Apărarea Patriei, ianuarie 1956 (Anul 12, nr. 1-25)

1956-01-03 / nr. 1

Pentru patria noastră„ Republica Popular” Romîne ! ★AMBÂRLA IOTEÎ ”/ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XII Nr. 1 (2921) j Marți 3 ianuarie 1956 4 PAGINI — 20 BANI românești la Pekin (pag. 3-a). __ ______ _____________ _______________________ Deschiderea unei mari expoziții Popoarele pot și trebuie să trăiască în pace și prietenie! Am pășit într-un nou an. Urarea cea mai fierbinte pe care oamenii cinstiți din toate țările lumii au făcut-o în noaptea Anului Nou a fost aceea ca a­­nul 1956 să fie un an de noi succese în lupta pentru cauza sfîntă și nobilă a păcii și prieteniei între popoare. A­­ceastă urare este pe deplin îndreptă­țită. Popoarele vor pace deoarece ea dă fiecărui om siguranța zilei de mîi­­ne, eliberează omenirea de povara grea și inutilă a înarmărilor, asigurîndu-i posibilitatea de a munci în liniște și de a construi o viață nouă. Ultimele pagini în istoria anului 1955 au fost pline de evenimente remarca­bile pe arena internațională. La Mos­cova a avut loc sesiunea Sovietului Su­prem al U.R.S.S., în cadrul căreia N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov au rostit ample cuvîntări privind proble­mele internaționale. Popoarele lumii au primit, de asemenea, mesaje corespun­zătoare nobilelor lor aspirații spre pace prin răspunsurile date de N. A. Bul­ganin, președintele Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., conducătorului Bi­roului din Washington al Societății de televiziune și Jurnale de actualități „Te­lenews", directorului ziarului iugoslav „Nedelne Informativne Novine“ și prin declarația făcută de premierul sovietic societății de radio franco-engleze „Pathé- Marconi". Atît cuvîntările rostite în cadrul se­siunii Sovietului Suprem, cit și decla­rațiile șefului guvernului sovietic, au o mare însemnătate. Făcînd o analiză succintă și realistă a evenimentelor in­ternaționale ale anului 1955, declara­țiile conducătorilor sovietici aruncă o puternică lumină asupra principalelor probleme internaționale, arată căile pen­tru rezolvarea acestor probleme în in­teresul păcii și securității popoarelor. Problema centrală care preocupă azi­­ întreaga omenire este menținerea și con­solidarea păcii. Popoarele lumii mili­tează­ cu consecvență pentru realizarea acestui­­ țel. , , ... In anul 1955 lupta popoarelor pen­­­tru pace, împotriva uneltirilor cercuri­lor agresive ale imperialismului, a cu­noscut victorii remarcabile. Evenimente istorice ca : Conferința de la Bandung a țărilor Asiei și Africii , Conferința de la Geneva a șefilor gu­vernelor celor patru puteri : vizita lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov în India,­­ Birmania , și Afganistan — vizită considerată de opinia publică mondială drept cel mai important eveniment in­ternațional al anului 1955 ; acțiunile de pace ale U.R.S.S., R. P., Chineze și ale altor țări democratice, acțiuni dintre care amintim doar normalizarea relații­lor­­ so­vi­eto-iugoslave, rezolvarea pozitivă a problemei austriace, reducerea efecti­velor militare ale U.R.S.S. și ale unor țări democrat-populare, reducerea chel­tuielilor militare ale U.R.S.S. cu 10 mi­liarde ruble — toate acestea au con­tribuit în mod favorabil la opera de slăbire a încordării internaționale, la dezvoltarea înțelegerii reciproce și co­laborării între state. Prin întreaga lor politică, Uniunea Sovietică, China populară, țările de de­mocrație populară și alte state iubitoa­re de pace dovedesc că sînt pentru coexistența pașnică a statelor cu siste­me social-politice deosebite, deoarece a­­ceasta corespunde aspirațiilor tuturor popoarelor. Anul 1955 va rămîne în memoria po­poarelor ca anul care a marcat o nouă etapă în dezvoltarea relațiilor interna­ționale pe calea întăririi păcii. El este anul în care, prin lupta forțelor păcii de pretutindeni, s-a născut „spiritul Ge­nevei“ — spiritul colaborării­­ și încre­derii între state. In anul care a trecut au căpătat o largă recunoaștere prin­cipiile coexistenței pașnice, principii care azi constituie baza politicii exter­ne a unui grup tot mai larg de state. Așa cum sublinia tovarășul N. A. Bul­ganin, „Aplicarea acestor principii de către toate țările ar constitui un însem­nat pas înainte pe calea întăririi încre­derii intre state și a slăbirii încordării internaționale“. In anul 1955 forțele păcii au obținut, de asemenea, o în­semnată victorie prin admiterea în O. N.U. a celor 16 state, printre care și țara noastră. Este știut că această ho­­tărîre importantă a O.N.U. — care în­seamnă o înfrîngere a politicii „războiu­lui rece“ — a fost adoptată datorită ini­țiativei U.R.S.S. Opinia publică din întreaga lume a salutat cu bucurie, a sprijinit din toată inima eforturile U.R.S.S. pentru regle­mentarea problemelor internaționale ne­rezolvate. Desigur că în calea menținerii și con­solidării păcii există încă destule obsta­cole și greutăți. In răspunsurile date directorului zia­rului iugoslav „Nedelne Informativne Novine“, tovarășul Bulganin arată că nu s-a făcut încă un pas substanțial în rezolvarea uneia dintre cele mai im­portante probleme internaționale și a­­nume problema dezarmării. Aceasta din cauza poziției puterilor occidentale care, așa cum a arătat Conferința de la Ge­neva a miniștrilor Afacerilor Externe, au renunțat de fapt la însăși ideea re­ducerii armamentelor, forțelor armate și Interzicerea armelor atomice și cu hidro­gen. De asemenea, datorită politicii acelo­rași puteri occidentale, probleme ca a­­sigurarea securității europene, proble­ma germană, admiterea R. P. Chineze în O.N.U. și altele continuă să rămînă nerezolvate. Cercurile agresive imperialiste în­cearcă să reînvie „războiul rece“, inten­sifică cursa înarmărilor, sporesc chel­tuielile militare. Deși s-a dovedit fa­limentară, și discreditată de popoare, politica „de pe poziții de forță" este re­adusă la ordinea zilei de unele cercuri conducătoare din occident. Este știut că, datorită poziției miniș­trilor Afacerilor Externe ai S.U.A., An­gliei și Franței, conferința de la Geneva din octombrie-noiembrie 1955 nu a dat rezultatele așteptate de popoare. Profitînd de acest fapt, trubadurii pro­pagandei reacțiunii internaționale trîm­bițează prin toate mijloacele că „spiri­tul Genevei" ar fi mort, că nu există posibilități pentru o înțelegere între marile puteri. Aceasta este o propagan­dă mincinoasă. Opinia publică nu poa­te fi înșelată deoarece este convinsă că „spiritul Genevei“, care reprezintă voin­ța unanimă de pace a tuturor oameni­lor cinstiți, nu poate fi înmormîntat. Așa cum arăta N. A. Bulganin, „Po­poarele tuturor țărilor vor pace și urăsc războiul. Ele vor ca spiritul Genevei și împreună cu el speranțele în pace și într-un viitor mai bun să crească și să se întărească“. Pentru realizarea acestui țel, forțele păcii din lumea întreagă sînt hotărîte să militeze cu consecvență. Zadarnic în­cearcă propaganda imperialistă să a­­doarmă vigilența popoarelor, susținînd că posibilitatea unui război termo­nuclear se exclude în mod automat, în­­trucît atît Estul cit și Vestul dețin arma cu hidrogen. Fără îndoială, faptul că în condițiile actuale nimeni nu poate folosi arma atomică, cu hidrogen, fără a fi pedepsit frînează, desigur, în oare­care măsură, acele cercuri care ar vrea să dezlănțuie un război atomic. Este însă clar că cursa înarmărilor, inclusiv în domeniul armelor atomice, nu numai că nu slăbește, ci, dimpotrivă, agravea­ză primejdia unui nou război. De a­ceea, popoarele sînt hotărîte să nu în­ceteze nici o clipă lupta pentru curma­rea acestei curse. In ceea ce privește Uniunea Sovie­tică, ea este hotărîtă să facă totul, să folosească toate căile pentru ca proble­mele internaționale rigioase să fie re­zolvate în spiritul tratativelor. N. A. Bulganin s-a pronunțat în favoarea con­vocării unei noi conferințe a șefilor guver­nelor celor patru puteri, conferință care poate fi rodnică dacă toți participanții vor aborda examinarea problemelor ținînd seama în modul cuvenit de interesele tu­turor părților interesate. Forțele păcii sînt astăzi mai puterni­ce ca oricînd, au crescut mult unitatea și conștiința lor. In primele rînduri ale acestor forțe militează cu consecvență popoarele lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, care se manifestă cu deosebită tărie ca bastion al păcii în întreaga lume. S-a întărit tot mai mult prietenia frățească, de monolit, a po­poarelor U. R. S. S. cu popoarele Chinei populare și ale celorlalte țări ale lagă­rului socialist. S-a statornicit, și s-a consolidat prietenia Uniunii Sovietice și a țărilor democrat-populare cu state iu­bitoare de pace ca India, Birmania, Af­ganistanul, Egiptul etc. Forțele păcii pășesc in noul an hotărîte să obțină noi succese în lupta lor dreaptă și nobilă. Poporul romîn a intrat în anul 1956 cu un bilanț rodnic ce oglindește înfăp­tuiri de cea mai mare însemnătate. Pla­nul cincinal a fost realizat înainte de termen. Cel de al II-lea Congres al Par­tidului Muncitoresc Romîn, care a avut loc în ultimele zile ale anului 1955, prin hotărîrile de importanță istorică pe care le-a adoptat, a deschis în fața po­porului nostru perspectivele unor noi izbînzi pe calea construirii socialismului. Poporul nostru este ferm hotărît să-și consacre toate forțele înfloririi patriei sale, ridicării propriei lui bunăstări. De aceea, poporul romîn iubește pacea și luptă activ pentru apărarea ei. Ducînd cu consecvență o politică externă de coexistență pașnică, politică conformă cu interesele păcii și socialismului, țara noastră și-a cîștigat un binemeritat pres­tigiu internațional, și-a consolidat pu­ternic situația pe arena mondială. De la Elba pînă în Pacific, în rîndul popoa­relor lagărului socialist avem prieteni puternici și de neînfrînt ; avem de ase­menea prieteni sinceri în rîndul multor altor popoare, în special al acelora care s-au smuls din lanțurile robiei colonia­liste. Succesele țării noastre se bucură de simpatia caldă a oamenilor muncii de pretutindeni. Ca membru al Organizației Națiunilor Unite, Republica Populară Ro­­m­înă este hotărîtă să contribuie și mai activ, alături de U.R.S.S. și celelalte țări democratice la lupta popoarelor pentru statornicirea unei păci trainice. Poporul romîn nu poate însă admite amestecul cercurilor imperialiste în tre­burile sale interne. Așa cum arăta to­varășul dr. Petru Groza, președintele Marii Adunări Naționale a R. P. R.­ în mesajul de Anul Nou, poporul nostru „respinge cu indignare orice încercări ale cercurilor agresive imperialiste, care caută să se amestece în treburile noastre interne“. Și cum poate fi con­siderat decît ca o grosolană încălcare a uzanțelor internaționale faptul că unii lideri politici americani, în mesajele de crăciun „s-au rugat“ pentru schimbarea orînduirii existente în țara noastră și în alte țări democrat-populare, țări suve­rane, independente, membre ale O.N.U.? Se vede că autorii acestor „rugăciuni“ tot mai visează la întoarcerea unor vre­muri demult și pentru totdeauna apuse în țara noastră. N-au decît să viseze ! In Romînia, ca și în celelalte țări de­mocrat-populare, vechile stări de lucruri nu se vor mai întoarce niciodată. Ță­rile noastre nu vor mai fi niciodată o­­biect de jaf pentru monopoliștii ame­ricani și slugile lor, pentru clicile reac­ționare și monarhie. In alianță frățească, trainică, munci­torii, țăranii muncitori și intelectualii legați de popor, strîns uniți în jurul partidului și guvernului, care conduc poporul cu înțelepciune și fermitate, privesc cu toată încrederea viitorul ce și-l făuresc. Mergînd pe drumul pașnic al construcției socialiste, poporul romîn are vigilența, mereu trează, întărește necontenit capacitatea de apărare a țării, întărește Forțele Armate ale R.P.R. — pavăză neclintită a muncii și securității patriei noastre. Poporul nostru muncitor este ferm hotărît să dea întreaga sa contribuție pentru ca anul 1956 să fie un an al în­floririi continue a patriei noastre, un an de noi succese în lupta pentru mic­șorarea încordării internaționale, pen­tru stabilirea încrederii între state. In zilele noastre a devenit clar că e­­xistă toate posibilitățile ca popoarele să trăiască în pace și prietenie. I CENTRALĂ UNIVERSITARĂ Din numărul de azi: SPRE NOI VICTORII IN LUPTA PENTRU ÎNFLORIREA PATRIEI (pag. 2-a). Locotenent major D. Szilagyl ; „Comuniști“ — Povestire (pag. 2-a). A 80-a aniversare a tovarășului Wilhelm Pieck (pag. 3-a). Pentru continua micșorare a încor­dării internaționale, pentru întărirea păcii și a colaborării între state . Uriașul răsunet internațional al răs­punsurilor lui N. A. Bulganin la în­trebările lui Charles Shutt, al ra­portului lui N. A. Bulganin și al cu­­vîntării lui N. S. Hrușciov la sesiu­nea Sovietului Suprem al U.R.S.S. (pag. 3-a). Recepția de Anul Nou oferită la Kremlin de N. A. Bulganin (pag. 4-a). Cuvîntarea de Anul Nou a tov. K. E. Voroșilov, președintele Prezi­diului Sovietului Suprem al U.R.S.S. (pag 4-a). Sovietul Suprem al U.R.S.S. a ra­tificat protocolul asupra prelungirii valabilității tratatului sovieto-afgan (pag. 4-a). Declarația făcută de N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., cu prilejul Anului Nou, Societății de radio franco-engleze Pathé-Marconi MOSCOVA, 1 (Agerpres). — TASS transmite: Societatea de radio franco-engleză Pathé-Marconi a adresat lui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., rugămintea de a face cu prilejul Anului Nou o declarație care să­ fie transmisă la 1 ia­nuarie 1956 la toate posturile de radio din lume. N. A. Bulganin a făcut cu prilejul Anului Nou urmă­toarea declarație : „Fericit cordial cu prilejul Anului Nou pe toți ascul­tătorii noștri, oriunde s-ar afla ei, și le urez fericire, bucurie și succes în viață. Dacă întrebi astăzi milioane de oameni care este do­rința lor cea mai fierbinte, ei vor răspunde fără îndo­ială : pacea. Popoarele pot și trebuie să trăiască în pace și prie­tenie. Ele vor pace, deoarece ea va da fiecărui om si­guranța zilei de mîine, îl va elibera de povara grea și inutilă a înarmărilor, îi va asigura posibilitatea de a munci în liniște și de a construi o viață mai bună. Noi sîntem pentru coexistența pașnică a statelor cu sisteme social-politice diferite, deoarece aceasta cores­punde aspirațiilor sfinte ale popoarelor tuturor țări­lor Animați de aceste gînduri, am participat la conferin­ța de la Geneva a șefilor guvernelor, care are o mare însemnătate în ce privește înțelegerea reciprocă și cola­borarea în scopul obținerii unor hotărîri de comun acord asupra problemelor internaționale arzătoare. Ne-am con­vins și mai mult de justețea acestei căi cu prilejul re­centei călătorii în India, Birmania și Afganistan. Prie­tenia noastră cu aceste țări, precum și cu alte țări, se bazează pe cunoscutele cinci principii. Acestea sînt principiile respectării reciproce a integrității teritoriale și suveranității, neagresiunii, neamestecului în treburile interne ale unui alt stat, egalității și avantajului reci­proc, coexistenței pașnice. Convingerea noastră profundă este că aplicarea aces­tor principii de către toate țările ar constitui un însem­nat pas înainte pe calea întăririi încrederii între state și a slăbirii încordării internaționale. Noi știm că pe această cale există destule obstacole și greutăți, însă sîntem fermi convinși că dacă există bună­voință și năzuință spre pace din partea tuturor statelor, ele pot fi înlăturate și se poate ajunge la un acord asu­pra problemelor arzătoare. Anul care a trecut a oferit suficiente exemple în acest sens. Să muncim cu și mai multă perseverență și tenacitate pentru ca anul 1956 să continue și să dezvolte așa cum se cuvine realizările predecesorului său. Să urăm ca noul an să fie un an al slăbirii continue a încordării în relațiile internaționale, un an al întăririi păcii în lumea întreagă“ Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările lui Charles Shutt, conducătorul Biroului din Washington al Societății „Telenews“ MOSCOVA. 31 (Agerpres). — TASS transmite răs­punsurile lui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri ai U.R.S.S., la întrebările lui Charles Shutt, conducătorul Biroului di­n Washington al Societății de Televiziune și jurnale de actualități „Telenews“. ÎNTREBARE : Considerați oare că spiritul Genevei, manifestat la conferința din iulie a. c. a șefilor guver­nelor celor patru puteri, mai trăiește și va continua să trăiască ? RĂSPUNS : însemnătatea istorică a conferinței de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru puteri a constat în faptul că spiritul colaborării și înțelegerii reciproce ■manifestat de participanții la această conferință a creat posibilități reale pentru îmbunătățirea relațiilor dintre state și perspective pentru asigurarea unei păci trainice între popoare. Popoarele tuturor țărilor vor pace și urăsc războiul. Ele vor ca spiritul Genevei și împreună cu el speran­țele în pace și într-un viitor mai bun să crească și să se întărească. Tocmai de aceea noi sîntem convinși că ceea ce s-a făcut la Geneva la conferința șefilor guvernelor U.R.S.S., S.U..4., Marii Britanii și Franței și ceea ce deja a avut un rol important în îmbunătățirea situației internaționale nu va putea fi înmormîntat. ÎNTREBARE : Intrucît recenta conferință de la Ge­neva a miniștrilor Afacerilor Externe a ajuns de fapt în impas, care ar fi părerea dvs. cu privire la convo­carea unei noi conferințe a șefilor celor patru puteri ? RĂSPUNS. Deși, după cum se știe, la conferința mi­niștrilor Afacerilor Externe nu s-a ajuns la hotărîri de comun acord în problemele examinate, totuși ea a con­tribuit la o nouă clarificare a pozițiilor participanților, lucru care trebuie să ușureze rezolvarea acestor pro­bleme în viitor. In ce privește o nouă conferință a șefilor guvernelor celor patru puteri, o asemenea conferință poate fi, bine­­înțeles, rodnică d dacă toți participanții vor aborda e­­xaminarea problemelor internaționale actuale ținînd sea­ma în modul cuvenit de interesele tuturor părților Inte­resate. ÎNTREBARE : Mulți observatori din S.U.A. și din străinătate sînt de părere că impasul atomic este rezul­tatul existenței armei termonucleare atît în est cît și în vest. Care este părerea dvs. despre eventualitatea ca această armă groaznică să poată exclude în mod auto­mat posibilitatea îngrozitoare a unui război hidroge­­nic ? RĂSPUNS: Dacă ar fi să vorbim despre „impasul atomic“, el nu este nicidecum rezultatul existenței armei termonucleare. Faptul că pînă în prezent nu s-a ajuns la rezolvarea problemei interzicerii armelor atomice și termonucleare este rezultatul lipsei de dorință a unor puteri de a accepta interzicerea armelor atomice și ter­monucleare. In ce privește Uniunea Sovietică, ea se pronunță consecvent pentru reducerea armamentelor și a forțelor armate, pentru interzicerea necondiționata a armelor atomică și termonucleară și pentru instituirea unui con­trol internațional eficient asupra îndeplinirii hotărîrii corespunzătoare în această problemă. Adoptarea unei asemenea hotărîri ar izbăvi popoarele de teama unui nou război, ar pune capăt cursei împovărătoare a înar­mărilor și ar permite folosirea tuturor resurselor statelor pentru dezvoltarea pașnică, pentru ridicarea bunăstării oamenilor. Este greșit să se afirme că Intrucît atît estul cît și vestul dețin arma cu hidrogen, posibilitatea unui război termonuclear se exclude în mod automat. In fapt, ase­menea afirmații sînt în măsură să adoarmă vigilența popoarelor care se pronunță pentru înlăturarea perico­lului războiului atomic. Faptul că în condițiile actuale nimeni nu poate folosi arma atomică și cu hidrogen fără a fi pedepsit frî­nează desigur în oarecare măsură acele cercuri care ar vrea să dezlănțuie un război în care să folosească mij­loace de exterminare în masă. Tocmai din nodurile a­­cestor cercuri se răspîndesc afirmațiile primejdioase că pacea ar putea fi menținută prin întărirea potențialului atomic și prin continuarea cursei înarmărilor. Este clar faptul că cursa înarmărilor, inclusiv în domeniul armelor atomice, nu numai că nu slăbește, ci dimpotrivă agravează primejdia unui nou război. De aceea, Uniunea Sovietică vede eșirea din așa-numitul impas atomic nu în continuarea cursei înarmărilor, ci în noi eforturi îndreptate spre realizarea unui acord cu privire la interzicerea armei atomice și la încetarea cursei înarmărilor. ÎNTREBARE : Care sînt după părerea dvs. perspec­tivele păcii în anul ce vine ? RĂSPUNS : Anul ce a trecut s-a caracterizat prin serioase succese ale forțelor care se pronunță în mod consecvent și activ pentru atenuarea încordării interna­ționale, pentru întărirea păcii și prieteniei între po­poare. Pentru mulți dintre aceia care înainte se îndoiau de aceasta, acum le-a devenit clar că în timpurile noas­tre colaborarea și încrederea internațională constituie un scop pe deplin accesibil. Nu încape îndoială că dacă guvernele tuturor țări­lor, și în primul rînd guvernele marilor puteri, ținînd seama de năzuința nestăvilită spre pace a popoarelor, vor căuta să obțină în fapt destinderea continuă a în­cordării internaționale și întărirea încrederii între state, atunci anul 1956 va fi martorul unor noi succese în lupta pentru încetarea „războiului rece", pentru mic­șorarea încordării internaționale, pentru stabilirea în­crederii între state. ÎNTREBARE : Doriți să adresați vreun mesaj po­poarelor lumii, îndeosebi poporului american ? R­A­SDTAVÇ • ivnv/ico­no­m­l Afino/i o/ino­ i­M v\^~it­.­i­ if%i«. ------------- . *yv/i>ov. ou mv­uowv. uv^nota juuaiuuHaic pentru a transmite poporului american uri salut cordial și cele mai bune urări de Anul Nou. Experiența istoriei arată că popoarele țărilor noastre pot trăi în pace și prietenie. Dezvoltarea și întărirea înțelegerii priete­nești dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea So­vietică ar suristitui o importanta contribuție la cauza întăririi păcii generale. Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările lui Stanka Veselinova, directorul ziarului iugoslav „Nedelne Informativne Novine“ MOSCOVA. 1 (Agerpres). — TASS transmite : Directorul ziarului iugoslav „Nedelne Informativne Novine­’, Stanka Veselinova, a adresat lui N. A. Bul­ganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., o scrisoare în care îl roagă să răspundă la unele între­bări interesînd opinia publică iugoslavă, referitoare la situația internațională. N. A. Bulganin a dat următoarele răspunsuri la în­trebările directorului ziarului iugoslav „Nedelne Infor­mativne Novine", S. Veselinova. ÎNTREBARE : Cum apreciați anul diplomatic care a trecut și rezultatele sale în domeniul slăbirii încordării și dezvoltării colaborării internaționale ? RĂSPUNS : Ca urmare a eforturilor forțelor iubitoare de pace, în anul care a trecut au fost obținute rezultate pozitive serioase în opera de slăbire a încordării în re­lațiile internaționale, în dezvoltarea înțelegerii reci­proce și colaborării intre state în interesele menținerii și consolidării păcii. Este necesar să se sublinieze în această ordine de idei un fapt atît de important pentru cauza păcii ca normali­zarea deplină a relațiilor sovieto-iugoslave și întărirea prieteniei străvechi dintre popoarele sovietic și iugo­slav, prietenie consfințită prin lupta comună împotriva dușmanului comun — cotropitorii fasciști. Este necesar să se sublinieze de asemenea rezolva­rea pozitivă a problemei austriece, stabilirea de relații diplomatice între U.R.S.S. și Republica Federală Ger­mană, întărirea continuă a prieteniei frățești și colaborării între Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia,, și celelalte țări care au pășit pe calea dezvoltării socialiste, precum și lăr­girea legăturilor și dezvoltarea relațiilor de prietenie dintre U.R.S.S., India, Birmania, Afganistan și alte state constituie un factor puternic al micșorării conti­nue a încordării Internaționale și dezvoltării colaboră­rii internaționale. Trebuie subliniat în mod deosebit un asemenea eve­niment istoric ca conferința de la Geneva a șefilor gu­vernelor celor patru puteri — Anglia, Franța, S.U.A. și U.R.S.S. care va rămîne în memoria popoarelor ca o etapă importantă în dezvoltarea relațiilor internațio­nale pe calea întăririi păcii. Un important factor al păcii a fost și conferința de la Bandung a țărilor Asiei și Africii, la care a răsunat glasul puternic al popoarelor celor două continente îm­potriva pregătirii unui nou război, împotriva colonialis­mului, pentru prietenie și colaborare între toate popoa­re­l. Anul acesta au căpătat o largă recunoaștere cunoscu­tele principii privind relațiile între state, bazate pe ega­litatea în drepturi , respectarea reciprocă a integrității teritoriale și suveranității, neagresiunea, neamestecul în treburile interne ale altor țări, egalitatea și avantajul reciproc, coexistența pașnică. Aceste principii constituie baza politicii externe a unui cerc tot mai larg de state, printre care Iugoslavia, Republica Populară Chineză, India, Uniunea Sovietică, Birmania, Afganistan. Toate acestea sînt un indiciu al năzuinței nestrămu­tate a popoarelor de a se elibera de primejdia unui nou război, de a pune capăt cursei înarmărilor, de a se sfîrși pentru totdeauna cu colonialismul, al năzuinței ca în relațiile dintre state, indiferent de orînduirea lor internă, să se instaureze un spirit de colaborare pașnică în rezolvarea problemelor internaționale nereglemen­tate. Printre rezultatele pozitive ale anului care a trecut se numără admiterea în Organizația Națiunilor Unite a celor 16 state — Albania, Iordania, Irlanda, Portu­galia, Ungaria, Italia, Austria, Romînia, Bulgaria, Fin­landa, Ceylon, Nepal, Libia, Cambodgia, Laos, Spania. Aceasta constituie o victorie serioasă a politicii colabo­rării pașnice a statelor și o înfrîngere a politicii „răz­boiului rece". Este știut că această hotărire importantă a Consiliului de Securitate și a Adunării Generale a fost adoptată datorită inițiativei Uniunii Sovietice. O importantă contribuție la cauza întăririi păcii și co­laborării între popoare o constituie schimbul de delega­ții parlamentare între U.R.S.S. și o serie de țări și vi­zitele reciproce ale oamenilor de stat, printre care vizi­tarea recentă de către conducătorii de stat sovietici a Indiei, Birmaniei și Afganistanului. Intîlnirea dintre conducătorii de stat ai U.R.S.S. și ai acestor țări a în­tărit și mai mult baza dezvoltării unor relații de priete­nie între ele și Uniunea Sovietică, ceea ce are o uriașă însemnătate pentru dezvoltarea colaborării internațio­nale în ansamblu. Toate acestea trebuie să contribuie la creșterea și dezvoltarea continuă a legăturilor interna­ționale politice, economice și culturale. Uniunea Sovietică a făcut tot ce a depins de ea pen­tru a dezvolta relații bune cu toate celelalte țări, a cău­tat să obțină reglementarea problemelor internaționale nerezolvate. Se știe însă că nu s-a făcut încă un pas substanțial în rezolvarea uneia dintre cele mai impor­tante probleme internaționale, și anume reducerea ar­mamentelor și forțelor armate, interzicerea armelor ato­mice și cu, hidrogen, cu stabilirea unui control interna­țional eficace, asupra îndeplinirii hotărîrilor în aceste probleme. Din păcate, puterile occidentale și-au schimbat pozi­ția în această problemă, poziție la care s-au menținut pînă în mai 1955, și au renunțat chiar la propriile lor propuneri. După cum a arătat conferința de la Geneva a miniștrilor Afacerilor Externe, ele renunță de fapt la însăși ideea reducerii armamentelor și forțelor ar­mate și interzicerii armelor atomice și cu hidrogen. Politica acestor puteri a făcut ca problema asigură­rii securității europene și problema germană, care au fost nu odată­­ examinate la conferințele puterilor, să continue de asemenea sa rămînă nerezolvate pînă în pre­zent. Nu poate fi de asemenea trecut cu vederea faptul ca anumite cercuri din Occident, cărora nu le este pe plac „spiritu­l Genevei”, încearcă să întoarcă desfășurarea evenimentelor la vechea orientare a „războiului rece". Ele intensifică și mai mult cursa înarmărilor, sporesc cheltuielile pentru pregătirile de război. Astfel, Consi­liul N.A.T.O. s-a pronunțat recent pentru înarmarea ar­matelor N.A.T.O. cu arma nucleară, pentru grăbirea reînarmării Germaniei Occidentale și intensificarea pre­gătirilor militare în Orientul Apropiat și Mijlociu, pen­tru sporirea cu o treime a forțelor aeriene militare ale N.A.T.O. în Europa occidentală. Sub pretextul fals al pregătirii de „apărare“, aceste cercuri încearcă să continue vechea politică’ „de pe poziții de forță". Această politică însă, care aruncă pe umerii popoarelor povara grea, a cheltuielilor militare și intensifică primejdia unui nou război, este discredi­tată. Popoarele nu se pot împăca cu cursa înarmărilor, cu povara grea a impozitelor și scumperea vieții, cu pri­mejdia războiului atomic. Glasul lor­ va trebui ascultat și de adepții tradiționali­­ ai „politicii de forță" din Occident, deoarece această politică nu numai că nu poa­te contribui la rezolvarea pozitivă a problemelor inter­naționale, ci dimpotrivă, complică reglementarea lor. Intensifică încordarea internațională și neîncrederea în­tre state. ÎNTREBARE : Care sînt, după părerea dv., șansele de întărire continuă a păcii și rezolvare a problemelor In­ternaționale existente ? RĂSPUNS : Năzuința nestrămutată a popoarelor de a trăi în pace și prietenie constituie chezășia sigură a faptului că noul an 1956 va fi un an al slăbirii continue a încordării internaționale și al întăririi păcii. Pentru aceasta este necesar să­ se renunțe și să se dea uitării politica „de pe poziții de forță“. Dificultățile vremel­nice în rezolvarea diferitelor probleme la diferitele con­ferințe nu pot și nu trebuie să slăbească hotărîrea po­poarelor de a lupta împotriva primejdiei unui nou război, pentru dezvoltarea colaborării internaționale. Folosindu-mă de acest prilej, aș vrea să exprim în încheiere sentimentele de prietenie frățească pe care oamenii sovietici le-au nutrit întotdeauna și le nutresc față de popoarele Iugoslaviei și să urez din toată Inima poporului iugoslav,, cu prilejul noului an, noi succese în construcția socialistă. Mesajul de Anul Nou rostit la radio de tovarășul dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R. In noaptea de 31 decembrie, tovarășul dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R., a ros­tit la stațiile noastre de radio mesajul de Anul Nou . Dragi prieteni și tovarăși. In anul care s-a sfîrșit poporul nostru a încheiat încă un bilanț rodnic, oglin­dind înfăptuiri de cea mai mare însemnă­tate în toate sectoarele de activitate. Au muncit cu dragoste și elan lucrătorii și tehnicienii din uzinele și fabricile în care ei se simt cu adevărat stăpîni , au trudit cu sîrg și hărnicie țăranii pe ogoarele care au rodit anul acesta mai mult decît în ori­care alt an. Au muncit­ intens în labora­toare și institutele de cercetări oamenii de știință care pun întreaga lor capacitate creatoare în slujba intereselor poporului. Nu s-au odihnit nici creatorii din toate ra­murile artelor, care au proslăvit în opere de seamă viața cea nouă pe care și-o fă­urește poporul liber și stăpîn pe soarta sa. Anul care a trecut a adus oamenilor muncii numeroase satisfacții și bucurii, prilejuite de succesele în realizarea sar­cinilor puse de primul plan cincinal îna­inte de termen. In ultimele zile ale anului acesta, aten­ția întregului nostru popor a fost îndrep­tată spre lucrările celui de al doilea Con­gres al Partidului Muncitoresc Romîn, care a adoptat hotărîri de o deosebită în­semnătate, de importanță istorică pentru mersul nostru înainte pe calea construirii societății socialiste. Acest Congres a deschis în fața po­porului romîn perspectivele mărețe ale ce­lui de al doilea cincinal în cursul căruia oamenii muncii, îndrumați de Partidul Muncitoresc Romîn, vor cuceri noi iz­­bînzi în lupta pentru întărirea și înflori­rea patriei, pentru înflorirea propriei lor bunăstări. Ferm decis să-și consacre toate forțele înfloririi scumpei sale patrii, poporul nostru iubitor de pace și dornic de a­ trăi în bună înțelegere cu toate popoarele va continua să sprijine cu tărie politica de pace consecventă a guvernului țării. Acum cînd, din inițiativa și cu sprijinul Uniunii Sovietice, al celor 51 de țări care au vo­tat pentru admiterea Romîniei în O.N.U., ne-am luat locul care ni s-a cuvenit, Republica Populară Romînă se simte da­toare a-și afirma cu și mai puternică ho­­tărîre voința de a contribui activ, alături de toate țările lagărului păcii și socia­lismului în frunte cu Uniunea Sovietică și marea Chină Populară, la lupta tuturor popoarelor iubitoare de pace pentru tri­umful spiritului, Genevei, pentru statorni­cirea unei păci trainice în lumea întrea­bă Republica noastră populară nu a avut niciodată atîția prieteni sinceri și de nă­dejde cum are astăzi. Poporul nostru este mîndru de reali­zările noastre pașnice, de libertățile și cuceririle sale revoluționare și respinge cu indignare orice încercări ale cercu­rilor­­ agresive imperialiste care caută să se amestece în treburile noastre interne. Dragi prieteni și tovarăși. Pășind pragul noului an, al unui nou an de muncă pașnică menită să întăreas­că și mai mult scumpa noastră patrie și să aducă un nou spor de belșug în casele noastre, sîntem hotărîți să nu ne precupe­țim eforturile pentru atingerea lumino­sului țel care ne stă înainte. In alianță frățească, trainică, munci­torii, țăranii muncitori și intelectualii le­gați de popor, strîns uniți în jurul parti­dului și guvernului care conduc poporul cu înțelepciune și cu mînă sigură, privim cu toată încrederea viitorul ce ni-1 fău­rim. In clipa în care intrăm în anul cel nou mă adresez întregului nostru popor, cu tradiționala urare „La mulți ani !

Next