Apărarea Patriei, martie 1955 (Anul 11, nr. 49-75)

1955-03-01 / nr. 49

Irtl μC " Ni Pentru patria noastră, Republica Pop ^^_^qÉîh§¥­­ lU j Pent­ru:Literatura politica nrpflfy __ ____ ___­­ •.■ . vblDARARFA DATRIPI a apărut în broșură în limbile:­­r Hl­rtmiCI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. Mărfi 1 martie 1955 4 PAGINI — 20 BANI ANUL XI Nr. 49 (2661 Sa îmbunătățim activitatea grupelor de pregătire marxist-leninistă a ofițerilor Înarmarea politică și ideologică a ofi­țerilor este o condiție hotărîtoare pentru ridicarea la nivelul noilor sarcini a mun­cii lor de instruire și educare a sergen­ților și cartnicilor, a soldaților și matro­zilor Experiența ne dovedește­ că­­ numai a­­cel ofițer poate să-și îndeplinească cu succes îndatoririle ce-i revin, care îmbină activitatea sa practică de instruire și edu­care a subordonaților cu munca siste­matică de îmbogățire a cunoștințelor sale militare și politico-ideologice. Ideile mar­­xism-leninismului, principiile științei și artei militare sovietice, servesc fiecărui ofițer drept călăuză în perfecționarea pregătirii de luptă a subunităților, în ridi­carea conștiinței politice a subordonați­lor Îndeplinind cerințele Ordinului Mi­nistrului Forțelor Armate, numeroși comandanți, organe politice și organiza­ții de partid se preocupă cu mai multă perseverență de ridicarea calității pregă­tirii ideologice a cadrelor. In noua pe­rioadă de instrucție s-au înregistrat u­­nele rezultate în ce privește organizarea și desfășurarea muncii în cadrul grupe­lor de pregătire marxist-leninistă a ofițerilor. Conducătorii de grupe sînt mai temei­nic pregătiți în cadrul seminariilor per­manente. Secțiile și seminariile se des­fășoară cu m­ai multă regularitate. In multe unități s-au luat măsurile necesare pentru a se asigura condiții mai bune de studiu pentru ofițeri; se exercită un con­trol mai calificat asupra însușirii de că­tre aceștia a tezelor de bază ale teoriei marxist-leniniste în strânsă legătură cu sarcinile construirii socialismului și a în­tăririi capacității de apărare a statului nostru. Pe lingă rezultatele bune obținute pînă acum m­ai există însă unele lipsuri care frînează ridicarea nivelului pregă­tirii ideologice a ofițerilor la înălțimea cerințelor puse de partid în etapa ac­tuală. Una din cele mai frecvente lipsuri este slaba conducere a acestei activități de către unele organe politice. De pildă, organul politic din care a făcut parte ofițerul Moraru Gheorghe, nici anul tre­cut și nici anul acesta nu s-a îngrijit de pregătirea sistematică a conducători­lor de grupe. U­ui­i lucrători ai organului politic cum este ofițerul Didă I., se achită în mod­ formal de sarcinile ce le revin în legătură­ cu pregătirea conducătorilor de grupe. Acest lucrător politic a mers pînă acolo cu formalismul încît făcea pregăti­rea conducătorilor de grupe la unele lec­ții care au fost deja predate. Nefiind controlați și îndrumați, unii conducători de grupe, ca de pildă ofițerul Suciu, întocmesc lecții slabe, pline de greșeli și confuzii ideologice. Dînd do­vadă de necunoaștere a probleme­lor fundamentale ale învățăturii mar­xist-leniniste, a istoriei P.C.U.S. și a partidului nostru, în lecția intitulată „Lupta pentru crearea P.M.S.D.R.“, ofi­țerul Suciu a expus în mod abstract și dogmatic problemele teoretice, denaturînd învățătura marxist-leninistă despre par­tid, despre principiile sale organizato­rice. In unele lecții, tezele teoretice sînt a­­deseori expuse fără legătură cu sarcinile trasate în diferitele hotărîri ale partidu­lui nostru, ceea­­ ce face ca aceste lecții să aibă un caracter declarativ, să nu-și îndeplinească rolul educativ și mobiliza­tor asupra ofițerilor pentru realizarea cu succes­­ a sarcinilor. In unele locuri se merge pe linia a­­mînăr­ii nejustificate a activităților care trebuie desfășurate în cadrul grupelor de pregătire marxist-leninistă. In grupa condusă de ofițerul Mazuru Ilie, timp de două luni de zile nu s-a expus nici o lecție, nu s-a ținut nici un seminar. Studiul individual, care trebuie să con­stituie metoda principală de însușire a teoriei marxist-leniniste, este încă sub­apreciat de unii ofițeri. Invocînd diferite pretexte, ca „lipsă de timp“, „sarcini cu­rente“, unii ofițeri abandonează în fapt studiul individual. Alții, cum este ofițe­rul Bonta Valeriu, studiază în mod spo­radic, se rezumă să parcurgă cu puțin timp înaintea seminariilor doar notițele luate la expuneri sau cîteva broșuri de popularizare, neglijînd studierea atentă a materialului bibliografic indicat. Presa­ de partid și militară nu este în­că suficient folosită de către unii ofițeri pentru îmbogățirea cunoștințelor lor, pentru orientarea lor în diferite evenimen­te interne și internaționale. Ofițerul No­vac Vlad, de pildă, n-a citit luni de zile uri ziar sau o revistă. Ridicarea continuă a pregătirii marxist­­leniniste a ofițerilor obligă pe coman­danți și organele politice să lupte pentru înlăturarea acestor lipsuri, să îmbunătă­țească conducerea acestui sector impor­tant al muncii ideologice. Rolul de frunte în conducerea pregă­tirii ideologice și politice a ofițerilor re­vine comandantului. Ca șef unic al sub­ordonaților, el răspunde în mod nemijlo­cit și de pregătirea marxist-leninistă a o­­fițerilor din unitate. Este datoria lui să asigure ca grupele de pregătire marxist­­leninistă a ofițerilor să-și desfășoare ac­tivitatea în mod regulat, în zilele și orele fixate. Ca un exemplu concludent în a­­ceastă privință poate fi amintit coman­dantul unității din care face parte ofi­țerul Sîrbu C. Aci, comandantul pretinde de la ofițeri să participe regulat la lecții și seminarii, să-și însușească necontenit teoria marxist-leninistă și politica parti­dului nostru și să folosească cu pricepere cunoștințele dobîndite în munca lor de zi cu zi. In acest scop, el creează ofițeri­lor condițiile necesare pentru studiu, în­­drumează ajutoarele sale să acorde în permanență ajutor ofițerilor, să organi­zeze consultații pe teme teoretice și me­todice etc. In buna desfășurare a pregătirii mar­xist-leniniste a ofițerilor, sarcini mari îi revin locțiitorului politic al comandantu­lui. El trebuie să vegheze continuu la îm­bunătățirea nivelului lecțiilor, să le verifi­ce înainte de a fi expuse, să dea îndru­mări conducătorilor de grupe pentru îm­bunătățirea conținutului lor, să combată cu tărie manifestările de bacherism și citatomanie care se fac simțite in multe lecții și seminarii. O atenție deosebită trebuie acordată dezbaterii în lecții și în discuțiile din se­­minarii a h­otărîrilor partidului și guver­nului în legătură cu dezvoltarea indus­triei grele, a agriculturii, a industriei producătoare de bunuri de larg consum, precum și modului cum este aplicată po­litica partidului pe plan local, în regiu­nea, raionul și unitatea respectivă. Este necesar ca în lecțiile și seminariile cu privire la problemele educației militare să se popularizeze experiența pozitivă a muncii comandanților și locțiitorilor lor politici. Locțiitorul politic al comandantului u­­nității și ceilalți lucrători ai aparatului politic au datoria să participe la semina­­rii, să explice unele probleme care nu sînt destul de clar lămurite în ca­drul dis­cuțiilor, să infom­peze sistematic pe co­mandant asupra felului cum studiază ofi­țerii și să-i propună măsuri pentru în­depărtarea lipsurilor. O sarcină de seamă în îmbunătățirea lecțiilor și a seminariilor ce se țin cu o­­fițerii la pregătirea marxist-leninistă re­vine conducătorilor de grupe. Ca propa­gandiști ai ideilor marxism-leninismului, ei trebuie să se străduiască continuu să-și ridice nivelul ideologic, pentru a expune lecțiile cât mai clar și cit mai do­cumentat. Una din principalele lor înda­toriri este de a duce muncă individuală cu fiecare ofițer în parte, să-i sprijine în studiu, în însușirea unei juste metode de conspectare a materialului studiat. Succesul în munca conducătorilor de grupe depinde de ajutorul pe care-l pri­mesc. In această privință, seminariile permanente care se țin pe lângă orga­nele politice au o mare însemnătate. Ele trebuie să se desfășoare cu regularitate la, fiecare tem­ă în parte, să înarmeze pe conducătorii de grupe cu bogate cunoș­tințe teoretice și metodice. Veghind ca pregătirea marxist-leninis­­ta a ofițerilor să se desfășoare la nivelul cerințelor partidului nostru, lucrătorii organelor politice au datoria de a desfă­șura o susținută muncă de control și în­drumare nu numai asupra laturii organi­zatorice a acestei activități, ci în special asupra calității lecțiilor și seminariilor să acorde mai mult ajutor practic la fața locului conducătorilor de grupe, să generalizeze experiența înaintată în edu­carea ideologică a ofițerilor. In buna desfășurare a pregătirii mar­xist-leniniste a ofițerilor, un mare rol re­vine organizațiilor de partid și orga­nizațiilor utemiste. Ele au datoria să analizeze periodic situația pre­gătirii marxist-leniniste a ofițerilor din unitatea respectivă, să critice și să tragă la răspundere fără menajamente pe acei ofițeri, comuniști și utemiști, care au o atitudine înapoiată față de studiu, să ia măsuri de sprijinire a celor care întîm­­pină greutăți în însușirea materialului bibliografic. Teoria marxist-leninistă reprezintă a­­cel puternic far care luminează calea construirii­ noii societăți, dă orientare clară în muncă, încrederea în victoria măreței cauze a poporului muncitor, înar­marea ofițerilor cu aceste nobile idei, ri­dicarea conștiinței lor politice, constituie una din cele mai importante condiții pen­tru rezolvarea cu succes a problemelor pregătirii de luptă a efectivelor, a ridică­rii capacității de luptă a unităților și sub­unităților. ■ Noi tipuri de laminate din oțel Producția industriei siderurgice este capabilă să acopere din ce în ce mai bine necesitățile întreprinderilor din indus­tria prelucrătoare. Astăzi, întreprinderile de prelucrare a metalelor au la dispozi­ție de 4 ori mai mult oțel decît în anul 1938 — an de vîrf al producției capita­liste. Din oțel se obține o gamă foarte va­riată de laminate, de la sîrma foarte subțire, pînă la laminate de mari dimen­siuni. Printre tipurile de laminate de oțel realizate de industria noastră siderurgi­­c »umora bare de mărimi și aliaje di­ferite, folosite în industria constructoare de mașini și cea a construcțiilor, oțeluri pentru poduri, tablă pentru construcția de cazane și tancuri petrolifere, profile pentru mari construcții metalice, pentru transporturile pe cale ferată și fluviale. Anul acesta, numărul profilelor de la­minate de oțel va crește. Printre noile tipuri se numără șina ferată „49“ cu o putere de rezistență mult mai mare decît cele produse pînă acum, prăjini de foraj laminate, profile pentru autocamioanele romînești și altele. (Agerpres) _crszxzît* Cuvîntare rostită la cea de a V-a sesiune a Marii Adunări Na­ționale din 22 februarie 1955. __________________________________ In numărul de azi: Colonel Nistor Lungu — Disci­plina militară, în garnizoană și căi­le pentru întărirea ei (pag. 2-a). Din viața unităților (pag. 2-a) sare Nota Guvernului Republicii Popu­Romîne adresată Guvernului Elvețian în legătură cu atacul ban­ditesc fascist împotriva Legației R.P­.R. la Berna (pag. 3-a) Consfătuirea fruntașilor în agri­cultură cu privire la executarea în bune condițiuni și la timp a lucră­rilor agricole în anul 1955 în ve­derea obținerii unor recolte bogate (pag. 3-a) Alegerile din U.R.S.S. — o pu­ternică demonstrație a unității po­porului sovietic în jurul P.C.U.S. și al Guvernului Sovietic (pag. 4-a) Deschiderea Tîrgului internațio­nal de primăvară de la Leipzig din 1955 (pag. 4-a) Majoritatea reacționară a Bun­­destagului de la Bonn a ratificat a­­cordurile de la Paris (pag. 4-a) Eșecul rușinos al provocatorilor la Berna (pag. 4-a) Consfătuirea fruntașilor la executarea in bune la a lucrărilor in ve obținerii unor recolte Duminica dimineața au început, în sala Ateneului R.P.R., lucrările „Consfătui­rii fruntașilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiții și la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în ve­derea obținerii unor recolte bogate". La consfătuire iau parte maiștrii re­coltelor bogate de porumb, grîu, secară, cartofi și sfeclă de zahăr din rîndurile țăranilor muncitori cu gospodării indivi­duale, țărani muncitori din gospo­dăriile agricole colective, întovărășirile de lucrare în comun a pămîntului, aso­ciațiile cultivatorilor de plante industria­le, precum și fruntași tractoriști, tehni­cieni și ingineri agronomi di­n S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat, stațiuni expe­rimentale și din organele agricole ale sfa­turilor populare. Sînt prezenți oameni de știință și cercetători din domeniul agri­culturii, directori și ingineri, șefi de pro­ducție din întreprinderile producătoare de mașini și unelte agricole, primii secre­tari ai comitetelor regionale și ai unor­­comitete raionale sătești ale P.M.R. președinții unor sfaturi populare regio­­i­nale, raionale și comunale. Sosirea conducătorilor partidului și guvernului a fost salutată cu puternice aplauze. La masa prezidiului au luat loc tova­rășii : Gh. Gheorghiu-Dej, Petru Groza, Gh. Apostol, Chivu Stoica, Al. Moghio­­roș, P. Borilă, N. Ceaușescu, acad. prof. Traian Suvulescu, C. Popescu, precum și fruntași ai recoltelor bogate, specia­liști di­n domeniul agriculturii. In loji se aflau tovarășii: general de armată Emil Bodnăraș, C. Pîrvulescu, D. Coliu, general locotenent Al. Drăghici, I. Fazekaș, membri ai C.C. al P.M.R., mem­bri ai guvernului și ai Prezidiului Marii Adunări Naționale. Printre, invitați, sînt conducători ai instituțiilor de stat, ai organizațiilor de masă, scriitori, ziariști romîni și străini. Lucrările consfătuirii au fost deschise de­ tovarășul Gh. Apostol, prim secretar al C.C. al PÎM.R., care a rostit un­ scurt cuvînt de deschidere. Tovarășul Gh. Apostol a arătat că în decursul anului trecut și de la începutul acestui an,­­ conducerea partidului și gu­vernului a luat o serie de măsuri econo­mice, tehnice­ și organizatorice în vede­rea dezvoltării tuturor ramurilor agri­culturii noastre. Comitetul Central al Partidului nos­tru, atît la plenara sa din august 1953, cit și la plenara din 2 august 1954, cînd s-a aprobat proiectul de Directive ale Congresului­­ al II-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în ur­mătorii 2-3 ani, a apreciat că în țara noa­stră­ sînt create condițiile tehnice și ma­teriale necesare în vederea ridicării a­­griculturii și deci a sporirii producției agricole. Anul 1954 a fost anul în care indu­stria noastră a pus la dispoziție țărăni­mii muncitoare cel mai mare număr de tractoare, mașini agricole trase de trac­tor și de animale de muncă și cea mai mare cantitate de unelte agricole pentru munca cîmpului. Anul 1954 este anul în care statul no­stru democrat popular a pus la dispoziția țărănimii muncitoare un însemnat volum de credite pe termen lung și avantaje e­­conomice importante pentru a se da pu­tință țăranilor muncitori să-și asigure mijloacele necesare de muncă în vederea sporirii producției la hectar, creșterii a­­nimalelor și productivității lor. Eforturile economice făcute de stat, le­­gîndu-se temeinic de eforturile în muncă ale țăranilor muncitori cu gospodării in­dividuale, ale colectiviștilor și întovără­­șiților, ale muncitorilor, inginerilor ’_ și tehnicienilor din S.M.T.-uri și gospodării agricole de stat, precum și cu eforturile oamenilor de știință din agricultură și ale cercetătorilor și lucrătorilor din stațiu­nile experimentale, au avut drept rezul­tat sporirea în multe regiuni și raioane a producției la hectar la toate culturile și în special la porumb, grîu, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea soarelui și bum­bac Rezultatele obținute în anul trecut au fost cu putință și datorită faptului că or­ganele de partid, sfaturile populare, cu sprijinul unui însemnat număr de ingi­neri și tehnicieni, s-au apropiat mai mult de problemele agriculturii, începînd cunoaște mai bine nevoile satelor noas­­­tre. Dar lucrul cel mai de seamă pe care trebuie să-l subliniem este acela că frun­tașii producției agricole din satele noas­tre încep să devină o forță activă în mo­bilizarea tuturor producătorilor agricoli de a lucra mai bine pămîntul și a obține re­colte pe care le obțin concetățenii 1or — fruntașii sau mai bine zis maiștrii recol­telor bogate. Rezultatele înregistrate în anul 1953 și­­ 1­954, a spus în continuare tovarășul Gheorghe­ Apostol, sînt totuși departe de a corespunde condițiilor tehnice și mate­riale de care dispune țara noastră. Dacă luăm în considerare investițiile impor­tante în tractoare, mașini și unelte a­­gricole, îngrășăminte chimice și mate­riale de construcție, care s-au prevăzut în acest an pentru dezvoltarea în conti­nuare a agriculturii, volumul de credite și avantajele economice ce­ se vor acorda țărănimii muncitoare pe baza Hotărîrilor partidului și guvernului deja cunoscute, ne dăm seama că nu sînt chiar așa de u­­șoare sarcinile ce stau în fața organelor de partid și de stat și în fața tuturor­ ce­lor ce muncesc în agricultură. Dar cînd pare­­ eroica noastră clasă muncitoare și aliatul său principal și de nădejde, minunata, harnica și priceputa noastră țărănime muncitoare, s-au spe­riat de greutăți și de îndeplinirea sarci­nilor, oricâ­t de grele ar fi fost? Avem, dragi tovarăși, toate condițiile pentru­­ a face față cu succes sarcinilor mari puse de partid și guvern în fața tuturor pro­ducătorilor agricoli pentru a obține cele mai înalte­ producții la hectar cunoscute pînă acum în­ țara noastră. Tocmai pentru a se stabili cele mai bune măsuri tehnice și organizatorice în vederea realizării acestor sarcini pe anul 1955, conducerea partidului și guvernu­lui a convocat această consfătuire. Aci sînt prezenți oamenii cei­ mai buni din toate domeniile de activitate din agri­cultură, sînt prezenți oameni d­e răspunde­re din fruntea organelor de partid și de stat, care vor aduce contribuția lor la desfășurarea în cele mai bune condiții a lucrărilor consfătuirii noastre. Aceasta în­seamnă că laolaltă cu conducerea partidu­lui și guvernului vom putea depune muncă rodnică pentru a stabili, pe baza­­ experienței și capacității fiecăruia, mă­surile cele mai bune pentru desfășurarea la timp și în condiții agrotehnice m­ai înalte a arăturilor și însămînțărilor de primăvară, a întreținerii culturilor semă­nate în toamna anului trecut și a celor ce se vor semăna în primăvara care se a­­propie, precum și a recoltării lor fără pierderi. " In această consfătuire vom avea posi­bilitatea să realizăm un prețios schimb de experiență, să cunoaștem experiența înaintată în producția agricolă și să sta­bilim împreună ce avem de făcut ca ceastă experiență înaintată să fie cuno­a­­scută și înțeleasă de toți producătorii a­­gricoli, să devină un bun comun al tutu­ror celor ce muncesc în­ agricultură. Tovarășul Gheorghe Apostol a adresat apoi, în numele conducerii partidului și guvernului, un salut călduros participan­ților și le-a urat spor­rodnic în lucrările consfătuirii. Tov. C. Popescu, ministrul Agriculturii și Silviculturii, a prezentat un raport cu privire la realizările agriculturii în a­­nul 1954 și la măsurile în vederea pre­gătirii și executării în bune condiții și de timp a lucrărilor agricole în anul 1955 pentru obținerea de recolte bogate. Numeroși participanți la consfătuire au arătat apoi în cadrul discuțiilor realiză­rile obținute în munca pentru recolte bo­gate, felul cum au fost ele dobîndite și cum se răspîndește experiența înaintată și au prezentat angajamentele lor pentru sporirea producției agricole în anul 1955 La discuții au luat cuvîntul tovarășii : Vintilă Marin, prim secretar al comite­tului regional Constanța al P.M.R., Filip Marin, președintele gospodăriei agricole colective din Belitori, raionul Roșiorii de Vede, regiunea București, Teodor Roden­­ciuc, țăran muncitor întovărășit din co­muna Pătrăuți, raionul Suceava, Eroul Muncii Socialiste Vasile Voichiță, briga­dier la S.M.T.­Sînnicolaul Mare, regiu­nea Arad, Vasile Anghel, brigadier la gospodăria agricolă de stat Brăila, regiu­nea Galați, Ion Timipă, inginer agronom la gospodăria agricolă colectivă Tătaru comuna Comana, regiunea Constanța, A­­lexandru Gall, țăran muncitor cu gospo­dărie individuală din comuna Curtuiu­­șeni, regiunea Oradea, Nichita Mărginea­­nu, țăran muncitor cu gospodărie indivi­duală din comuna Sucutard, regiunea Cluj, Gheorghe Covrig, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Ungheni, Regiunea Autonomă Maghiară, Nicolae Ștefănescu, inginer agronom șef la S.M.T.­Gottlob, regiunea Arad, Gheor­ghe Botezatu, țăran muncitor cu gospo­dărie individuală din comuna­ Romîni, re­giunea Bacău, Salat Augustin, muncitor cu gospodărie individuală țăran din satul Moșnița Nouă, raionul Timi­șoara, Ion Dorobanțu, directorul uzinei ,Semănătoarea“ din București. Ședința din,după amiaza zilei de du­minică a fost prezidată de tov. Chivu Stoica, fprim, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. In continuarea discuțiilor au luat cu­vîntul : Anghel Bodîrlău, prim secretar al­ comitetului, raional Turnu Măgurele al P.M.R., Vasile Florea, președintele gos­podăriei agricole colective­ din Văleni, sat, regiunea Cluj,, Csaki Emeric, brigadier la gospodăria agricolă colectivă din satul Agriș, regiunea Baia Mare, Constantin Tănase, președintele gospodăriei­ agricole colective din comuna Golășei, regiunea Galați, prof. univ. Gh. lonescu-Sisești de la Institutul Agronomic „Nicolae Băl­­cescu“, Gheorghe Gheorghiu, țăran mun­citor cu gospodărie individuală din co­muna Străoane, regiunea Bîrlad, Con­stantin Colceag, președintele întovărăși­rii agricole din Corabia, regiunea Craio­va, Draghina Curtu, președinta gospo­dăriei agricole colective din comuna Semlac, regiunea Arad, Nicolae Precup, țăran muncitor cu gospodărie individul­­ă din comuna Blăndiana, regiunea Hu­nedoara, Iosef Rab, țăran­ muncitor cu gospodărie individuală din­­ comuna Criz­­bav, regiunea Stalin, Vasile Pîrvu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Costești, regiunea Pitești, Ioan Gula­n, președintele sfatului popular al comunei Gorneni, regiunea București, Dumitru Anghel, președintele întovărăși­rii agricole din satul Ulești, comuna E­­liza Stoenești, regiunea Ploești, Vladi­mir Moșneagă, inginer agronom la sta­țiunea experimentală I.C.A.R. Moara Domnească, Barbara Ordög, șef de echi­pă la gospodăria agricolă colectivă din Beșenova Nouă, regiunea Timișoara, Va­­leriu Mitulescu, prim secretar al comite­tului raional P.M.R. Bujor, regiunea Ga­lați, Andrei Sitaru, agronom la gospo­dăria agricolă colectivă Lenauheim, re­giunea Arad, agricole PREZIDIUL IN TIMPUL LUCRĂRILOR­ CONSFĂTUIRII Cu ajutorul muncitorilor din industrie (Corespondență din Cîmpia Turzii). — Muncitorii și tehnicienii de la „Industria Sîrmei“ aduc un deosebit aport în mun­ca de reparații a mașini agricole de la tractoarelor și altor S.M.T. Cîmpia Turzii. * Pe lângă că furnizează materiale ne­cesare confecționării diferitelor­­ șuruburi și piese, colectivul acestei uzine a luat măsuri ca în­ S.M.T. să se refacă întrea­ga rețea electrică. Pînă în prezent, mun­citorii au instalat un transformator și au introdus forța motrice, înlocuind vechiul motor cu explozie printr-un electro­ mo­­tor In cursul zilelor trecute, Lucaci Gheorghe, mecanic la S.M.T. Cîmpia Turzii, ajutat de inginerul Olteanu Ioan de la uzinele „Industria Sîrmei“, a rea­lizat o importantă inovație la plugul „Ilie Pintilie“, care constă în modifica­rea axei roții din spate, lucru care per­mite o montare și demontare rapidă pen­tru ungere sau înlocuire Sărbătorirea Zilei de lupta împotriva colonialismului Ziua de luptă împotriva colonialismu­lui și de solidaritate cu tineretul din ță­rile coloniale și dependente a fost săr­bătorită duminică după amiază de sute de tineri din Capitală. In sala de festivități a Casei de cul­tură a sindicatelor din București s-au în­­tîlnit pentru a sărbători această zi tineri muncitori și țărani muncitori, studenți ro­mîni și tineri veniți din diferite colțuri ale lumii pentru a studia la noi în țară. După cuvîntul de deschidere rostit de Vladimir Litvin, directorul Casei de cul­tură a sindicatelor din București, au luat cuvîntul studenții străini An­ Raza, Ma­­gid Darius, T. Panu, Tanis Simeonidis, care au vorbit despre lupta desfășurată de popoarele lor pentru libertate. Inde­pendență națională și pace. Despre munca și viața nouă a tinere­tului chinez a vorbit Lu Ven­de. In numele studenților romîni din Ca­pitală a luat cuvîntul Stan Soare. A urmat un program artistic. Cîntece argentiniene, dansuri grecești, melodii populare turcești, iraniene, australiene, recitări din cunoscuți poeți indieni au o­­glindit rînd pe rînd viața grea și lupta pentru libertate și pace a popoarelor co­loniale și dependente împotriva războiului atomic In Capitală, campania de stringere de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii continuă cu intensitate. Zilnic, sute de echipe, alcătuite din cetățeni de cele mai diferite profesiuni, adună mii și mii de noi semnături pe Apelul de la Viena. •" Una din aceste echipe a trecut ieri din casă în casă, pentru a strînge semnăturile cetățenilor de pe strada Elena Cuza din raionul Nicolae Bălcescu. Cu toate că pentru fiecare locuitor al străzii impor­tanța semnării Apelului este bine cunos­cută, scurtele popasuri ale echipei au prilejuit în fiecare curte, în fiecare casă, adevărate sfaturi asupra probleme­lor păcii. Casa pensionarului Cornel Ioanovici. Anii războiului, marșurile lungi, istovitoa­re, luptele sîngeroase la care a luat parte, au lăsat urme adinei pe chipul și în inima fostului locotenent colonel. „Cum să nu fii cuprins de minte —■ a spus el — cum să nu te ridici împotriva pregătirilor criminale ale unui război de exterminare în masă ! Ca fost militar îmi dau bine seama ce îngrozitoare forță dis­tructivă, oarbă, se ascunde în puterea nu­cleară atunci cînd este pusă în slujba morții. De aceea semnez, de aceea sem­năm cu toții. Lupta noastră unită va birui cu siguranță, pacea trebuie să triumfe". „Nici înainte oamenii nu doreau războ­iul — spune gospodina Eliza Ștefănescu. Vorbele ei sînt confirmate de mama și mătușa sa care au apucat trei războaie. Astăzi, continuă ea, sîntem chemați să ne spunem cuvîntul. Nu vrem război, ne este scumpă pacea pe care vom ști să o apă­răm“. Aceeași atmosferă de încredere nes­trămutată în forța de neînvins a forțelor păcii domnește în inima tuturor celor care semnează Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Insămînțurile în regiunea Arad (Corespondență din Arad).­­ In regiu­nea Arad au început vnsămînțurile încă din primele zile ale lunii februarie. Tim­pul călduros a făcut ca în multe sate și comune, țăranii muncitori să iasă la cîmp cu utilajul propriu. Cîteva zile mai tir­­ziu, tractoarele și semănătoarele, de la S.M.T. Felnac și S.M.T. Rovine au por­nit să sprijine țărănimea muncitoare fi­xce utînd­ lucrări de însămînțări cu mij­loace mecanizate și în condiții agroteh­nice superioare. Pînă zilele acestea, în regiunea Arad au fost însămînțate 391 hectare și a fost arată o suprafață de 245 ha. Cele mai mari suprafețe însămîn­­țate sînt în raioanele Arad (202 hectare), Criș (131 ha) și Lipova (41 ha). S-au în­­sămînțat­­ printre altele 214 ha. cu orz de primăvară, 6 ha. cu grîu de primăvară, 47 ha. cu floarea soarelui, 45 ha. cu mac­ele. In raionul Arad, colectiviștii din Se­­ceani, de pildă, au însămînțat 70 ha. cu orz de primăvară și 10 ha. cu mac, iar cei din Șagu, 30 ha. cu orz de primăvară și 9 ha. cu mac. Țăranii muncitori­­ din comuna Vladimirescu au­ început și însă­­mînțarea griului de primăvară, însamîn­­țînd pînă acum 6 ha., în afară de orz de primăvară și mac. In raionul Criș, cele mai mari suprafețe însămînțate pînă acum sînt cele aparținînd gospodăriilor agri­cole Colective.’ Colectiviștii din Olari au însămînțat 40 ha. cu orz, 9 ha. cu floarea soarelui și 3 ha. cu mac. iar co­lectiviștii din Sîntana 30 ha. mazăre, 9 ha. mac și 35 ha. lucernă. Raion fruntaș la contractări și achiziții (Corespondență din Drăgășani). D in ultimul timp, în raionul Drăgășani s-au obținut rezultate bune în munca de con­tractări și achiziții. Pînă în ultima săp­­tămînă, aici se contractaseră 287 porci, 29 boi, 18 mînzați, 43 viței, 44 oi, 420 curcani și gîște precum și numeroși miei. Aceste cantități depășesc cu peste 42 la sută contractările în perioada respectivă din anul 1954. De asemenea, pînă la 25 februarie s-au achiziționat In raionul Dră­­gușani 23 bovine, 22 mînzați, 27 porci, 17 purcei grăsuni, 159 oi, cantități ce întrec numeric cu 30 la sută, iar ca greu­tate cu 38 la sută, achizițiile din perioa­da corespunzătoare a anului trecut. Comune fruntașe în această acțiune sînt Strejești și Urși, iar printre achi­zitorii fruntași se numără tovarășii Ște­fan Buliceanu, Constantin Stamate și A­­lexandru Constantinescu. Printre țăranii muncitori care au contractat primii pe raion, iar la predare au prezentat nor­mele de calitate, A (extragrase), sînt Tu­dor Pistol din Drăgășani, Marin Ciocan și Ana Bălașa din Ușurei. In afară de preț sporit și celelalte avantaje acordate de stat, acești țărani contractanți au mai primit, drept premiu, diferite unelte a­­gricole.

Next