Apărarea Patriei, august 1955 (Anul 11, nr. 180-200)

1955-08-02 / nr. 180

I CENTRALA UNIVERSITARĂ I Pentru patria noastră, Republica­­ Populara Romînă ! #ANURAREA PATRIEI din Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XI Nr. 180 (2792) Marți 2 august 1955 4 PAGINI — 20 BANI Comandanți de grupe, echipaje, piese, temeinic pregătiți La îndeplinirea misiunilor de luptă grele, pe care le primesc subunitățile în perioada instrucției de vară, cînd au loc numeroase aplicații tactice, aplicații cu trageri de luptă etc., grupele, echipa­jele, piesele, își aduc contribuția lor de seamă. In cadrul oricărei arme, aceste mici subunități joacă rolul celulelor din care este țesut un organism și de funcționarea cărora depind viața, vigoarea și forța organismului respectiv. Iată de­­ ce pre­gătirea și desăvîrșirea pregătirii micilor subunități și, în primul rind, a coman­danților acestor celule — grupe, echipa­je, piese — nu trebuiesc neglijate. Dim­potrivă. Oricît de avansată ar fi instruc­ția, indiferent la care instanță s-ar desfă­șura o aplicație tactică, bunăoară, co­mandanții și șefii au datoria să urmăreas­că perfecționarea pregătirii sergenților, dezvoltarea continuă a priceperii acesto­ra de a conduce pe soldați în luptă. Un obiectiv principal îl constituie dez­voltarea măiestriei sergenților privind organizarea și conducerea focului în ca­­drul grupei, a echipajului, a piesei de artilerie, în toate formele luptei. Mulți sergenți comandanți de grupe, echipaje, piese, știu să conducă în mod corespun­zător focul armamentului propriu și cel dat ca întărire. Ei indică cu precizie re­perele, fixează judicios sectoarele de tra­gere, aleg cu pricepere pozițiile de tra­gere, pregătesc elementele pentru exe­cutarea focului noaptea și în condițiuni de vizibilitate redusă etc. In unitățile noastre sînt sergenți destoinici care, cu­­noscîndu-și bine îndatoririle funcției de comandant, se orientează cu ușurință a­­supra situațiilor des schimbătoare. In funcție de acestea, ei dirijează focul pu­ternic al grupelor și similare. Aceasta în­seamnă că sergenții, comandanți de grupe, aplică întotdeauna acea prescrip­­țiune regulamentară care spune : „efica­citatea focului se obține prin precizia, masarea, întrebuințarea lui prin surprin­dere, precum și prin conducerea lui cu pricepere“. Nu-i mai puțin adevărat că se întîl­­nesc și comandanți de grupe care, în si­tuații complicate, își concentrează atenția doar asupra conducerii focului puștii mitra­liere, scăpînd din vedere că asupra mul­tor obiective inamice o mare eficaci­tate o au carabinele, pușca cu lunetă, automatele. Acestora li se poate repro­șa că nu știu să aleagă obiectivele „ina­mice“ principale asupra cărora trebuie să maseze chiar focul întregii grupe, nu știu să aleagă momentele potrivite pentru deschiderea focului celui mai e­­ficace. In ceea ce privește precizia focului, s-au întîlnit cazuri cînd la o aplicație cu trageri de luptă, comandanții au dat comenzi regulamentare, grupele au des­chis focul la timp, dar la sfîrșitul trage­rii s-a observat ,­ci unele ținte n-au fost lovite. Aceasta din cauză că comandan­ții n-au urmărit efectul focului. Iată de ce comandanții de grupe de infanterie nu trebuie să se pripească: Ei trebuie să urmărească permanent precizia trageri­lor, să aleagă focul cel mai potrivit, cel mai eficace, pentru nimicirea inamicului cu un consum minim de muniție. De ase­menea trebuiesc folosite toate felurile de foc pe care le recomandă regulamen­tul, printre care : focul-pumnal, focul concentrat, foc­ul de flanc, de salvă. Dar, pentru aceasta, sergenții trebuie să cu­noască în mod temeinic prevederile re­gulamentelor. Și nu numai el, ci toți sol­dații din subordine. Să știe pînă și ulti­mul soldat din grupa de infanterie asu­pra căror obiective se concentrează fo­cul grupei, cum se execută diferitele fe­luri de foc și, mai ales, cum­ se execută un foc precis pe timpul nopții. O latură principală a pregătirii ser­genților se referă la deprinderea acestora de a conduce subunitățile în luptă. Gru­pele, echipajele etc. acționează în cadrul plutoanelor, companiilor, bateriilor. Pen­tru reușita tuturor acțiunilor de luptă, comandanții grupelor, ca și toți ceilalți comandanți, sînt chemați să mențină o înaltă stare politico-morală, o permanen­tă capacitate de luptă în rîndul soldați­lor, să pregătească și să asigure o strictă cooperare, să facă o temeinică asigurare de luptă și asigurare politică. Pentru or­ganizarea și ducerea luptei de ofensivă sau de apărare, sergentul trebuie să ana­lizeze profund „inamicul", terenul, să orienteze just pe subordonați asupra mi­siunii primite, să indice cu precizie repe­rele, să dea misiuni clare, să stabilească conduita fiecărui soldat din grupă în toa­te fazele luptei. Probleme deosebite ridică executarea misiunilor independente, printre care : cercetarea, lupta în localități, în păduri, în munți , ambuscada, siguranța de luptă ș.a.m.d. In astfel de situații, mai mult decît oricind, comandanții de grupe trebuie să dovedească ingeniozitate, inițiativă, ho­­tărîre, curaj și singe rece. Cunoașterea tehnicii ducerii luptei trebuie să se ma­terializeze în priceperea de a lua hotă­­rîri juste și repezi, în capacitatea de a se descurca în fața „inamicului“. In aceste cazuri, comandantul de grupă trebuie să știe unde se găsesc, ce fac și de ce au ne­voie soldații din subordine și să mențină o legătură neîntreruptă cu cei care spri­jină acțiunea grupei. Acestea se impun mai ales cînd lupta se duce pe timpul nopții. Exemplul personal e hotărîtor în ase­menea situații. Aci poate fi citat ser­gentul Gheorghe Nicolae. Grupa coman­dată de acest sergent, prin modul chib­zuit în care și-a organizat acțiunile de siguranță în luptă, a stăvilit înaintarea unei subunități timp de aproape o oră, spricinuindu-i „pierderi“ însemnate. A doua zi, subunitatea a trecut la lupta ofensi­vă. Cînd grupa a ajuns în fața unui o­­biectiv „inamic"­ puternic apărat, situa­ția a impus sergentului Gheorghe N. să dea o singură comandă : „După mi­ne!" Și toți soldații s-au avîntat înainte, au pătruns în adăpost și prin lupta corp la corp au cucerit obiectivul „inamic". Pot fi citate multe asemenea exemple menite să confirme importanța mare pe care o are exemplul personal al coman­dantului în luptă, calitate pe care tre­buie să și-o însușească toți sergenții din armata noastră. Acțiunile de luptă ale Infanteriei, tancurilor, artileriei, transmisiunilor, sînt legate indisolubil de teren. Prin unități circulă o zicală : „terenul e frate bun cu militarul". Inter-adevăr, aceste cuvin­­­­te au o mare semnificație. Dar pentru ca terenul să fie un frate bun al luptă­torului, el trebuie just folosit și bine a­­menajat. Folosirea terenului e o artă în toată puterea cuvîntului. Și de multă pricepere în această artă trebuie să dea dovadă comandanții și subordonații. In amenajarea genistică a terenului, co­mandanții de grupe, de echipaje, de pie­se etc., trebuie să aibă în vedere că lucrările se execută în scopul protejării oamenilor și materialelor de luptă îm­potriva acțiunii armelor cu o mare putere de distrugere. Acum, mai mult ca oricînd, mascarea a căpătat o mare importanță în asigurarea de luptă. De asemenea, nu trebuie uitat rolul deosebit pe care-l joacă disciplina de fier. Sergenții, fiind comandanții cei mai a­­propiați de rîndurile soldaților, au dato­ria de a impune soldaților o conduită ireproșabilă pe poziție, în luptă etc. Pe pozițiile de plecare, mai ales noaptea, trebuie să domnească ordinea și liniștea perfectă, cunoscînd, că forfota și zgomo­tele pot demasca pozițiile trupelor, in­tențiile lor. Răspunderea pentru pregătirea și de­săvîrșirea pregătirii sergenților o poartă comandanții de subunități. Ei au datoria ca în cadrul instrucției, în focul greu­tăților pe care cîmpul de instrucție le ridică, să călească pe cele mai apropiate ajutoare ale lor în pregătirea de luptă și politică a soldaților. Comandanții și șefii nu treb­uie să admită nici un fel de ușurare a instrucției sergenților, să nu ocolească problemele mai grele, ci să explice cu răbdare sergenților pînă și cele mai com­plicate chestiuni ale luptei moderne. Totodată, comandanții, ajutați de lu­crătorii politici, trebuie să sporească e­­ficacitatea muncii de educare politică a sergenților. Organizațiile de partid și U.T.M. trebuie să aibă atenția îndrepta­tă spre toți sergenții, comandanți­i de grupe, echipaje, echipe, să-i ajute,să pă­șească în rîndurile fruntașilor și de aci în rîndurile organizației U.T.M. și ale candidaților de partid. Comandanții și ajutoarele lor trebuie să acorde toată atenția ridicării nivelului de pregătire al sergenților comandanți de grupe, de echipaje, de piese de arti­lerie, stimulînd cu­ mai mult pe fruntași, ajutînd pe cei rămași mai în urmă să ajun­gă la nivelul fruntașilor. In acest scop tre­buiesc folosite toate mijloacele, ca de pil­dă: ședințe pentru schimb de experiență, consfătuiri în care sergenții fruntași să po­vestească și celorlalți metodele și experien­ța lor înaintată, și, mai ales, munca cu fie­care sergent în parte. In felul acesta, ser­genții vor deveni cu adevărat ajutoarele cele mai apropiate ale comandanților de subunități în activitatea pe care aceștia o duc în scopul sporirii capacității de luptă a subunităților noastre. Recepția oferită de atașatul militar al R. P. Chineze în Republica Populară Romînă Cu ocazia aniversării a 28 de ani de la înființarea Armatei Populare Chineze de Eliberare, la 1 august, locotenent co­lonel Mei Iun-sie, atașatul militar al R.P. Chineze în Republica Populară Romînă, a oferit o recepție la restaurantul „Pes­căruș“. La recepție au luat parte tovarășii : Dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Chiși­­nevschi, Al. Moghioroș, Chivu Stoica, D. Coliu, general locotenent Al. Drăghici, I. Fazekaș, general locotenent L. Sălăjan, M. Dalea, A. Bunaciu, Gh. Safer, Gh. Diaconescu, M. Suder, I. Dumitru, Alexa Augustin, C. Mateescu, Gr. Preoteasa, Ana Toma, general locotenent Gh. Pinti­­lie, general maior C. Mănescu, general locotenent I. Tutoveanu, M. Macavei, ge­neral locotenent M. Haupt, Contraamiral Mihai Nicolae, general maior C. Șandru colonel Ion Gheorghe, personalități ofi­ciale, oameni ai științei și artei, generali și ofițeri superiori ai Forțelor Armate ale R.P.R., reprezentanți ai presei rom­âne și străine. A fost de față M. B. Mttin, membru al Academiei de Științe a U.R.S.S. Din partea chineză au participat pe Bo­nlan, ambasadorul R. P. Chineze la București, și membri ai Ambasadei. Au luat parte de asemenea membri ai corpului diplomatic. Recepția s-a desfășurat într-o atmosfe­ră prietenească. Cu privire la relațiile dintre R.P.R. și Franța Ministerul Afacerilor Externe al R. P. R.­a transmis presei comunicatul comun al guvernului romîn și guvernului francez: „Guvernul Republicii Populare Romîne și guvernul francez au ajuns la un acord satisfăcător asupra unor chestiuni interesînd cele două țări. In dorința de a întări relațiile între cele­ două țări, cele două guverne au că­zut de acord să dezvolte schimburile culturale între Republica Populară Romînă și Franța. Guvernul francez a hotărit să anuleze la data de 1 august 1955 decretul din 18 iunie 1955 care prevede interzicerea în mod provizoriu a exportului de măr­furi franceze cu destinația Republica Populară Romînă“. In numărul de azi : DE PE CIMPURILE DE APLI­CAȚII TACTICE — Locotenent T. Mărgineanu : Un fapt obișnuit (pag. 2-a) M. Ionescu : Educarea vigilenței prin lecțiile politice (pag. 2-a) NOTE DE DRUM: — Locotenent major V. Lupu : Orașul-erou Sevas­topol (pag. 2-a) Din viața unităților (pag. 2-a) Finalele Spartachiadei militare de vară în plină desfășurare (pag. 3-a) PATRIA NOASTRA — PUTER­NICA, LIBERA ! — Ing. Elena Ere­mia : Bunuri de consum mai multe, mai bune (pag. 3-a) I. Rodita : In familia frățească a popoarelor sovietice (pag. 3-a) Tratativele sovieto-finlandeze (pag. 4-a) Ordinul ministrului Apărării al U.R.S.S. (pag. 4-a) Ilya Ehrenburg: După Geneva (pag. 4-a)­­ ~ Ecoul internațional al declarației lui Ciu En-lai (pag. 4-a) începerea tratativelor chino-ameri­­cane de la Geneva (pag. 4-a) Sărbătorirea Zilei Armatei Popu­lare Chineze de Eliberare (pag. 4-a) Deschiderea celui de-al V-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților VARȘOVIA. 1 (Agerpres).— Trimisul special „Agerpres“ transmite Varșovia renăscută, înălțată din ruine, strălucește în văpaia razelor soarelui. Re­prezentanții tinerei generații a lumii sunt primiți cu bucurie­­ și ospitalitate, într-o atmosferă de mare sărbătoare. Duminică 31 iulie, ziua începerii celui de al 5-lea Festival Mondial al Tinere­tului și Studenților pentru Pace și Prie­tenie, a fost o zi de neuitat pentru Varșovia. Drapelele multicolore ale ce­lor peste 100 de state reprezentate prin „ambasadorii tinereței“, emblemele Fe­derației Mondiale a Tineretului Demo­crat și ale numeroaselor organizații na­ționale de tineret, imensele pancarte cu cuvinte de salut adresate participanților la festival, toate acestea fac din Varșovia „orașul tineretului lumii" Ora 16. Trompetele anunță începerea parăzii participanților la Festival. In su­netele unui marș sportiv își fac apa­riția în fața tribunei guvernamentale ste­garii. Ei poartă emblema celui de al 5-lea Festival Mondial al Tineretului și Stu­denților, și o imensitate de steaguri albe și albastre pe care sînt pictați porum­­bei. Un grup de sportive poloneze oferă buchete de flori conducătorilor Partidu­lui și ai guvernului polonez. Trec apoi conducătorii F.M.T.D. și U.S.S. în frunte cu Bruno Bernini, președintele F.M.T.D., și Jacques Denis, secretarul general al F.M.T.D., conducătorii Uniunii Tineretu­lui Polonez, membrii Comitetului inter­național de pregătire a Festivalului, con­ducătorii organizațiilor de tineret din di­ferite țări. Delegațiile de tineret sînt orînduite după alfabetul polonez. Trec tineri din Africa, Albania, Argentina, Austria, Bel­gia, Birmania, Bolivia, Brazilia. Un grup de sportivi bulgari poartă pe umeri un uriaș vas cu trandafiri și în a­­celași timp o mină invizibilă pulverizează cu parfum de trandafiri întregul stadion. Delegația tineretului chinez este salu­tată frenetic. Cei 730 de tineri și tinere reprezentînd toate păturile poporului chi­nez sînt îmbrăcați în costumele tuturor minorităților conlocuitoare. Un grup de tinere chinezoaice execută dansul cu e­­vantaiul, iar tinerii chinezi, dansul dra­gonului Urmează tinerii din Cehoslovacia, Costa Rica, Danemarca, Egipt, Ecuador. In fruntea coloanei tineretului francez pășește cunoscuta eroină a poporului francez, Ra­ymonde Dien. Trece grupul tineretului spaniol, prin­tre care­ se­­ află p­entru prima oară tineri Sărbătoarea a început prin spectacole prezentate de dimineață în piețe și parcuri de colective de artiști amatori din R.P. Polonă. , La amiază, delegațiile de tineret din toate colțurile lumii s-au adunat în Piața din­­ fața maiestoasei clădiri a Palatului științei și culturii „I. V. Stalin". Apoi s-au încolonat și au pornit cîntînd spre stadionul „A 10-a aniversare" unde avut loc festivitatea deschiderii Festiva­a­lului. Alături de delegații tineretului mon­dial, varșovienii se îndreptau spre stadion intr-un număr de-a dreptul impresionant. Toate căile de acces spre stadion erau înțesate de automobile, tramvaie și pie­toni. Noul stadion, împodobit de sărbătoare, era arhiplin. In fața tribunei oficiale și Parada participanților la Festival veniți direct din Spania la un Festival al tineretului. 1 Spectatorii salută cu căldură pe tinerii trimiși ai Republicii Populare Democrate Coreene Și numeroasa delegație unică a tineretului german. Chiar de la apariția lor pe stadion, solii țării noastre sînt întâmpinați cu tu­nete de aplauze. Tinerii din tribună strigă tot timpul în romînește „Pace și Priete­nie !" Un grup de tineri îmbrăcați în costum, reprezentînd diferite profesiuni poartă pe umeri o mare stemă a R.P.R. Urmează fruntașii sportului romînesc Dumitru Cio­­botaru, Eustațiu Mărgărit, Elena Leuș­­tean, Francisc Oredi și alții. Maestrul sportului Dumitru Constantin duce stea­gul Republicii noastre. Pe pancartele purtate de tinerii romîni scrie „Pace și Prietenie !“. „Pace și Prietenie“ scan­dează delegația romînă. „Pace și Priete­nie" răspund de pe întregul stadion ti­nerii din tribună. Tinerii dansatori care joacă „Ciulean­dra“ și „Hațiegana" cu strigături sînt a­­plaudați puternic. Un alt grup de tineri poartă cercuri mari de flori în mijlocul cărora scrie în mai multe limbi „Pace“. O clipă, întreaga asistență rămîne sur­prinsă. Din mijlocul delegației noastre este lansat un balon enorm de care este prins steagul F.M.T.D. In clipa urmă­toare, zecile de mii de participanți a­­plaudă cu entuziasm. Coloana delegației noastre este încheiată de un grup de sportivi care execută din marș un dificil exercițiu de gimnastică. Urmează delegațiile tinerilor din San Salvador și Sudan. Tinerii sudanezi poar­tă un mare tablou înfățișînd un negru care rupe lanțul colonialismului. Cu deo­în tribunele rezervate presei, forfoteau cei peste 600 de corespondenți de presă, reporteri foto și sportivi, operatori de ci­­nematograf, corespondenți ai societăților de radiodifuziune. In total, pe stadion s-au întîlnit peste 70,000 de spectatori. Cu cîteva minute înainte de ora 16 au luat loc în tribuna oficială, în aplauzele puternice ale tuturor celor prezenți: Bo­­leslaw Bierut, prim secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Muncitoresc U­­nit Polonez, Alexander Zawadski, pre­ședintele Consiliului de Stat ; .1. Cyran­­kiewicz, președintele Consiliului de Mi­niștri , mareșalul Poloniei K. Rokossow­­ski și alte­ personalități politice din R.P. Polonă. Au venit­ de asemenea șefii re­prezentanțelor diplomatice și alți membri ai corpului diplomatic se aită căldură sînt aplaudate delegația ti­neretului american și delegația tineretului englez. Atunci cînd delegația tineretului din S.U.A. ajunge în dreptul delegației chi­neze, toți spectatorii aplaudă cu entuziasm și scandează ..Pace și Prietenie". Tinerii americani și chinezi își string puternic mina, se îmbrățișează și se sărută. După delegația tineretului ungar, de a­­semenea aplaudată călduros, trece dele­gația tinerilor din R. D. Vietnam. Tinerii vietnamezi sînt salutați prietenește de toate delegațiile și îndeosebi de delegația chineză și cea franceză. Ei sînt îmbrăți­șați de tinerii din țările Africii, care își manifestă astfel solidaritatea cu tineretul Asiei. Tinerii francezi strigă „Pace Viet­namului". Ropote de ovații și aclamații în toate limbile străbat întregul stadion în momen­tul în care apare delegația tineretului so­vietic. încă înainte ca toți tinerii sovietici să fi intrat pe stadion, tinerii din delega­țiile S.U.A., Chinei, Angliei, Franței și din alte delegații le ies în întîmpinare, îi îmbrățișează, îi sărută. Este un moment deosebit de impresionant. Toate delega­țiile înconjoară delegația tineretului so­vietic, care nu mai poate înainta. Foto-re­­porterii și reporterii cinematografici se grăbesc să înregistreze pe pelicule a­­ceastă puternică manifestație spontană de prietenie a­­ tineretului sovietic, american, chinez, englez și francez. Tinerii purtînd steaguri americane și engleze încadrează steagul U.R.S.S. Membrii tuturor delega­țiilor își părăsesc locurile pentru a fi cît mai aproape de solii tineretului sovietic. Toy aplaudă. . Parada participanților la Festival se încheie cu defilarea delegației tineretului polonez în frumoase costume naționale. „O contribuție demnă la măreața cauză a păcii“ Parada festivă s-a încheiat. Bruno Ber­nini,­ președintele Comitetului internațio­nal al celui de al 5-lea Festival Mondial al Tineretului, a salutat în cuvinte calde tineretul din toate țările lumii care s-a adunat la Varșovia pentru a da glas aspi­rațiilor de pace și prietenie ale tuturor tinerilor. „Noi reprezentăm sisteme sociale dife­rite, culturi diferite, tradiții diferite. Pe toți ne unește și ne însuflețește însă nă­zuința comună pentru pace, prietenie și fericire. Cu toate deosebirile dintre noi, în inima noastră sîntem apropiați unul de altul. Am sosit aici din toate colțurile și exprimăm speranțele întregii lumi". In numele guvernului polonez și al în­tregului popor polonez, participanții la Festival sînt salutați de Jozef Cyrankie­­wicz, președintele Consiliului de Miniș­tri al Republicii Populare Polone. El își exprimă convingerea că tineretul va aduce o contribuție demnă la mă­reața cauză a păcii. „Dumneavoastră, a spus el, vă veți putea bizui întotdeauna pe înțelegerea deplină și pe solidaritatea poporului polonez în lupta pentru pace". „Trăiască pacea și prietenia !“. Ca răs­puns la aceste cuvinte cu care s-a înche­iat cuvîntarea lui J. Cyrankiewicz, din tribune se scandează în toate limbile cu­vintele „Pace" și sînt lansați mii de po­rumbei. Din nou răsună aplauze. Ele salută grupul tinerilor purtători ai ștafetei in­ternaționale în cinstea Festivalului, care a străbătut cele cinci continente. După ce primește ștafeta, Bruno Bernini de­clară deschis cel de al 5-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pen­tru Pace și Prietenie In sunetul trompetelor este ridicat pe catarg steagul Festivalului. Fanfarele In­tonează Imnul tineretului și toți cei pre­zenți pe stadion îl cîntă și ei în toate lim­bile omenirii. Deasupra stadionului evoluează apoi planoare, care execută cu măiestrie o se­rie de figuri complicate. In ritmul unei Cracoviene (dans popular polonez), gim­­naștii și dansatorii polonezi fac o de­monstrație de dansuri populare. Seara, pe străzile capitalei Poloniei au răsunat din nou cîntece poloneze. Pe sce­nele special amenajate au dat spectacole colective artistice de amatori ale tineretu­lui polonez. Dansurile, cîntecele și jocu­rile au continuat pînă noaptea tîrziu. La toate teatrele au avut loc spectacole fes­tive. PATRIEI - MAȘINI, CĂRBUNE ȘI PETROL PESTE PLAN Dătătoare de noi forțe și de încredere in posibilitățile și capacitatea cre­atoare a constructorilor socialismului cifrele comunicatului cu privire la îndeplinirea planului de stat pe trimestrul II al anului în curs vorbesc în limbajul lor precis despre noile victorii repurtate pe frontul cincinalului. Cu 12 la sută și-au depășit sarcinile de plan colectivele întreprinderilor industriale ale Ministerului Industriei Meta­lurgice și Construcțiilor de mașini. Acest laconic 12 la sută înseamnă mai multe strunguri, mai multe mașini și meca­nisme, mai multe piese de schimb, mașini agricole, rulmenți etc., înseamnă lărgirea bazei tehnice a industriei noastre socialiste. La dezvoltarea industriei grele își aduc aportul lor prețios minerii patriei, harnic și devotat detașament al clasei noastre muncitoare. Folosind cele mai noi metode și cu ajutorul tehnicii noi care se introduce pe o scară tot mai largă, minerii trimit „la ziuă’’ tot mai mult cărbune pentru industrie. Depășirea cu 3,3 la sută a planului de stat pe tri­mestrul 11 1955, pe care au realizat-o minerii, reprezintă un succes. Petroliștii au dat în trimestrul II importante cantități de țiței peste plan — cu 9,1 la sută mai mult decît a fost planificat — au forat noi sonde și au extins apli­carea unor procedee tehnologice de mare randament, ca forajul cu apă și cu tur­bină. De curînd petroliștii au aplicat cu­ succes metoda forajului a două sonde cu o singură garnitură de foraj. In trimestrul II, muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul Ministerului Industriei Petrolului și-au depășit planul cu 4,9 la sută. Graficul nostru reprezintă depășirile de plan realizate în trimestrul II în industriile construcțiilor de mașini, carbo­niferă și petroliferă. IOD mmmm JtL. l i­­ top 1033 100 sum?®*; 11041 Prin orașele și satele patriei Al 4-lea tren cu metal dat peste angajament (Corespondență din Hunedoara). — „3 trenuri cu metal vom da peste pre­vederile planului de producție“. Aces angajament și l-au luat în cinstea Festivalului de la Varșovia tinerii și cerurgiștii de la Hunedoara cu o lun jumătate în urmă. De atunci întrecerea a luat o am­ploare tot mai mare. Zi de zi, jurna­liști și oțelari au elaborat zeci de ton de metal peste planul de producție Zilele trecute, din orașul siderurgiș­tilor a luat drumul uzinelor prelucra­toare cel de al 4-lea tren cu meta­dat peste angajament. Trenul, frumo împodobit cu drapele festive, a fos salutat de zeci de tineri, pînă s-a pier­dut în zare. Un merit deosebit în ob­ținerea acestui succes îl au brigăzile de oțeluri conduse de prim topitori Lăbuneț Vaier, Brînzei Dumitru cele de jurnaliști în fruntea cărora s­e află prim-topitorii Jurca Simion și Sile Mîtca, care au dat metal peste preve­derile planului. Din cele patru trenuri cu meta date de tinerii siderurgiști hunedo­reni peste plan se pot confecționa 438 tractoare, 1232 semănători, 2147 ma­șini de gătit și alte bunuri de larg consum. însuflețite mitinguri și adunări cu prilejul deschiderii Festivalului de la Varșovia Cu prilejul deschiderii celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Varșovia, în întreaga țară au fost organizate adunări și ser­bări ale tineretului. In Capitală, duminică seara, mii de tineri au luat parte la o mare serbare populară în Piața Republicii. Pe o estradă special amenajată, la lu­mina puternică a reflectoarelor, a prezentat un bogat program artistic fost la care și-au dat concursul artiști ai Ansam­blului de estradă, fanfare și formații ar­tistice de amatori din diferite întreprin­deri. In tot timpul serii, în piață a domnit veselia. Pionierii din Capitală­ au organizat la Palatul lor o serbare pionierească. La Craiova, un mare număr de tineri au luat parte la un miting organizat în piața „Lenin“. In încheierea mitingului, tinerii din orașul și regiunea Craiova au adresat un mesaj festivalului prin care își manifestă solidaritatea cu tineretul din­­ întreaga lume Adunări și serbări ale tineretului închi­nate Fest­­­alului au mai a­vut loc la Iași, Baia Mare precum și în alte orașe din țară. (Agerpres) Coltul Festivalului In unitatea noastră se duce o muncă susținută de popularizare a celui de al 5-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Varșovia. In acest scop sînt folosite cu succes stația de ampli­ficare, fotomontajele, discuțiile și lectu­rile din presă. Prin grija ofițerului Horlaci Ștefan s-a amenajat un colț al Festivalului. Acest colț cuprinde — pe lingă stema Festiva­lului, a F.M.T.D. și a U.S.S. — o hartă politică a lumii, un grafic reprezentînd creșterea numărului de participanți și țări reprezentate la toate cele patru fes­tivaluri mondiale de pînă acum. Pe o masă sînt expuse fotografii în care sînt ilustrate aspecte din munca tineretului polonez pentru definitivarea pregătirilor în vederea Festivalului. Colțul Festivalului este vizitat cu deo­sebit interes de militari, dornici să afle noi vești în legătură cu marea sărbă­toare a tineretului, din lumea întreagă. Sergent A. GHEORGHIU Militarii la sate PRINTRE COLECTIVIȘTI.­­ Briga­da artistică a unității din care face parte ofițerul David Ștefan a prezentat zilele trecute un frumos program de cîntece și dansuri în fața colectiviștilor și țăranilor muncitori dintr-o comună învecinată. Spectatorii au răsplătit pe militari cu vii aplauze. La despărțire, președintele gospodăriei agricole colective, în numele colectiviștilor, a mulțumit călduros mili­tarilor pentru clipele petrecute împreună. (Sergent major M. Borța). IN VIZITA LA G.A.C. — Elevii școlii noastre serale de partid au vizitat de cu­rînd o gospodărie agricolă colectivă. Vizitatorii au fost întîmpinați peste tot cu multă dragoste de către membrii gospodăriei. La crescătoria de porci, co­lectivista Ana Martin a explicat militari­lor succesele obținute de ea în îngrijirea porcilor. Elevii au vizitat apoi, rînd pe rînd, grajdurile, crescătoria de păsări și alte secții ale gospodăriei și cu acest pri­lej au aflat o mulțime de lucruri despre viața nouă a țăranilor colectiviști. (Loco­tenent C. Savin). LA TIMP ȘI FĂRĂ PIERDERI. — Sub conducerea ofițerului Simionescu Dumitru, un detașament de militari din unitatea noastră efectuează, în timpul lor liber, diferite munci agricole în­tr-o gospodărie agricolă de stat. In adunările de organizație, utemiștii din acest detașament s-au angajat să muncească cu sîrguință pentru a aduna la timp și fără pierderi recoltele de vară și mulți dintre ei, ca sergenții Codin Gheorghe și Chirică Aurel, soldatul frun­taș Radion Tudor și alții, își respectă în­tocmai angajamentul luat. împărțiți pe echipe, militarii se străduiesc să depă­șească normele fixate. Ei muncesc intens pentru a termina mai devreme strîngerea recoltei. (Sergent A. Burducea).

Next