Apărarea Patriei, ianuarie 1956 (Anul 12, nr. 1-25)
1956-01-03 / nr. 1
2 * SPRE NOI VICTORII ÎN LUPTA PENTRU ÎNFLORIREA PATRIEI Prima zi de munca primele succese (De la corespondentul „Apărării Patriei“). — In ultimul minut al anului 1955, tinerii din brigada lui Necu Ion de la uzinele „Clement Gottwald" au ciocnit pentru succesele brigăzii și uzinei lor. Au ciocnit și hotărit ca în noul cincinal să nu precupețească nimic pentru a realiza planul procent cu procent, așa cum ne cere partidul. Toți din brigadă au hotărit să pășească în 1960 mai înainte ca acest an să sosească pe lume. Poate la ora cînd tipografii au cules aceste rînduri, Neclu Ion, Vlădescu Ștefan, Toader Nicolae, și-au făcut bilanțul în prima zi de activitate a acestui an. Vă spunem că pot fi mulțumiți. încă de la ora 12 ei, își îndepliniseră planul zilnic. Le dorim ca în ritmul acesta să muncească mereu. Cu siguranță că hotărîrea lor de a păși în 1960 înaintea altora se va împlini. Azi ei au dat peste plan două motoare pentru tractoare. Primele motoare— ale brigăzii lor — pentru cele ÎS.OOO.OOO tone cereale. Ceferiștii dau bătălia pentru economii de combustibil Mecanicii și fochiștii de locomotive de la depoul C.F.R. Craiova au încheiat anul 1955 cu un bogat și rodnic bilanț de activitate ; ei au redus consumul specific de combustibil cu aproape 4,5 la sută, realizînd economii în valoare de 4 milioane lei. Noul an i-a găsit pe mecanicii Florea Constantin, Grigoraș Gheorghe, Marin Sîrgui, pe fochiștii Gh. Budescu, N. Orbuleț, Gh. Vădineanu și alții” la locurile lor de muncă. Remorcînd trenul de persoane nr. 1.006, pe distanța Craiova-București, mecanicul Florea Constantin și fochistul N. Budu au realizat o economie de combustibil de aproape 1.000 kg. Succese, asemănătoare a obținut și mecanicul Gh. Grigoraș, care a redus consumul de combustibil cu 15 la sută. In prima zi de muncă din noul an, colectivul depoului C.F.R. Craiova a realizat economii de aproape 12.000 lei. Prin aplicarea metodei sovietice Klaus dia Baranovskaia și a altor metode sovietice, ne vom strădui în acest an să realizăm un volum de economii cu 2,3 la sută mai mare decît cel dobîndit în 1955, și să îmbunătățim necontenit regularitatea mersului trenurilor de călători și marfă. IUGA TRAIAN inginer șef, Depoul C.F.R. Craiova In anii celui de-al doilea cincinal, industria petroliferă va lua un puternic avînt. Producția de țiței va fi în 1960 cu 28 la sută mai mare ca în 1955, forajul de explorare va crește cu 55-60 la sută, iar vitezele de foraj vor spori cu cel puțin 25 la sută. Directivele Congresului al II-lea al P.M.R. prevăd extinderea forajului în regiuni noi, folosirea mai largă a metodelor avansate dezvoltarea folosirii gazelor de sondă, lucrări mari pentru menținerea presiunii de zăcămînt, modernizarea treptată a instalațiilor rafinăriilor, construirea de conducte magistrale pentru transportul a cel puțin 5 milioane tone țiței pe an, sporirea capacității de cracare etc. In 1960 țara noastră va dispune de o producție de 13,5 milioane tone țiței. 1<)55 1Q6C OI» WA • O sarcină de mare cinste Sînt învățător în regiunea Pitești, o regiune în care trista moștenire lăsată de regimul burghezo-moșieresc, bezna neștiinței de carte, a început să aparțină trecutului. Cadrele didactice piteștene se mîndresc cu unele realizări. Se mîndresc, însă, mai ales cu mărețele perspective ale activității pe care o vor desfășura în cel de al doilea cincinal. Față de numărul existent, în anii celui de al doilea cincinal numărul școlilor va crește cu 40 la sută, în așa fel ca să poată adăposti cu 30 la sută mai mulți elevi în școlile de 4 și 7 ani și cu 42 la sută mai mulți elevi în școlile medii teoretice, tehnice și în școlile profesionale de meserii. In regiunea noastră, în școlar 1956—1957 vor lua ființă anul noi școli profesionale tehnice, ca de exemplu școlile de industrializare a lemnului, de textile, de pielărie, de siderurgie. Școlile existente au fost înzestrate cu tot materialul necesar, li s-au repartizat cadrele de specialitate. Pentru buna desfășurare a procesului de învățămînt, încă în cursul acestei ierni se vor construi noi săli de clasă, ateliere, cantine și dormitoare. In anul 1956 analfabetismul va fi complet lichidat în regiunea noastră. Este o sarcină de cinste pe care o vom duce cu siguranță la îndeplinire. NICOLAE COSTEA învățător emerit 'APĂRAREA PATRIEI Hidrocentrala Sadu 5 a intrat în funcțiune Hidrocentrala Sadu 5, cea de a doua mare hidrocentrală construită în anii primului cincinal, rod al muncii entuziaste a muncitorilor din cadrul trusturilor 4 construcții și „Electromontaj“, a intrat în funcțiune. Sîmbătă, în ajunul noului an 1956, muncitorii acestei noi unități energetice au îndreptat pe noul drum — galeria principală de aducțiune și conducta forțată — apele învolburate ale rîului Sadu. La ora 22 hidrocentrala Sadu 5 a început să producă energie electrică cu întreaga sa capacitate.Agerpres Trenul prieteniei GALAȚI. — In stața C. F. R. Larga Galați, telegraful vestește plecarea din gara Reni-U. R. S. S. a primului tren al prieteniei ce avea să sosească în țară în anul 1956 prin punctul de frontieră Galați, transportînd primele cantități de mărfuri. „La mulți ani!“, tradiționala urare a fost rostită limbile rusă și romînă cu acest prilej în de către feroviarii sovietici și romîni. Din trenul prieteniei au fost descărcate în această zi peste 11 vagoane de material tubular, cite două vagoane de țagle, tablă, laminate de aramă, numeroase utilaje. In același timp a fost executată operația de transbordare a cinci vagoane cu mărfuri diferite, destinate R. P. Bulgaria (Agerpres) La Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ La Combinatul siderurgic " „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara, prima zi de munca a anului 1956 s-a desfășurat sub semnul hotărîrii siderurgiștilor de a dezvolta succesele obținute anul trecut, pentru îndeplinirea sarcinilor ce reies din Directivele celui de al doilea plan cincinal. Chiar în prima zi a acestui an, jurnaliștii de la furnalul automat nr. 6 au topit cu 1,89 la sută mai multă fontă peste prevederile planului. Colectivul de oțeluri de la oțelăria specială a Combinatului — care și-a realizat sarcinile primului cincinal încă din luna iulie a anului trecut și au dat peste planul anului 1955 cu 11,3 la sută mai mult oțel special — au realizat planul de producție în prima zi de lucru a acestui an în proporție de 113,7 la sută. Și de data aceasta echipele de oțeluri conduse de prim-topitorii Florian Haiduc și Pascu Omotă au obținut cele mai importante realizări. La cuptorul nr. 4 de la oțelăria Siemens-Martin, brigăzile de tineret conduse de prim-topitorii Vaier Lăbuneț și Aurel Stanciu au dat anul trecut, peste sarcinile de plan, mii de tone de oțel. In prima zi a noului an, oțelarii acestui cuptor au obținut o depășire a planului de 7,50 la sută. Pe întreaga oțelărie Siemens-Martin, planul zilei de 1 ianuarie 1956 a fost realizat în proporție de 101,5 la sută. In ziua de 1 ianuarie, prima zi de lucru din cel de al doilea plan cincinal, laminatorii și-au realizat planul pe întreaga secție în proporție de 101,48 la sută. Schimbul condus de Gheorghe Andrășescu a dat în această zi cu 10,22 la sută mai multe laminate peste prevederile planului. Textiliștii continuă întrecerea La intrarea în primul schimb din noul an, textilistele de la fabrica „Tricotajul Roșu“ s-au adunat în clădirea unde se află ceasul de pontaj. Ele Și-au urat un an nou fericit, apoi au povestit cum au petrecut de revelion, ce cadouri au primit, câ de îmbelșugată le-au fost casa, masa. In curtea fabricii le-a întîmpinat o mare lozincă scrisă cu litere roșii : „La mulți ani 1956! Să pornim cu eforturi sporite în munca pentru realizarea planului de producție !“ Și textilistele au pornit cu avînt în noul an. In prima zi, cînd a sunat sirena, au mers toate mașinile. Atunci a început marea întrecere pentru realizarea celui de al doilea plan cincinal. La secția interior te întîmpină zumzetul mașinilor. Și aci sînt afișate lozinci cu urări. Muncitorii controlează mașinile și din cînd în cînd se șterg de scaune cu niște perii moi. Iat-o pe tînăra Elisabeta Puzdrea. Chiar de dimineață ea a primit diploma de onoare de fruntașă în producție. In prima zi a noului an ea a înregistrat depășiri de normă de aproape 50 la sută. La secția kerenstuk, sulurile se încarcă văzînd cu ochii cu mătase milaneză pentru lenjerie, cu mătase plușată pentru bluze și cu mătase pentru perdele. Fruntașa în producție Catinca Fărcășeanu, care lucrează la aceste produse, a depășit norma în cele 8 ore din prima zi de lucru cu aproape 15 la sută și a dat produse de bună calitate. ...Textiliștii de la „Tricotajul Roșu“ au pornit marea întrecere pentru realizarea celui de al doilea cincinal, au pornit lupta pentru a da oamenilor muncii tricotaje mai multe și de mai bună calitate. R. STANESCU Vrem să dobîndim o recoltă mai bogată Locuitorii comunei Bălești au încheiat anul 1955 cu rezultate frumoase în muncă. Media recoltei de porumb boabe la hectar a fost de aproape 2200 kg., deși au existat și unele condiții grele de lucru la cîmp. 33 de familii de țărani muncitori din comuna noastră, printre care Ion Boșoiu, Nicolae Spineanu, Gh. Spineanu și alții, au pus bazele întovărășirii agricole „Timpuri noi“. Muncindu-și pămîntul laolaltă, țăranii întovărășiți au obținut o producție de aproape 3000 kg. porumb boabe la hectar. Valorificîndu-și surplusul de produse agricole prin cooperativă, numeroși țărani muncitori și-au cumpărat cărămidă, țiglă, tablă, construindu-și case noi; alții și-au cumpărat biciclete și alte lucruri trebuincioase uzului casnic. Locuitorii comunei Bălești au redat agriculturii, prin desțelenire, o suprafață de aproape 20 pogoane teren neproductiv. „Vrem ca în anul care începe să depășim ceea ce am dobîndit pînă în prezent. Din lucrările celui de al doilea Congres al partidului am desprins sarcinile mari ce ne stau în față în lupta pentru asigurarea belșugului poporului muncitor“. Țăranii muncitori din comuna Bălești, raionul Tîrgu Jiu, sînt hotărîți ca în 1956 să depășească producția de cereale cu 25 la sută față de anul 1955, și să obțină o medie pe comună de 1800 kg. grîu la ha. și 2700 kg. porumb.. Membrii întovărășirii agricole „Timpuri noi" s-au hotărit ca în anul 1956 să transforme întovărășirea agricolă în gospodărie colectivă. Vom traduce în viață sarcinile ce ne revin. Vrem ca alături de ceilalți țărani muncitori din cuprinsul raionului să contribuim și noi la îmbunătățirea aprovizionării populației, la asigurarea fabricilor cu materia primă necesară NICOLAE MALAIESCU Secretarul organizației de partid din comuna Bălești, raionul Tîrgu-Jir ._____________________________________________ Marți 3 Ianuarie 1956 Nr. î (2921) Plecarea unor membri ai delegațiilor partidelor frățești care au participat la cel de-al II-lea Congres al P. M. R. Sîmbătă dimineața a părăsit Capitals tovarășul Désiré Trifaux, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Belgia, secretar al Federației de partid din Charleroi, membru al delegației Partidului Comunist din Belgia, care a participat ca invitată la lucrările celui de al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de Iov. A. Mămășan, locțiitor al ministrului Afacerilor Externe. Luni dimineața au părăsit Capitala tovarășii Edgar Woog, secretar general al Partidului Muncii din Elveția, și Karl Odermatt, membru al C.C. al Partidului Muncii din Elveția, redactor șef al ziarului „Vorwärts“, membrii delegației Partidului Muncii din Elveția care a participat ca invitată la lucrările celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn. In Gara de Nord, oaspeții au fost salutați la plecare de tovarășii Petre Borilă, C. Scarlat, I. Gh. Maurer, Șt. Cruceru și alții. Luni dimineața au părăsit Capitala tovarășii Alfred Jensen, vicepreședinte al Partidului Comunist din Danemarca, Johanes Marinus Poulsen, membru în Biroul Politic al Partidului Comunist din Danemarca, membrii delegației Partidului Comunist din Danemarca, și Antti August Timonen, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Finlanda, delegatul Partidului Comunist din Finlanda, care au participat ca invitați la lucrările celui de al 2-lea Congres al P.M.R. Pe aeroportul Băneasa, oaspeții au fost salutați la plecare de tovarășii Șt. Voitec, M. Roșianu, Șt. Voicu, M. Suder, Gh. Fericeanu. * Vizitele unor delegații care au participat la Congresul P.M.R. Sîmbătă dimineața, delegația Partidului Comunist din Danemarca, în frunte cu tovarășul Jensen Alfred, vicepreședinte al Partidului Comunist din Danemarca, și delegatul Partidului Muncitoresc Progresist din Canada, tovarășul Tim Buck, secretar general al Comitetului Național al Partidului Muncitoresc Progresist din Canada, care au participat la lucrările celui de al II-lea Congres al P.M.R., au vizitat Fabrica de confecții ..Gh. Gheorghiu-Dej“. Delegații au fost întîmpinați de tov. J. Steinbach, directorul fabricii, Ioana Boga, secretara comitetului de partid, reprezentanți ai comitetelor sinidicale și U.T.M. și de muncitori fruntași în producție. In aceeași dimineață, oaspeții au vizitat Combinatul poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin" Delegațiile Partidului Comunist din Israel, Partidului Comunist din Norvegia și Partidului Tudeh din Iran, care au participat la lucrările celui de al 2-lea Congres al P.M.R., au făcut luni după amiază o vizită la Palatul Pionierilor din Capitală. Pionierii prezenți au făcut oaspeților o primire călduroasă. Oaspeții au vizitat sălile Palatului, interesîndu-se de activitatea pionierilor în diferite cercuri științifice, literare, muzicale etc. Ei au asistat cu acest prilej și la desfășurarea uneia din serile „Carnavalului pionierilor". In tot timpul vizitei, delegații partidelor comuniste frățești au fost înconjurați cu deosebită dragoste și atenție de pionieri. Delegația Partidului Popular Revoluționar Mongol în frunte cu tov. Combin Cimici, membru al C. C. al Partidului Popular Revoluționar Mongol, redactor șef al ziarului „Unen", care a participat ca invitată la lucrările celui de al II-lea Congres al P.M.R., a vizitat în cursul zilei de sîmbătă Muzeul, Peleș, Muzeul Doftana și Rafinăria nr. 1 din Ploești. x ★ Trăgătorii romîni s-au reîntors din R.P. Chineză Zilele trecute s-a reîntors in Capitală, venind din R. P. Chineză, delegația trăgătorilor romîni care a participat la marele concurs internațional de tir de la Pekin In legătură cu vizita în R. P. Chineză maestrul emerit al sportului Iosif Sîrbu și-a împărtășit impresiile unui corespondent al agenției „AGERPRES“ „Trăgătorii romîni au făcut o minunată călătorie în R. P. Chineză — a spus Iosif Sîrbu. In timpul vizitei noastre, care a durat mai bine de o lună, am avut prilejul să vizităm orașele Pekin, Canton, Sangai și Hanceu, fiind impresionați de frumusețea clădirilor monumentale și de munca pașnică de reconstrucție a poporului chinez. Peste tot am fost întîmpinați cu multă căldură și prietenie de locuitori, care au arătat un interes deosebit pentru delegația sportivilor din R.P.R. După concursul de la Pekin, delegația trăgătorilor romîni a fost invitată să viziteze satul Lao San din provincia Hunan, unde s-a născut marele conducător al poporului chinez, Mao Tze-dun. Aici am avut posibilitatea să vedem casa unde a copilărit Mao Tze-dun, astăzi transformată în muzeu istoric. De asemenea am vizitat locuri istorice și muzee ce cuprind materiale documentare, privind lupta de eliberare a poporului chinez, condus de Partidul Comunist Chinez. Marele concurs internațional de tir de la Pekin a scos în evidență frumoasele posibilități ale trăgătorilor chinezi. In special mă refer la echipa feminină a R. P. Chineze, care a înregistrat rezultate de valoare internațională. Poligonul unde s-a desfășurat concursul este așezat într-o admirabilă poziție și dispune de o serie de instalații dintre cele mai moderne. Este unul din cele mai frumoase poligoane pe care le-am văzut pînă acum, înainte de a începe concursul, în cadrul festivității de deschidere, tss.g,£torii participanți la acest concurs au avut prilejul să aibă în mijlocul lor pe președintele Mao Tzedun și pe vicepreședintele R. P. Chineze, Ciu De Trăgătorii romîni nu vor putea uita niciodată excepționala primire ce le-a fost făcută de poporul chinez și minunatele zile petrecute în R. P. Chineză“ Știri și rezultate La 5 ianuarie vor continua pe patinoarul „Avintul“ din Miercurea Ciuc întrecerii , din cadrul ultimei etape a competiției de hochei pe gheață ,„Cupa 30 Decembrie“. Cu acest prilej se va desfășura jocul decisiv pentru stabilirea cîștigătoarei competiției între echipele C.C.A., campioana tării, și Avintul Miercurea Ciuc. In celelalte meciuri se întîlnesc Știința Cluj — Progresul Gheorghieni și Metalul Orașul Stalin — Voința București La 1 ianuarie a avut loc în orașul la Vallette întilnirea internațională de fotbal dintre echipele Kinizsi Budapesta și S. K. Beogradski Belgrad. Jocul s-a terminat cu scorul de 2-1 în favoarea echipei maghiare. Echipele Kinizsi și S. K. Beogradski se află în prezent intr-un turneu în insula Malta La 31 decembrie au avut loc în orașul Nantes întilnirea internațională de lupte clasice dintre echipele reprezentative ale U.R.S.S. și Franței. Net superiori, luptătorii sovietici au obținut victoria cu scorul de 8-0. Căpitanul Rusu, un om de statură mijlocie, bine legat, cu trăsături regulate, parcurse cu privirea hotărîrea ultimei adunări generale, apoi răsfoi carnetul în care avea notate angajamentele comuniștilor. Lângă numele locotenentului major Moraru făcu un semn cu creionul. Deodată se încruntă și-și ridică privirea din caiet, rostind cu glas scăzut : — Nu cred ! In clipa următoare, în biroul secretarului de partid intră maiorul Șchiopu, apoi locotenentul major Moraru și locotenentul Mihai. După cîteva secunde veni și căpitanul Stavrate Maiorul, înalt, spătos, în scurtă de piele, își scoase casca de zbor, adresîndu-se vesel secretarului de partid: — Dacă nu ne va ierta ceafa, o să fiu silit să-mi montez și pe motocicletă un tablou de bord. Altfel sînt in pericol să rătăcesc Se așezară cu tofii în jurul mesei. Rusu, îmbrățișind cu privirea pe cei patru ofițeri, simți cum îl cuprinde un val de căldură. In ultimele săptămîni, seară cu seară, la el în birou, se adună tot mai mulți comuniști. Vin fără să fie convocați. Se interesează de munca de partid, fac propuneri, cer sfaturi, critică. Și dacă te gindești că acum vreo cinci luni el stătea in astfel de seri mai întotdeauna singur cuc, zbătîndu-se cum sa procedeze ca munca să meargă mai bine ! Pe atunci, cînd căuta să antreneze pe membrii de partid și chiar pe membrii biroului la îndeplinirea unor sarcini, de multe ori primea răspunsul : — Asta e treaba ta ! Fă-o. De asta ești secretar. Secretarul de partid aștepta, furat de gînduri. Maiorul Șchiopu începu să vorbească. — Știți că am sarcina să țin o lecție cu piloții în legătură cu cultura tehnică. M-am documentat. Am pregătit materialul necesar, dar... îmi vine foarte greu. Cu partea practică mă încurc. Am venit să vă cer ajutorul- Mai bine zis, să-mi sprijiniți o propunere. " Cred că ar fi mai bine ca lecția să fie întocmită de un colectiv din care să facă parte și inginerul și navigatorul unității. Eventual și un tehnician cu experiență — Cred că e justă propunerea dumneavoastră. Mîine voi raporta tovarășului comandant și pînă la prînz aveți răspunsul aprobă căpitanul Rusu. — Să vă pun în temă cu îndeplinirea angajamentelor noastre, ale piloților — relue maiorul. — In ultimele cinci zile noi am respectat cu precizie lozinca „Să îndeplinim în fiecare zi întocmai tăbliței plan de zbor“. ...Astăzi însă, nu. A fost decalat programul Maiorul tăcu. Locotenentul major Moraru se mișcă pe scaun, pironindu-și privirea undeva, alături de bibliotecă. Și venea greu să asculte aceste cuvinte. Știa că despre el e vorba. In timpul misiunii, la un moment dat, a rămas fără legătură radio. Zbura în nori. Avea nevoie de cap compas. Casca răspundea cu un hulit răgușit la insistențele lui. Datorită acestui lucru a întirziat 3 minute. Dar ce putea să zică el, Moraru, care înainte a avut abateri grave de la disciplina zborului ? Tovarășii cred poate că iarăși i-a revenit meteahna cea veche... Și s-a ținut cu dinții să nu se abată nici o iată de la regulile de zbor! Iar acuma... înghiți în sec de cîteva ori, apoi începu să vorbească încet. — Din cauza mea s-a decalat programul. Intîlni privirea liniștită, întrebătoare, a secretarului de partid• — Am rămas fără legătură radio. Nu pricep cum s-a întimplat... La decolare am controlat. Mergea perfect. ... Mi-am pierdut cumpătul. Am început să bijbii... Nu vroiam cu nici un preț să deviez! Secretarul rosti cu încredere : — Sunt convins de asta... Nu vă pun la îndoială cuvintele. Moraru reluă, vorbind întretăiat, de parcă-și zmulgea cuvintele de undeva din adineul inimii. — Știu că toți socotesc că din cauza mea s-a decalat cu trei minute planul. Unii cred poate că ...comportarea mea din ultima perioadă a fost doar rezultatul pedepselor... și al sancțiunii de partid. Că de frică respectam regulile de zbor. Asta nu este adevărat! Eu vroiam să-mi repar greșala, convins că am greșit ! In vocea lui Moraru se simțeau frămintarea și mîhnirea . — Eu vroiam ca în curînd să dovedesc organizației de partid că m-am locuit de indisciplină. Și astăzi... Cine o să mă creadă că nu sînt eu vinovat ? •Cum aș putea dovedi ? Moraru stătea pe scaun, abătut, cu mîinile sprijinite pe genunchi. In cameră era liniște. Deodată se auziră cîteva bătăi sfioase în ușă. Intră un soldat înalt, slab, cu combinezon de mecanic. Salută și privi în jur încurcat. Zărindu-l pe Moraru, tresări. — I caut pe tovarășul căpitan Rusu. — Sînt aici, tovarășe Rizea. Despre ce este vorba ? Secretarul de partid se apropie de soldat, întinzîndu-i mina. — Vreau să vă raportez o chestiune... Confidențial ? Soldatul ezită o clipă, apoi răspunse. Nu. Căpitanul Rusu cercetă chipul tulburat al soldatului, apoi îi arătă un scaun. ■ Ia loc și povestește-ne despre ce este vorba Soldatul răminea mai departe in picioare, stingher, mutîndu-și greutatea corpului de pe un picior pe altul. Deodată își ridică capul și, privind către locotenentul major Moraru, zise repede — Eu sînt de vină ! Moraru, poate singurul care înțelese izbucnirea soldatului, se ridică în picioare, agitat. Soldatul își lăsă ochii în jos, de parcă-și pierduse hotărîrea. Continuă emoționat : Sînt electrician de bord... Ar fi trebuit să descopăr defectul convertizorului ! Acuma la control am văzut că firele erau desprinse. Din cauza mea, tovarășul locotenent major a fost lipsit de legătura radio. Ridicîndu-și capul, Rizea mai spuse. — Nu vroiam să vin la dumneavoastră. dar n-am avut liniște... Aici era lumină... Aici totdeauna e lumină. Am venit să spun, la partid, că eu sunt de vină. Asta vroiam să vă raportez... Așa mi-au spus toți din escadrilă... mecanicii, să vin la partid și să spun. — Bine ai făcut că ai venit, tovarășe Rizea. Căpitanul Rusu rosti aceste cuvinte cu o modulație ciudată în glas. Maiorul Șchiopu privi uimit spre Rizea — Și zici că cei din escadrilă ți-au spus să vii ? — Dafectul . Dar de unde știau ei... chestia cu deDe la mine, eu le-am spus: De la dumneata... — Tovarășe maior — raportă soldatul Rizea, luind poziția — vă rog să-mi aprobați să controlez in noaptea asta din nou instalația radio de pe 231... Eu aș vrea să zic... Șchiopu schimbase o privire cu secretarul de partid. — Bine, soldat Rizea. Iți aprob. Du-te. Chipul lui Rizea fu luminat de un zimbet fugar. ...Secretar, căuta să deslușească gîndurile tovarășilor din jurul lui. — Soldatul Rizea a venit la partid... n-avea liniște. Toți din escadrilă l-au sfătuit să vină la partid.. începem să ne obișnuim să venim la partid și atunci cînd avem bucurii și atunci cînd avem necazuri. E un lucru mare , înseamnă o mare încredere, inseamnă conștiință, dragoste față de partid. Moraru, cu fața însemnată, asculta cuvintele căpitanului Rusu. — Da. A venit la organizația de partid. Cum a spus : „Aici e lumină, întotdeauna e lumină“. Căpitanul Stavrate, care pînă acum ascultase liniștit, interveni: — Nu numai Rizea e așa... Eu ii cunosc bine pe băieții de la avioane. De la un timp încoace nu-i mai poți rupe de la avioane. Trecerea la exploatarea de iarnă am terminat-o cu trei zile înainte de termen. Popa, Horvath Șoima, ca să-i numesc numai pe cei mai buni mă pisau în fiecare zi să le dau voie să lucreze și noaptea... — Și le-ați dat voie ? întrebă, stăpînindu-și cu greu zimbetul, maiorul Șchiopu. — Nou !... Dar... m-am trezit cu ei noaptea lingă mine, la motoare. Ce era să fac ? Nu ziceau nimic. Puneau mina pe scule, și la muncă. — Păi... au urmat exemplul șefului lor. Căpitanul Stavrate se trezi deodată intr-o mare încurcătură. Se reși la față de parcă era prins asupra unui fapt necinstit. — Păi... trecerea trebuia terminată cu mai repede și cu mai bine !... Da ! Și eu nu i-am chemat să lucreze noaptea, dar cind au venit, ce era să fac ? Horvath mi-a zis direct : — ..Dar dumneavoastră de ce lucrați noaptea ?“ Eu i-am răspuns că mi-am angajat ca in cinstea Congresului să mai fac cîte ceva. Atunci, el mi-a dat un răspuns de nu mai aveam ce zice. „Și noi ne-am angajat“ — mi-a Așa s-a întimplat cu mecanicii mei... Dar să știți, tovarăși, că n-or să scape de critică ! Cu prima ocazie o să-i critic cu asprime — căută el să se desvinovățească.” Locotenentul Mihai, candidat de partid, interveni zimbind : — Eu cred că nu trebuiesc criticați, ci evidențiați, iar tovarășul căpitan felicitat. Noi nici n-am știut, iar acești tovarăși munceau ziua și noaptea din propria lor inițiativă ! Fără zarvă, au pus umărul acolo unde era mai greu, pentru că acolo au văzut un comunist... — Militarii simt că ceea ce fac comuniștii e bine. Se simt legați de noi. Ne urmează. Au încredere in noi. Erau cuvintele secretarului de partid. Cei din jurul mesei erau atît de antrenați în discuții că n-au observat cînd s-a deschis ușa și a intrat comandantul. — Aș avea o propunere — zise comandantul, anunțîndu-și sosirea. — Ar trebui să ținem o lecție in legătură cu însușirea mai bună a radio-tehnicii din înzestrare. Azi, mîine, începe zborul de iarnă... Comuniștii împărtășiră propunerea comandantului. Dar cui să i se încredințeze sarcina de a întocmi referatul ? S-a arătat că cel mai indicat ar fi căpitanul Stavrate, inginerul unității, fiind un om cu multă experiență, stimat și ascultat in mod deosebit de piloți și tehnicieni. Dar unii tovarăși erau "împotrivă, spunind că dînsul este prea ocupat cu pregătirea pentru zborul de iarnă și că, deși este cel mai indicat, ar fi bine totuși ca această sarcină să fie încredințată unui alt tovarăș, chiar și cu o pregătire mai slabă. Ascultând aceste păreri, secretarul de partid se simți cuprins de o neliniște apăsătoare. Nu înțelegea precis despre ce era vorba. Despre dorința de a nu epuiza forțele unui tovarăș... sau despre o orientare greșită ? Căpitanul Stavrate s-a ridicat greoi de pe scaun, rostind ferm : — Eu cred că aici este vorba de o sarcină de partid ! Dacă mi-o încredințați, o voi îndeplini ! Atît a spus, nimic mai mult. Sarcina a fost încredințată căpitanului Stavrate. Cuvintele lui simple au făcut să dispară dintr-odată din sufletul secretarului acea apăsare neplăcută. ...Așa e cind este vorba de o sarcină de partid. Comandantul, deodată, se adresă locotenentului Mihai. — Sergentul Cormuș e din escadrila dumneavoastră ? — Da. ’— Să vă povestesc ceva în legătură cu el și cu caporalii Toma și Grecu. Vin de la Comitetul Regional de Partid. Alaltăieri, cînd cei trei au plecat în concediu, lingă un orășel din regiune a luat foc un depozit de cherestea. Cind trenul se apropia, călătorii zăriră o fîșie ruginie in depărtare. Apoi deslușiră văpaia flăcărilor. Ostașii noștri urmăreau cu înfrigurare focul. Cind au ajuns in dreptul depozitului, Cormuș a ordonat scurt : — După mine, săriți ! Și cei trei ostași au sărit din goana trenului, pornind în fugă spre depozit. Sergentul a apreciat situația în cîteva clipe. — Desfacem stivele. Toma și Grecu la prima ! Urcați-vă și tăiați o breșă. Eu mă duc la a doua. Repede ! Și ostașii, timp de trei ore, au luptat cu flăcările salvînd mai multe vagoame de cherestea. Cormuș a fost grav rănit. S-a prăbușit în flăcări de la o înălțime de 7 m. Toma și Grecu au suferit arsuri de gradul II. Cînd m-am dus la spital să-i văd și l-am întrebat pe sergent de ce-au sărit din tren, el mi-a răspuns mirat: — Păi cine să sară dacă nu noi? Eu sînt candidat de partid. Toma și Grecu vor și ei demult să facă cerere. Și apoi, n-am făcut mare lucru.. Păcat că a ars auto cherestea ! Comandantul tăcu. Stărui o tăcere adîncă. ...Cormuș a sărit primul — pentru că cine altul să sară primul dacă nu un comunist? Cei doi l-au urmat. Prima recomandare pentru a deveni candidați de partid. • Au fost doar cîteva ore petrecute în biroul căpitanului Rusu, secretarul unei organizații de bază de partid. Timp scur pentru a cunoaște temeinic atiția oameni Dar de multe ori, chiar și două fraze, po caracteriza un om. O sântele îți dă posibilitate să vezi multe, nespus de multe La lumina unor scîntei am văzut și eu la această discuție fața frumoasă și tot mai frumoasă a comunistului. Aceste sântei ai luminat figura puternică, hotărîtă, curajoasă, încrezătoare, iubitoare de om, figura luminoasă a comunistului. Locotenent major D. SZILAGY1 POVESTIRE — zis el.