ședința de tragere cu automatul, pe care a executat-o de curînd subunitatea noastră, a fost pregătită temeinic cu mult timp îna­inte de ieșirea în poligon. Ofițerii Pătrașcu Marin, Abrudan Ion și Pralea Ștefan, locții­torul politic al comandantului subunității, s-au străduit să învețe pe elevi descrierea și func­ționarea pistolului automat, calitățile lui teh­­nico-tactice, împrejurările în care se folose­ște. Ei au insuflat în permanentă elevilor în­crederea în calitățile și posibilitățile acestei arme grele de instrucția focului au constituit cel mai bun prilej de cunoaștere a pistolului auto­mat, de învățare a regulilor și procedeelor de tragere. In cadrul acestor ore, pe lîngă stră­duința ofițerilor, elevii au dovedit un dez­voltat spirit tovărășesc, ajutîndu-se între ei, împărtășindu-și metodele personale, în scopu obținerii unui rezultat bun pe întreaga sub­unitate. Elevul Cristescu Constantin, de pil­dă, l-a ajutat pe tovarășul său Gligor Marian să deprindă sprijinirea automatului în umăr. Elevul Jeflea Victor, fruntaș la trageri pe subunitate, i-a explicat elevului Cherescu Ioan cum corectează ei ochirea în raport de efectul primelor lovituri. Roadele acestei­­ pregătiri perseverenta s-au văzut în poligon, după terminarea ședinței de tragere. Mulți elevi au obținut la această șe­dință calificativul „bine“ și „foarte bine“ Cele mai bune rezultate le-au obținut elevii Jeflea Victor, Mușat Nicolae, Dragomir Ște­fan și Popa Nicolae. Elev IOAN ANDREI Fruntași în pregătirea fizică și sport In subunitatea din care face parte ofițerul Dumitran Gh. se acordă o atenție deosebită pregătirii fizice a elevilor, ca parte integran­tă a pregătirii de luptă. Preocuparea inten­să a comandantului, a locțiitorului politic și a întregului efectiv al subunității pentru a­­ceastă categorie de pregătire se oglindește în rezultatele obținute de elevi. Sînt mulți elevi care trec pista militară cu mult sub timpul stabilit in barem. Sergentul Zbranca I., de­­ pildă, a trecut pista militară în timp de 1 minut și 29 secunde fără nici o penalizare. La atletism, rezultatele obținute de elevi sînt de asemeni din zi în zi mai bune. In ca­drul ultimelor întreceri, sergentul Știrbu I. a realizat o săritură în înălțime de 1,68 metri, elevul Savu Arcadie la săritura în lungime — 6,70 metri, elevul Eremia I. la triplu salt — 11,40 metri, iar elevul Claudiu H. a arun­cat grenada la 55 metri­ Antrenamentul permanent și sistematic a creat condițiuni prielnice pentru ca mai bine de 80 la sută din elevii subunității să treacă probele G.M.A. Sporturi ca : fotbal, handbal și volei sînt îndrăgite și practicate intens de elevi. Pînă acum formațiile de fotbal, baschet și handbal ale acestei subunități sunt cele mai tari echipe din școală. Realizările frumoase în domeniul pregătirii fizice și sportului nu au creat atmosferă de autoliniștire în rîndul elevilor. Ei luptă cu puteri înzecite, hotărîți ca rezultatele pe vii­tor să fie și mai bune. Elev plutonier D. CACIULAN Aportul șoferilor In unitatea noastră, șoferii depun un inte­res deosebit pentru a întreține în cele mai bune condițiuni mașinile pe care le au în primire. Așa, de exemplu, tovarășii Runcea­­nu Ion, Rusu Constantin și Ursache Andrei, primind îndrumări practice din partea ofițe­rului tehnic al unității, după repararea auto­vehiculelor, au depășit norma de rulaj între 5 000 și 20.000 km. Șoferii au obținut aceste depășiri respec­tînd întocmai datele tehnice. Ei au schimbat cu regularitate uleiul de la motoare, au exe­cutat întreținerea mașinilor la timp conform instrucțiunilor tehnice și în special au respec­tat cu strictețe ziua de parc. Astăzi, mași­nile pe care le conduc sînt în perfectă stare de funcționare. Pentru felul cum întrețin autovehiculele, tovarășii I. Runceanu, C. Rusu și A. Ur­sache au fost recompensați bănește de către comandantul unității. De asemenea, tot în unitatea noastră, din niște furtunuri uzate, alegîndu-se părțile bune, s-au confecționat 8 furtunuri pentru aparatele de gresat tractoare. Strungarul C. Cuzic a confecționat din deșeuri 16 re­­ducte, pe care le-­a asamblat apoi la ambele capete ale furtunurilor. Făcîndu-li-se proba în timpul grefării tractoarelor, s-a constatat că reductele,dau rezultate bune. M. GRĂDINARE) Marți I iunie 1954 Nr. 126­­ 24311 Comandantul proiectorului încă de dimineață, comandantul a dat sergentului Butucaru F.­ordin­ să facă pre­gătirile necesare pentru ca pista să fie lu­minată pentru zborul din seara aceea. — Vasăzi că ne-am înțeles, tovarășe ser­gent ? Sper că la inspecția pe care o va face la proiector am să găsesc totul în ordine ! — Am înțeles, tovarăși comandant !... Sergentul Butucaru salută și ieși indrep­tându-se către proiectorul unde subordona­ții săi îl așteptau nerăbdători. El comunică subordonaților săi ordinele primite de la comandant. —­ Tovarăși ! La noapte avem zbor in­tens. In vederea acestui lucru, comandan­tul mi-a dat o serie de dispoziții cu pri­vire la zborul din noaptea aceasta. La ora C vine să inspecteze starea proiectorului și a întregului grup. Ce ziceți, vom fi gata pînă la ora cînd vine comandantul ! ? — Da, răspunseră in cor membrii echi­pajului său. Și apoi — continuă Butucaru — și nu uităm că toți sîntem atemiști și tre­buie să fim exemplu în executarea ordi­nelor. După ce indică fiecărui subordonat ceea ca are de făcut s-a început lucrul. Mili­tarii munceau de zor. Fiecare voia să termine cel dintîi. In acest­ timp, sergentul Butucaru, cu lampa de control în mînă, ve­rifica cu atenție siguranțele, diferitele a­parate sau mecanisme de la proiector. Acolo unde ceva i se părea in nereguli se oprea și, cu mișcări precise, înlătura de­fecțiunea. ...Lucrările pentru pregătirea proiectoru­lui au fost terminate. Sergentul Butucaru privi ceasul. „Mai sînt 50 minute pînă la ora fixată de comandant" — zise Butucaru subordonaților săi. Servanții proiectorului se adunaseră a­­cum în jurul lui Butucaru care controla a­­tent­ toate legăturile. Gata ! — F­i tovarăși, îi încercăm î­na. Proiectorul fu pus în funcțiune. Totul merse perfect. La ora fixată, comandantul veni să con­troleze felul cum s-au executat lucrările. Totul era în regulă. Lumina necesară pen­tru decolarea și aterizarea avioanelor pe aerodrom era asigurată, întunericul serii cuprinse întregul aero­drom. Pînă la începerea zborului mai era aproape un ceas. La punctul de control teh­nic se aștepta ordinul de d­ecolare. In fața hangarelor, lîngă avioane, pi­loții și mecanicii executau ultimul control înainte de decolare. Deodată un fascicol puternic de lumină lumină pista. Acum, pi­loții puteau decola în siguranță. Proiecto­­riștii își făcuseră datoria. Sergent M. ANGHELUTA Cercetînd scrisorile primite de la militari de pregatiri pentru ieșirea în tabara Viața de tabără contribuie în largă măsu­ră la ridicarea nivelului pregătirii de luptă, la călirea fizică a militarilor Armatei noastre Populare. In tabără se dezvoltă la militari înalte calități de luptători, de oameni cu­rajoși, oțetiți în condiții grele de instrucție. In tabără, militarii au ocazia să-și perfecțio­neze cunoștințele, să lege teoria cu practica, trăind în condiții apropiate de realitatea cîmpiului de luptă modern. In fiecare an, militarii­ Forțelor noastre Armate așteaptă cu deosebit entuziasm înce­perea perioadei de instrucție în condiții de vară, instrucția și viața de tabără. In scrisorile adresate ziarului nostru, mi­litarii ne împărtășesc dragostea și bucu­ria lor de a porni spre tabere, ne scriu despre pregătirile ce le fac in acest scop. Intr-o scrisoare adresată redacției, ofițerul Dalban Ioan ne vorbește despre măsurile luate, despre realizările obținute: „Pentru asigurarea condițiilor optime de trai și instrucție, militarii unității au ame­najat din timp dormitoarele, sălile de clasă, sălile de mese, cluburile taberei lor. Din experiența anului trecut am învățat că trebuie să dăm toată atenția asigurării condițiilor de igienă și trai. De exemplu, în anul precedent, în tabăra noastră a lipsit o baie confortabilă, iar sistemul de iluminat a fost defectuos. Anul acesta au fost luate măsuri din timp pentru amenajarea unei băi. In această mun­că s-au remarcat ofițerul Bănică Gheorghe și sergentul major Leonte lean, care au rea­lizat o baie de campanie, folosind mijloacele unității. Pentru rezolvarea problemei iluminatului, sergentul major Leonte a realizat planul unei hidro-microcentrale electrice, care în urma unui studiu amănunțit va fi aplicat în practică" In subunitatea din care face parte ofi­țerul Cherecheș Gheorghe, militarii fac de asemenea intense pregătiri în vederea ieșirii în tabără. Au fost curățate și vopsite toate tunurile, a fost reparat întregul harnașament, șeile de călărie etc. Comandanții de piese au verificat starea potcovitului fiecărui cal și au luat măsurile necesare acolo unde se simțea nevoie. S-au construit conovețe, schelete de corturi etc. In această muncă s-au evidențiat în mod deosebit militarii Duță Savu, Barac George, Popescu Garofel, Salomia , Ștefan, Pascu Leonid și alții. In scrisoare se remarcă fap­tul că militarii, ca de pildă soldatul fruntaș Ilie Neculae, acordă o atenție deosebită îngri­jirii­ cailor, stării lor generale de curățenie și hrănire. „Tot în vederea ieșirii în tabără — ne scrie ofițerul Mosor Ioan — în unitatea noastră s-au luat măsuri să se termine repararea la timp a îmbrăcămintei. Militarii din atelierele de lemnărie și fierărie ale unității au plecat din timp în tabără pentru a face ultimele lucrări înainte de sosirea unității lor. Ei se străduiesc să dea taberei o înfățișare cît mai plăcută, se străduiesc să o facă cît mai potrivită pentru instrucția și viața militarilor pe timpul pre­gătirii de luptă în condițiunile de vară". Sînt multe scrisorile primite de la mili­tari care ne vorbesc despre această proble­mă. Asemenea scrisori am primit de la ofi­țerul Dulgheru Dumitru, sergentul Silion Gheorghe și de la mulți alții. Ei ne vorbesc cu același entuziasm despre ultimele pregă­tiri în vederea ieșirii în tabără, despre pro­gramul pregătirii de luptă ce-l vor desfă­șura, despre munca și viața ce o vor duce în mijlocul naturii. Construcții și economii Grajdul unității era necorespunzător pen­tru numărul cailor. Comandantul, analizînd situația, a luat hotărîrea ca, prin mijloacele proprii de care dispune unitatea să se facă unele renovări. Folosindu-se o serie de ma­teriale neîntrebuințate, prin munca voluntară a militarilor s-au efectuat lucrările necesare. In el pot fi adăpostiți acum, în bune con­diții, caii unității. La renovarea grajdului s-au evidențiat în mod deosebit plutonierul Avramia Alexandru, angajatul civil Mocanu Ștefan, soldatul Micula Nicolae și alții. Butoaiele cu carburanți și lubrifianți erau ținute pînă nu demult intr-un depozit ne­corespunzător. Din cauză că în asemenea condiții nu se putea face alimentarea prin pompare, în timpul cînd se alimentau mași­nile se risipeau carburanți. Acum, pe un teren viran din preajma uni­tății s-a săpat un bordei în păm­înt. Bordeiul a fost construit în întregime numai de către conductorii auto. S-au remarcat îndeosebi sergentul major Stancu Gheorghe, sergentul Tudor Ioan și soldatul Petrache Stefan. In interiorul bordeiului s-a instalat un ba­­zin-rezervor de metal, în care se poate de­pozita toată benzina. Prin construirea acestui depozit se înlătură risipa, deoarece acum se poate face alimentarea prin pompare. Totodată, prin felul cum este construit, depozitul este ferit și de incendiu. Comandantul unității dă o mare atenție pregătirii de specialitate și pregătirii fizice a militarilor. Așa, de exemplu, în interiorul cazărmii era o remiză aproape părăsită. Co­mandantul unității a luat măsuri ca această sală să fie reparată și înzestrată cu aparate necesare pregătirii fizice a militarilor. Acum, în vechea remiză, s-a amenajat o sală de pregătire fizică model. Pe lîngă apa­ratele instalate, datorită spațiului mare pe care-l are sala, s-au putut face și gropi cu nisip pentru aruncarea cu greutatea, sărituri în înălțime și lungime. Cu ajutorul militarilor specialiști, in sala de pregătire fizică s-a făcut și instalația electrică. Locotenent EMIL LĂCĂTUȘ

Next