Apărarea Patriei, decembrie 1955 (Anul 11, nr. 285-308)

1955-12-04 / nr. 285

t biblioteca , CENTRALĂ UNIVERSITARĂ L­i­­ una noastră, Republica Populara Romînă­­ #RAPARAREA MTRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XI Nr. 285 (2897) Duminică 4 decembrie 1955 4 PAGINI — 20 BANI Marea Lege a socialismului biruitor Mîine se împlinesc 19 ani de la a­­doptarea Constituției U.R.S.S., pe care popoarele sovietice și milioanele de oa­meni ai muncii din lumea întreagă au denumit-o Marea Lege a socialismului biruitor. ..legea legilor“ vieții sovietice. ■. Adoptarea Constituției sovietice constituit unul din cele mai mărețe e­­­­venimente ale epocii noastre și ale în­tregii istorii a omenirii. întemeiată pe nemuritoarea învățătură a lui Marx-En­­gels-Lenin-Stalin, ea a consfințit pen­tru totdeauna faptul de importanță isto­­rico-mondială că pe a șasea parte a glo­bului pămîntesc a fost înlăturat pe ve­cie jugul exploatării omului de către om, că, pentru întîia oară în istorie, so­cialismul — visul de veacuri al tutu­ror asupriților și exploataților — a de­venit în Uniunea Sovietică o realitate vie și invincibilă. Constituția U.R.S.S. a constituit și constituie o mărturie a faptului că ceea ce a fost realizat în Uniunea Sovietică poate fi realizat pe deplin și în cele­lalte țări. In aceasta constă cea mai mare însemnătate internațională a ei. Constituția sovietică se deosebește pro­fund și principial de toate constituțiile burgheze. Fiecare articol, fiecare cuvînt al ei, sînt o profundă expresie a princi­piilor socialismului, a orînduirii sociale și de stat a U.R.S.S., a bazei economice și a structurii de clasă a societății sovie­tice, a democratismului socialist. Constituția sovietică consacră și întă­rește prin lege faptul că pentru întîia oară în istorie a luat naștere un stat so­cialist al muncitorilor și țăranilor, care reprezintă întruchiparea fidelă a ideilor marxism-leninismului despre dictatura proletariatului. Caracterul adine popular al statului sovietic este determinat de faptul că el are drept temelie a sa de ne­clintit, alianța clasei muncitoare cu țără­nimea, rolul conducător în această alian­ță fiind îndeplinit de clasa muncitoare, care este clasa conducătoare a statului. Forța conducătoare și îndrumătoare a statului sovietic este partidul comunist — detașamentul de avangardă al clasei­­ muncitoare și al tuturor oamenilor mun­cii din U.R.S.S., nucleul­ conducător al tuturor organizațiilor oamenilor muncii. Sub conducerea partidului comunist și bazîndu-se pe activitatea creatoare a­ po­porului, statul sovietic a realizat lichida­rea capitalismului, a claselor exploata­toare, a înfăptuit industrializarea țării și colectivizarea agriculturii. Economia sovietică socialistă s-a dez­voltat și se dezvoltă pe bază de plan, în chip , neîntrerupt și fără crize, fără șomaj. Rezultatele dezvoltării economiei sovieti­ce sînt o dovadă strălucită a uriașei su­periorități a sistemului socialist față de cel capitalist Este cunoscu­t faptul că, în ceea ce privește ritmul dezvoltării in­dustriei, U.R.S.S. a lăsat departe în urmă țările capitaliste. In U. R. S. S., între anii 1929— 1954, volumul pro­ducției Industriale a crescut de 18 ori. In anii puterii sovietice au fost cons­truite și date în folosință peste 300 de centrale electrice cu o capacitate mare și mijlocie, între care 90 hidrocentrale. In ceea ce privește producția energiei elec­trice, U.R.S.S. ocupă de pe acum al doi­lea loc în lume. Poporul sovietic se mîn­­drește pe drept cuvînt de faptul că în 1954 a fost pusă în funcțiune, în patria sa, prima centrală atomo-electrică din lume. Agricultura sovietică a obținut și ea succese serioase. Suprafața cultivabilă actuală din U.R.S.S. a crescut cu 27 la sută față de cea din anul 1950. Au fost valorificate într-un timp scurt peste 30 milioane hectare de pămînturi înțelenite. Sub razele Constituției sovietice, omul sovietic­ —­i constructorul comunismului — trăiește o­ viață de bunăstare și lumină. Nicăieri știința, arta, cultura, n-au cu­noscut vreodată o asemenea înflorire, n-au devenit într-o­ asemenea uriașă măsură un bun al întregului popor ca în U.R.S.S., în ale cărei­ școli și universități învață azi mai mulți elevi și studenți decît în toată Europa capitalistă ! Locuințe tot mai fru­moase și mai confortabile pentru munci­tori și țărani, biblioteci, teatre, palate ale culturii, cămine, parcuri însorite, așeză­minte de sănătate — tot ceea ce s-a înfăp­tuit și se înfăptuiește în U.R.S.S. în pro­porții nemaivăzute, în folosul celor ce muncesc, exprimă permanenta grijă pen­tru om, înaltul umanism al democrației so­cialiste sovietice, bazată pe principiile prevăzute in Constituție. Actualmente, Statul Sovietic se află în etapa trecerii de la socialism la comunism. P. C. U. S. a elaborat un vast program de trecere treptată de la socialism la comu­nism, program care prevede creșterea ne­încetată a întregii producții sociale, cu precădere a producției mijloacelor de pro­ducție — întărirea și­ dezvoltarea prin toate mijloacele a proprietății socialiste de stat, desfășurarea largă a circulației mărfurilor și îmbunătățirea activității co­merțului sovietic, creșterea neîncetată a bunei stări materiale și a nivelului cultu­ral al poporului. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, poporul sovietic, au acordat și acordă ne­încetat o atenție deosebită întăririi Forțe­lor Armate sovietice, întăririi capacității de apărare a patriei. Poporul sovietic știe că lupta pentru apărarea statului sovietic, lupta pentru pace, necesită vigilență spo­rită, forțe puternice, gata oricînd să ză­dărnicească orice uneltire dușmană. Po­porul sovietic are asemenea forțe. Uriașă este forța poporului sovietic. Societatea sovietică este întemeiată pe unitatea moral-politică, pe prietenia po­poarelor U.R.S.S., pe patriotismul sovie­tic. Acestea constituie puternice forțe motrice. Ele și-au găsit și își găsesc ex­presia vie în mii de fapte caracteristice pentru modul de viață sovietic , în dragos­tea nemărginită a tuturor oamenilor mun­cii pentru patria lor socialistă, în devota­mentul profund al poporului față de Parti­dul Comunist al Uniunii Sovietice, în în­trecerea socialistă, în colaborarea tovără­șească și ajutorul reciproc dintre munci­tori, țărani și intelectuali, în lupta activă a tuturor oamenilor sovietici pentru pace. Victoria socialismului în U. R. S. S. a creat posibilități pentru înfăptuirea unor largi drepturi pentru popor. Constituția sovietică nu numai că înregistrează drep­­­turile și libertățile cetățenilor, dar și garantează oamenilor muncii exercitarea acestor drepturi în fapt. Acesta este de­mocratismul socialist. Tuturor cetățenilor sovietici le este asigurat dreptul la mun­că, la odihnă, la învățătură, dreptul la asigurarea materială la bătrînețe. Consti­tuția garantează libertatea cuvîntului, a presei, a întrunirilor și mitingurilor, drep­tul de asociere în organizații obștești, in­violabilitatea persoanei, inviolabilitatea domiciliului. O dovadă vie a înaltului democratism existent în Uniunea Sovietică este rolul activ și măreț îndeplinit pretutindeni în comune, orașe, raioane și regiuni, de că­tre soviete — cele mai largi și mai cu­prinzătoare organizații ale celor ce mun­cesc — organe locale ale puterii de stat. Prin intermediul sovietelor, cele mai largi mase participă la conducerea efectivă a treburilor de stat, luptă activ pentru în­florirea Patriei Sovietice, pentru satisfa­cerea maximă a nevoilor materiale și cul­turale mereu crescînde ale oamenilor so­vietici, pentru întărirea capacității de apă­rare a patriei. Cu totul alt tablou oferă așa zisa demo­crație burgheză, care se îngustează și dis­pare treptat. In țările capitaliste, masele largi populare sînt îndepărtate prin toate mijloacele de la viața politică Cercurile guvernante din aceste țări activă, re­curg la tot felul de subterfugii, înșelătorii și la violență directă nu numai pentru a îngrădi pe toate căile libertățile politice ale oamenilor muncii, ci și pentru a le lichida. Numărul șomerilor din țările capi­taliste sporește continuu. Numai în S.U.A., de pildă, la sfîrșitul anului 1954 au fost înregistrați în mod oficial 3.230.000 șo­meri totali­, iar potrivit datelor sindicatelor, peste 5.000.000 șomeri, abstracție făcînd­ de 13.4 milioane oameni care au muncit o săptămînă de lucru incompletă. Exemplul Uniunii Sovietice arată, fără putință de tăgadă, că numai în socialism poate exista și înflori adevărata democra­ție, democrația celor mulți, a maselor largi muncitoare. Principiile Constituției sovie­tice, adoptată cu 19 ani în urmă, lumi­nează căile de dezvoltare a țărilor de democrație populară, care — cu ajutorul frățesc și internaționalist al Uniunii So­vietice — pășesc pe calea construirii so­cialismului. Principiile Constituției sovietice s-au răsfrînt ca un model luminos și asupra Constituției țării noastre, asupra demo­crației noastre populare. In Republica Populară Romînă, poporul muncitor, oa­menii muncii, se bucură de cele mai largi drepturi și libertăți, care constituie reali­tăți concrete, vii, un rezultat firesc, a­ luptei și victoriilor clasei noastre munci­toare, în alianță cu țărănimea muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn. Cu prilejul aniversării Constituției so­vietice, poporul muncitor al patriei noas­tre, alături de sute de milioane de oameni iubitori de pace și progres de pretutindeni, urează din toată inima poporului sovietic noi succese în întîmpinarea celui de al 20-lea Congres al P.C.U.S., noi izbînzi pe frontul construcției comunismului și al întăririi păcii în lumea întreagă Președintele Consiliului de Miniștri al Egiptului«, GomaS Abdel Masser, va vizita Republica Populară Romînă La 15 octombrie a. c., tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Mi­niștri al R. P. R., a adresat următoarea scrisoare președintelui Consiliului de Mi­niștri al Republicii Egiptului, dl. Gamal Abdel Nasser • Domnule președinte. In dorința de a dezvolta legăturile de prietenie, și colaborare ce există între țările noastre, am onoare de a vă invita, în numele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Populare Romine, să vizitați țara noastră ca oaspete al guvernului romîn. La 2 decembrie a. c. însărcinatul cu afaceri al Egiptului la București a remis următoarea scrisoare de răspuns din par­tea președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Egiptului : Cairo, 15 noiembrie 1955. Domnule președinte, Sînt viu mișcat de amabila invitație pe care ați binevoit să mi-o adresați în numele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Populare Romîne de a vizita scum­pa av. țară. Această invitație, făcută în scopul de a dezvolta relațiile de prietenie și de co­operăm, excelență, că vizitele pe care le veți face în Europa, în țările vecine nouă, vor fi un bun prilej pentru această vizită în Republica Populară Romînă. Rămîne la aprecierea dvs. alegerea da­tei cînd această vizită ar putea să aibă bnrv Permiteți-mi, vă rog, excelență, să vă exprim cu acest prilej cele mai bune urări pentru dvs. personal și pentru poporul e­giptean. Președinte al Co­nsiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne CHIVU STOICA­laborare între țările noastre, o accept cu mare plăcere și sper că vizita mea, a că­rei dată o voi fixa într-un viitor apropiat, va contribui la strîngerea mai mult a a­­cestor legături de prietenie. Mulțumindu-vă pentru acest gest prie­tenesc, folosesc acest prilej pentru a ex­prima cele mai bune urări ale mele pen­tru fericirea dvs. personală și pentru pros­peritatea poporului romîn. Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Egiptului GAMAL ABDEL NASSES Din numărul de azi: Dumitru Halip : Partidul Munci­toresc Romîn — forța conducătoare și îndrumătoare a poporului nostru (pag. 2 și 3) O problemă actuală — Convorbire cu un ofițer superior (pag. 2-a) Căpitan I. V. Baldan : Ne pregă­tim în vederea instrucției de iar­nă (pag. 2-a) Locotenent major Tr. Bucurenciu ; Unde duce comoditatea (pag. 2-a) 19 ANI DE LA ADOPTAREA CONSTITUȚIEI SOVIETICE (pag 3-a) învățăminte de pe cîmpu­RILE DE INSTRUCȚIE — Locote­nent major V. Pietraru : Munca poli­tică în perioada de pregătire a apli­cațiilor tactice demonstrative (pag. 3-a) Situația politică din Franța (pag 4-a) înrăutățirea relațiilor dintre Fran­ța și Vietnamul de sud (pag. 4-a) VIZITA LUI N. A. BULGANIN ȘI N. S. HRUȘCIOV IN BIRMA­­NIA — Cuvîntarea primului ministru al Uniunii Birmane. U­Nu — Cuvîn­tarea lui N. A. Bulganin (pag. 4-a; Conferința de presă a grupului de ziariști sovietici care s-a înapoiat din S.U.A. (pag. 4-a) Ședința Comitetului politic special O.N.U. — Discutarea problemei ad­miterii de noi membri în O. N. U. (pag. 4-a) HOTARIREA Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne cu privire la reducerea prețurilor cu amănuntul ale unor mărfuri de larg consum In anul 1955 s-au obținut noi succese pe linia dezvoltării continue a economiei naționale pe drumul socialismului. Prin munca plină de elan și patriotism a oamenilor muncii de la orașe și sate, în frunte cu clasa muncitoare — sub con­ducerea Partidului Muncitoresc Romîn — primul nostru plan cincinal a fost realizat pe ansamblul producției industriale, îna­inte de termen — în prima jumătate a lunii noiembrie. Ca urmare a creșterii an de an a acumulărilor bănești, bu­getele au fost realizate excedentar, asigurînd finanțarea între­gii activități economice și a acțiunilor social-culturale. Toate aceste realizări economice și financiare au creat con­diții pentru efectuarea unei noi reduceri de prețuri — a 2-a în acest an — la unele mărfuri de larg consum ; încă în luna noiembrie a. c. a fost redus prețul mălaiului. Aceste reduceri de prețuri vor contribui la îmbunătățirea nivelului de trai al clasei muncitoare, țărănimii muncitoare și intelectualității. In scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii, Consiliul de Miniștri al Repu­blicii Populare Romîne hotărăște: ART. 1. — De la data de 5 decembrie 1955 se efectu­ează următoarele reduceri de prețuri cu amănuntul : Confecții din țesături de lină pentru bărbați (paltoane, raglane, pardesie, costume, sacouri etc.)...................... Confecții din țesături de lînă pentru femei (paltoane, raglane, pardesie, ja­chete, tatoare, rochii etc.)...................... Confecții din țesături de lînă (unifor­me civile) în medie............................ Mobilă din lemn (studio­uri, dormitoa­re, sufragerii, mese, scaune, dulapuri, mobilă pentru copii, mobilă pentru bucătărie etc.)................................. Pălării.................................în medie Biciclete din producție internă . . . Mașini de cusut din producție internă . Patefoane ............................................. Ceasornice de mîrfă............................ Ceasornice deșteptătoare...................... Aparate de fotografiat...................... Articole din porcelan și faianță fină. . Articole din policlorură de vinil . . Poșete și serviete din piele artificială. Articole de menaj din aminoplast . . Articole de menaj din bachelită . . Procentul de reducere Lacuri și vopsele . . . . . . * 10% - Jucării din lemn și textile .... 10%­­ Lignit blocuri alese........................... 25% Petrol lampant......................în medie 14% Săpun de rufe......................în medie 15% Săpun semitoaletă „Cheia“ .... 16,6% ART. 2. — De la data de 1 ianuarie 1956 se efectuează următoarele reduceri de prețuri cu amănuntul : Procentul Medicamente......................în medie Manuale didactice, cărți științifice, po­litice și beletristice . . . în medie de reducere 10% 10% ART. 3. — Ministerul Comerțului Interior­ și Ministerul Culturii vor stabili, pe baza reducerilor prevăzute în prezenta Hotărîre, noile prețuri cu amănuntul, la mărfurile specificate la art. 1 și 2 de mai sus ART. 4. — Ministerul Sănătății va întocmi listele de pre­țuri și lista taxelor farmaceutice astfel ca la data de 1 ianuarie 1956 să se aplice noile prețuri reduse, conform prevederilor art. 2 din prezenta Hotărîre. ART. 5. — Ministerul Finanțelor, împreună cu Ministerul Comerțului Interior vor comunica ministerelor producătoare lista uniformelor civile din­ țesături de lună, ale căror prețuri se reduc, conform prevederilor art. 1 din prezenta Hotărîre. ART. 6. — Ministerul Culturii va organiza în luna decem­brie 1955 „Luna cărții“ în care Interval se va acorda o redu­cere medie de 15%. ART. 7. — Ministerul Comerțului Interior, Ministerul Cul­turii și Ministerul Sănătății vor lua măsurile organizatorice necesare pentru aplicarea noilor prețuri la datele și în condi­țiile prevăzute în prezenta Hotărîre. Această reducere de prețuri este rezultatul succeselor obți­nute în dezvoltarea și întărirea economiei naționale. Pentru a asigura și în viitor condițiile efectuării unor n­oi reduceri de prețuri, este necesar să se ducă o luptă perseverentă pentru sporirea necontenită a producției industriale și agricole, pen­tru ridicarea productivității muncii și reducerea simțitoare a prețului de cost, precum și pentru asigurarea unei rentabilități cît mai ridicate a întreprinderilor, folosindu­se cît mai deplin toate posibilitățile și resursele economiei noastre. Aceasta este singura cale justă și posibilă a ridicării nivelului de trai ma­terial și cultural al poporului muncitor Președintele Consiliului de Miniștri CHIVU STOICĂ 5%—24% 5%—20% 10% 10% 12% 20% 10% 25% 10% 10% 10% 10% 15% 15% 15% 15% Termocentrala „Gh. Gheorghiu-Dej“-Doicești a intrat complet in funcțiune Termocentrala .,Gh. Gheorghiu-Dej“ Doi­cești a început să producă energie elec­trică cu întreaga sa capacitate. De 5 ani de zile muncitorii trusturilor „Energo­­construcția“ și „Electro-montaj“ au lucrat cu abnegație pentru punerea in funcțiu­ne în termenul stabilit a celor 6 turbo­­generatoare. Realizarea acestui principal obiectiv din planul de electrificare a țării se dato­­rește colaborării socialiste dintre țara noastră și­ Republica Cehoslovacă. Șantierul acestei mari construcții ener­getice a constituit o adevărată școală­ de calificare. Experiența dobîndită in mon­tarea marilor agregate a fost îmbogățita în fiecare an. Ultimul turbogenerator a fost montat în mai puțin de 3 luni, față de 7 luni cu­ a cerut montarea primului turbogenerator. Astăzi, termocentrala din Doicești fur­nizează uzinelor din București, schelelor petrolifere și întreprinderilor industriale din Valea Prahovei, uzinelor din orașul Stalin și din alte centre industriale, sute de milioane kilowați­ are energie electrică. (Agerpres) Fabrica de antibiotice din Moldova a dat primele cantități de penicilină Joi 1 decembrie, în cinstea celui de al 2-lea Congres al P.M.R., fabrica de anti­biotice din Moldova a dat primele can­tități de penicilină. Interiorul pavilionului principal de fabricație, al laboratoarelor și clădirilor anexe este îmbrăcat în faianță. Fabrica apare ca un imens laborator. Totul poartă pecetea tehnicii înaintate. Utilajul modern ca și proiectul construcției și documenta­ției de fabricare a antibioticelor sînt pri­mite din Uniunea Sovietică. Specialiștii sovietici și romîni au sintetizat în cons­trucția acestei mari unități industriale cît și în organizarea proceselor de fabricație tot ceea ce este mai modern în tehnica mondială a fabricării antibioticelor. A­c­easta a făcut ca întregul proces tehnolo­gic să fie mecanizat și în mare parte auto­matizat. Fabrica de antibiotice din Moldova se înscrie atît prin utilajele de un înalt ni­vel tehnic de care dispune, cît și prin ca­pacitatea de producție­ printre cele mai mari întreprinderi de acest fel din Europa. (Agerpres) Zile de întrecere într-o întreprindere textilă Primele ore ale unei dimineți ce­țoase de început de iarnă... Un nou schimb și-a început munca în între­prinderea textilă „11 Iunie“ — Pi­tești. Oamenii, adevărați meșteri care știu să mînuiască mașinile cu pricepere, lu­crau atenți fie pe lîngă flagere, rin­guri, care prefăceau bumbacul brut în fire fine și trainice, fie pe lîngă răz­boaie care țeseau aceste fire în mii, în zeci de mii metri pînză. in alte secții, la măvădit, urzit, preparat, apretat, pul­sa aceeași muncă avîntată. X Utemista Maria Grama, de la țesă­­torie, a împlinit de curînd 17 ani. Nu­­mele ei a devenit de mult cunoscut și drag în fabrică. Și cum să nu fie așa cînd la cele patru războaie la care lucrează își depășește cu regularitate norma cu mai bine de 20 la sută. A­­lături, cel mai vechi fruntaș al țesăto­­riei, comunistul Constantin Găvănes­­cu — prietenii l-au poreclit „vetera­nul“ — și-a oprit pentru o clipă răz­boiul. Stilul pe care se înfășoară pînza e prea plin. Trebuie înlocuit. Maria își privește cu atenție vecinul. De la cine altul a prins ea meșteșugul mașinilor acestea care bat ca o inimă veșnic vie! Bătrînul îi surprinde privirea și din fugă face un semn către graficul din dreptul războiului, strigîndu-i tare pentru a acoperi zgomotul războaie­lor : — Pînă acum am o depășire de 18 la sută. Și-i deabia ora 12. ...într-o altă hală, maistrul secției I-a, Marin Radu, s-a oprit lîngă un război urmărindu-i mersul. Sînt 28 de ani de cînd lucrează aici. Prin mîinile lui au trecut milioane metri de pînză. Din măiestria lui au prins sute de u­­cenici. Cei mai buni maiștri de azi ai întreprinderii, de la el au aflat rostul războiului de țesut. Chiar și Andrei Ristea, fruntașul sectorului din schim­bul II, tot de la comunistul Marin Radu a învățat meseria ; pe drept cu­vînt, este mîndru de munca lui. ...In fabrică, timpul se măsoară în clipe. Multe dintre filatoare lucrează la cinci părți de ring și aplică metoda marșlui. Ca și în alte locuri de mun­că, și aiți membrii de partid sînt prin­tre fruntași. Maria Matei, de pildă, își depășește cu 13 la­ sută planul, iar tovarășele ei, Maria Bebu și Elena Grăsune, cu care este în întrecere, cu cite 21 la sută. ...In curtea fabricii, panouri atrag privirile. In unele sînt portretele frun­tașilor în producție, în altele realiză­rile lor. Un panou mai mare glăsueș­­te fiecăruia că întreprinderea și-a în­deplinit cincinalul încă din luna iunie a. c.­in cinstea celui de al doilea Con­gres al partidului, săgeata roșie urcă tot mai sus pe grafic. Deocamdată e oprită în dreptul unei cifre — 123 la sută. Este procentul cu care s-a reali­zat planul pe luna noiembrie. H. MAHU Mai multă mobilă, populației ORADEA.­­ Ca urmare a creșterii producției de mobilă, a îmbunătățirii ca­lității ei, în primele 10 luni ale anului magazinele din regiunea Oradea au vîn­­dut cu 98 la sută mai multe garnituri de dormitoare și bucătării decît în aceeași perioadă a anului trecut. Printre cetățenii care și-au cumpărat mobilă în ultima vreme se numără munci­torii Iosif Pall, Ioan Costelnic și Toma Monori, de la fabrica „înfrățirea“, Ana­tolie Cojani și Teodor Ghițea, de la depoul de locomotive, și alții. FILE CU ÎNSEMNĂRI Pădurarul de la Ripa Albă Mi-a răsărit mai deunăzi înaintea chilor satul de pe valea Mureșului, in­­­­tr-o aducere aminte a copilăriei mele. Un sat de munte... Ulițele coboară drept, prăvălindu-se in jos. Inconjurînd satul, ca un flăcău care își ia de mijloc iubita, curge Mureșul. Și muntele își o­­glindește măreția sumbră, tăcută, în lu­ciul apelor acestuia, de cine știe unte milenii. Dacă ridici privirile vezi cona­cul de la vîrful muntelui și cețurile. Conacul mai stă și acum, ca intr-un pri­veghi, studiind mișcarea din sat prin fe­restrele sale crenelate. Veghează acolo de zeci de ani. Și mi-a venit astfel in gind întimpla­­rea ce trăiește in mine ca o rană la care mă întorc din vreme în vreme. I. Despre dumnealui, pădurarul de la Ripa Albă, am aflat pe timpul cînd eram un ține abia răsărit. L-am cunoscut din intimplare, pe o vreme cumplită de iar­nă, pe cînd eu mă pierdusem de moșu­­meu, prin pădure. Căram atunci lemne cu căruța pentru boier. Am strigat cu teamă și­ am prins, por­nind fără noimă înainte, încotro mi-au văzut ochii. M-am rătăcit astfel mai de-a binelea, pină cînd m-a găsit pădurarul Oancea zăcînd in zăpadă. Un ciot de lemn îmi pusese piedică și spaima mă a­­păsase cu umerii in puful alb și moale. S-a aplecat asupra mea și am cunoscut intr-insul un bărbat vrednic, după gla­sul puternic, cam tărăgănat, dar bla­jin. Da ce cauți aici, copile ? Te-ai ră­tăcit ? Măi, măi... M-am alipit­îngă dînsul, apucindu-l strîns de mineca hainei. — Ai fi poate al lui Vasile Gruia, a­­ rostit el, întrebător. Oi fi - am încuviințat eu, căpătina Păi ce cauți aici la o vreme ca asta ? — Am adus cu moșu-meu o căruță de lemne, la boieru... Ba am dus două. — Aha! a făcut el, lămuritor. Și-a mutat cureaua puștii pe pieptul zdravăn și și-a împins c­ Jima cu palma in spre ceafă. Apoi m-a cuprins cu o mină pe după grumaz. Avea palma pu­ternică, nncit iți dădea încredere, și cal­dă. — Haidem acasă, măi copilei, mi-a zis: Că­de­amu se așează pe viforniță, nu-i chip să mai faci servici. Așa că pun ca­păt slujbei pînă un­a-alta și cobor în sat. Că tot pe drumuri de munte, mi-o fi ajungînd și mie... Ce zici ? Am înălțat umerii, ca semn al neștiin­­ței mele. Da­ ce păzești matale? Pădurarul a zîmbit ușor. — Păzesc avutu­l boierului, să nu-l calce careva. — Și­ nu-l calcă? Mi-a făcut cu ochiul. — Ba mai calcă... Fiindă dacă n-au oamenii vreasc de lemn în vatră, poți să-i oprești să adune scurtătura care cade de la copaci? Păi muntele ăsta nu-i nici al meu și, nici al boierului. S-a pus natura calea, spre folosința tuturor. Poți trage cu pușca in ai tăi pentru ase­menea pricină ? Am înălțat din nou umerii, neștiind dacă poți trage sau nu. Pădurarul s-a o­­prit și a scos tabacherea cu mahorcă, răsucindu-și cu greu o țigară între de­getele lui groase. Pe urmă­­ a­­ lipit-o și­­ cu trudă, a reușit să scape de și să o aprin­dă. Pe dată a slobozit un nor de fum piș­­cător și a urmat cu voce mai groasă, parcă numai pentru el:­— D-aia și boierul mi-a tăiat din sa­lar... Numai că in lume, nu se trăiește numai pentru pitacul primit la lună. Mai trăiește omul și pentru cinstea și drep­tatea lui. Neuitate vorbe, neînțelese pe vremea aceea, a rostit pădurarul Oancea. Le-am mai auzit, mulți ani mai tirziu, spuse in alt chip dar avind același tilc. NI. La cîteva săptămîni de la înt'wmplarea aceasta, în poarta casei lui Oancea a bă­tut cineva în puterea nopții. Pădurarul nu era acasă,; fusese chemat către seară la conac și nu se întorsese încă. S-a dat jos din pat băiatul cel mai ma­re și a deschis. In pragul ușii il căutau pe taică-său doi jandarmi,­­împreună cu șeful de post. Au­­ intrat în casă, bocă­nindu-și cizmele in podele. Au cercetat pe nevasta lui Oancea și pe copii, scor­monind peste tot cu privirea și cu mit nile. Au împuns și cu baionetele puștilor in perini și pe sub paturi. Il căutau pe pădurar și o tașcă a acestuia, in care zi­ceau că ține niște cărți subțirele. Despre unele din rosturile acestei taș­­ce știa băiatul cel mare , fiindcă a scu­turat capul cu neștiință cînd a fost în­trebat, deși stătea așezat peste ea ca să n-o găsească jandarm­... ...In vremea aceasta, fără să bănuias­că nimic, pădurarul Oancea urca spre conacul de la vîrful muntelui, chema, să dea unele socoteli de lemne. Acolo era petrecere și risipă de lumini ; boie­rul dădea ospăț ca să-și sărbătorească o nouă înaintare în dregătoriile țării. I s-a dat de știre despre sosirea pădu­rarului și a ieșit în capătul scărilor. Pur­ta frac cu plastron alb, neprihănit ca ză­pada de pe potecile muntelui. Tot la fel, unele vulpi au burta albă. Boierul l-a cercetat pe Oancea despre socotelile pentru care îl chemase și apoi l-a slobozit să plece. Pe semne însă că și-a amintit ceva — ori s-a prefăcut nu­mai a-și aminti — și l-a chemat înapoi. — Pe unde îți petreci nopțile, pădura­­re ? l-a ‘întrebat. — Cu slujba, boierule, a răspuns do­mul Oancea, privindu-l pe sub sprincea­na ușor încruntată, cu o privire tare cc, piatra muntelui. — Așa, așa... Se zice că colinzi satele învecinate. Se zice că duci, într-o tașcă, broșuri și manifeste subversive, îndrep­tate împotriva orînduielii. Ce ai de zis ? Ceva, ca o ființă vie, s-a zbătut in pieptul pădurarului. — E o vorbă, boierule... — Vorbă cu tîlc, a zîmbit boierul. Pe urmă a schimbat tonul, făcindu-l aspru și rău­. — Crezi că bine mi-ar sta să înceapă gazetele de opoziție să urle că țin în slujbă un comunist ? Așa crezi ? Tocmai acum cind... Ei bine... S-a potolit, în fața omului neclintit in tăria lui, și-a îndreptat plastronul alb ca o burtă de vulpe și i-a făcut semn să plece. Apoi s-a întors și a intrat pe tera­sa închisă cu geamuri unde erau o parte din oaspeții săi și, cu un zimbet galben, le-a propus să tragă cu pușca și să as­culte ecoul neasemuit al muntelui. Asta era distracția și vrerea sa, începutul l­a făcut chiar el. Valetul i-a dat pușca, boierul a trecut la o fereastră deschisă și, zîmbind, cu țigara în colțul gurii, a ochit cine știe unde și a tras șase focuri la rind, împușcînd tăcerea muntelui. Zgomotul, detunăturilor a plă­cut oaspeților, înveselindu-i. Cu puștile in mîini au tras in noaptea aceea ca bezmeticii, rîzind și împușcînd beznele. Pădurarul Oancea a fost găsit a doua zi la zece pași departe de poarta cona­cului, întins cu fața in jos. Gloanțele îl loviseră din urmă, pieziș... Poate că seara aceea a fost ca o vi­­nătoare de oameni și boierul de la Alba ochise într-adins, ca să nu mai poată spu­ne nimic despre el gazetele de opoziție, așa cum nici n-au spus. Nici tașca n-a fost găsită. In noaptea aceea a dus-o bă­iatul cel mare al pădurarului, peste, mun­te, la oamenii cu care știa că se vede taică-său. A dus-o în noaptea aceea și în multe alte dăți. III. Am urcat cărarea pe care mă pierdu­sem, la o vreme de iarnă, cu ani de zile in urmă... Parcă il vedeam aevea pe pă­durarul Oancea, răsucindu-și țigara : — Omul nu trăiește numai pentru pi­tacul primit la lună, asta s-o știi, măi copile ! S-au schimbat multe de-atunci. In sat strălucesc lumini electrice, oamenii și-au făcut case noi și umblă la bibliotecă și la cinematograf. Pînă și mersul le e alt­fel, nu ca în vremea copilăriei mele. Cal­că drept și țin capul în sus, fără sfială. Dus pe gînduri m-am apropiat de fos­tul conac. Se auzeau glasuri cristaline, parcă ar fi bătut vîntul un pom care a­­vea pe fiecare clacă clopotele, clopotele. Și mi-am amintit că fostul conac e un cămin de zi care poartă numele pădura­rului Oancea. (Din volumul în pregătire „AURUL ȚARII ACESTEA") FLORIN PETRESCU cuiai

Next