Apărarea Patriei, martie 1955 (Anul 11, nr. 49-75)
1955-03-01 / nr. 49
2 __ APĂRAREA PATRIEI .mam ».».MnBBlll«!—.»UI ».......111.11............ii. | IU UM II M I II 111 H IUI HIM III II III llllllUaiIIUIIH«MMI«JI«>MlM««Ul«li««a»»WK«l»>IM«BB»mM«IUUI»»IT»MllllilW^»>WIWW»Ma8aeMW«WHMMIWWM«Willllllilllllll IIP IWIflll I nilllllMIIIII Disciplina militară în garnizoană și căile pentru întărirea ei Una din trăsăturile fundamentale ale aspectului moral al militarilor Armatei Populare este înaltul spirit de disciplină, bazat, înainte de toate, pe recunoașterea conștientă a necesității executării îndatoririlor ce le revin și pe simțul răspunderii personale pentru apărarea patriei. Disciplina militară fermă obligă pe fiecare militar să respecte cu strictețe prescripțiunile regulamentare , să-și îndeplinească cu cinste îndatoririle de serviciu, fără a-și precupeți eforturile, sîngele sau viața ; să păstreze cu strictețe secretul militar și de stat ; să fie cinstit, sincer și drept ; să învețe conștiincios , meseria armelor și să apere prin toate mijloacele avutul, militar și obștesc ; să stimeze șefii și superiorii ; să respecte întocmai regulile politeței militare și ale salutului militar. Rolul principal în instaurarea și întărirea disciplinei militare în unitățile și formațiunile Forțelor noastre Armate revine comandanților și locțiitorilor lor politici. Ei răspund direct de starea pregătirii de luptă și de pregătirea politică a efectivelor, răspund de starea disciplinară din unități și din afara unităților. Problema menținerii și întăririi continue a disciplinei militare se află în centrul atenției comandanților și lucrătorilor politici. Dar, cu toate acestea, în garnizoană se întânesc încă militari care calcă regulile politeței militare sau ale portului uniformei, care umblă cu documente personale în neregulă sau chiar fără acte etc. Care sînt cauzele acestor abateri ? Pentru ce — așa după cum a arătat experiența —‘ cele mai multe abateri de la ordinea și disciplina militară au loc în afara diferitelor unități și formațiuni ? Cauzele abaterilor disciplinare săvîrșite de militari în garnizoană trebuie căutate în lipsurile muncii comandanților și locțiitorilor lor politici din unități și formațiuni. In diferite unități, comandanții și locțiitorii lor politici tratează problema disciplinei în mod unilateral, aproape exclusiv sub aspectele ei din timpul serviciului, fără a da atenția cuvenită comportării militarilor în garnizoană. Din această cauză s-a creat la unii militari ideia greșită că în afara unităților, pe stradă, la cinematograf sau în alte locuri, nu este necesară respectarea strictă a regulilor disciplinei militare. Așa se explică faptul că întîlnim cazuri cînd unii militari salută ținînd mîna stingă în buzunar, însoțesc salutul cu o ușoară înclinare a capului, răspund la salut numai dînd din cap etc. Pentru a se remedia această stare de lucruri, este necesar în primul rînd să se acorde o mai mare atenție educării politice a militarilor, astfel încît fiecare soldat, sergent sau ofițer să îndeplinească cu strictețe și în mod conștient, atît în cazarmă cît și în afara acesteia cerințele jurămîntului și regulamentelor militare. Just se procedează în această privință la subunitatea din care face parte ofițerul Cojocaru Costea. In această subunitate, comandantul și locțiitorul său politic folosesc în mod sistematic lecțiile politice, informațiile politice, referatele și convorbirile, gazetele de perete, agitatorii și adunările de bilanț, pentru educarea militărilor în spiritul unei discipline conștiente. Ori de câte ori se vorbește de disciplina militară se dau exemple concrete despre felul în care se comportă soldații și sergenții în unitate și în afara unității, scoțîndu-se în evidență faptul că militarii au datoria de a se comporta strict regulamentar în toate împrejurările. Munca politică de masă și individuală, desfășurată în rîndurile subunității de mai sus, a ridicat conștiința militarilor, a întărit simțul lor de răspundere pentru îndeplinirea întocmai a cerințelor regulamentare. Datorită acestui fapt, starea disciplinară în subunitate se află la un nivel ridicat. Abaterile de la disciplină au fost aproape complet lichidate. O altă cauză care face ca diferiți militari să comită abateri disciplinare în garnizoană este necunoașterea, temeinică de către aceștia a prevederilor regulamentare, a regulilor politeței militare și ale portului uniformei. In unitatea din care face parte ofițerul Didulescu Constantin, încă de la sosirea recruților, comandanții și locțiitorii politici din subunități și-au îndreptat atenția spre organizarea studierii și însușirii de către toți militarii a Regulamentului Disciplinar, Regulamentului Serviciului Interior și de Front, S.G.G., precum și a ordinului șefului garnizoanei, privind comportarea militarilor în garnizoană. Munca comandanților și a lucrătorilor politici din această unitate s-a îndreptat asupra asigurării cunoașterii și însușirii de către toți militarii a cerințelor disciplinei militare, asupra respectării cu strictețe, în toate ocaziunile, a prevederilor regulamentare. A trăi și a acționa conform regulamentelor și ordinelor militare, a fost cerința cea mai de seamă pe care comandantul unității a pus-o și o pune în fața întregului efectiv. Realizarea acestei cerințe nu este un lucru ușor: împletirea cunoștințelor teoretice cu aplicarea lor practică necesită o muncă perseverentă și continuă din partea tuturor comandanților, lucrătorilor politici, organizațiilor de partid și a organizațiilor U.T.M. Experiența subunității din care face parte ofițerul Matei Alexandru este demnă de remarcat în această privință. Comandantul acestei subunități a constatat la un moment dat că deși subordonații săi cunosc prevederile Regulamentului Disciplinar, Regulamentului Serviciului Interior, de Front, S.G.G. și ale ordinului șefului garnizoanei privind comportarea militarilor, totuși, unii militari mai săvîrșesc abateri, în cazarmă și în afara cazărmii, de la disciplina militară. Așa de pildă, soldatul Casapu Aurel și Răcășan Ștefan au trecut pe lîngă un sergent în termen fără să-l salute, iar soldatul fruntaș Sorcadi Andrei a întîrziat din permisie. Analizînd cauza abaterilor de mai sus, comandantul subunității a ajuns la concluzia că militarii nu pun în practică cele învățate la studiul regulamentelor generale sau la instrucția de front. Această problemă l-a frămîntat în mod deosebit. El a urmărit îndeaproape felul în care se desfășoară activitatea în subunitate, atît în orele de program, cît și în afara acestora. Astfel, a constatat că programul zilnic nu se respectă întocmai, că există uneori lipsuri, mai ales în privința punctualității. Unii comandanți de grupe sau chiar de plutoane întîrziau de la program, diferiți militari nu veneau la timp la lecțiile politice sau la apelul de seară etc. Lipsa unei stricte punctualități a creat la unii militari ideia greșită că se mai poate întîrzia la anumite activități cîteva minute, „că și așa nu încep la ora exactă“ , că dacă la program se poate întîrzia, de Colonel NIATOR LUNGII ce nu s-ar putea întîrzia și din învoire și din altă misiune ? De asemenea, ofițerul Matei a mai constatat că unii comandanți de grupe veneau în fața subunității cu ținuta în dezordine, nu răspundeau strict regulamentar la salut, sau se adresau superiorilor din poziția „pe loc repaus“ sau „de voie". Din această cauză, munca educativă, care este strîns legată de comportarea personală a comandantului, nu-și atingea scopul urmărit. In urma controlurilor făcute, s-a mai constatat că unii comandanți de grupe și de plutoane nu sînt la fel de exigenți în afara programului, ca și în timpul programului. La instrucția de front, de exemplu, ei nu treceau cu vederea nici cea mai mică abatere de la regulament. Dacă un militar nu saluta corect sau nu se prezenta regulamentar, i se arăta greșeala și era pus să repete din nou. Dar, după ce se termina programul de instrucție, comandanții nu mai erau la fel de exigenți. Așa, de pildă, caporalul Radu Aurel, comandant de grupă, nu mai cerea subordonaților să-l salute strict regulamentar sau să se prezinte așa cum au învățat la instrucția de front. O altă constatare a fost că în timpul repausului relațiile dintre militarii în termen, indiferent de grad, erau pătrunse de un adînc familiarism. Unii dintre sergenții în termen, abdicînd de la îndatoririle lor regulamentare, nu mai cereau inferiorilor să se comporte strict regulamentar, să-i salute, sau să li se adreseze regulamentar. Această stare de lucruri, determinată de lipsurile serioase din activitatea ofițerilor și sergenților din subunitatea citată mai înainte, influențau în mod negativ asupra stării disciplinare atît în unitate cît și în afara unității, precum și asupra pregătirii de luptă a întregului efectiv. Dîndu-și seama că fără îndeplinirea fermă și întocmai de către toți militarii a prevederilor regulamentare nu poate exista o disciplină puternică, ofițerul Matei Alexandru a analizat cu comandanții de plutoane cauzele care fac ca o parte dintre militari să nu aplice cu strictețe în practică cele învățate la studiul regulamentelor generale și la instrucția de front. Pentru a obișnui pe militari să trăiască conform regulamentelor, comandantul subunității a arătat ofițerilor că în lupta pentru întărirea disciplinei militare un rol de seamă îl are exemplul personal al comandantului, atît la serviciu cît și în afara serviciului. De aici necesitatea ca toți comandanții, și în primul rînd ofițerii, să aibă o comportare exemplară și o ținută regulamentară desăvîrșită. Comandantul subunității le-a mai arătat ofițerilor că pentru a învăța pe subordonați să trăiască permanent conform regulamentelor și ordinelor militare, ei trebuie să fie foarte exigenți atît în ce privește comportarea lor proprie, cît și față de subordonați, îndeplinind această cerință regulamentară — a spus ofițeril — comandanții și lucrătorii politici trebuie să manifeste o înaltă exigență atît în interiorul subunităților cît și în garnizoană, pentru a realiza și menține necontenit disciplina militară fermă. O sarcină importantă trasată comandanților de plutoane a fost aceea de a se îngriji îndeaproape de activitatea comandanților de grupă, de a le ridica autoritatea și de a-i obișnui să trăiască în permanență potrivit regulamentelor militare. Pentru îmbunătățirea activității sergenților, comandantul subunității trasat ca sarcină locțiitorului său politic , de a întări munca educativă cu sergenții, de a organiza referate și consfătuiri cu aceștia, privind : „Rolul și sarcinile sergenților pentru întărirea disciplinei în unitate și în garnizoană“, „Practica disciplinară a sergenților“, „Experiența sergenților fruntași în pregătirea de luptă și politică, în întărirea ordinei și disciplinei militare“. Traducerea în viață a acestor sarcini a ridicat autoritatea comandanților și a obișnuit pe militari să aplice în orice împrejurare cunoștințele învățate la studiul regulamentelor generale sau la instrucția de front. Regulile politeței militare, ale portului uniformei, ale salutului și prezentării, au intrat militarilor în reflex. Atît în cazarmă, cît și în afară, militarii știu să se comporte acum așa cum au învățat. Luptând cu hotărîre pentru întărirea disciplinei în garnizoană, comandanții, sprijiniți de lucrătorii politici și de organele administrative, sînt datori să asigure tuturor militarilor o ținută strict regulamentară pentru a reduce complet abaterile de la regulile portului uniformei. Un exemplu demn de urmat în această privință îl constituie subunitatea din care face parte plutonierul Arvinte Gh. Teodor, plutonier de companie. In această subunitate s-au asigurat întotdeauna tuturor militarilor petlițe, stele, epoleți de oraș și campanie, cremă, ace și ață de cusut. De asemenea se realizează repararea la timp a efectelor. Buna asigurare materială, împletită cu exigența comandanților față de uniforma militară a dus la lichidarea completă a abaterilor de la portul uniformei. Nu același lucru se poate spune despre șefii și organele administrative din unitatea „N“. Din această unitate, au fost găsiți prin oraș de către organele de control, militari ca soldații Rusu Ioan și Rusu Constantin, fără epoleți la manta, iar caporalul Dumitrașcu Petre, fără petliie. O altă cale pentru întărirea disciplinei militare în garnizoană, o constituie controlul riguros al militarilor ce pleacă și se înapoiază din invozie. Potrivit regulamentelor noastre, soldații și sergenții în termen pot fi învoiți numai cu aprobarea comandanților de companie, baterie sau similare. Nimeni nu are voie să plece din subunitate fără aprobare. Plecarea din unitate fără aprobare se consideră absență nemotivată sau dezertare, iar cei care comit astfel de abateri sînt aspru pedepsiți. De obicei, învoirea militarilor în termen se face numai în zilele cînd nu este program de instrucție, pînă la ora apelului de seară și într-un procent anumit. Militarii învoiți primesc un bilet de voie cu ștampila unității și semnat de către comandantul de companie sau un semn personal dacă învoirea durează numai pînă la ora apelului de seară. Aceste documente dovedesc că militarul este plecat din unitate în mod legal. In subunitatea din care face parte ofițerul Călin Vasile se acordă mare atenție învoirilor. De regulă, sînt învoiți numai acei militari care merită această recompensă și se comportă în mod exemplar. înainte de a pleca în învoire, militarii sînt controlați cu atenție de către plutonierul de companie, plutonierul Antohi Petrache. Documentele personale ale militarilor învoiți sau care pleacă în misiuni sînt controlate în mod obligatoriu la postul de control de către ajutorul ofițerului de serviciu. De asemenea, la înapoierea din învoire, aceste documente sînt ridicate de către sergenții de serviciu de la companiile respective, cărora militarii învoiți sînt obligați să le raporteze dacă au comis abateri disciplinare sau au primit sancțiuni. In felul acesta, controlul asupra ținutei și documentelor personale ale militarilor constituie un mijloc însemnat pentru prevenirea abaterilor disciplinare. Pe lingă munca politică și de instruire a efectivelor, comandanții au datoria de a lua măsuri disciplinare împotriva acelora care săvîrșesc abateri de la regulile politeței militare sau ale portului uniformei. Folosirea judicioasă de către comandanți a drepturilor disciplinare prevăzute de regulament constituie un mijloc important pentru întărirea ordinei și disciplinei în unitate și în garnizoană. „Interesele apărării Patriei — se spune în Regulamentul Disciplinar — obligă pe șef să nu treacă cu vederea nici o greșeală din partea subordonaților, să pedepsească sever pe cei vinovați și să recompenseze pe cei merituoși pentru sîrguință, acte de eroism și evidențierea lor în serviciu“. Comandanții trebuie să dea o deosebită atenție practicei disciplinare, ferindu-se de a da pedepse la întîmplare fără a analiza bine condițiunile în care au fost săvîrșite abaterile respective. Aplicarea abuzivă și formală a pedepselor disciplinare aduce prejudicii muncii de educare a militarilor. Acest lucru se poate spune și despre unii comandanți care aplică pedepse subordonaților fără a se interesa după aceea despre rezultatul pedepsei date, dacă cel în cauză s-a îndreptat sau nu. Practica disciplinară justă și însoțită de o susținută muncă educativă dă rezultate din cele mai bune. Just se procedează în această privință în unitatea din care face parte ofițerul Trăistaru V. Comandantul acestei unități și,,, locțiitorul său politic stau întotdeauna de vorbă cu militarii care au săvîrșit abateri și le arată cauzele acestor abateri. Tot în această unitate, pentru a se mări rolul educativ al pedepselor disciplinare, se folosește metoda prelucrării diferitelor abateri cu toți soldații, sergenții sau ofițerii din unitate. In felul acesta se previne săvîrșirea unor asemenea abateri de către alți militari. Un sprijin de nădejde al comandantului în munca pentru întărirea ordinei și disciplinei în garnizoană îl constitue organizațiile de partid și U.T.M. Comuniștii și utemiștii, prin exemplul lor personal și prin activitatea lor, însuflețesc pe toți militarii în lupta pentru respectarea întocmai a prevederilor regulamentare, a regulilor politeței militare și ale portului uniformei. In lupta pentru o înaltă disciplină, organizațiile de partid și organizațiile utemiste au datoria de a obține ca fiecare membru de partid și utemist să fie exemplu de disciplină pentru toți militarii, atît în unitate cît și în afara unității. Odată, soldatul Negură Gh., utemist, dintr-o unitate de infanterie, fiind învoit în oraș, a frecventat un local nepermis. Apreciind gravitatea abaterii sale, biroul organizației de bază U.T.M. a stat de vorbă cu utemistul, arătîndu-i că fapta sa constituie o încălcare a unui ordin și în același timp o pată atît pentru militar cît și pentru întreaga organizație. Condamnînd fapta militarului, biroul i-a cerut să devină exemplu de disciplină. Ajutat de birou, utemistul a devenit ulterior unul dintre militarii fruntași din subunitate. Comandanții și lucrătorii politici pot și trebuie să contribuie la menținerea și întărirea disciplinei în garnizoană, nu numai prin activitatea lor din interiorul unităților, ci și printr-o muncă susținută în afara unităților. In această privință ne vom opri asupra exemplului lor personal și asupra măsurilor pe care el trebuie să le ia împotriva acelor care încalcă disciplina militară. Exemplul personal al comandanților și lucrătorilor politici în afara unităților constituie un mijloc puternic de educație, atît pentru subordonați, cît și pentru Inferiori. Este interzis unui ofițer să apară pe stradă sau la cinematograf, în tramvai sau pe terenurile de sport, într-o ținută neglijentă sau să aibă o comportare neprincipială și nepoliticoasă. Ofițerii Forțelor noastre Armate, mîndri de înalta cinste pe care partidul și guvernul le-au acordat-o, au datoria de a apăra prin toate mijloacele onoarea și demnitatea militară. De aceea se cere din partea fiecărui ofițer să fie în primul rînd foarte exigent față de comportarea și ținuta sa și în al doilea rînd să combată orice încălcări ale regulilor politeței militare și cetățenești. In garnizoană ofițerii au sarcina regulamentară de a nu trece cu vederea nici o abatere de la disciplina și ordinea militară. îndeplinind această obligație regulamentară, ofițerii dau un aport considerabil în lupta pentru menținerea și întărirea disciplinei militare. Trebuie combătută atiudinea greșită a unor ofițeri care, călcînd prevederile regulamentelor noastre, nu iau nici o măsură față de militarii care au săvîrșit abateri disciplinare în afara unității, considered că aceasta este sarcina organelor de control ale comenduirii de garnizoană. Sarcina menținerii și întăririi ordinei și disciplinei în garnizoană revine în primul rînd cadrelor de comandă și în al doilea rînd organelor de control ale comenduirii de garnizoană. Măsurile pe care trebuie să le ia orice superior—fie ei ofițeri sau sergenți—atunci cînd constată abateri de la regulile politeței militare și ale portului uniformei, sînt observarea, iar cînd abaterea este mai gravă, legitimarea celor în cauză și raportarea cazului comenduirii de garnizoană sau unității respective. Fiecare militar, indiferent de grad, trebuie să simtă că în afara unității nici un superior nu va trece cu vederea nici cea mai mică abatere de la disciplina militară. Folosind continuu și în mod judicios toate metodele și mijloacele de care dispun, comandanții și lucrătorii politici pot, fără îndoială, să contribuie cu succes, zi de zi, la întărirea necontenită a disciplinei și ordinei militare în garnizoană. DIN VIATA IN SALA DE SPECIALITATE Militarii Forțelor noastre Armate își desăvârșesc pregătirea de specialitate. in munca de formare a unor militari stăpîni desăvîrșiți ai specialității lor, sălile de specialitate au un rol deosebit de mare. Lecțiile predate cu ajutorul materialului demonstrativ, variat și bine ales, ajută mult la înțelegerea clară de către militari a problemelor, la însușirea temeinică a noilor cunoștințe. In clișeu . In sala de specialitate, locotenentul Stoica Viorel explică militarilor construcția unui pod UTAȚI Foto ST. IONESCU Utemiștii se pregătesc pentru adunările de dări de seamă și alegeri In unitatea în care lucrează ofițerul Bejan Vasile, utemiștii se pregătesc intens pentru adunările de dări de seamă și alegeri. Ofițerii utemiști Petre Ilies, Alexandru Negrea, Ludovic Lovas, au primit sarcina de a sta de vorbă cu fiecare utemist, de a analiza munca și lipsurile în activitatea organizației, de a mobiliza pe utemiști să-și sporească eforturile, pentru a se pregăti cît mai bine din punct de vedere militar și politic. Secretarul biroului U.T.M. pe unitate, ofițerul Vasile Ciuban, a ținut cu organele conducătoare utemiste un instructaj în cadrul căruia s-au studiat instrucțiunile cu privire la adunările pentru dări de seamă și alegeri. Apoi, s-a întocmit un plan de muncă în care s-au trecut sarcinile concrete ce revin fiecărui utemist în perioada pregătirii adunării pentru dare de seamă și alegeri. Locotenent major E. LĂCĂTUȘ Vizită la muzeul V. I. Lenin—I. V. Stalin“ (De la corespondentul nostru voluntar) In unitatea noastră a fost organizată vizitarea în colectiv a muzeului „V. I. Lenin — I. V. Stalin“. Bogatele materiale documentare care vorbesc despre întemeierea și creșterea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au fost îndelung comentate de către militarii care au vizitat muzeul. Din aceste materiale ei au văzut cum a fost creat primul partid revoluționar al clasei muncitoare, cum a înarmat el proletariatul cu învățătura marxist-leninistă pentru a obține victoria în Marea Revoluție Socialistă din Octombrie și pentru a pune bazele primului stat socialist din lume La seminarul cercului de studiere „Cursului Scurt de Istorie a P.C. (b) al a U.R.S.S.“, militarii au luat parte activă la discuții și pe baza documentelor studiate la muzeu. Ei au declarat că, pe lângă materialele documentare, le-a fost de mare ajutor și filmul documentar care a rulat la muzeu, deoarece el prezenta momente din viața și activitatea lui Lenin. In zilele caietului de impresii al muzeului, militarii și-au scris impresiile culese în urma acestei vizite și totodată au mulțumit tovarășilor lectori de pe lîngă muzeu, care le-au lămurit o serie de probleme. Inițiative frumoase Din inițiativa comandantului și a locțiitorului său politic, cu sprijinul organizației de partid și al organizației U.T.M., in cadrul unității noastre a luat ființă o expoziție cu temele: „U.R.S.S. pe drumul construirii comunismului" și „R.P.R. pe drumul construirii socialismului Cu viu interes sînt urmărite fotomontajele executate de comunistul Buhai Dumitru și soldatul fruntaș Oprea Lexandru, care ilustrează aspecte din industria noastră socialistă. Bine aranjate din punct de vedere tehnic, cu aspecte grăitoare din grandioasele construcții comuniste, fotomontajele executate de ofițerul Crăciunel Florea, comunist, și sergentul Milea Nicolae, atemist, au fost mult apreciate de vizitatori. Imagini ca : asanarea unor mari suprafețe de mlaștini redate agriculturii, multiplele perdele de protecție plantate cu mașina, irigarea timpurilor bîntuite de secetă, ridicarea nivelului material și cultural al poporului nostru muncitor de la orașe și sate, au produs o adincă impresie asupra vizitatorilor. De asemenea, panourile care reprezentau ultimele realizări moderne, ca stăpînirea energiei [UNK] atomice, folosirea pe o scară tot mai largă a aparatelor de televiziune, explorarea mărilor, și altele, au demonstrat ostașilor posibilitățile imense pe care le posedă statul sovietic. In ședința de discuții libere asupra expoziției, soldatul fruntaș Lungu Gheorghe și soldatul Matei Gheorghe și-au exprimat hotărirea de a lupta cu și mai multă abnegație pentru însușirea cunoștințelor militare și politice, contribuind astfel la întărirea Armatei noastre Populare. Sergent major C. MIHAI O seară de muzică (De la corespondentul nostru voluntar). De curînd, clubul unității școală unde lucrează ofițerul Micu Mihail a organizat o seară de muzică, la care și-a dat concursul muzica unității „N“. Programul a cuprins piese de muzică clasică rusă și muzică populară romînească, înainte de începerea concertului, conducătorul orchestrei a vorbit militarilor despre „Uvertura 1812“ de Ceaikovski. Din partea școlii noastre, ofițerul Buzea Gheorghe a mulțumit oaspeților pentru programul prezentat. Concertul a luat sfîrșit în ropotele de aplauze ale auditorilor. Marți 1 martie 1955 Nr. 49 (2661) La o Sragere de lupta In cadrul unei aplicații tactice, tunarii din subordinile ofițerului Voicea Constantin aveau de executat trageri cu tunul. Toți militarii erau htotărîți să obțină rezultate bune, deși condițiile terenului și starea timpului erau nefavorabile. Aceste greutăți nu micșorau cu nimic încrederea militarilor în forțele lor proprii. Clipele se scurgeau repede. Sergentul Marieș Simion dădu prima comandă pentru executarea focului asupra unei cazemate. Proiectilele trimise de puternica gură de foc au încadrat obiectivul. Din 4 lovituri trase, 3 au pătruns în cazemată, distrugînd-o. Comandantul de presă și ochitorul, soldatul fruntaș Cioată Vasile, au fost feicitați. Ei și-au îndeplinit misiunea în foarte bune condiții. Tunarii au primit apoi misiunea de a deschide foc asupra tancurilor „inamice” care înaintau însoțite de Infanterie. Misiunea trebuia îndeplinită și de tunul comandat de sergentul Ion Constantin. Servanții au întîmpinat tancurile cu focul precis al tunurilor, iar o grupă de pușcași, cu carabine și automate, a început să tragă asupra țintelor mișcătoare. Soldatul fruntaș Radu A. Vasile, ochitorul unui tun, a trimis cu precizie și rapiditate trei proiectile — din cele cinci în machetele-tancuri. In același timp, pușcașii au doborît țintele care marcau „inamicul“ desant Mai grea a fost tragerea pe timpul nopții, cînd urma să se deschidă foc asupra unei machete de tanc, însoțită de infanteriști „inamici”, marcați și ei prin ținte mișcătoare, luminate. Întunericul se lăsa pe nesimțite. Sergentul Micu Constantin, împreună cu ochitorul — soldatul fruntaș Pricop Radu — au verificat încă odată buna funcționare a dispozitivului de iluminat aparatele de la tun. A început lupta. In noaptea ca de păcură, proiectilele explodau în jurul țintelor. Gloanțele, armamentului de infanterie nu-și greșeau ținta. „Tancul” fu distrus după primele lovituri. La fel și infanteriștii „inamici”. Și această misiune a fost îndeplinită de tunari și infanteriști în cele mai bune condiții La tragerea de noapte, mai ales, militarii au învățat multe lucruri folositoare. Ei s-au convins că, stăpînind la perfecție armamentul, pot învinge inamicul în orice condiții de timp, ziua ca și noaptea. Comandanții de subunități au tras învățămîntul că este necesar să se facă mai mult antrenament de ochire pe timp de noapte, și aceasta pentru ca servanții să capete precizie în ochire. Locotenent A. MOCANII Prin munca de la om la om (De la corespondentul „Apărării Patriei“! De curînd, subunitatea comandată de ofițerul Gheorghe Ciocan a avut de executat o ședință de trageri cu pușca și una cu automatul. Pentru ca elevii să obțină cele mai bune rezultate, comandantul subunității, sprijinindu-se pe jutoarele sale, a desfășurat o muncă intensă cu subordonații. La baza acestei activități a stat munca de la om la om. Mai întîi, ofițerul Ciocan a pus accent pe pregătirea temeinică a micilor comandanți. El, personal, s-a ocupat de fiecare comandant de grupă în parte, pentru ca aceștia să cunoască bine toate regulile și procedeele de tragere. In cadrul orelor de Instrucție a focului, comandantul subunității a pretins micilor comandanți să se ocupe individual de fiecare om în parte pentru a-i învăța să execute bine luarea liniei de ochire In subunitate existau și elevi ca Petre Buluga, Vasile Oroșan și alții, care nu cunoșteau suficient de bine operațiile de tragere și făceau unele greșeli în luarea liniei de ochire. Cu aceștia, comandantul subunității a organizat la fiecare grupă ateliere de constanța ochirii, luarea și verificarea liniei de ochire, pentru a face antrenamente în timpul liber. Astfel, elevul Vasile Oroșan, care nu își oprea respirația în momentul tragerii și lua linia de ochire greșit, a fost ajutat de elevul Nicolae Ciucă — bun trăgător. De asemenea elevul Petre Beșlugu, care închidea ochii în momentul cînd apăsa pe trăgaci și rupea brusc piedica trăgaciului, a fost ajutat de Gh. Merișescu, și el bun trăgător. Sub supravegherea comandantului de grupă, bunii trăgători au făcut cu elevii mai slab pregătiți antrenamente co un fin nr. In perioada ședinței de tragere, fiecare elev a mai fost verificat încă odată asupra regulilor și procedeelor de tragere și, practic, asupra luării liniei de ochire. In cadrul unei convorbiri cu utemiștii, comandantul subunității a trasat sarcini concrete de cum trebuie să se comporte fiecare atemist în poligon și pe linia de trageri. Pregătind temeinic pe micii comandanți, ocupîndu-se de ajutorarea țevilor mai slab pregătiți, asigurînd obună bază materială și făcînd un antrenament continuu și sistematic cu subordonații, ofițerul Ciocan a obținut cu subunitatea pe care o comandă, la tragerile cu pușca, calificativul „bine“, iar la tragerile cu automatul, „foarte bine“, devenind la trageri o subunitate fruntașă pe unitate. De remarcat este faptul că printre cei evidențiați la trageri a fost și elevul Vasile Oroșan, care înainte nu lua corect linia de ochire și care, acum, a obținut calificativul „foarte bine“. Locotenent major P JITARU Lupta pentru realizarea de cît mai multe economii Lupta pentru întronarea unui sever regim de economii se desfășoară cu tot mai multă vigoare în unitățile și subunitățile Armatei noastre Populare, îngrijind cu toată atenția tehnica, prelungind termenul de durată a echipamentului, folosind în mod chibzuit apa și curentul electric, efectuînd cu mijloacele intente în unități o serie de lucrări de reparații și chiar de construcție, organizînd cît mai multe surse proprii de aprovizionare etc., militarii reușesc să realizeze economii importante, ceea ce înseamnă o contribuție prețioasă la întărirea puterii economice a patriei. La redacția ziarului nostru sosesc numeroase scrisori prin care corespondenții și cititorii ziarului ne informează despre succesele obținute de militari pe această linie: * * it ® Căpitanul Susan Augustin, corespondent al ziarului nostru, ne scrie că în unitatea din care face parte ofițerul Ilie Fluture s-a introdus de curînd gaz metan la atelierul de reparații. Lucrările au fost efectuate în mod voluntar de militari, iar majoritatea materialelor au fost procurate din unitate, ceea ce a dus la realizarea unei economii de 16.000 lei. De asemenea, plutonierii Popa Nicolae și Cherciu Anton, sergentul major Voica Pompiliu și caporalul Iordache Nicolae au confecționat din resursele unității o machetă cu sistemul de ungere a tancului, dispozitive pentru montat și demontat ambreiajul principal al tancului, un aparat pentru controlul instalației electrice etc. ® Răspunzînd chemării organizației de partid și organizației U.T.M., militarii din unitatea în care lucrează ofițerul I. Balaban — ne scrie locotenentul D. Ciucu — au construit din materiale recuperate un depozit, au lărgit capacitatea băii, au pardosit clubul și sala de mese. In acest fel, unitatea a realizat o economie de 89.000 lei în special din manoperă.In atelierul de cizmărie și croitorie al unității — ne scrie locotenentul M. Ștefănescu — s-a reușit ca în numai 25 de zile să se repare 230 perechi de cizme care urmau să fie date la reformă și 320 costume de haine care sînt acum bune pentru a fi folosite la instrucție. In această muncă s-au evidențiat caporalii Gh. Cimpoeru și P. Grigore, soldatul fruntaș C. Ispas și alții. • Pentru a contribui la înfăptuirea programului de măsuri economice elaborat de partid și guvern, militarii unității din care face parte ofițerul Laurențiu Moldovanu— ne scrie plutonierul Gh. Constantin — se străduiesc să facă tot mai multe economii. Ofițerii P. Spanache și S. Croitoru, ajutați de caporalul Vicol Gheorghe, au reparat o serie de materiale de transmisiuni, realizînd economii de 3.500 lei. De asemenea plutonierul Pavel Potcovaru, șeful atelierului de reparații auto, a reparat o auto-stație și a confecționat — cu ajutorul soldatului fruntaș Borza Liviu — un circular electric pentru tăiatul lemnelor. Numai prin repararea auto stației, plutonierul Potcovaru a adus unității o economie de 4.300 lei,