Apărarea Patriei, martie 1955 (Anul 11, nr. 49-75)
1955-03-01 / nr. 49
Irtl μC " Ni Pentru patria noastră, Republica Pop ^^_^qÉîh§¥ lU j Pentru:Literatura politica nrpflfy __ ____ ___ •.■ . vblDARARFA DATRIPI a apărut în broșură în limbile:r HlrtmiCI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. Mărfi 1 martie 1955 4 PAGINI — 20 BANI ANUL XI Nr. 49 (2661 Sa îmbunătățim activitatea grupelor de pregătire marxist-leninistă a ofițerilor Înarmarea politică și ideologică a ofițerilor este o condiție hotărîtoare pentru ridicarea la nivelul noilor sarcini a muncii lor de instruire și educare a sergenților și cartnicilor, a soldaților și matrozilor Experiența ne dovedește că numai acel ofițer poate să-și îndeplinească cu succes îndatoririle ce-i revin, care îmbină activitatea sa practică de instruire și educare a subordonaților cu munca sistematică de îmbogățire a cunoștințelor sale militare și politico-ideologice. Ideile marxism-leninismului, principiile științei și artei militare sovietice, servesc fiecărui ofițer drept călăuză în perfecționarea pregătirii de luptă a subunităților, în ridicarea conștiinței politice a subordonaților Îndeplinind cerințele Ordinului Ministrului Forțelor Armate, numeroși comandanți, organe politice și organizații de partid se preocupă cu mai multă perseverență de ridicarea calității pregătirii ideologice a cadrelor. In noua perioadă de instrucție s-au înregistrat unele rezultate în ce privește organizarea și desfășurarea muncii în cadrul grupelor de pregătire marxist-leninistă a ofițerilor. Conducătorii de grupe sînt mai temeinic pregătiți în cadrul seminariilor permanente. Secțiile și seminariile se desfășoară cu mai multă regularitate. In multe unități s-au luat măsurile necesare pentru a se asigura condiții mai bune de studiu pentru ofițeri; se exercită un control mai calificat asupra însușirii de către aceștia a tezelor de bază ale teoriei marxist-leniniste în strânsă legătură cu sarcinile construirii socialismului și a întăririi capacității de apărare a statului nostru. Pe lingă rezultatele bune obținute pînă acum mai există însă unele lipsuri care frînează ridicarea nivelului pregătirii ideologice a ofițerilor la înălțimea cerințelor puse de partid în etapa actuală. Una din cele mai frecvente lipsuri este slaba conducere a acestei activități de către unele organe politice. De pildă, organul politic din care a făcut parte ofițerul Moraru Gheorghe, nici anul trecut și nici anul acesta nu s-a îngrijit de pregătirea sistematică a conducătorilor de grupe. Uuii lucrători ai organului politic cum este ofițerul Didă I., se achită în mod formal de sarcinile ce le revin în legătură cu pregătirea conducătorilor de grupe. Acest lucrător politic a mers pînă acolo cu formalismul încît făcea pregătirea conducătorilor de grupe la unele lecții care au fost deja predate. Nefiind controlați și îndrumați, unii conducători de grupe, ca de pildă ofițerul Suciu, întocmesc lecții slabe, pline de greșeli și confuzii ideologice. Dînd dovadă de necunoaștere a problemelor fundamentale ale învățăturii marxist-leniniste, a istoriei P.C.U.S. și a partidului nostru, în lecția intitulată „Lupta pentru crearea P.M.S.D.R.“, ofițerul Suciu a expus în mod abstract și dogmatic problemele teoretice, denaturînd învățătura marxist-leninistă despre partid, despre principiile sale organizatorice. In unele lecții, tezele teoretice sînt adeseori expuse fără legătură cu sarcinile trasate în diferitele hotărîri ale partidului nostru, ceea ce face ca aceste lecții să aibă un caracter declarativ, să nu-și îndeplinească rolul educativ și mobilizator asupra ofițerilor pentru realizarea cu succes a sarcinilor. In unele locuri se merge pe linia amînării nejustificate a activităților care trebuie desfășurate în cadrul grupelor de pregătire marxist-leninistă. In grupa condusă de ofițerul Mazuru Ilie, timp de două luni de zile nu s-a expus nici o lecție, nu s-a ținut nici un seminar. Studiul individual, care trebuie să constituie metoda principală de însușire a teoriei marxist-leniniste, este încă subapreciat de unii ofițeri. Invocînd diferite pretexte, ca „lipsă de timp“, „sarcini curente“, unii ofițeri abandonează în fapt studiul individual. Alții, cum este ofițerul Bonta Valeriu, studiază în mod sporadic, se rezumă să parcurgă cu puțin timp înaintea seminariilor doar notițele luate la expuneri sau cîteva broșuri de popularizare, neglijînd studierea atentă a materialului bibliografic indicat. Presa de partid și militară nu este încă suficient folosită de către unii ofițeri pentru îmbogățirea cunoștințelor lor, pentru orientarea lor în diferite evenimente interne și internaționale. Ofițerul Novac Vlad, de pildă, n-a citit luni de zile uri ziar sau o revistă. Ridicarea continuă a pregătirii marxistleniniste a ofițerilor obligă pe comandanți și organele politice să lupte pentru înlăturarea acestor lipsuri, să îmbunătățească conducerea acestui sector important al muncii ideologice. Rolul de frunte în conducerea pregătirii ideologice și politice a ofițerilor revine comandantului. Ca șef unic al subordonaților, el răspunde în mod nemijlocit și de pregătirea marxist-leninistă a ofițerilor din unitate. Este datoria lui să asigure ca grupele de pregătire marxistleninistă a ofițerilor să-și desfășoare activitatea în mod regulat, în zilele și orele fixate. Ca un exemplu concludent în această privință poate fi amintit comandantul unității din care face parte ofițerul Sîrbu C. Aci, comandantul pretinde de la ofițeri să participe regulat la lecții și seminarii, să-și însușească necontenit teoria marxist-leninistă și politica partidului nostru și să folosească cu pricepere cunoștințele dobîndite în munca lor de zi cu zi. In acest scop, el creează ofițerilor condițiile necesare pentru studiu, îndrumează ajutoarele sale să acorde în permanență ajutor ofițerilor, să organizeze consultații pe teme teoretice și metodice etc. In buna desfășurare a pregătirii marxist-leniniste a ofițerilor, sarcini mari îi revin locțiitorului politic al comandantului. El trebuie să vegheze continuu la îmbunătățirea nivelului lecțiilor, să le verifice înainte de a fi expuse, să dea îndrumări conducătorilor de grupe pentru îmbunătățirea conținutului lor, să combată cu tărie manifestările de bacherism și citatomanie care se fac simțite in multe lecții și seminarii. O atenție deosebită trebuie acordată dezbaterii în lecții și în discuțiile din seminarii a hotărîrilor partidului și guvernului în legătură cu dezvoltarea industriei grele, a agriculturii, a industriei producătoare de bunuri de larg consum, precum și modului cum este aplicată politica partidului pe plan local, în regiunea, raionul și unitatea respectivă. Este necesar ca în lecțiile și seminariile cu privire la problemele educației militare să se popularizeze experiența pozitivă a muncii comandanților și locțiitorilor lor politici. Locțiitorul politic al comandantului unității și ceilalți lucrători ai aparatului politic au datoria să participe la seminarii, să explice unele probleme care nu sînt destul de clar lămurite în cadrul discuțiilor, să infompeze sistematic pe comandant asupra felului cum studiază ofițerii și să-i propună măsuri pentru îndepărtarea lipsurilor. O sarcină de seamă în îmbunătățirea lecțiilor și a seminariilor ce se țin cu ofițerii la pregătirea marxist-leninistă revine conducătorilor de grupe. Ca propagandiști ai ideilor marxism-leninismului, ei trebuie să se străduiască continuu să-și ridice nivelul ideologic, pentru a expune lecțiile cât mai clar și cit mai documentat. Una din principalele lor îndatoriri este de a duce muncă individuală cu fiecare ofițer în parte, să-i sprijine în studiu, în însușirea unei juste metode de conspectare a materialului studiat. Succesul în munca conducătorilor de grupe depinde de ajutorul pe care-l primesc. In această privință, seminariile permanente care se țin pe lângă organele politice au o mare însemnătate. Ele trebuie să se desfășoare cu regularitate la, fiecare temă în parte, să înarmeze pe conducătorii de grupe cu bogate cunoștințe teoretice și metodice. Veghind ca pregătirea marxist-leninista a ofițerilor să se desfășoare la nivelul cerințelor partidului nostru, lucrătorii organelor politice au datoria de a desfășura o susținută muncă de control și îndrumare nu numai asupra laturii organizatorice a acestei activități, ci în special asupra calității lecțiilor și seminariilor să acorde mai mult ajutor practic la fața locului conducătorilor de grupe, să generalizeze experiența înaintată în educarea ideologică a ofițerilor. In buna desfășurare a pregătirii marxist-leniniste a ofițerilor, un mare rol revine organizațiilor de partid și organizațiilor utemiste. Ele au datoria să analizeze periodic situația pregătirii marxist-leniniste a ofițerilor din unitatea respectivă, să critice și să tragă la răspundere fără menajamente pe acei ofițeri, comuniști și utemiști, care au o atitudine înapoiată față de studiu, să ia măsuri de sprijinire a celor care întîmpină greutăți în însușirea materialului bibliografic. Teoria marxist-leninistă reprezintă acel puternic far care luminează calea construirii noii societăți, dă orientare clară în muncă, încrederea în victoria măreței cauze a poporului muncitor, înarmarea ofițerilor cu aceste nobile idei, ridicarea conștiinței lor politice, constituie una din cele mai importante condiții pentru rezolvarea cu succes a problemelor pregătirii de luptă a efectivelor, a ridicării capacității de luptă a unităților și subunităților. ■ Noi tipuri de laminate din oțel Producția industriei siderurgice este capabilă să acopere din ce în ce mai bine necesitățile întreprinderilor din industria prelucrătoare. Astăzi, întreprinderile de prelucrare a metalelor au la dispoziție de 4 ori mai mult oțel decît în anul 1938 — an de vîrf al producției capitaliste. Din oțel se obține o gamă foarte variată de laminate, de la sîrma foarte subțire, pînă la laminate de mari dimensiuni. Printre tipurile de laminate de oțel realizate de industria noastră siderurgic »umora bare de mărimi și aliaje diferite, folosite în industria constructoare de mașini și cea a construcțiilor, oțeluri pentru poduri, tablă pentru construcția de cazane și tancuri petrolifere, profile pentru mari construcții metalice, pentru transporturile pe cale ferată și fluviale. Anul acesta, numărul profilelor de laminate de oțel va crește. Printre noile tipuri se numără șina ferată „49“ cu o putere de rezistență mult mai mare decît cele produse pînă acum, prăjini de foraj laminate, profile pentru autocamioanele romînești și altele. (Agerpres) _crszxzît* Cuvîntare rostită la cea de a V-a sesiune a Marii Adunări Naționale din 22 februarie 1955. __________________________________ In numărul de azi: Colonel Nistor Lungu — Disciplina militară, în garnizoană și căile pentru întărirea ei (pag. 2-a). Din viața unităților (pag. 2-a) sare Nota Guvernului Republicii PopuRomîne adresată Guvernului Elvețian în legătură cu atacul banditesc fascist împotriva Legației R.P.R. la Berna (pag. 3-a) Consfătuirea fruntașilor în agricultură cu privire la executarea în bune condițiuni și la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obținerii unor recolte bogate (pag. 3-a) Alegerile din U.R.S.S. — o puternică demonstrație a unității poporului sovietic în jurul P.C.U.S. și al Guvernului Sovietic (pag. 4-a) Deschiderea Tîrgului internațional de primăvară de la Leipzig din 1955 (pag. 4-a) Majoritatea reacționară a Bundestagului de la Bonn a ratificat acordurile de la Paris (pag. 4-a) Eșecul rușinos al provocatorilor la Berna (pag. 4-a) Consfătuirea fruntașilor la executarea in bune la a lucrărilor in ve obținerii unor recolte Duminica dimineața au început, în sala Ateneului R.P.R., lucrările „Consfătuirii fruntașilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiții și la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obținerii unor recolte bogate". La consfătuire iau parte maiștrii recoltelor bogate de porumb, grîu, secară, cartofi și sfeclă de zahăr din rîndurile țăranilor muncitori cu gospodării individuale, țărani muncitori din gospodăriile agricole colective, întovărășirile de lucrare în comun a pămîntului, asociațiile cultivatorilor de plante industriale, precum și fruntași tractoriști, tehnicieni și ingineri agronomi din S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat, stațiuni experimentale și din organele agricole ale sfaturilor populare. Sînt prezenți oameni de știință și cercetători din domeniul agriculturii, directori și ingineri, șefi de producție din întreprinderile producătoare de mașini și unelte agricole, primii secretari ai comitetelor regionale și ai unorcomitete raionale sătești ale P.M.R. președinții unor sfaturi populare regioinale, raionale și comunale. Sosirea conducătorilor partidului și guvernului a fost salutată cu puternice aplauze. La masa prezidiului au luat loc tovarășii : Gh. Gheorghiu-Dej, Petru Groza, Gh. Apostol, Chivu Stoica, Al. Moghioroș, P. Borilă, N. Ceaușescu, acad. prof. Traian Suvulescu, C. Popescu, precum și fruntași ai recoltelor bogate, specialiști din domeniul agriculturii. In loji se aflau tovarășii: general de armată Emil Bodnăraș, C. Pîrvulescu, D. Coliu, general locotenent Al. Drăghici, I. Fazekaș, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului și ai Prezidiului Marii Adunări Naționale. Printre, invitați, sînt conducători ai instituțiilor de stat, ai organizațiilor de masă, scriitori, ziariști romîni și străini. Lucrările consfătuirii au fost deschise de tovarășul Gh. Apostol, prim secretar al C.C. al PÎM.R., care a rostit un scurt cuvînt de deschidere. Tovarășul Gh. Apostol a arătat că în decursul anului trecut și de la începutul acestui an, conducerea partidului și guvernului a luat o serie de măsuri economice, tehnice și organizatorice în vederea dezvoltării tuturor ramurilor agriculturii noastre. Comitetul Central al Partidului nostru, atît la plenara sa din august 1953, cit și la plenara din 2 august 1954, cînd s-a aprobat proiectul de Directive ale Congresului al II-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, a apreciat că în țara noastră sînt create condițiile tehnice și materiale necesare în vederea ridicării agriculturii și deci a sporirii producției agricole. Anul 1954 a fost anul în care industria noastră a pus la dispoziție țărănimii muncitoare cel mai mare număr de tractoare, mașini agricole trase de tractor și de animale de muncă și cea mai mare cantitate de unelte agricole pentru munca cîmpului. Anul 1954 este anul în care statul nostru democrat popular a pus la dispoziția țărănimii muncitoare un însemnat volum de credite pe termen lung și avantaje economice importante pentru a se da putință țăranilor muncitori să-și asigure mijloacele necesare de muncă în vederea sporirii producției la hectar, creșterii animalelor și productivității lor. Eforturile economice făcute de stat, legîndu-se temeinic de eforturile în muncă ale țăranilor muncitori cu gospodării individuale, ale colectiviștilor și întovărășiților, ale muncitorilor, inginerilor ’_ și tehnicienilor din S.M.T.-uri și gospodării agricole de stat, precum și cu eforturile oamenilor de știință din agricultură și ale cercetătorilor și lucrătorilor din stațiunile experimentale, au avut drept rezultat sporirea în multe regiuni și raioane a producției la hectar la toate culturile și în special la porumb, grîu, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea soarelui și bumbac Rezultatele obținute în anul trecut au fost cu putință și datorită faptului că organele de partid, sfaturile populare, cu sprijinul unui însemnat număr de ingineri și tehnicieni, s-au apropiat mai mult de problemele agriculturii, începînd cunoaște mai bine nevoile satelor noastre. Dar lucrul cel mai de seamă pe care trebuie să-l subliniem este acela că fruntașii producției agricole din satele noastre încep să devină o forță activă în mobilizarea tuturor producătorilor agricoli de a lucra mai bine pămîntul și a obține recolte pe care le obțin concetățenii 1or — fruntașii sau mai bine zis maiștrii recoltelor bogate. Rezultatele înregistrate în anul 1953 și 1954, a spus în continuare tovarășul Gheorghe Apostol, sînt totuși departe de a corespunde condițiilor tehnice și materiale de care dispune țara noastră. Dacă luăm în considerare investițiile importante în tractoare, mașini și unelte agricole, îngrășăminte chimice și materiale de construcție, care s-au prevăzut în acest an pentru dezvoltarea în continuare a agriculturii, volumul de credite și avantajele economice ce se vor acorda țărănimii muncitoare pe baza Hotărîrilor partidului și guvernului deja cunoscute, ne dăm seama că nu sînt chiar așa de ușoare sarcinile ce stau în fața organelor de partid și de stat și în fața tuturor celor ce muncesc în agricultură. Dar cînd pare eroica noastră clasă muncitoare și aliatul său principal și de nădejde, minunata, harnica și priceputa noastră țărănime muncitoare, s-au speriat de greutăți și de îndeplinirea sarcinilor, oricât de grele ar fi fost? Avem, dragi tovarăși, toate condițiile pentru a face față cu succes sarcinilor mari puse de partid și guvern în fața tuturor producătorilor agricoli pentru a obține cele mai înalte producții la hectar cunoscute pînă acum în țara noastră. Tocmai pentru a se stabili cele mai bune măsuri tehnice și organizatorice în vederea realizării acestor sarcini pe anul 1955, conducerea partidului și guvernului a convocat această consfătuire. Aci sînt prezenți oamenii cei mai buni din toate domeniile de activitate din agricultură, sînt prezenți oameni de răspundere din fruntea organelor de partid și de stat, care vor aduce contribuția lor la desfășurarea în cele mai bune condiții a lucrărilor consfătuirii noastre. Aceasta înseamnă că laolaltă cu conducerea partidului și guvernului vom putea depune muncă rodnică pentru a stabili, pe baza experienței și capacității fiecăruia, măsurile cele mai bune pentru desfășurarea la timp și în condiții agrotehnice mai înalte a arăturilor și însămînțărilor de primăvară, a întreținerii culturilor semănate în toamna anului trecut și a celor ce se vor semăna în primăvara care se apropie, precum și a recoltării lor fără pierderi. " In această consfătuire vom avea posibilitatea să realizăm un prețios schimb de experiență, să cunoaștem experiența înaintată în producția agricolă și să stabilim împreună ce avem de făcut ca ceastă experiență înaintată să fie cunoascută și înțeleasă de toți producătorii agricoli, să devină un bun comun al tuturor celor ce muncesc în agricultură. Tovarășul Gheorghe Apostol a adresat apoi, în numele conducerii partidului și guvernului, un salut călduros participanților și le-a urat sporrodnic în lucrările consfătuirii. Tov. C. Popescu, ministrul Agriculturii și Silviculturii, a prezentat un raport cu privire la realizările agriculturii în anul 1954 și la măsurile în vederea pregătirii și executării în bune condiții și de timp a lucrărilor agricole în anul 1955 pentru obținerea de recolte bogate. Numeroși participanți la consfătuire au arătat apoi în cadrul discuțiilor realizările obținute în munca pentru recolte bogate, felul cum au fost ele dobîndite și cum se răspîndește experiența înaintată și au prezentat angajamentele lor pentru sporirea producției agricole în anul 1955 La discuții au luat cuvîntul tovarășii : Vintilă Marin, prim secretar al comitetului regional Constanța al P.M.R., Filip Marin, președintele gospodăriei agricole colective din Belitori, raionul Roșiorii de Vede, regiunea București, Teodor Rodenciuc, țăran muncitor întovărășit din comuna Pătrăuți, raionul Suceava, Eroul Muncii Socialiste Vasile Voichiță, brigadier la S.M.T.Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, Vasile Anghel, brigadier la gospodăria agricolă de stat Brăila, regiunea Galați, Ion Timipă, inginer agronom la gospodăria agricolă colectivă Tătaru comuna Comana, regiunea Constanța, Alexandru Gall, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Curtuiușeni, regiunea Oradea, Nichita Mărgineanu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Sucutard, regiunea Cluj, Gheorghe Covrig, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Ungheni, Regiunea Autonomă Maghiară, Nicolae Ștefănescu, inginer agronom șef la S.M.T.Gottlob, regiunea Arad, Gheorghe Botezatu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Romîni, regiunea Bacău, Salat Augustin, muncitor cu gospodărie individuală țăran din satul Moșnița Nouă, raionul Timișoara, Ion Dorobanțu, directorul uzinei ,Semănătoarea“ din București. Ședința din,după amiaza zilei de duminică a fost prezidată de tov. Chivu Stoica, fprim, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. In continuarea discuțiilor au luat cuvîntul : Anghel Bodîrlău, prim secretar al comitetului, raional Turnu Măgurele al P.M.R., Vasile Florea, președintele gospodăriei agricole colective din Văleni, sat, regiunea Cluj,, Csaki Emeric, brigadier la gospodăria agricolă colectivă din satul Agriș, regiunea Baia Mare, Constantin Tănase, președintele gospodăriei agricole colective din comuna Golășei, regiunea Galați, prof. univ. Gh. lonescu-Sisești de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“, Gheorghe Gheorghiu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Străoane, regiunea Bîrlad, Constantin Colceag, președintele întovărășirii agricole din Corabia, regiunea Craiova, Draghina Curtu, președinta gospodăriei agricole colective din comuna Semlac, regiunea Arad, Nicolae Precup, țăran muncitor cu gospodărie individulă din comuna Blăndiana, regiunea Hunedoara, Iosef Rab, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Crizbav, regiunea Stalin, Vasile Pîrvu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Costești, regiunea Pitești, Ioan Gulan, președintele sfatului popular al comunei Gorneni, regiunea București, Dumitru Anghel, președintele întovărășirii agricole din satul Ulești, comuna Eliza Stoenești, regiunea Ploești, Vladimir Moșneagă, inginer agronom la stațiunea experimentală I.C.A.R. Moara Domnească, Barbara Ordög, șef de echipă la gospodăria agricolă colectivă din Beșenova Nouă, regiunea Timișoara, Valeriu Mitulescu, prim secretar al comitetului raional P.M.R. Bujor, regiunea Galați, Andrei Sitaru, agronom la gospodăria agricolă colectivă Lenauheim, regiunea Arad, agricole PREZIDIUL IN TIMPUL LUCRĂRILOR CONSFĂTUIRII Cu ajutorul muncitorilor din industrie (Corespondență din Cîmpia Turzii). — Muncitorii și tehnicienii de la „Industria Sîrmei“ aduc un deosebit aport în munca de reparații a mașini agricole de la tractoarelor și altor S.M.T. Cîmpia Turzii. * Pe lângă că furnizează materiale necesare confecționării diferitelor șuruburi și piese, colectivul acestei uzine a luat măsuri ca în S.M.T. să se refacă întreaga rețea electrică. Pînă în prezent, muncitorii au instalat un transformator și au introdus forța motrice, înlocuind vechiul motor cu explozie printr-un electro motor In cursul zilelor trecute, Lucaci Gheorghe, mecanic la S.M.T. Cîmpia Turzii, ajutat de inginerul Olteanu Ioan de la uzinele „Industria Sîrmei“, a realizat o importantă inovație la plugul „Ilie Pintilie“, care constă în modificarea axei roții din spate, lucru care permite o montare și demontare rapidă pentru ungere sau înlocuire Sărbătorirea Zilei de lupta împotriva colonialismului Ziua de luptă împotriva colonialismului și de solidaritate cu tineretul din țările coloniale și dependente a fost sărbătorită duminică după amiază de sute de tineri din Capitală. In sala de festivități a Casei de cultură a sindicatelor din București s-au întîlnit pentru a sărbători această zi tineri muncitori și țărani muncitori, studenți romîni și tineri veniți din diferite colțuri ale lumii pentru a studia la noi în țară. După cuvîntul de deschidere rostit de Vladimir Litvin, directorul Casei de cultură a sindicatelor din București, au luat cuvîntul studenții străini An Raza, Magid Darius, T. Panu, Tanis Simeonidis, care au vorbit despre lupta desfășurată de popoarele lor pentru libertate. Independență națională și pace. Despre munca și viața nouă a tineretului chinez a vorbit Lu Vende. In numele studenților romîni din Capitală a luat cuvîntul Stan Soare. A urmat un program artistic. Cîntece argentiniene, dansuri grecești, melodii populare turcești, iraniene, australiene, recitări din cunoscuți poeți indieni au oglindit rînd pe rînd viața grea și lupta pentru libertate și pace a popoarelor coloniale și dependente împotriva războiului atomic In Capitală, campania de stringere de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii continuă cu intensitate. Zilnic, sute de echipe, alcătuite din cetățeni de cele mai diferite profesiuni, adună mii și mii de noi semnături pe Apelul de la Viena. •" Una din aceste echipe a trecut ieri din casă în casă, pentru a strînge semnăturile cetățenilor de pe strada Elena Cuza din raionul Nicolae Bălcescu. Cu toate că pentru fiecare locuitor al străzii importanța semnării Apelului este bine cunoscută, scurtele popasuri ale echipei au prilejuit în fiecare curte, în fiecare casă, adevărate sfaturi asupra problemelor păcii. Casa pensionarului Cornel Ioanovici. Anii războiului, marșurile lungi, istovitoare, luptele sîngeroase la care a luat parte, au lăsat urme adinei pe chipul și în inima fostului locotenent colonel. „Cum să nu fii cuprins de minte —■ a spus el — cum să nu te ridici împotriva pregătirilor criminale ale unui război de exterminare în masă ! Ca fost militar îmi dau bine seama ce îngrozitoare forță distructivă, oarbă, se ascunde în puterea nucleară atunci cînd este pusă în slujba morții. De aceea semnez, de aceea semnăm cu toții. Lupta noastră unită va birui cu siguranță, pacea trebuie să triumfe". „Nici înainte oamenii nu doreau războiul — spune gospodina Eliza Ștefănescu. Vorbele ei sînt confirmate de mama și mătușa sa care au apucat trei războaie. Astăzi, continuă ea, sîntem chemați să ne spunem cuvîntul. Nu vrem război, ne este scumpă pacea pe care vom ști să o apărăm“. Aceeași atmosferă de încredere nestrămutată în forța de neînvins a forțelor păcii domnește în inima tuturor celor care semnează Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Insămînțurile în regiunea Arad (Corespondență din Arad). In regiunea Arad au început vnsămînțurile încă din primele zile ale lunii februarie. Timpul călduros a făcut ca în multe sate și comune, țăranii muncitori să iasă la cîmp cu utilajul propriu. Cîteva zile mai tirziu, tractoarele și semănătoarele, de la S.M.T. Felnac și S.M.T. Rovine au pornit să sprijine țărănimea muncitoare fixce utînd lucrări de însămînțări cu mijloace mecanizate și în condiții agrotehnice superioare. Pînă zilele acestea, în regiunea Arad au fost însămînțate 391 hectare și a fost arată o suprafață de 245 ha. Cele mai mari suprafețe însămînțate sînt în raioanele Arad (202 hectare), Criș (131 ha) și Lipova (41 ha). S-au însămînțat printre altele 214 ha. cu orz de primăvară, 6 ha. cu grîu de primăvară, 47 ha. cu floarea soarelui, 45 ha. cu macele. In raionul Arad, colectiviștii din Seceani, de pildă, au însămînțat 70 ha. cu orz de primăvară și 10 ha. cu mac, iar cei din Șagu, 30 ha. cu orz de primăvară și 9 ha. cu mac. Țăranii muncitori din comuna Vladimirescu au început și însămînțarea griului de primăvară, însamînțînd pînă acum 6 ha., în afară de orz de primăvară și mac. In raionul Criș, cele mai mari suprafețe însămînțate pînă acum sînt cele aparținînd gospodăriilor agricole Colective.’ Colectiviștii din Olari au însămînțat 40 ha. cu orz, 9 ha. cu floarea soarelui și 3 ha. cu mac. iar colectiviștii din Sîntana 30 ha. mazăre, 9 ha. mac și 35 ha. lucernă. Raion fruntaș la contractări și achiziții (Corespondență din Drăgășani). D in ultimul timp, în raionul Drăgășani s-au obținut rezultate bune în munca de contractări și achiziții. Pînă în ultima săptămînă, aici se contractaseră 287 porci, 29 boi, 18 mînzați, 43 viței, 44 oi, 420 curcani și gîște precum și numeroși miei. Aceste cantități depășesc cu peste 42 la sută contractările în perioada respectivă din anul 1954. De asemenea, pînă la 25 februarie s-au achiziționat In raionul Drăgușani 23 bovine, 22 mînzați, 27 porci, 17 purcei grăsuni, 159 oi, cantități ce întrec numeric cu 30 la sută, iar ca greutate cu 38 la sută, achizițiile din perioada corespunzătoare a anului trecut. Comune fruntașe în această acțiune sînt Strejești și Urși, iar printre achizitorii fruntași se numără tovarășii Ștefan Buliceanu, Constantin Stamate și Alexandru Constantinescu. Printre țăranii muncitori care au contractat primii pe raion, iar la predare au prezentat normele de calitate, A (extragrase), sînt Tudor Pistol din Drăgășani, Marin Ciocan și Ana Bălașa din Ușurei. In afară de preț sporit și celelalte avantaje acordate de stat, acești țărani contractanți au mai primit, drept premiu, diferite unelte agricole.