Apărarea Patriei, iulie 1956 (Anul 12, nr. 154-179)
1956-07-22 / nr. 172
■ Pentru patria noastră, Republica Populara Romînă / Sărbătoarea poporului frate polonez In fiecare an, la 22 iulie, poporul polonez și, alături de el, toate popoarele iubitoare de pace sărbătoresc tradiționala zi a eliberării Poloniei. In urmă cu 12 ani, pe la jumătatea lunii iulie 1944, pe pămîntul Poloniei au pășit primele unități ale Armatei Sovietice eliberatoare. Ostașii sovietici și ostașii unităților patriotice poloneze formate pe teritoriul Uniunii Sovietice, izgonind pe ocupanții hitleriști, au sfărîmat jugul sub care gemea poporul polonez, deschizînd în viața Poloniei un nou capitol, luminos, măreț. Bucurîndu-se de ajutorul frățesc multilateral al poporului sovietic și de colaborarea cu țările de democrație populară, poporul polonez sub conducerea partidului a obținut mari succese în opera de dezvoltare a patriei sale. Muncind cu abnegație, el a lecuit rapid rănile războiului și a trecut la construcția planificată a economiei sale naționale. A luat mare amploare în special dezvoltarea industriei grele a țării. Polonia se numără astăzi în rîndul țărilor cu o puternică industrie, putîndu-se compara cu vechi mari puteri industriale ca Franța și chiar Anglia. In cursul îndeplinirii planului de 6 ani s-au obținut succese importante în opera de transformare socialistă a țării, în opera de lichidare a înapoierii economice seculare, moștenită de la capitalism. Astfel, în acești ani a fost construit marele combinat siderurgic „V. I. Lenin“ de la Nowa Huta, a cărui capacitate de producție va atinge după anul 1960 circa 3 milioane tone de oțel anual. In industria chimică au fost construite combinatele moderne de la Radzierzyn și Oswiecim. In acest an va fi pusă în funcțiune fabrica de sodă din Janikow — cea mai mare din Europa. In ultimii 6 ani, producția globală industrială a Poloniei a crescut de 4,8 ori, iar producția calculată pe cap de locuitor — de circa 6 ori. Tot în această perioadă, ritmul mediu anual al sporului producției industriale a reprezentat în Polonia 18 la sută, în timp ce în Anglia, bunăoară, în cursul acelorași ani, el a fost de numai 3,5 la sută, iar în Franța — 5,3 la sută. Astfel, din punct de vedere al ritmului creșterii producției industriale, în perioada de după război Polonia se află pe primele locuri în Europa. Față de nivelul dinainte de începerea planului de 6 ani, Polonia produce azi de trei ori mai mult oțel, de 2,5 ori mai mult cărbune, de aproape 5 ori mai multă energie electrică, de 10 ori mai multe mașini și unelte agricole, de peste 2 ori mai mult ciment etc. A luat ființă o serie de noi ramuri industriale ca, de pildă, construcția de automobile, construcția de tractoare, construcțiile navale moderne, construcția de avioane etc. Și în domeniul agriculturii s-au făcut însemnați pași înainte în Polonia populară. Astfel, în anii planului de 6 ani, gospodăriile agricole de stat și cooperativele agricole de producție s-au dezvoltat mult, ele deținînd acum 23 la sută din totalul pămînturilor arabile ale țării. Partidul Muncitoresc Unit Polonez și guvernul R. P. Polone acordă o atenție deosebită satisfacerii nevoilor materiale și spirituale mereu crescînde ale celor ce muncesc. Sume importante sînt prevăzute pentru construcția de locuințe, școli, sanatorii, case de odihnă. Succese însemnate a obținut cultura poloneză, pusă în slujba construcției socialiste. In acest an, R. P. Polonă a pășit la îndeplinirea planului cincinal 1956_1960. Sarcinile fundamentale trasate de noul plan constau în dezvoltarea și mai departe a industriei grele, a agriculturii, în ridicarea nivelului de trai al poporului. Oamenii muncii polonezi au și început lupta pentru îndeplinirea prevederilor planului cincinal, obținînd primele succese. . Chezășia acestor succese, precum și chezășia înaintării continue pe calea construirii socialismului este, fără îndoială, întărirea tot mai puternică a alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, coeziunea de monolit a întregului popor polonez în jurul Partidului Muncitoresc Unit, Polonez și al guvernului popular.. Chezășie a succeselor continue ale poporului polonez sînt de asemenea acțiunile inițiate de partid și guvern, în lumina hotărîrilor Congresului al XX-lea al P. C. U. S., pentru lichidarea urmărilor cultului personalității care s-au făcut simțite și în Polonia, pentru îndreptarea greșelilor săvîrșite. In ultimul timp, din Inițiativa Partidului Muncitoresc Unit Polonez și cu sprijinul întregului popor are loc un vast proces de dezvoltare a inițiativei creatoare a maselor largi populare, de atragere a acestora la rezolvarea problemelor esențiale ale construcției socialiste, a legăturilor partidului de întărire cu masele — proces care fără îndoială este greu și complicat, dar foarte roditor. Discuțiile generale asupra noului plan cincinal, la care au participat mii de fabrici și uzine, discuții care au determinat îmbunătățirea planului, îmbunătățirea planificării economiei în scopul ridicării ei la un nivel mai înalt, schimbarea felului de muncă al organelor judiciare, procuraturii și organelor securității statului, mărirea competenței și atribuțiilor organelor locale ale puterii de stat, sînt numai cîteva din măsurile luate, care au mobilizat întregul popor la munca activă. Aceste măsuri sînt salutate cu bucurie de oamenii muncii din Polonia. Numai dușmanii Poloniei populare privesc cu ochi răi schimbările din viața țării. Poporul polonez întărește neîncetat prietenia și alianța cu marele popor sovietic, precum și cu popoarele întregului lagăr socialist, considerînd unitatea țărilor socialiste ca o cauză vitală a sa. După cum se știe, Uniunea Sovietică a acordat și acordă ajutor poporului polonez în toate domeniile de activitate. Poporul polonez a primit cu mare bucurie vestea că, U. R. S. S. va acorda ajutor Poloniei în domeniul folosirii energiei atomice în scopuri pașnice, lucru ce va contribui la grăbirea dezvoltării economiei naționale. Fără încetare se extind legăturile prietenești și colaborarea cu celelalte state democrat-populare. Pentru a-și putea consacra toate forțele cauzei înfăptuirii operei de construcție socialistă, poporul polonez are nevoie de pace. De aceea, politica externă de pace a guvernului R. P. Polone, politică întemeiată pe alianța trainică, de nezdruncinat, cu toate țările socialiste în frunte cu U. R. S. S., este sprijinită, și apărată de toți oamenii muncii polonezi. R. P. Polonă militează activ pentru relații de colaborare și cu toate celelalte țări. In anii puterii populare, prestigiul internațional al R. P. Polone a crescut fără încetare. Republica Populară Polonă este cunoscută ca o luptătoare consecventă pentru rezolvarea pașnică a problemelor internaționale nerezolvate — problema dezarmării, problema securității colective europene și problema Germaniei, problema comerțului internațional și, în general, a contactelor între Est și Vest. De asemenea, reprezentanții Republicii Populare Polone aduc o contribuție activă în cadrul Organizației Națiunilor Unite, cît și în alte organisme internaționale din care face parte R. P. Polonă, la lupta pentru micșorarea încordării internaționale, pentru apropiere , și colaborare între state. Nu este un secret pentru nimeni faptul că cercurile imperialiste turbează de mînie că țările socialiste, stăpîne pe soarta lor, obțin succese deosebite în construirea unei vieți fericite, în lupta pentru pace în lume. Aceste cercuri nu renunță la planurile lor războinice perfide, nu renunță la provocările lor. Evenimentele petrecute recent la Poznan sînt grăitoare în acest sens. Poporul polonez, însă, nu poate fi abătut din drumul său ; el a dat și va da riposta cuvenită tuturor provocatorilor, tuturor dușmanilor săi. împreună cu celelalte popoare frățești, poporul romîn trimite poporului polonez — cu prilejul marii sale sărbători — un cald salut de luptă. Popoarele celor două țări ale noastre, care în trecut au fost unite prin vechi legături de prietenie și care au avut de luptat împotriva aceluiași dușman — hitlerismul, astăzi își dezvoltă și mai departe, pe o nouă treaptă, această prietenie. Intre R. P. R și R. P. Polonă se dezvoltă continuu schimburile economice. De asemenea s-au statornicit strînse legături și în domeniul artei, științei și culturii. Unitatea dintre cele două popoare slujește cauzei socialismului, interesului păcii generale. • Alături de întregul popor, militarii Armatei noastre Populare felicită pe militarii Poloniei populare, poporul polonez, cu ocazia Zilei Renașterii Poloniei și le urează noi și însemnate succese în lupta pentru construirea socialismului și apărarea păcii. TELEGRAMA Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone, Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone, Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez VARȘOVIA Cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone, Prezidiul Marii Adunări Naționale, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne și Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn vă transmit dumneavoastră și întregului popor polonez sincere și călduroase felicitări. In cei 12 ani care au trecut de la eliberarea Poloniei, poporul polonez, preluînd puterea în mîinile sale și dobîndindu-și adevărata independență națională, a parcurs o cale glorioasă, obținînd victorii istorice în dezvoltarea economiei și culturii naționale. Aceste mărețe succese au fost repurtate sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, luptător credincios pentru apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru întărirea continuă a unității de nezdruncinat a marii familii a țărilor socialiste, pentru consolidarea prieteniei și colaborării între popoare. Poporul romîn nutrește pentru poporul frate polonez sentimente de profundă prietenie și-i urează noi succese în lupta pentru consolidarea cuceririlor sale și construirea societății noi, socialiste PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A R.P.R. CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMÎNE COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN I CENTRALĂ U JWt 'V ;> ? I r— #MRAREA PATRIEI £ -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------POLONIEI ANUL XII NR. 172 (3092) DuMINiCă 22 iULIe 1956 4 PAGINI — 20 BANI Citiți Telegrama președintelui Prezidiului Adunării Populare a R. P. Albania adresată tov. dr. Petru Groza TIRANA, 21 (Agerpres). A.T.A. transmite : țadji Lleshi, președintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Albania, a adresat următoarea telegramă președintelui Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, dr. Petru Groza. Poporul albanez, Prezidiul Adunării Populare a R. P. Albania și eu personal am aflat cu profundă mîhnire vestea despre boala dv. Vă dorim din toată inima însănătoșire grabnică astfel nicit să vu puteți continua munca rodnică, pentru binele patriei dv. și al păcii Recepție oferita de ambasadorul R. P. Polone la București Cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone — Ziua eliberării — Jan Izydorczyk, ambasador extraordinar și ministru plenipotențiar al R. P. Polone la București, a oferit sîmbătă seara o recepție la restaurantul Pescăruș. La recepție au luat parte tov. : Chivu Stoica, N. Ceaușescu, I. Chișinevschi, Al. Drăghici, C. Pîrvulescu, Ștefan Voitec, Al. Bîrlădeanu, S. Bughici, Gr. Preoteasa, acad. prof. dr. C. I. Parhon, M. Music, Constanța Crăciun, M. Florescu, acad. I. Murgulescu, ing. Popa Gherasim, Ion Dumitru, F. Gheltz, C. Loncear, Marcel Popescu, acad. M. Ralea, G. D. Safer, D. Simulescu, C. Teodoru, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești, artă și cultură, oameni de știință, reprezentanți ai presei romîne și străine. Au luat parte șefii unor misiuni diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Recepție cu prilejul sărbătorii naționale a Belgiei D-l Joseph de Bruyn, însărcinatul cu afaceri al Belgiei la București, a oferit sîmbătă seara o recepție în saloanele legației cu prilejul sărbătorii naționale a Belgiei. La recepție au participat : Chivu Stoica, Al. Drăghici, Șt. Voitec, Al. Bîrlădeanu, S. Bughici, Gr. Preoteasa, M. Music, ing. Popa Gherasim, acad. P. Constantinescu- Iași, C. Loncear, Marcel Popescu, acad. M. Ralea, Gh. D. Safer, D. Sirvulescu, C. Teodoru, C. Paraschivescu-Bălăceanu, Th. Rudenco, N. Anghel, M. Novac și alții. Au luat parte șefii unor misiuni diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă cordială.Agerpres' Ambasadorul R.P.R. în R. D. Vietnam a prezentat scrisorile de acreditare HANOI, 21 (Agerpres). ■ La 19 iulie a.c. Nicolae Cioroiu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.P.R. în R. P. Chineză și R. D. Vietnam, a fost primit de președintele R. D. Vietnam, Ho Și Min, căruia i-a înmînat scrisorile de acreditare. La solemnitatea predării scrisorilor a fost de față și Ung Van Khiem, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al R. D. Vietnam Cu acest prilej, Nicolae Cioroiu și Ho Și Min au rostit cuvîntări. Sosirea în Capitală a unui membru al parlamentului indian La invitația Institutului Romîn pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea, sîmbătă a sosit în Capitală dl. Raman Kelan Velagudhan, membru al parlamentului indian, ziarist, care ne va vizita țara. La sosirea pe aeroportul Băneasa, oaspetele Indian a fost întîmpinat de Gh. Vidrașcu, membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale, I. Bogdan, vicepreședinte al I.R.R.C.S., și alții. Vizitele delegației economice din R. F. Germană Membrii delegației Comitetului pentru schimburile cu estul — ,,Ostausschuss“—din Republica Federală Germană, care duc tratative cu o delegație română în cadrul Comisiei mixte prevăzută de convenția încheiată între „Agroexport“ și ..Ostausschuss“, au vizitat în cursul zilei de vineri Galeriile Naționale de Artă și au făcut o plimbare la Snagov. După o vizită pe Valea Prahoviei și la Orașul Stalin, membrii delegației „Ostausschuss“ vor continua luni în Capitală tratativele. (Agerpres) BĂTĂLIA STRÎNGERII RECOLTEI In toate regiunile țării munca de recoltare a păioaselor se desfășoară intens, întreaga viață a satelor s-a mutat pe ogoare. Oamenii lucrează ziua și noaptea. In timpul lor liber, militarii participă cu elan tineresc la bătălia strîngerii recoltei. In clișeu : Sergenții Trufașu Alexandru și V. Ion sînt fruntași în această muncă patriotică a strîngerii griului de pe ogoare. (Foto : ȘT. IONESCU) Sä. secens Pe cer, stelele au început să pălească. Cocoșii din sat, unindu-și glasurile într-un cor nedirijat, anunță ivirea zorilor. La răsărit apare o geană de lumină alungind fără drept de apel domnia întunericului. Dinspre comună se aud lătrat de cline și un zvon nedeslușit. A început o nouă zi de vară. Simfonia holdelor de aur Oamenii din echipa lui Trif lean, îmbrăcați în cămăși albe, s-au oprit lingă un lan de grîu, își aranjează coasele în cozile de lemn, își atașează greblele. Se așează în linie și încep „atacul frontal“ al lanului. — Dzin!... Dzin!... șuieră coasele-n vînt, zvîcnind fulgerător spre grămada de spice drepte din care mușcă lacom . șrrr ! șrrr ! Brațele se mișcă ritmic executînd, parcă la niște instrumente muzicale curioase, o simfonie nemaiauzită. — Dzin!... Dzinn!... răsună o strună subțire. — Șrrrr ! — răspund sunetele coardelor groase, în notă de bas. E simfonia holdelor de aur. Secerătorii înaintează neîncetat, urmăriți de cei care leagă snopurile. Minutele, secundele chiar, trec într-o muncă încordată. Trif Ioan, șeful echipei, care e mereu în frunte, se oprește puțin și-și leapădă cămașa. După el își scot cămășile și ceilalți secerători : Toader Aurel, Ghiorghiciuc Petre, Sîrbu Gheorghe și Grosu Dumitru. Apoi trag coasele cu gresia și pornesc din nou cu avînt. Soarele s-a ridicat binișor pe cer, revărsînd o căldură înăbușitoare. Razele lui, ca niște suliți de foc, ard necruțător fețele, mîinile și spatele oamenilor, innegrindu-le. Această muncă încordată, care trece oamenii prin adevărate băi de sudoare, se oprește doar cînd umbra lor aproape dispare de pe pămînt, înghițită parcă de dogoarea soarelui , de iulie care-i bate drept în creștetul capului. Orele s-au scurs repede... — Hăi! Hăi! Hădă hăi ! — Ce-i? E amiază. Munca încetează. Oamenii se retrag la umbră, mănîncă și apoi se odihnesc. Echipa lui Trif a depășit încă de acum norma zilei. Zece hectare au fost secerate E minunată după amiaza de vară Soarele coboară încet spre locul unde apune de milioane de ani. Cu toate acestea, căldura caniculara face ca aerul să se ridice în valuri tremurînde. Un balaur aleargă pe holdele de grîu, înghițind lanuri după lanuri. E o combină autopropulsată, S-4, condusă de combinerul Bozgan Gheorghe.. Un tînăr de vreo șaisprezece ani, Nagy Iosif, ajutorul combinerului, pe care acesta îl strigă simplu „lanț“, într-o cămașă cadrilată, plină de pete de ulei, privește atent la curelele și lanțurile de transmisie ale mașinii, n-are voie să se defecteze Nimic atîta timp cît e el de serviciu. Pe combină mai sînt trei oameni: Păun Ilie, care stă lingă scuturătoare, și Rusu Constantin împreună cu Costică Petre, care umplu sacii cu boabe. Combina intră pentru ultima oară în această zi în plan. Motorul uruie puternic și mașina complicată își începe din nou ospățul, în zornăit de fier. Rabatorul cu palete — un fel de limbă a acestui balaur modern — apleacă spicele de grîu spre aparatul de tăiere cu dinții ascuțiți — lamele de oțel — care se retează cu repeziciune, lăsîndu-le să cadă pe transportorul central. Combina murmură șited , cînd grămezile de spice dispar unele după altele în interiorul ei, trecînd prin transportorul oscilant pînă la tobă, și apoi pe scuturător. Aici, în interiorul combinei, boabele de grîu ies din spice și încep un dans zglobiu pe melodia motorului, sărind în sus și-n jos, în toate părțile. Apoi, despărțindu-se cu regret parcă de perechile lor nepotrivite, boabele de neghină, micuțe și pricăjite, cad istovite în buncher, stomacul mereu nesățios al combinei. In buncher, boabele, care parcă de-acum miros a pîine caldă, stau liniștite pînă sînt băgate în saci. Lanul de grîu a dispărut. Motorul combinei și-a încetat cîntecul. Patru oameni cu fețele arse de soare se adună în jurul lui Bozgan care face ultima socoteală. Zece hectare secerate. Griul de pe zece hectare treierat. Toate paiele balotate. Norma a fost cu mult depășită. Și-n timp ce soarele se lasă spre asfințit, oamenii își aprind mulțumiți dte o țigară. Pe cîmp, greierii cîntă neobosiți din țiterele lor, ființe ușuratice fără nici o treabă. O horă în amurg Se iasă seara cu zgomot îndepărtat de motoare, cu lătrături înfundate de crini, cu dangăt de clopote. Oamenii merg tăcuți, frînți de oboseala unei munci grele, mulțumiți însă că au făcut treabă bună. Poarta de lemn a gospodăriei așteaptă cu porțile deschise pe harnicii ei lucrători. De la bucătărie vine un miros ademenitor. Oamenii intră în dormitoare. Cei mai mulți se adună în jurul lui Dumitru Petre, care stă cu acordeonul lingă el. — Hai, zi-ne ceva frumos să ne meargă la inimă — îl roagă toți. Și-n văzduhul lii se strecoară la început sfioasă, apoi cu tonuri din ce în ce mai puternice și mai calde, o doină. Cîntecul răscolește inimile oamenilor. — Zdup! Zdup! Picioarele lui Moțoc Aurel și Vișan Toader parcă sînt niște sfîrleze. Toată lumea îi privește cu admirație. Ca atrași de un magnet, oamenii se apropie de cei doi dansatori. Din ce în ce mai mulți vor să joace. Picioarele bat tactul, nerăbdătoare. Un altul intră acum în joc. Frunză verde lemn uscat. Eu acia n-am jucat, Dar acuma am să joc Să stea soarele în loc Și luna să strălucească, Republica să trăiască. Și, ca la o chemare parcă, luna argintie și-a scos capul de după un nor, strălucind vesel pe cerul înstelat. In clădiri se-aprind luminile. Afară licăresc punctele roșii ale țigărilor. In depărtare, niște tălăngi, sună melancolic. E o seară de vară. Căpitan E. BOCK m CAMERA HĂRȚILOR Au auzit de camera hărților, locul unde se calculează drumul cel bun al navei, sau așa cum îl mai spun marinarii — „locul științei aplicate“, al navigației costiere, estimate și astronomice ? Să pătrundem în această cameră. E o cabină obișnuită aflată în suprastructura navei, dominată de o masă de navigație pe care se găsesc întinse în ordine hărți ale raioanelor maritime, raportoare diagramă, instrumente de navigație : echere, ghiare de compas, paralele etc. Pe pereții laterali din cabină întîlnești repetitorul girocompasului, corectorul automat al girocompasului, înregistratorul de drum, repetitorul lodiului înregistrează viteza navei, repecetitorul radiolocatorului și al radiogoniometrului. Acesta este mănunchiul de instrumente și aparate de care se servește ofițerul cu navigația în calcularea și trasarea drumului pe hartă. Mă aflam acum cîtva timp în camera hărților alături de locotenentul Florescu Vasile, ofițerul cu navigația de pe navă. Abia se crăpa de ziuă... Nava primise tocmai ordin să se deplaseze în larg pentru executarea unei trageri de artilerie asupra țintei navale. Ofițerul cu navigația și subordonații săi și-au pregătit din timp aparatele în vederea marșului. Urmărind cu atenție procesul de calcul din camera hărților aveam impresia că mă aflu într-un adevărat Institut ingineresc unde se întocmesc planuri, se execută calcule. Il admiram pe acest om, care a terminat nu demult cursurile Școlii Superioare de Marină, ce-și continuă specialitatea pe una din navele fruntașe ale flotei noastre... Ofițerul cercetează cu atenție harta raionului unde navtigăm. Farul mare rămîne în urmă. Prova taie semeț val după val. Drumul luat din bază trebuie ținut cu cea mai mare exactitate, cu exactitate matematică. Așa o pretinde comandantul navei, așa o cer regulile de navigație. La comandă e liniște. Locotenentul navigator iese din camera hărților și se duce în bordul tribord pe pasarelă. Se apropie de repetitorul giro pe care e instalată o alidadă cu lunetă (aparat optic de navigație pentru luarea relevmentelor), se întoarce apoi din nou la locul de lucru și înseamnă ceva pe hartă. Execută navigația costieră. Cele două relevmente luate la obiecte cunoscute de pe coastă sînt trecute pe hartă cu ajutorul echerului raportor, Indicînd astfel punctul navei. După citeva ore, portul și litoralul dispar după orizont, împrejur și în depărtare zărești numai întindere de apă. Pe cerul senin nu se văd aștri. Soarele e gata să se ridice de pe umerii orizontului. In asemenea situație, mijlocul cu care se orientează nava pe drumul apelor este navigația estimată. In funcție de viteză și timp, determinînd spațiul parcurs cu ajutorul sodiului ce indică precis distanța parcursă de navă, ofițerul cu navigația calculează drumul navei S-au parcurs 25 de mile marine, încă puțin și ne apropiem de locul unde se via desfășura tragerea. Deodată, servantul din cabina radiolocatorului anunță prin portavoce „Alo comanda! Relevment adevărat 75 grade. Distanță 70 cabluri (aproape 13 kilometri). Țintă“. Tunurile așteaptă pregătite ordinul deschiderii focului. Comandantul navei ordonă ofițerului cu navigația determinarea drumului și vitezei țintei. Calculul continuă și de astădată. Echipa pentru determinarea elementelor intră în funcțiune. Ea îl sprijină efectiv pe ofițerul navigator. Din aceasta fac parte : ofițerul secund, telemetriștii, un cronometror. Pe masa de navigație se află de astă dată raportorul diagramă (tablou pentru calcularea vitezei țintei). Motrozul cronometror comunică din 30 în 30 de secunde „stop“, în timp ce ofițerul secund ia relevmente exacte la țintă pe care le comunică în camera hărților. Telemetriștii măsoară și ei distanțe pe care le raportează încontinuu: întregul proces de calcul i se subordonează ofițerului cu navigația, care, în funcție de elementele primite, cu experiența și capacitatea sa, determină pe raportorul diagramă drumul și viteza țintei. Procesul de calcul pe care l-am descris aci a ținut doar puțin timp. Cifrele sînt calculate cu o repeziciune uimitoare. După ce se determină drumul pentru ocuparea poziției favorabile de tragere, vocea comandantului se împrăștie din nou pe toată nava. Artileriștii deschid focul. Nava se transformă într-o cetate întărită de foc. In tot acest timp, ofițerul cu navigația nu stă măcar o clipă. Soarele pare aninat deasupra vîrfurilor de catarge. E la înălțimea care permite începutul navigației astronomice. Cu ajutorul sextantului, navigatorul măsoară înălțimea soarelui,citind în același timp ora la cronometru. După 20 de minute, operațiunea se repetă. In fața noastră apare din ce în ce mai clar configurația litoralului ce sclipește ca argintul, intrările golfurilor străjuite de malurile abrupte de calcar, coșurile de fabrici din orașul-port și clădirile înalte. Navigația s-a desfășurat în bune condiții. Calculele matematice l-au ajutat pe ofițerul navigator să nu se abată de la drumul ordonat. Nava și-a îndeplinit misiunea. Locotenentul Florescu, ofițerul cu navigația, omul acesta ce a terminat nu demult cursurile Școlii Superioare de Marină, pe care l-am admirat de-a lungul itinerariului parcurs pentru rutina și rapiditatea în calcul, a pus în practică toată capacitatea sa de muncă, muncă grea de navigator calificat ce-și iubește cu pasiune specialitatea. Locotenent major V. LUPU locurile balcanice de atletism BELGRAD, 21 (Agerpres). In ziua a doua a Jocurilor balcanice de atletism, timpul frumos, însorit, a atras peste 20.000 de spectatori în tribunele Stadionului Armatei din Belgrad. Rezultatele au fost mai bune decît în prima zi, înregistrîndu-se patru noi recorduri balcanice și mai multe recorduri naționale. Atletul romîn Ilie Savel a cucerit titlul de campion balcanic la proba de 400 m, garduri cu timpul remarcabil de 51,6/10, doborînd în același timp recordul țării și recordul balcaniadei. In ansamblu, echipa noastră s-a comportat meritoriu cu excepția aruncătorilor de ciocan și a săritorilor în lungime care au obținut rezultate sub posibilitățile lor. După ziua a doua, formația noastră continuă să ocupe locul doi, distanțîndu-se apreciabil de echipa bulgară care ne urmează pe locul al treilea, în timp ce Iugoslavia conduce cu un avans de 13,5 puncte. In celelalte probe s-au remarcat atletul grec Papavasiliu, cîștigătorul cursei de 3.000 m. obstacole, și iugoslavul Mugosa, învingător la 1500 m. plat. Iată rezultatele tehnice: 400 m. garduri finală: 1. Ilie Savel (R.P.R.) 51”6/10; (nou record balcanic și al R.P.R.) 2. Stănel (R.P.R.) 52”7/10; 3. Osguder (Turcia) 53”4/10. 1500 m. ; 1. Mugoșa (R.P.F. Iugoslavia) 3’47” (record balcanic) ; 2. Murat (R.P.F. Iugoslavia) 3’47”6/10; 3. Constantinidis (Grecia) 3’48”. Atletul romîn Bîrdău a ocupat locul 5 cu timpul de 3’50” (nou record R.P.R.); 3000 m. obstacole: 1. Papa Vasiliu (Grecia) 8’56” (record balcanic și al Greciei); 2. Bădici (R.P.R.) 8’56”6 10 (record romîn); 3. Strzelbinszki (R.P.R.) 8’59”. Lungime: 1. Savici (R.P.F. Iugoslavia) 7,32 m. (record balcanic); 2. Zlatkov (R. P. Bulgaria) 7,17 m.; 3. Stiropulos (Grecia) 7,07 m.; Ciocan, Berziak (R.P.F. Iugoslavia) 56,58 m.; 2. Krumov (R. P. Bulgaria) 56,54 m.; 3. Rășcănescu (R.P.R.) 54,95 m.; Ștafeta 4x100 m.; 1. R. P. Bulgaria 41”7/10; 2. R.P.R. 41” 9/10 ; 3. R.P.F. Iugoslavia 41”9/10; 4. Grecia 42”8/10; 5. Turcia 49” 3/10; 200 m; plat semifinale: seria I-a 1. Kolev (R.P.R.) 21 ”8/10; seria a doua: 1. Wissenmayer (R.P.R.) 22”2/10; 400 m; plat semifinale: seria I-a: 1. Filis (Grecia) 48”7/10; Sudrigean (R.P.R.) 48”8/10 ; seria a doua: 1. Savel (R.P.R.) 48” (cel mai bun timp de la recordul lui Moina 47”8/10). 110 m. garduri serii: seria 1-a: 1. Lorger (R.P.F.I.) 14”9/10; 2. Păunescu (R.P.R.) 15”6/10; seria a doua: 1. Kaburov (R.P.R.) 15”2/10; 2. Stănel (R.P.R.) 15”5/10. Clasamentul pe țări după ziua a doua: 1. R.P.F. Iugoslavia 85,5 puncte ; 2. R. P. Romînă 73 ; 3. R. P. Bulgaria 61; 4. Grecia 34; 5. Turcia 8;5. Cea de a 15-a ediție a Jocurilor balcanice de atletism se încheie astăzi după amiază. Din activitatea unor cercuri de cercetări științifice La Academia Militară „I.V. Stalin“, activitatea cercurilor de cercetări științifice ale ofițerilor elevi a luat un mare avînt. Astfel, în facultatea condusă de ofițerul Pavlovski Nicolae, cele cîteva cercuri de cercetări științifice ale ofițerilor elevi au desfășurat, în ultimul timp, o activitate rodnică. Zilele trecute, în cadrul cercului de cercetări științifice nr. 2 al cărui președinte este ofițerul Ionescu Gheorghe, ofițerul Lavric Ioan a prezentat o comunicare documentată asupra apărării antitanc în lupta de apărare. Expunerea a fost ascultată cu mult interes de către participanți, iar discuțiile care au urmat au scos în evidență probleme interesante. Nu tot același lucru se poate spune despre comunicarea ofițerului Bratu Gheorghe care, deși trata un subiect foarte interesant, nu a fost la înățimea cerințelor unui cerc de cercetări științifice, Căpitan I. TURCITE