Apărarea Patriei, ianuarie 1956 (Anul 12, nr. 1-25)

1956-01-03 / nr. 1

2 * SPRE NOI VICTORII ÎN LUPTA PENTRU ÎNFLORIREA PATRIEI Prima zi de munca primele succese (De la corespondentul „Apărării Pa­triei“). — In ultimul minut al anului 1955, tinerii din brigada lui Nec­u Ion de la uzinele „Clement Gottwald" au ciocnit pentru succesele brigăzii și uzi­nei lor. Au ciocnit și hotărit ca în noul cincinal să nu precupețească nimic pen­tru a realiza planul procent cu procent, așa cum ne cere partidul. Toți din brigadă au hotărit să pășească în 1960 mai înainte ca acest an să sosească pe lume. Poate la ora cînd tipografii au cules aceste rînduri, Neclu Ion,­ Vlădescu Ște­fan, Toader Nicolae, și-au făcut bilan­țul în prima zi de activitate a acestui an. Vă spunem că pot fi mulțumiți. încă de la ora 12 ei, își îndepliniseră planul zilnic. Le dorim ca în ritmul acesta să muncească mereu. Cu siguranță că ho­­tărîrea lor de a păși în 1960 înaintea altora se va împlini. Azi ei au dat peste plan două motoare pentru tractoare. Pri­mele motoare— ale brigăzii lor — pen­tru cele ÎS.OOO­.OOO tone cereale. Ceferiștii dau bătălia pentru economii de combustibil Mecanicii și fochiștii de locomotive de la depoul C.F.R. Craiova au încheiat anul 1955 cu un bogat și rodnic bilanț de ac­tivitate ; ei au redus consumul specific de combustibil cu aproape 4,5 la sută, realizînd economii în valoare de 4 mili­oane lei. Noul an i-a găsit pe mecanicii Florea Constantin, Grigoraș Gheorghe, Marin Sîrgui, pe fochiștii Gh. Budescu, N. Orbu­­leț, Gh. Vădineanu și alții” la locurile lor de muncă. Remorcînd trenul de per­soane nr. 1.006, pe distanța Craiova-Bucu­­rești, mecanicul Florea Constantin și fochistul N. Budu au realizat o economie de combustibil de aproape 1.000 kg. Suc­cese, asemănătoare a obținut și mecanicul Gh. Grigoraș, care a redus consumul de combustibil cu 15 la sută. In prima zi de muncă din noul an, co­lectivul depoului C.F.R. Craiova a reali­zat economii de aproape 12.000 lei. Prin aplicarea metodei sovietice Klau­­s dia Baranovskaia și a altor metode so­vietice, ne vom strădui în acest an să realizăm un volum de economii cu 2,3 la sută mai mare decît cel dobîndit în 1955, și să îmbunătățim necontenit regularita­tea mersului trenurilor de călători și marfă. IUGA TRAIAN inginer șef, Depoul C.F.R. Craiova In anii celui de-al doilea cincinal, industria petroliferă va lua un puternic avînt. Producția de țiței va fi în 1960 cu 28 la sută mai mare ca în 1955, fo­rajul de explorare va crește cu 55-60 la sută, iar vitezele de foraj vor spori cu cel puțin 25 la sută. Directivele Congresului al II-lea al P.M.R. prevăd ex­tinderea forajului în regiuni noi, folosirea mai largă a metodelor avansate dezvoltarea folosirii gazelor de sondă, lucrări mari pentru menținerea presiunii de zăcămînt, modernizarea treptată a instalațiilor rafinăriilor, construirea de conducte magistrale pentru transportul a cel puțin 5 milioane tone țiței pe an, sporirea capacității de cracare etc. In 1960 țara noastră va dispune de o producție de 13,5 milioane tone țiței. 1<)55 1Q6C OI» WA • O sarcină de mare cinste Sînt învățător în regiunea Pitești, o regiune în care trista moștenire lăsată de regimul burghezo-moșieresc, bezna neștiinței de carte, a început să aparțină trecutului. Cadrele didactice piteștene se mîndresc cu unele realizări. Se mîn­­dresc, însă, mai ales cu mărețele pers­pective ale activității pe care o vor des­fășura în cel de al doilea cincinal. Față de numărul existent, în anii­ celui de al doilea cincinal numărul școlilor va creș­te cu 40 la sută, în așa fel ca să poată adăposti cu 30 la sută mai mulți elevi în școlile de 4 și 7 ani și cu 42 la sută mai mulți elevi în școlile medii teoreti­ce, tehnice și în școlile profesionale de meserii. In regiunea noastră, în școlar 1956—1957 vor lua ființă anul noi școli profesionale tehnice, ca de exemplu școlile de industrializare a lemnului, de textile, de pielărie, de siderurgie. Școli­le existente au fost înzestrate cu tot ma­terialul necesar, li s-au repartizat ca­drele de specialitate. Pentru buna desfă­șurare a procesului de învățămînt, încă în cursul acestei ierni se vor construi noi săli de clasă, ateliere, cantine și dor­mitoare. In anul 1956 analfabetismul va fi complet lichidat în regiunea noastră. Este o sarcină de cinste pe care o vom duce cu siguranță la îndeplinire. NICOLAE COSTEA învățător emerit 'APĂRAREA PATRIEI Hidrocentrala Sadu 5 a intrat în funcțiune Hidrocentrala Sadu 5, cea de a doua mare hidrocentrală construită în anii primului cincinal, rod al muncii entuziaste a muncitorilor din cadrul trusturilor 4 construcții și „Electromontaj“, a intrat în funcțiune. Sîmbătă, în ajunul noului an 1956, muncitorii acestei noi unități energetice au îndreptat pe noul drum — galeria principală de aducțiune și conducta forțată — apele învolburate ale rîului Sadu. La ora 22 hidrocentrala Sadu 5 a început să producă energie electrică cu întreaga sa capacitate.­­Agerpres Trenul prieteniei GALAȚI. — In stața C. F. R. Larga Galați, telegraful vestește plecarea din gara Reni-U. R. S. S. a primului tren al prieteniei ce avea să sosească în țară în anul 1956 prin punctul de frontieră Galați, transportînd primele cantități de mărfuri. „La mulți ani!“, tradiționala urare a fost rostită limbile rusă și romînă cu acest prilej în de către fero­viarii sovietici și romîni. Din trenul prieteniei au fost descăr­cate în această zi peste 11 vagoane de material tubular, cite două vagoane de țagle, tablă, laminate de aramă, numeroase utilaje. In același timp a fost executată ope­rația de transbordare a cinci vagoane cu mărfuri diferite, destinate R. P. Bulgaria (Agerpres) La Combinatul siderurgic „Gh. Gh­eorghiu-Dej“ La Combinatul siderurgic "­ „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara­, prima zi de munca a anului 1956 s-a desfășu­rat sub semnul hotărîrii siderurgiștilor de a dezvolta succesele obținute anul trecut, pentru îndeplinirea sarcinilor ce reies din Directivele celui de al doilea plan cincinal. Chiar în prima zi a a­­cestui an, jurnaliștii de la furnalul auto­mat nr. 6 au topit cu 1,89 la sută mai multă fontă peste prevederile planului. Colectivul de oțeluri de la oțelăria spe­cială a Combinatului — care și-a reali­zat sarcinile primului cincinal încă din luna iulie a anului trecut și au dat peste planul anului 1955 cu 11,3 la sută mai mult oțel special — au realizat planul de producție în prima zi de lucru a a­­cestui an în proporție de 113,7 la sută. Și de data aceasta echipele de oțeluri conduse de prim-topitorii Florian Haiduc și Pascu Omotă au obținut cele mai im­portante realizări. La cuptorul nr. 4 de la oțelăria Sie­mens-Martin, brigăzile de tineret condu­se de prim-topitorii Vaier Lăbuneț și Aurel Stanciu au dat anul trecut, peste sarcinile de plan, mii de tone de oțel. In prima zi a noului an, oțelari­­i acestui cuptor au obținut o depășire a planu­lui de 7,50 la sută. Pe întreaga oțelă­­rie Siemens-Martin, planul zilei de 1 ia­nuarie 1956 a fost realizat în proporție de 101,5 la sută. In ziua de 1 ianuarie, prima zi de lucru din cel de al doilea plan cincinal, laminatorii și-au realizat planul pe întreaga secție în proporție de 101,48 la sută. Schimbul condus de Gheorghe Andrășescu a dat în această zi cu 10,22 la sută mai multe laminate peste preve­derile planului. Textiliștii continuă întrecerea La intrarea în primul schimb din noul an, textilistele de la fabrica „Tri­cotajul Roșu“ s-au adunat în clădirea unde se află ceasul de pontaj. Ele Și-au urat un an nou fericit, apoi au povestit cum au petrecut de revelion, ce cadouri au primit, câ­ de îmbelșugată le-au fost casa, masa. In curtea fabricii le-a întîmpinat o mare lozincă scrisă cu litere roșii : „La mulți ani 1956! Să pornim cu eforturi sporite în munca pentru realizarea pla­nului de producție !“ Și textilistele au pornit cu avînt în noul an. In prima zi, cînd a sunat si­rena, au mers toate mașinile. Atunci a început marea întrecere pentru realiza­rea celui de al doilea plan cincinal. La secția interior te întîmpină zum­zetul mașinilor. Și aci sînt afișate lo­zinci cu urări. Muncitorii controlează mașinile și din cînd în cînd se șterg de­ scaune cu niște perii moi. Iat-o pe tînăra Elisabeta Puzdrea. Chiar de di­mineață ea a primit diploma de onoa­re de fruntașă în producție. In prima zi a noului an ea a înregistrat depă­șiri de normă de aproape 50 la sută. La secția kerenstuk, sulurile se în­carcă văzînd cu ochii cu mătase mila­neză pentru lenjerie, cu mătase plușa­tă pentru bluze și cu mătase pentru per­dele. Fruntașa în producție Catinca Fărcășeanu, care lucrează la aceste pro­duse, a depășit norma în cele 8 ore din prima zi de lucru cu aproape 15 la sută și a dat produse de bună calitate. ...Textiliștii de la „Tricotajul Roșu“ au pornit marea întrecere pentru reali­zarea celui­­ de al doilea cincinal, au pornit lupta pentru a da oamenilor muncii tricotaje mai multe și de mai bună calitate. R. STANESCU Vrem să dobîndim o recoltă mai bogată Locuitorii comunei Bălești au încheiat anul 1955 cu rezultate frumoase în mun­că. Media recoltei de porumb boabe la hectar a fost de aproape 2200 kg., deși au existat și unele condiții grele de lucru la cîmp. 33 de familii de țărani muncitori din comuna noastră, printre care Ion Bo­­șoiu, Nicolae Spineanu, Gh. Spineanu și alții, au pus bazele întovărășirii agricole „Timpuri noi“. Muncindu-și pămîntul laolaltă, țăranii întovărășiți au obținut o producție de a­­proape 3000 kg. porumb boabe la hec­tar. Valorificîndu-și surplusul de produse agricole prin cooperativă, numeroși ță­rani muncitori și-au cumpărat cărămidă, țiglă, tablă, construindu-și case noi; al­ții și-au cumpărat biciclete și alte lu­cruri trebuincioase uzului casnic. Locui­torii comunei Bălești au redat agricul­turii, prin desțelenire, o suprafață de a­­proape 20 pogoane teren neproductiv. „Vrem ca în anul care începe să depă­șim ceea ce am dobîndit pînă în prezent. Din lucrările celui de al doilea Congres al partidului am desprins sarcinile mari ce ne stau în față în lupta pentru asigu­rarea belșugului poporului muncitor“. Țăranii muncitori din comuna Bălești, raionul Tîrgu­ Jiu, sînt hotărîți ca în 1956 să depășească producția de cereale cu 25 la sută față de anul 1955, și să obțină o medie pe comună de 1800 kg. grîu la ha. și 2700 kg. porumb.. Membrii întovărășirii agricole „Tim­puri noi" s-au hotărit ca în anul 1956 să transforme întovărășirea agricolă în gos­podărie colectivă. Vom traduce în viață sarcinile ce ne revin. Vrem ca alături de ceilalți țărani muncitori din cuprinsul raionului să contribuim și noi la îmbunătățirea apro­vizionării populației, la asigurarea fa­bricilor cu materia primă necesară NICOLAE MALAIESCU Secretarul organizației de partid din comuna Bălești, raionul Tîrgu-Jir ._____________________________________________ Marți 3 Ianuarie 1956 Nr. î (2921) Plecarea unor membri ai delegațiilor partidelor frățești care au participat la cel de-al II-lea Congres al P. M. R. Sîmbătă dimineața a părăsit Capitals tovarășul Désiré Trifaux, membru al Comitetului Central al Partidului Comu­nist din Belgia, secretar al Federației de partid din Charleroi, membru al de­legației Partidului Comunist din Belgia, care a participat ca invitată la lucrările celui de al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de Iov. A. Măm­­­ășan, locțiitor al ministrului Afaceri­lor Externe. Luni dimineața au părăsit Capitala tovarășii Edgar Woog, secretar general al Partidului Muncii din Elveția, și Karl Odermatt, membru al C.C. al Par­tidului Muncii din Elveția, redactor șef al ziarului „Vorwärts“, membrii dele­gației Partidului Muncii din Elveția care a participat ca invitată la lucrările celui de al II-lea Congres al Partidului Mun­citoresc Romîn. In Gara de Nord, oaspeții au fost sa­lutați la plecare de tovarășii Petre Bo­­rilă,­ C. Scarlat, I. Gh. Maurer, Șt. Cruce­­ru și alții. Luni dimineața au părăsit Capitala to­varășii Alfred Jensen, vicepreședinte al Partidului Comunist din Danemarca, Jo­­hanes Marinus Poulsen, membru în Bi­roul Politic al Partidului Comunist din Da­nemarca, membrii delegației Partidului Comunist din Danemarca, și Antti August Timonen, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Finlanda, dele­gatul Partidului Comunist din Finlanda, care au participat ca invitați la lucrările celui de al 2-lea Congres al P.M.R. Pe aeroportul Băneasa, oaspeții au­ fost salutați la plecare de tovarășii Șt. Voitec, M. Roșianu, Șt. Voicu, M. Suder, Gh. Fericeanu. * Vizitele unor delegații care au participat la Congresul P.M.R. Sîmbătă dimineața, delegația Partidului Comunist din­ Danemarca, în frunte cu to­varășul Jensen Alfred, vicepreședinte al Partidului Comunist din Danemarca, și delegatul Partidului Muncitoresc Pro­gresist din Canada, tovarășul Tim Buck, secretar general al Comitetului Național al Partidului Muncitoresc Progresist din Canada, care au participat la lucrările celui de al II-lea Congres al P.M.R., au vizitat Fabrica de confecții ..Gh. Gheor­ghiu-Dej“. Delegații au fost întîmpinați de tov. J. Steinbach, directorul fabricii, Ioana Boga, secretara comitetului de partid, reprezentanți ai comitetelor sini­dicale și U.T.M. și de muncitori fruntași în producție. In aceeași dimineață, oaspeții au vizi­tat Combinatul poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin" Delegațiile Partidului Comunist din Is­rael, Partidului Comunist din Norvegia și Partidului Tudeh din Iran, care au participat la lucrările celui de al 2-lea Congres al P.M.R., au făcut luni după amiază o vizită la Palatul Pionierilor din Capitală. Pionierii prezenți au făcut oas­peților o primire călduroasă. Oaspeții au vizitat sălile Palatului, interesîndu-se de activitatea pionierilor în diferite­ cercuri științifice, literare, muzicale etc. Ei au asistat cu acest prilej și la desfășurarea uneia din serile „Carnavalului pionieri­lor". In tot timpul vizitei, delegații par­tidelor comuniste frățești au fost înconju­rați cu deosebită dragoste și atenție de pionieri. Delegația Partidului Popular Revolu­ționar Mongol în frunte cu tov. Combin Cimici, membru al C. C. al Partidului Popular Revoluționar Mongol, redactor șef al ziarului „Unen", care a participat ca invitată la lucrările celui de al II-lea Congres al P.M.R., a vizitat în cursul zilei de sîmbătă Muzeul, Peleș, Muzeul Doftana și Rafinăria nr. 1 din Ploești. x ★ Trăgătorii romîni s-au reîntors din R.P. Chineză Zilele trecute s-a reîntors in Capitală, venind din R. P. Chineză, delegația tră­gătorilor romîni care a participat la ma­rele concurs internațional de tir de la Pekin In legătură cu vizita în R. P. Chineză maestrul emerit al sportului Iosif Sîrbu și-a împărtășit impresiile unui corespon­dent al agenției „AGERPRES“ „Trăgătorii romîni au făcut o minunată călătorie în R. P. Chineză — a spus Io­sif Sîrbu. In timpul vizitei noastre, care a durat mai­ bine de o lună, am avut pri­lejul să vizităm orașele Pekin, Canton, Sangai și Hanceu, fiind impresionați de frumusețea clădirilor monumentale și de munca pașnică de reconstrucție a­­ poporu­lui chinez. Peste tot am fost­­ întîmpinați cu multă căldură și prietenie de locui­tori, care au arătat un interes deosebit pentru delegația sportivilor din R.P.R. După concursul de la Pekin, delegația trăgătorilor romîni a fost invitată să vi­ziteze satul Lao San din­­ provincia Hu­nan, unde s-a născut marele conducător al poporului chinez, Mao Tze-dun. Aici am avut posibilitatea să vedem casa unde a copilărit Mao Tze-dun, astăzi transfor­mată în muzeu istoric. De asemenea am vizitat locuri istorice și muzee ce cu­prind materiale documentare, privind lup­ta de eliberare a poporului chinez, con­dus de Partidul Comunist Chinez. Marele concurs internațional de tir de la Pekin a scos în evidență frumoasele posibilități ale trăgătorilor chinezi. In spe­cial mă refer la echipa feminină a R. P. Chineze, care a înregistrat rezultate de valoare internațională. Poligonul unde s-a desfășurat concursul este așezat într-o ad­mirabilă poziție și dispune de o serie de instalații dintre cele mai moderne. Este unul din cele mai frumoase poligoane pe care le-am văzut pînă acum, înainte de a începe concursul, în­­ ca­drul festivității de deschidere, tss.g,£torii participanți la acest concurs au avut pri­lejul să aibă în mijlocul lor pe președin­tele Mao Tze­dun și pe­­ vicepreședintele R. P. Chineze, Ciu De Trăgătorii romîni nu­ vor putea uita niciodată excepționala­ primire ce le-a fost făcută de poporul chinez și minunatele zile petrecute în R. P. Chineză“ Știri și rezultate La 5 ianuarie vor continua pe patinoa­rul „Avintul“ din Miercurea Ciuc între­cerii­ , din cadrul ultimei etape a compe­tiției de hochei pe gheață ,„Cupa 30 De­cembrie“­. Cu acest prilej se va desfășura jocul decisiv pentru stabilirea cîștigătoa­­rei competiției între echipele C.C.A., cam­pioana tării, și Avintul Miercurea Ciuc. In celelalte meciuri se întîlnesc Știința Cluj — Progresul Gheorghieni și Metalul Orașul Stalin — Voința București La 1 ianuarie a avut loc în orașul la Vallette întilnirea internațională de fot­bal dintre echipele Kinizsi Budapesta și S. K. Beogradski Belgrad. Jocul s-a ter­minat cu scorul de 2-1 în favoarea echi­pei maghiare. Echipele Kinizsi și S. K. Beogradski se află în prezent intr-un tur­neu în insula Malta La 31 decembrie au avut loc în orașul Nantes întilnirea internațională de lupte clasice dintre echipele reprezentative ale U.R.S.S. și Franței. Net superiori, luptă­torii sovietici au obținut victoria cu sco­rul de 8-0. Căpitanul Rusu, un om de statură mij­locie, bine legat, cu trăsături regulate, par­curse cu privirea hotărîrea ultimei adunări generale, apoi răsfoi carnetul în care avea notate angajamentele comuniștilor. Lângă nu­mele locotenentului major Moraru făcu un semn cu creionul. Deodată se încruntă și-și ridică privirea din caiet, rostind cu glas scăzut : — Nu cred ! In clipa următoare, în biroul secretaru­lui de partid intră maiorul Șchiopu, apoi lo­cotenentul major Moraru și locotenentul Mihai. După cîteva secunde veni și căpita­nul Stavrate Maiorul, înalt, spătos, în scurtă de piele, își scoase casca de zbor, adresîndu-se vesel secretarului de partid: — Dacă nu ne va ierta ceafa, o să fiu silit să-mi montez și pe motocicletă un tablou de bord. Altfel sînt in pericol să ră­tăcesc Se așezară cu tofii în jurul mesei. Rusu, îmbrățișind cu privirea pe cei patru ofi­țeri, simți cum îl cuprinde un val de căl­dură. In ultimele săptămîni, seară cu sea­ră, la el în birou, se adună tot mai mulți comuniști. Vin fără să fie convocați. Se in­teresează de munca de partid, fac propuneri, cer sfaturi, critică. Și dacă te gindești că acum vreo cinci luni el stătea in astfel de seri mai întotdeauna singur cuc, zbătîn­­du-se cum sa procedeze ca munca să mear­gă m­ai bine ! Pe atunci, cînd căuta să an­treneze pe membrii de partid și chiar pe membrii biroului la îndeplinirea unor sar­cini, de multe ori primea răspunsul : — Asta e treaba ta ! Fă-o. De asta ești secretar. Secretarul de partid aștepta, furat de gîn­­duri. Maiorul Șchiopu începu să vorbească. — Știți că am sarcina să țin o lecție cu piloții în legătură cu cultura tehnică. M-am documentat. Am pregătit materialul necesar, dar... îmi vine foarte greu. Cu partea prac­tică mă încurc. Am venit să vă cer ajuto­rul- Mai bine zis, să-mi sprijiniți o propu­nere. " Cred că ar fi mai bine ca lecția să fie întocmită de un colectiv din care să facă parte și inginerul și navigatorul uni­tății. Eventual și un tehnician cu experien­ță — Cred că e justă propunerea dumnea­voastră. Mîine voi raporta tovarășului co­mandant și pînă la prînz aveți răspunsul aprobă căpitanul Rusu. — Să vă pun în temă cu îndeplinirea an­gajamentelor noastre, ale piloților — relue maiorul. — In ultimele cinci zile noi am respectat cu precizie lozinca „Să înde­plinim în fiecare zi întocmai tăbliței plan de zbor“. ...Astăzi însă, nu. A fost decalat programul Maiorul tăcu. Locotenentul major Moraru se mișcă pe scaun, pironindu-și pri­virea undeva, alături de bibliotecă. Și venea greu să asculte aceste cuvinte. Știa că despre el e vorba. In timpul misiunii, la un moment dat, a rămas fără legătură radio. Zbura în nori. Av­ea nevoie de cap compas. Casca răspundea cu un hulit răgușit la in­sistențele lui. Datorită acestui lucru a în­­tirziat 3 minute. Dar ce putea să zică el, Moraru, care înainte a avut abateri grave de la disciplina zborului ? Tovarășii cred poate că iarăși i-a revenit meteahna cea veche... Și s-a ținut cu dinții să nu se abată nici o iată de la regulile de zbor! Iar acuma... înghiți în sec de cîteva ori, apoi începu să vorbească încet. — Din cauza mea s-a decalat programul. Intîlni privirea liniștită, întrebătoare, a secretarului de partid• — Am rămas fără legătură radio. Nu pri­cep cum s-a întimplat... La decolare am con­­trolat. Mergea perfect. ... Mi-am pierdut cumpătul. Am­­ început să bijbii... Nu vroiam cu nici un preț să deviez! Secretarul rosti cu încredere : —­ Sunt convins de asta... Nu vă pun la îndoială cuvintele. Moraru reluă, vorbind întretăiat, de par­­că-și zmulgea cuvintele de undeva din a­­dineul inimii. — Știu că toți socotesc că din cauza mea s-a decalat cu trei minute planul. Unii cred poate că ...comportarea mea din ultima pe­rioadă a fost doar rezultatul pedepselor... și al sancțiunii de partid. Că de frică res­pectam regulile de zbor. Asta nu este ade­vărat! Eu vroiam să-mi repar greșala, con­vins că am greșit ! In vocea lui Moraru se simțeau frăminta­­rea și mîhnirea . — Eu vroiam ca în curînd să dovedesc or­ganizației de partid că m-am locuit de indis­ciplină. Și astăzi... Cine o să mă creadă că nu sînt eu vinovat ? •Cum aș putea dovedi ? Moraru stătea pe scaun, abătut, cu mîi­­nile sprijinite pe genunchi. In cameră era liniște. Deodată se auziră cîteva bătăi sfioase în ușă. Intră un soldat înalt, slab, cu combi­nezon de mecanic. Salută și privi în jur încurcat. Zărindu-l pe Moraru, tresări. — I­ caut pe tovarășul căpitan Rusu. — Sînt aici, tovarășe Rizea. Despre ce este vorba ? Secretarul de partid se apropie de­ soldat, întinzîndu-i mina. — Vreau să vă raportez o chestiune... Confidențial ? Soldatul ezită o clipă, apoi răspunse.­­ Nu. Căpitanul Rusu cercetă chipul tulburat al soldatului, apoi îi arătă un scaun. ■ Ia loc și povestește-ne despre ce este vorba Soldatul răminea mai departe in picioa­re, stingher, mutîndu-și greutatea corpului de pe un picior pe altul. Deodată își ridi­că capul și, privind către locotenentul ma­jor Moraru, zise repede — Eu sînt de vină ! Moraru, poate singurul care înțelese iz­bucnirea soldatului, se ridică în picioare, a­­gitat. Soldatul își lăsă ochii în jos, de par­­că-și pierduse hotărîrea. Continuă emoțio­nat : Sînt electrician de bord... Ar fi trebuit să descopăr defectul convertizorului ! Acuma la control am văzut că firele erau desprinse. Din cauza mea, tovarășul locotenent major a fost lipsit de legătura radio. Ridicîndu-și capul, Rizea mai spuse. — Nu vroiam să vin la dumneavoastră­. dar n-am avut liniște... Aici era lumină... Aici totdeauna e lumină. Am venit să spun­, la partid, că eu sunt de vină. Asta vroiam să vă raportez... Așa mi-au spus toți din escadrilă... mecanicii­­, să vin la partid și să spun. —­ Bine ai făcut că ai venit, tovarășe Ri­zea. Căpitanul Rusu rosti aceste cuvinte cu o modulație ciudată în glas. Maiorul Șchiopu privi uimit spre Rizea — Și zici că cei din escadrilă ți-au spus să vii ? — Da­­fectul . Dar de unde știau ei... chestia cu de­De la­ mine, eu le-am spus: De la dumneata... — Tovarășe maior — raportă soldatul Rizea, luind poziția — vă rog să-mi a­­probați să controlez in noaptea asta din nou instalația radio de pe 231... Eu aș vrea să zic... Șchiopu schimbase o privire cu secreta­rul de partid. — Bine, soldat Rizea. Iți aprob. Du-te. Chipul lui Rizea fu luminat de un zim­bet fugar. ...Secretar, căuta să deslușească gîndu­­rile tovarășilor din jurul lui. — Soldatul Rizea a venit la partid... n-avea liniște. Toți din escadrilă l-au sfă­tuit să vină la partid­.. începem să ne o­­bișnuim să venim la partid și atunci cînd avem bucurii și atunci cînd avem neca­zuri. E un lucru mare , înseamnă o mare încredere, inseamn­ă conștiință, dragoste față de partid. Moraru, cu fața însem­nată, asculta cu­vintele căpitanului Rusu. — Da. A venit la organizația de partid. Cum a spus : „Aici e lumină, întotdeauna e lumină“. Căpitanul Stavrate, care pînă acum as­cultase liniștit, interveni: — Nu numai Rizea e așa... Eu ii cunosc bine pe băieții de la avioane. De la un timp încoace nu-i mai poți rupe de la avioane. Tre­cerea la exploatarea de iarnă am terminat-o cu trei zile înainte de termen. Popa, Horvath Șoima, ca să-i numesc numai pe cei mai buni mă pisau în fiecare zi să le dau voie să lucreze și noaptea... — Și le-ați dat voie ? întrebă, stăpînin­­du-și cu greu zimbetul, maiorul Șchiopu. — Nou !... Dar... m-am trezit cu ei noap­tea lingă mine, la motoare. Ce era să fac ? Nu ziceau nimic. Puneau mina pe scule, și la muncă. — Păi... au urmat exemplul șefului lor. Căpitanul Stavrate se trezi deodată in­tr-o mare încurcătură. Se reși la față de parcă era prins asupra unui fapt necinstit. — Păi... trecerea trebuia terminată cu­ mai repede și cu­ mai bine !... Da ! Și eu nu i-am chemat să lucreze noaptea, dar cind au venit, ce era să fac ? Horvath mi-a zis direct : — ..Dar dumneavoastră de ce lucrați noaptea ?“ Eu i-am răspuns că mi-am angajat ca in cinstea Congresului să mai fac cîte ceva. Atunci, el mi-a dat un răspuns de nu mai aveam ce zice. „Și noi ne-am angajat“ — mi-a Așa s-a întimplat cu mecanicii mei... Dar să știți, tovarăși, că n-or să scape de critică ! Cu prima ocazie o să-i critic cu asprime —­ căută el să se desvinovățească.­­” Locotenentul Mihai, candidat de partid, interveni zimbind : — Eu cred că nu trebuiesc cri­ticați, ci evidențiați, iar tovarășul căpitan felicitat. Noi nici n-am știut, iar acești tovarăși mun­ceau ziua și noaptea din propria lor ini­țiativă ! Fără zarvă, au pus umărul acolo unde era mai greu, pentru că acolo au vă­zut un comunist... — Militarii simt că ceea ce fac comu­niștii e bine. Se simt legați de noi. Ne ur­mează. Au încredere in noi. Erau cuvintele secretarului de partid. Cei din jurul mesei erau atît de antre­nați în discuții că n-au observat cînd s-a­ deschis ușa și a intrat comandantul. — Aș avea o propunere — zise coman­dantul, anunțîndu-și sosirea. — Ar trebui să ținem o lecție in legătură cu însușirea mai bună a radio-tehnicii din înzestrare. Azi, mîine, începe zborul de iarnă... Comuniștii împărtășiră propunerea co­mandantului. Dar cui să i se încredințeze sarcina de a întocmi referatul ? S-a arătat că cel mai indicat ar fi căpi­tanul Stavrate, inginerul unității, fiind un om cu multă experiență, stimat și ascultat in mod deosebit de piloți și tehnicieni. Dar unii tovarăși erau "împotrivă, spunind că dînsul este prea ocupat cu pregătirea pen­tru zborul de iarnă și că, deși este cel mai indicat, ar fi bine totuși ca această sarcină să fie încredințată unui alt tovarăș, chiar și cu o pregătire mai slabă. Ascultând aceste păreri, secretarul de par­tid se simți cuprins de o neliniște apăsă­toare. Nu înțelegea precis despre ce era vorba. Despre dorința de a nu epuiza for­țele unui tovarăș... sau despre o orientare greșită ? Căpitanul Stavrate s-a ridicat greoi de pe scaun, rostind ferm : — Eu cred că aici este vorba de o sar­cină de partid ! Dacă mi-o încredințați, o voi îndeplini ! Atît a spus, nimic mai mult. Sarcina a fost încredințată căpitanului Stavrate. Cuvintele lui simple au făcut să dispară dintr-odată din sufletul secretaru­lui acea apăsare neplăcută. ...Așa e cind este vorba de o sarcină de partid. Comandantul, deodată, se adresă locote­nentului Mihai. — Sergentul Cormuș e din escadrila dum­neavoastră ? — Da. ’— Să vă povestesc ceva în legătură cu el și cu caporalii Toma și Grecu. Vin de la Comitetul Regional de Partid. Alaltăieri, cînd cei trei au plecat în concediu, lingă un orășel din regiune a luat foc un depozit de cherestea. Cind trenul se apro­pia, călătorii zăriră o fîșie ruginie in de­părtare. Apoi deslușiră văpaia flăcărilor. Ostașii noștri urmăreau cu înfrigurare fo­cul. Cind au ajuns in dreptul depozitului, Cormuș a ordonat scurt : — După mine, săriți ! Și cei trei ostași au sărit din goana tre­nului, pornind în fugă spre depozit. Ser­gentul a apreciat situația în cîteva clipe. — Desfacem stivele. Toma și Grecu la prima ! Urcați-vă și tăiați o breșă. Eu mă duc la a doua. Repede ! Și ostașii, timp de trei ore, au luptat cu flăcările­­ salvînd mai multe vagoam­e de cherestea. Cormuș a fost grav rănit. S-a prăbușit în flăcări de la o înălțime de 7 m. Toma și Grecu au suferit arsuri de gradul II. Cînd m-am dus la spital să-i văd și l-am întrebat pe sergent de ce-au sărit din tren, el mi-a răspuns mirat: — Păi cine să sară dacă nu noi? Eu sînt candidat de partid. Toma și Grecu vor și ei demult să facă cerere. Și apoi, n-am făcut mare lucru.­. Păcat că a ars au­to cherestea ! Comandantul tăcu. Stărui o tăcere a­­dîncă. ...Cormuș a sărit primul — pentru că cine altul să sară primul dacă nu un co­munist? Cei doi l-au urmat. Prima reco­mandare pentru a deveni candidați de par­tid. •­ Au fost doar cîteva ore petrecute în bi­roul căpitanului Rusu, secretarul unei or­ganizații de bază de partid. Timp scur pentru a cunoaște temeinic atiția oameni Dar de multe ori, chiar și două fraze, po caracteriza un om. O sântele îți dă po­sibilitate să vezi multe, nespus de multe La lumina unor scîntei am văzut și eu la această discuție fața frumoasă și tot mai frumoasă a comunistului. Aceste sântei ai luminat figura puternică, hotărîtă, curajoa­să, încrezătoare, iubitoare de om, figura lu­minoasă a comunistului. Locotenent major D. SZILAGY1 POVESTIRE — zis el.

Next