Apărarea Patriei, martie 1955 (Anul 11, nr. 49-75)

1955-03-01 / nr. 49

2 __ APĂRAREA PATRIEI .mam ».».MnBBlll«!—.»UI ».......111.11............ii. | IU UM II M I II 111 H IUI HIM III II III llllllUaiIIUIIH«MMI«JI«>MlM««Ul«li««a»»WK«l»>IM«BB»mM«IUUI»»IT»MllllilW^»>WIWW»Ma8aeMW«WHMMIWWM«Willllllilllllll IIP IWIflll I nilllllMIIIII Disciplina militară în garnizoană și căile pentru întărirea ei Una din trăsăturile fundamentale ale aspectului moral al militarilor Armatei Populare este înaltul spirit de disciplină, bazat, înainte de toate, pe recunoaște­rea conștientă a necesității executării în­datoririlor ce le revin și pe simțul răs­punderii personale pentru apărarea pa­triei. Disciplina militară fermă obligă pe fie­care militar să respecte cu strictețe pre­­scripțiunile regulamentare , să-și îndepli­nească cu cinste îndatoririle de serviciu, fără a-și precupeți eforturile, sîngele sau viața ; să păstreze cu strictețe secretul militar și de stat ; să fie cinstit, sincer și drept ; să învețe conștiincios , meseria armelor și să apere prin toate mijloacele avutul, militar și obștesc ; să stimeze șefii și superiorii ; să respecte întocmai regu­lile politeței militare și ale salutului militar. Rolul principal în instaurarea și în­tărirea disciplinei militare în unitățile și formațiunile Forțelor noastre Armate re­vine comandanților și locțiitorilor lor poli­tici. Ei răspund direct de starea pregă­tirii de luptă și de pregătirea politică a efectivelor, răspund de starea discipli­nară din unități și din afara unităților. Problema menținerii și întăririi conti­nue a disciplinei militare se află în centrul atenției comandanților și lucrăto­rilor politici. Dar, cu toate acestea, în garnizoană se întânesc încă militari care calcă regulile politeței militare sau ale­­ portului uniformei, care umblă cu do­cumente personale în neregulă sau chiar fără acte etc. Care sînt cauzele acestor abateri ? Pentru ce — așa după cum a arătat experiența —‘ cele mai multe a­­bateri de la ordinea și disciplina mili­tară au loc în afara diferitelor unități și formațiuni ? Cauzele abaterilor disciplinare săvîrși­­te de militari în garnizoană trebuie cău­tate în lipsurile muncii comandanților și locțiitorilor lor politici din unități și for­mațiuni. In diferite unități, comandanții și locțiitorii lor politici tratează problema disciplinei în mod unilateral, aproape ex­clusiv sub aspectele ei din timpul ser­viciului, fără a da atenția cuvenită com­portării militarilor în garnizoană. Din această cauză s-a creat la unii militari ideia greșită că în afara unităților, pe stradă, la cinematograf sau în alte­ locuri, nu este necesară respectarea strictă a re­gulilor disciplinei militare. Așa se ex­plică faptul că întîlnim cazuri cînd unii militari salută ținînd mîna stingă în bu­zunar, însoțesc salutul cu o ușoară în­clinare a capului, răspund la salut nu­mai dînd din cap etc. Pentru a se remedia această stare de lu­cruri, este necesar în primul rînd să se acorde o mai mare atenție educării po­litice a militarilor, astfel încît fiecare soldat, sergent sau ofițer să îndeplineas­că cu strictețe și în mod conștient, atît în cazarmă cît și în afara acesteia ce­rințele jurămîntului și regulamentelor militare. Just se procedează în această privință la subunitatea din care face par­te ofițerul Cojocaru Costea. In această sub­unitate, comandantul și locțiitorul său politic folosesc în mod sistematic lecțiile politice, informațiile politice, referatele și convorbirile, gazetele de perete, agi­tatorii și adunările de bilanț, pentru e­­ducarea militărilor în spiritul­­ un­ei dis­cipline conștiente. Ori de câte ori se vor­bește de disciplina militară se dau exem­ple concrete despre felul în care se com­portă soldații și sergenții în unitate și în afara unității, scoțîndu-se în evidență faptul că militarii au datoria de a se comporta strict regulamentar în toate îm­prejurările.­ Munca politică de masă și individuală, desfășurată în rîndurile subunității de mai sus, a ridicat conștiința militarilor, a întărit simțul lor de răspundere pen­tru îndeplinirea întocmai a cerințelor re­gulamentare. Datorită acestui fapt, starea discipli­nară în subunitate se află la un nivel ridicat. Abaterile de la disciplină au fost aproape complet lichidate. O altă cauză care face ca diferiți mi­litari să comită abateri disciplinare în garnizoană este necunoașterea, temeinică de către aceștia a prevederilor regula­mentare, a regulilor politeței militare și ale portului uniformei. In unitatea din care face parte ofițe­rul Didulescu Constantin, încă de la so­sirea recruților, comandanții și locțiitorii politici din subunități și-au îndreptat a­­tenția spre organizarea studierii și însu­șirii de către toți militarii a Regulamen­tului Disciplinar, Regulamentului Serviciu­lui Interior și de Front, S.G.G., precum și a ordinului șefului garnizoanei, privind comportarea militarilor în garnizoană. Munca comandanților și a lucrătorilor politici din această unitate s-a îndreptat asupra asigurării cunoașterii și însușirii de către toți militarii a cerințelor disci­plinei militare, asupra respectării cu stric­tețe, în toate ocaziunile, a prevederilor regulamentare. A trăi și a acționa con­form regulamentelor și ordinelor militare, a fost cerința cea mai de seamă pe care comandantul unității a pus-o și o pune în fața întregului efectiv. Realizarea acestei cerințe nu este un lucru ușor: împletirea cunoștințelor teo­retice cu aplicarea lor practică necesită o muncă perseverentă și continuă din partea tuturor comandanților, lucrători­lor politici, organizațiilor de partid și a organizațiilor U.T.M. Experiența subunității din care­­ face parte ofițerul Matei Alexandru este dem­nă de remarcat în această privință. Co­mandantul acestei subunități a constatat la un moment dat că deși subordonații săi cunosc prevederile Regulamentului Disciplinar, Regulamentului Serviciului In­terior, de Front, S.G.G. și ale ordinului șefului garnizoanei privind comportarea militarilor, totuși, unii militari mai să­­vîrșesc abateri, în cazarmă și în afara ca­zărmii, de la disciplina militară. Așa de pildă, soldatul Casapu Aurel și Răcășan Ștefan au trecut pe lîngă un sergent în termen fără să-l salute, iar soldatul frun­taș Sorcadi Andrei a întîrziat din permi­sie. Analizînd cauza abaterilor de mai sus, comandantul subunității a ajuns la concluzia că militarii nu pun în practică cele învățate la studiul regulamentelor ge­nerale sau la instrucția de front. Această problemă l-a frămîntat în mod deosebit. El a urmărit îndeaproape felul în care se desfășoară activitatea în subunitate, a­­tît în orele de program, cît și în afara a­­cestora. Astfel, a constatat că programul zilnic nu se respectă întocmai, că există uneori lipsuri, mai ales în privința punc­tualității. Unii comandanți de grupe sau chiar de plutoane întîrziau de la program, diferiți militari nu veneau la timp la lec­țiile politice sau la­­ apelul de seară etc. Lipsa unei stricte punctualități a creat la unii militari ideia greșită că se mai poate întîrzia la anumite activități cîteva mi­nute, „că și așa nu încep la ora exactă“ , că dacă la program se poate întîrzia, de Colonel NIATOR LUNGII ce nu s-ar putea întîrzia și din învoire și din altă misiune ? De asemenea, ofițerul Matei a mai constatat că unii comandanți de grupe veneau în fața subunității cu ținuta în dezordine, nu răspundeau strict regu­lamentar la salut, sau se adresau superio­rilor din poziția „pe loc repaus“ sau „de voie". Din această cauză, munca educa­tivă, care este strîns legată de comporta­rea personală a comandantului, nu-și atingea scopul urmărit. In urma controlurilor făcute, s-a mai constatat că unii comandanți de grupe și de plutoane nu sînt la fel de exigenți în afara programului, ca și în timpul programului. La instrucția de front, de exemplu, ei nu treceau cu vederea nici cea mai mică abatere de la regulament. Dacă un militar nu saluta corect sau nu se prezenta regulamentar, i se arăta gre­șeala și era pus să repete din nou. Dar, după ce se termina programul de in­strucție, comandanții nu mai erau la fel de exigenți. Așa, de pildă, caporalul Ra­du Aurel,­ comandant de grupă, nu mai cerea subordonaților să-l salute strict re­gulamentar sau să se prezinte așa cum­ au învățat la instrucția de front. O altă constatare a fost că în timpul repausului relațiile dintre militarii în ter­men, indiferent de grad, erau pătrunse de un adînc familiarism. Unii dintre ser­genții în termen, abdicînd de la îndato­ririle lor regulamentare, nu mai cereau inferiorilor să se comporte strict regula­mentar, să-i salute, sau să li se adreseze regulamentar. Această stare de lucruri, determinată de lipsurile serioase din activitatea ofi­țerilor și sergenților din subunitatea ci­tată mai înainte, influențau în mod ne­gativ asupra stării disciplinare atît în unitate cît și în afara unității, precum și asupra pregătirii de luptă a întregu­lui efectiv. Dîndu-și seama că fără îndeplinirea fermă și întocmai de către toți militarii a prevederilor regulamentare nu poate exista o disciplină puternică, ofițerul Matei Alexandru a analizat cu coman­danții de plutoane cauzele care fac ca o parte dintre militari să nu aplice cu strictețe în practică cele învățate la stu­diul regulamentelor generale și la in­strucția de front. Pentru a obișnui pe militari să trăiască conform regulamen­telor, comandantul subunității a arătat o­­fițerilor că în lupta pentru întărirea dis­ciplinei militare un rol de seamă îl are exemplul personal al comandantului, atît la serviciu cît și în afara serviciului. De aici necesitatea ca toți comandanții, și în primul rînd ofițerii, să aibă o compor­tare exemplară și o ținută regulamentară desăvîrșită. Comandantul subunității le-a mai ară­tat ofițerilor că pentru a învăța pe sub­ordonați să trăiască permanent conform regulamentelor și ordinelor militare, ei trebuie să fie foarte exigenți atît în ce privește comportarea lor proprie, cît și față de subordonați, îndeplinind această cerință regulamentară — a spus o­fițeri­l — comandanții și lucrătorii politici tre­buie să manifeste o înaltă exigență atît în interiorul subunităților cît și în garnizoa­nă, pentru a realiza și menține necontenit disciplina militară fermă. O sarcină importantă trasată coman­danților de plutoane a fost aceea de a se îngriji îndeaproape de activitatea co­mandanților de grupă, de a le ridica au­toritatea și de a-i obișnui să trăiască în permanență potrivit regulamentelor mi­litare. Pentru îmbunătățirea activității sergenților, comandantul subunității trasat ca sarcină locțiitorului său politic , de a întări munca educativă cu sergenții, de a organiza referate și consfătuiri cu aceștia, privind : „Rolul și sarcinile ser­genților pentru întărirea disciplinei în unitate și în garnizoană“, „Practica dis­ciplinară a sergenților“, „Experiența ser­genților fruntași în pregătirea de luptă și politică, în întărirea ordinei și disci­plinei militare“. Traducerea în viață a acestor sarcini a ridicat autoritatea comandanților și a obișnuit pe militari să aplice în orice împrejurare cunoștințele învățate la stu­diul regulamentelor generale sau la in­strucția de front. Regulile politeței mi­litare, ale portului uniformei, ale salutu­lui și prezentării, au intrat militarilor în reflex. Atît în cazarmă, cît și în afară, militarii știu să se comporte acum așa cum au învățat. Luptând cu hotărîre pentru întărirea disciplinei în garnizoană, comandanții, sprijiniți de lucrătorii politici și de orga­nele administrative, sînt datori să asi­gure tuturor militarilor o ținută strict regulamentară pentru a reduce complet abaterile de la regulile portului unifor­mei. Un exemplu demn de urmat în a­­ceastă privință îl constituie subunitatea din care face parte plutonierul Arvinte Gh. Teodor, plutonier de companie. In această subunitate s-au asigurat întot­deauna tuturor militarilor petlițe, stele, epoleți de oraș și campanie, cremă, ace și ață de cusut. De asemenea se realizea­ză repararea la timp a efectelor. Buna asigurare materială, împletită cu exigen­ța comandanților față de uniforma mi­litară a dus la lichidarea completă a a­­baterilor de la portul uniformei. Nu același lucru se poate spune des­pre șefii și organele administrative din unitatea „N“. Din această unitate, au fost găsiți prin oraș de către organele de control, militari ca soldații Rusu Ioan și Rusu Constantin, fără epoleți la man­ta, iar caporalul Dumitrașcu Petre, fără petliie. O altă cale pentru întărirea discipli­nei militare în garnizoană, o constituie controlul riguros al militarilor ce pleacă și se înapoiază din invozie. Potrivit re­gulamentelor noastre, soldații și sergenții în termen pot fi învoiți numai cu apro­barea comandanților de companie, baterie sau similare. Nimeni nu are voie să ple­ce din subunitate fără aprobare. Pleca­rea din unitate fără aprobare se conside­ră absență nemotivată sau dezertare, iar cei care comit astfel de abateri sînt aspru pedepsiți. De obicei, învoirea militarilor în ter­men se face numai în zilele cînd nu este program de instrucție, pînă la ora ape­lului de seară și într-un procent anu­mit. Militarii învoiți primesc un bilet de voie cu ștampila unității și semnat de către comandantul de companie sau un semn personal dacă învoirea durează nu­mai pînă la ora apelului de seară. Aceste documente dovedesc că militarul este plecat din unitate în mod legal. In subunitatea din care face parte o­fițerul Călin Vasile se acordă mare atenție învoirilor. De regulă, sînt­­ învoiți numai acei militari care merită această recompensă și se comportă în mod exemplar. înainte de a pleca în în­voire, militarii sînt controlați cu aten­ție de către plutonierul de companie, plu­tonierul Antohi Petrache. Documentele personale ale militarilor învoiți sau care pleacă în misiuni sînt controlate în­­ mod obligatoriu la postul de control de către ajutorul ofițerului de serviciu. De asemenea, la înapoierea din învoire, aceste documente sînt ridi­cate de către sergenții de serviciu de la companiile respective, cărora militarii în­voiți sînt obligați să le raporteze dacă au comis abateri disciplinare sau au pri­mit sancțiuni. In felul­­ acesta, controlul asupra ținutei și documentelor personale ale militarilor constituie un mijloc în­semnat pentru prevenirea abaterilor dis­ciplinare. Pe lingă munca politică și de instruire a efectivelor, comandanții au datoria de a lua măsuri disciplinare împotriva ace­lora care săvîrșesc abateri de la regulile politeței militare sau ale portului unifor­mei. Folosirea judicioasă de către coman­danți a drepturilor disciplinare prevăzu­te de regulament constituie un mijloc important pentru întărirea ordinei și dis­ciplinei în unitate și în garnizoană. „In­teresele apărării Patriei — se spune în Regulamentul Disciplinar — obligă pe șef să nu treacă cu vederea nici o gre­șeală din partea subordonaților, să pe­depsească sever pe cei vinovați și să recompenseze pe cei merituoși pentru sîrguință, acte de eroism și evidențierea lor în serviciu“. Comandanții trebuie să dea o deose­bită atenție practicei disciplinare, ferin­­du-se de a da pedepse la întîmplare fără a analiza bine condițiunile în care au fost săvîrșite abaterile respective. Apli­carea abuzivă și formală a pedepselor disciplinare aduce prejudicii muncii de educare a militarilor. Acest lucru se poa­te spune și despre unii comandanți care aplică pedepse subordonaților fără a se interesa după aceea despre rezultatul pe­depsei date, dacă cel în cauză s-a îndrep­tat sau nu. Practica disciplinară justă și însoțită de o susținută muncă educativă­ dă rezul­tate din cele mai bune. Just se procedează în această privință în unitatea din care face parte ofițerul Trăistaru V. Comandantul acestei uni­tăți și,,, locțiitorul său politic stau întot­deauna de vorbă cu militarii care au să­­vîrșit abateri și le arată cauzele acestor abateri. Tot în această unitate, pentru a se mări rolul educativ al pedepselor dis­ciplinare, se folosește metoda prelucrării diferitelor abateri cu toți soldații, sergen­ții sau ofițerii din unitate. In felul acesta se previne săvîrșirea unor asemenea a­­bateri de către alți militari. Un sprijin de nădejde al comandantu­lui în munca pentru întărirea ordinei și disciplinei în garnizoană îl constitue organizațiile de partid și U.T.M. Comu­niștii și utemiștii, prin exemplul lor per­sonal și prin activitatea lor, însuflețesc pe toți militarii în lupta pentru respec­tarea întocmai a prevederilor regula­mentare, a regulilor politeței militare și ale portului uniformei. In lupta pentru o înaltă disciplină, organizațiile de partid și organizațiile u­­temiste au datoria de a obține ca fie­care membru de partid și utemist să fie exemplu de disciplină pentru toți mili­tarii, atît în unitate cît și în afara uni­tății. Odată, soldatul Negură Gh., ute­mist, dintr-o unitate de infanterie, fiind învoit în oraș, a frecventat un local ne­­permis. Apreciind gravitatea abaterii sale, biroul organizației de bază U.T.M. a stat de vorbă cu utemistul, arătîndu-i că fapta sa constituie o încălcare a unui ordin și în același timp o pată atît pen­tru militar cît și pentru întreaga organi­zație. Condamnînd fapta militarului, bi­roul i-a cerut să devină exemplu de dis­ciplină. Ajutat de birou, utemistul a devenit ulterior unul dintre militarii fruntași din subunitate. Comandanții și lucrătorii politici pot și trebuie să contribuie la menținerea și întărirea disciplinei în garnizoană, nu numai prin activitatea lor din interiorul unităților, ci și printr-o muncă susținută în afara unităților. In această privință ne vom opri asupra exemplului lor per­sonal și asupra măsurilor pe care el tre­buie să le ia împotriva acelor care în­calcă disciplina militară. Exemplul personal al comandanților și lucrătorilor politici în afara unităților constituie un mijloc puternic de educa­ție, atît pentru subordonați, cît și pentru Inferiori. Este interzis unui ofițer să apară pe stradă sau la cinematograf, în tramvai sau pe terenurile de sport, într-o ținută neglijentă sau să aibă o comportare ne­principială și nepoliticoasă. Ofițerii Forțelor noastre Armate, mîn­­dri de înalta cinste pe care partidul și guvernul le-au acordat-o, au datoria de a apăra prin toate mijloacele onoarea și demnitatea militară. De aceea se cere din partea fiecărui ofițer să fie în pri­mul rînd foarte exigent față de compor­tarea și ținuta sa și în al doilea rînd să combată orice încălcări ale regulilor po­liteței militare și cetățenești. In garnizoană ofițerii au sarcina regu­lamentară de a nu trece cu vederea nici o abatere de la disciplina și ordinea mi­litară. îndeplinind această obligație re­gulamentară, ofițerii dau un aport con­siderabil în lupta pentru menținerea și întărirea disciplinei militare. Trebuie combătută atiudinea greșită a unor ofi­țeri care, călcînd prevederile regulamen­telor noastre, nu iau nici o măsură față de militarii care au săvîrșit abateri dis­ciplinare în afara unității, considered că aceasta este sarcina organelor de control ale comenduirii de garnizoană. Sarcina menținerii și întăririi ordinei și discipli­nei în garnizoană revine în primul rînd cadrelor de comandă și în al doilea rînd organelor de control ale comenduirii de garnizoană. Măsurile pe care trebuie să le ia orice superior—fie ei ofițeri sau sergenți—a­­tunci cînd constată abateri de la regulile politeței militare și ale portului unifor­mei, sînt observarea, iar cînd abaterea este mai gravă, legitimarea celor în ca­uză și raportarea cazului comenduirii de garnizoană sau unității respective. Fiecare militar, indiferent de grad, trebuie să simtă că în afara unității nici un superior nu va trece cu vederea nici cea mai mică abatere de la disciplina militară. Folosind continuu și în mod judicios toate metodele și mijloacele de care dis­pun, comandanții și lucrătorii politici pot, fără îndoială, să contribuie cu succes, zi de zi, la întărirea necontenită a discipli­nei și ordinei militare în garnizoană. DIN VIATA IN SALA DE SPECIALITATE Militarii Forțe­lor­­ noastre Ar­mate își desăvâr­șesc pregătirea de specialitate. in munca de formare a unor militari stăpîni desăvîrșiți ai spe­cialității lor, sălile de specialitate au un ro­l deosebit de mare. Lecțiile pre­date cu ajutorul materialului de­monstrativ, variat și bine ales, ajută mult la înțelege­rea clară de către militari a proble­melor, la însușirea temeinică a noilor cunoștințe. In clișeu . In sala de speciali­tate, locotenentul Stoica Viorel ex­plică militarilor construcția unui pod U­TAȚI Foto ST. IONESCU Utemiștii se pregătesc pentru adunările de dări de seamă și alegeri In unitatea în care lucrează ofițerul Bejan Vasile, utemiștii se pregătesc in­tens pentru adunările de dări de seamă și alegeri. Ofițerii utemiști Petre Ilies, Alexan­dru Negrea, Ludovic Lovas, au primit sarcina de a sta de vorbă cu fiecare ute­mist, de a analiza munca și lipsurile în activitatea organizației, de a mobiliza pe utemiști să-și sporească eforturile, pen­tru a se pregăti cît mai bine din punct de vedere militar și politic. Secretarul biroului U.T.M. pe unitate, ofițerul Vasile Ciuban, a ținut cu orga­nele conducătoare utemiste un instructaj în cadrul căruia s-au studiat instrucțiu­nile cu privire la adunările pentru dări de seamă și alegeri. Apoi, s-a întocmit un plan de muncă în care s-au trecut sar­cinile concrete ce revin fiecărui utemist în perioada pregătirii adunării pentru dare de seamă și alegeri. Locotenent major E. LĂCĂTUȘ Vizită la muzeul V. I. Lenin—I. V. Stalin“ (De la corespondentul nostru voluntar) In unitatea noastră a fost organizată vizitarea în colectiv a muzeului „V. I. Lenin — I. V. Stalin“. Bogatele materiale documentare care vorbesc despre întemeierea și creșterea Partidului Comunist al Uniunii Sovieti­ce au fost îndelung comentate de către militarii care au vizitat muzeul. Din aceste materiale ei au văzut cum a fost creat primul partid revoluționar al clasei muncitoare, cum a înarmat el pro­letariatul cu învățătura marxist-leninistă pentru a obține victoria în Marea Revo­luție Socialistă din Octombrie și pentru a pune bazele primului stat socialist din lume La seminarul cercului de studiere „Cursului Scurt de Istorie a P.C. (b) al a U.R.S.S.“, militarii au luat parte activă la discuții și pe baza documentelor studia­te la muzeu. Ei au declarat că, pe lângă materialele documentare, le-a fost de mare ajutor și filmul documentar care a rulat la muzeu, deoarece el prezenta mo­mente din viața și activitatea lui Lenin. In zilele caietului de impresii al mu­zeului, militarii și-au scris impresiile cu­lese în urma acestei vizite și totodată au mulțumit tovarășilor lectori de pe lîngă muzeu, care le-au lămurit o serie de pro­bleme. Inițiative frumoase Din inițiativa comandantului și a locții­torului său politic, cu sprijinul organizației de partid și al organizației U.T.M., in ca­drul unității noastre a luat ființă o expo­ziție cu temele: „U.R.S.S. pe drumul con­struirii comunismului" și „R.P.R. pe dru­mul construirii socialismului Cu viu interes sînt urmărite fotomonta­jele executate de comunistul Buhai Dumi­tru și soldatul fruntaș Oprea Lexandru, care ilustrează aspecte din industria noas­tră socialistă. Bine aranjate din punct de vedere teh­nic, cu aspecte grăitoare din grandioasele construcții comuniste, fotomontajele execu­tate de ofițerul Crăciunel Florea, comunist, și sergentul Milea Nicolae, atemist, au fost mult apreciate de vizitatori. Imagini ca : a­­sanarea unor mari suprafețe de mlaștini re­date agriculturii, multiplele perdele de pro­tecție plantate cu mașina, irigarea timpu­rilor bîntuite de secetă, ridicarea nivelului material și cultural al poporului nostru muncitor de la orașe și sate, au produs o adincă impresie asupra vizitatorilor. De asemenea, panourile care reprezentau ultimele realizări moderne, ca stăpînirea e­­nergiei [UNK] atomice, folosirea pe o scară tot mai largă a aparatelor de televiziune, ex­plorarea mărilor, și altele, au demon­strat ostașilor posibilitățile imense pe care le posedă statul­­ sovietic. In ședința de discuții libere asupra ex­poziției, soldatul fruntaș Lungu Gheorghe și soldatul Matei Gheorghe și-au exprimat hotărirea de a lupta cu și mai multă ab­negație pentru însușirea cunoștințelor mi­litare și politice, contribuind astfel la întă­rirea Armatei noastre Populare. Sergent major C. MIHAI O seară de muzică (De la corespondentul nostru voluntar). De curînd, clubul unității școală unde lucrează ofițerul Micu Mihail a organizat o seară de muzică, la care și-a dat con­­cursul muzica unității „N“. Programul a cuprins piese de muzică clasică rusă și muzică populară romînească, înainte de începerea concertului, conducătorul or­chestrei a vorbit militarilor despre „U­­vertura 1812“ de Ceaikovski. Din partea școlii noastre, ofițerul Bu­­zea Gheorghe a mulțumit oaspeților pen­tru programul prezentat. Concertul a luat sfîrșit în ropotele de aplauze ale audi­torilor. Marți 1 martie 1955 Nr. 49 (2661) La o Sragere de lupta In cadrul unei aplicații tactice, tunarii din subordinile ofițerului Voicea Con­stantin aveau de executat trageri cu tunul. Toți militarii erau­­ htotărîți să obțină rezultate bune, deși condițiile te­renului și starea timpului erau nefavo­rabile. Aceste greutăți nu micșorau cu nimic încrederea militarilor în forțele lor proprii. Clipele se scurgeau repede. Sergentul Marieș Simion dădu prima comandă pen­tru executarea focului asupra unei caze­mate. Proiectilele trimise de puternica gură de foc au încadrat obiectivul. Din 4 lovituri trase, 3 au pătruns în caze­mată, distrugînd-o. Comandantul de presă și ochitorul, sol­­datul fruntaș Cioată Vasile, au fost fe­­icitați. Ei și-au îndeplinit misiunea în foarte bune condiții. Tunarii au primit apoi misiunea de a deschide foc asupra tancurilor „inamice” care înaintau însoțite de Infanterie. Mi­siunea trebuia îndeplinită și de tunul co­mandat de sergentul Ion Constantin. Ser­vanții au întîmpinat tancurile cu focul precis al tunurilor, iar o grupă de puș­cași, cu carabine și automate, a început să tragă asupra țintelor mișcătoare. Soldatul fruntaș Radu A. Vasile, ochi­torul unui tun, a trimis cu precizie și rapiditate trei proiectile — din­ cele cinci în machetele-tancuri. In același timp, pușcașii au doborît țintele care marcau „inamicul“ desant Mai grea a fost tragerea pe timpul nopții, cînd urma să se deschidă foc asu­pra unei machete de tanc, însoțită de in­fanteriști „inamici”, marcați și ei prin ținte mișcătoare, luminate. Întunericul se lăsa pe nesimțite. Ser­gentul Micu Constantin, împreună cu ochitorul — soldatul fruntaș Pricop Ra­du — au verificat încă odată buna func­ționare a dispozitivului de iluminat apa­ratele de la tun. A început lupta. In noaptea ca de pă­cură, proiectilele explodau în jurul țin­telor. Gloanțele, armamentului de infan­terie nu-și greșeau ținta. „Tancul” fu dis­trus după primele lovituri. La fel și­­ in­fanteriștii „inamici”. Și această misiune a fost îndeplinită de tunari și infanteriști în cele mai bune condiții La tragerea de noapte, mai ales, mili­tarii au învățat multe lucruri folositoare. Ei s-au convins că, stăpînind la perfec­ție armamentul, pot învinge inamicul în orice condiții de timp, ziua ca și noaptea. Comandanții de subunități au tras în­­vățămîntul că este necesar să se facă mai mult antrenament de ochire pe timp de noapte, și aceasta pentru ca servanții să capete precizie în ochire. Locotenent A. MOCANII Prin munca de la om la om (De la corespondentul „Apărării Patriei“! De curînd, subunitatea comandată de ofițerul Gheorghe Ciocan a avut de e­­xecutat o ședință de trageri cu pușca și una cu automatul. Pentru ca elevii să obțină cele mai bune rezultate, coman­dantul subunității, sprijinindu-se pe jutoarele sale, a desfășurat o muncă in­­­­tensă cu subordonații. La baza acestei activități a stat munca de la om la om. Mai întîi, ofițerul Ciocan a pus accent pe pregătirea temeinică a micilor co­mandanți. El, personal, s-a ocupat de fiecare comandant de grupă în parte, pentru ca aceștia să cunoască bine toate regulile și procedeele de tragere. In cadrul orelor de Instrucție a focu­lui, comandantul subunității a pretins micilor comandanți să se ocupe indivi­dual de fiecare om în parte pentru a-i învăța să execute bine luarea liniei de o­­chire In subunitate existau și elevi ca Petre Buluga, Vasile Oroșan și alții, care nu cunoșteau suficient de bine operațiile de tragere și făceau unele greșeli în lua­rea liniei de­­ ochire. Cu aceștia, coman­dantul subunității a organizat la fiecare grupă ateliere de constanța ochirii, lua­rea și verificarea liniei de ochire, pen­tru a face antrenamente în timpul liber. Astfel, elevul Vasile Oroșan, care nu își oprea respirația în momentul tragerii și lua linia de ochir­e greșit, a fost ajutat de elevul Nicolae Ciucă — bun trăgător. De asemenea elevul Petre Beșlugu, care închidea ochii în momentul cînd apăsa pe trăgaci și rupea brusc piedica trăgaciu­lui, a fost ajutat de Gh. Merișescu, și el bun trăgător. Sub supravegherea comandantului de grupă, bunii trăgători au făcut cu elevii mai slab pregătiți antrenamente co un fin nr­. In perioada ședinței de tragere, fie­care elev a mai fost verificat încă o­­dată asupra regulilor și procedeelor de tragere și, practic, asupra luării liniei de ochire. In cadrul unei convorbiri cu utemiștii, comandantul subunității a trasat sarcini concrete de cum trebuie să se comporte fiecare atemist în poligon și pe linia de trageri. Pregătind temeinic pe micii co­­mandanți, ocupîndu-se de ajutorarea țevilor mai slab pregătiți, asigurînd o­­bună bază materială și făcînd un antre­­­­nament continuu și sistematic cu subor­donații, ofițerul Ciocan a obținut cu sub­unitatea pe care o comandă, la tragerile cu pușca, calificativul „bine“, iar la tra­gerile cu automatul, „foarte bine“, deve­nind la trageri o subunitate fruntașă pe unitate. De remarcat este faptul că printre cei evidențiați la trageri a fost și elevul Va­sile Oroșan, care înainte nu lua corect linia de ochire și care, acum, a obținut calificativul „foarte bine“. Locotenent major P­ JITARU Lupta pentru realizarea de cît mai multe economii Lupta pentru întronarea unui sever re­gim de economii se desfășoară cu tot mai multă vigoare în unitățile și subunitățile Armatei noastre Populare, îngrijind cu toată atenția tehnica, prelungind terme­nul de durată a echipamentului, folosind în mod chibzuit apa și curentul electric, efectuînd cu mijloacele intente în uni­tăți o serie de lucrări de reparații și chiar de construcție, organizînd cît mai multe surse proprii de aprovizionare etc., mili­tarii reușesc să realizeze economii impor­tante, ceea ce înseamnă o contribuție pre­țioasă la întărirea puterii economice a pa­triei. La redacția ziarului nostru sosesc nu­meroase scrisori prin care corespondenții și cititorii ziarului ne informează despre succesele obținute de militari pe această linie: * * it ® Căpitanul Susan Augustin, cores­pondent al ziarului nostru, ne scrie că în unitatea din care face parte ofițerul Ilie Fluture s-a introdus de curînd gaz metan la atelierul de reparații. Lucrările au fost efectuate în mod voluntar de mili­tari, iar majoritatea materialelor au fost procurate din unitate, ceea ce a dus la rea­lizarea unei economii de 16.000 lei. De asemenea, plutonierii Popa Nicolae și Cherciu Anton, sergentul major Voica Pompiliu și caporalul Iordache Nicolae au confecționat din resursele unității o ma­chetă cu sistemul de ungere a tancului, dispozitive pentru montat și demontat ambreiajul principal al tancului, un apa­rat pentru controlul instalației electrice etc. ® Răspunzînd chemării organizației de partid și organizației U.T.M., militarii din unitatea în care lucrează ofițerul I. Balaban — ne scrie locotenentul D. Ciucu — au construit din materiale recu­perate un depozit, au lărgit capacitatea băii, au pardosit clubul și sala de mese.­ In acest fel, unitatea a realizat o econo­mie de 89.000 lei în special din mano­peră.­­In atelierul de cizmărie și croitorie al unității — ne scrie locotenentul M. Ște­­fănescu — s-a reușit ca în numai 25 de zile să se repare 230 perechi de cizme care urmau să fie date la reformă și 320 costume de haine care sînt acum bune pentru a fi folosite la instrucție. In această muncă s-au evidențiat capo­ralii Gh. Cimpoeru și P. Grigore, solda­tul fruntaș C. Ispas și alții. • Pentru a contribui la înfăptuirea pro­gramului de măsuri economice elaborat de partid și guvern, militarii unității din ca­re face parte ofițerul Laurențiu Moldo­van­u— ne scrie plutonierul Gh. Constan­tin — se străduiesc să facă tot mai multe economii. Ofițerii P. Spanache și S. Croitoru, aju­tați de caporalul Vicol Gheorghe, au re­parat o­ serie de materiale de transmisiuni, realizînd economii de 3.500 lei. De ase­menea plutonierul Pavel Potcovaru, șeful atelierului de reparații auto, a reparat o auto-stație și a confecționat — cu aju­torul soldatului fruntaș Borza Liviu — un circular electric pentru tăiatul lemnelor. Numai prin repararea auto­ stației, pluto­nierul Potcovaru a adus unității o econo­mie de 4.300 lei,

Next