Apărarea Patriei, noiembrie 1956 (Anul 12, nr. 257-281)

1956-11-01 / nr. 257

* J^ensru paf na noasïrô, RépùbiicpzfJ^^h^xvRômftÿQ\ f Z ”—:—r~ '—'—H—"jarröwcicu" iAji—j­^rAPARAREA PATRIE! Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XII Nr. 257, (3177) j Joi 1 noiembrie 1956 4 PAGINI — 20 BANI Munca politică de partid permanentă, vie și concretă In prezent continuă să se desfă­șoare , în armată adunări ale co­muniștilor pe M.U. și se pregătesc conferințele de partid. Ele consti­tuie un eveniment de seamă în via­ța organizațiilor noastre de partid, întrucit activizează masa membrilor de partid, analizează munca poli­tică de partid în strînsă legătură cu sarcinile pregătirii de luptă și po­litice. In adunările care s-au ținut pînă acum a trecut ca un fir roșu în discuții și rapoarte problema legă­turii organizațiilor de partid cu ma­sele de militari. Acest fapt dove­dește hotărîrea comuniștilor de a da viață uneia dintre cele mai însem­nate sarcini trasate de partid mem­brilor săi. Cel de-al doilea Congres al P.M.R. a subliniat că misiunea par­tidului este de a organiza inițiativa și energia maselor în vederea înde­plinirii­ sarcinilor construirii socia­lismului. Această misiune poate fi înfăptuită numai printr-o strînsă și neîntreruptă legătură a partidului cu masele. întărirea acestei legături constituie îndatorrea cea mai înaltă a organizațiilor de partid. Con­gresul al II-lea al P. M. R. a ce­rut organizațiilor de partid să ducă munca politică de masă în jurul problemelor arzătoare ale politicii partidului și ale situației interna­ționale, să lămurească toate proble­mele pe care le ridică membrii de partid și oamenii muncii nemembri de partid, mobilizîndu-i pentru în­frângerea dificultăților și îndeplini­rea sarcinilor în domeniul construc­ției economice. Desigur, această sarcină se în­deplinește prin munca fiecărui membru și candidat de partid, înce­­pînd cu cei care lucrează în munci de răspundere pe linie de partid și de stat. Este o sarcină de partid a cadrelor, cu munci de răspundere să ia regulat cuvîntul în fața oa­menilor muncii din întreprinderi, , sate, instituții, unități militare, pentru a le explica politica partidu­lui. Acei tovarăși al căror stil de muncă se caracterizează prin legătu­ra trainică cu cei ce muncesc sînt permanent în mijlocul acestora, îi învață și învață de la ei, îi ajută să-și lichideze lipsurile, să înfrîn­­gă greutățile, să-și îmbunătățească activitatea. Iubiți, și respectați de mase, a­­cești tovarăși pot să le influențeze ,și­ să le organizeze în vederea în­deplinirii în cele mai bune condiții a sarcinilor trasate de partid. Ast­fel se străduiește să lucreze ofițe­rul Coman Ioan, tovarăș apropiat de oameni. Militarii vin la el cu în­crederea că vor primi sprijin, că de propunerile lor juste se va ține sea­mă. Un stil asemănător de muncă îl caracterizează și pe ofițerul Băi­­san Aristide. El ajută cu experien­ța­ sa organele politice și organiza­țiile de partid, ține lecții și con­vorbiri cu matrozii, participă la ac­tivitățile culturale de pe nave. Munca în rîndul maselor cere co­muniștilor,­ și îndeosebi celor cu funcții de răspundere, modestie, temeinică pregătire ideologică și politică, spre a fi în măsură să se orienteze întotdeauna just. Trebuie totodată să caute să desprindă din munca oamenilor experiența pozi­tivă, s-o scoată la iveală, să o ge­neralizeze în celelalte subunități și unități. Iar cînd militarii îi prezintă propuneri, el să vadă în aceasta un act cetățenesc-patriotic, dorința de a contribui la îmbunătățirea muncii într-un domeniu sau altul; de aceea, să studieze cu atenție aceste pro­puneri, să se străduiască pentru pu­nerea lor în practică. Sarcina muncii politice de partid este să aducă operativ la cunoștin­ța maselor și să explice operativ și temeinic documentele de partid și de stat, pentru a mobiliza pe cei ce muncesc la îndeplinirea lor. Recent a apărut hotărîrea C.C. al P.M.R.,a Consiliului de Miniștri și a Con­siliului Central al Sindicatelor cu privire la îmbunătățirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor și a sistemului de pensii. Această hotărîre care aduce îmbunătățiri traiului oamenilor muncii trebuie făcută cunoscută întregului efectiv al Armatei noastre. Ea constituie un nou imbold în munca ostășească de fiecare zi a militarilor noștri. In munca politică de partid nu poate fi loc pentru îngîmfare, biro­cratizare, formalism. Acestea duc la ruperea de viață, de oameni, de realitate, la măsuri neeficace și dău­nează grav legăturii organizațiilor de partid cu oamenii. Intr-o adunare, a­­ comuniștilor dintr-o M.U. a fost criticat lucră­torul politic Crăciun Gh. pentru faptul că preferă în locul muncii vii în unități, cu­ oamenii, rezolvarea din birou a sarcinilor. Ca și cum în birou, între patru pereți, se hotărăsc soarta pregătirii de luptă și politice, întărirea ordinei și dis­ciplinei militare, asigurarea mate­rială a traiului trupelor ! O atitudine greșită are și ofițerul Orăviceanu Petre, instructor de partid, care, pentru prostul obicei de a respinge propunerile, de a opri pe comuniști să dezvăluie în adunări diferite lipsuri, nu are prestigiu în fața or­ganizațiilor și membrilor de partid. Rar merge pe teren ofițerul Căli­­nescu M. E grăitor faptul că, timp de 10 luni, el n-a dat pe la nici una din organizațiile de bază de a căror instruire răspundea. Organele politice, organizațiile de partid și fiecare comunist în par­te trebuie sa lupte cu hotărîre îm­potriva politică, birocratismului în munca Cu oamenii trebuie dusă muncă vie, spre aceasta trebuie să tindă orice membru de partid. Nici unui membru de partid nu-i este permis­ să se sustragă de la această sarcină In întărirea legăturilor organiza­țiilor de partid cu masele are un mare rol conducerea de către aces­tea a organizațiilor utemiste. In Armata noastră Populară, or­ganizațiile utemiste cuprind în rîn­­durile lor o mare parte a efective­lor de soldați, sergenți și­ ofițeri. Organizațiile atemiste din unități, instituții de învățămînt și forma­țiuni ajută pe comandanți, organele politice și organizațiile de partid să educe pe militari în spiritul devota­mentului față de patrie, partid și guvern, în spiritul îndeplinirii cu abnegație a jurămîn­tului militar, în spiritul vigilenței revoluționare. An de an, din rîndurile utemiștilor intră în partid tineri dornici să pună în slujba poporului, în slujba socia­lismului, întreaga lor­ capacitate, întregul lor talent. A conduce ace­ste organizații cu grijă și dragoste, a stimula inițiativa și entuziasmul utemiștilor, este o sarcină de cea mai mare însemnătate a organelor politice și organizațiilor de partid. In organizațiile utemiste se cau­tă mereu noi forme și metode de muncă, tot mai apropiate de inima tineretului, mai vii, mai atrăgătoare. Comuniștii cu experiență trebuie să încurajeze această străduință, aju­­tînd pe utemiști să descopere noul, pentru ca munca organizațiilor utemiste să fie cît mai eficace, să urmărească zi de zi educarea ute­miștilor în spiritul patriotismului și internaționalismului, al devotamen­tului pentru democrația populară și socialism, să contribuie zi de zi la întărirea prieteniei cu U.R.S.S., la întărirea frăției de arme romîno-so­­vietice. Comuniștii au datoria să fe­rească organizațiile atemiste de influența ideologiei burgheze, care scoate ușor capul oriunde găsește o fisură în educația și conștiința ti­neretului. Iată de ce organele poli­tice și organizațiile de partid tre­buie să îmbunătățească necontenit conținutul muncii ideologice în rîn­dul atemiștilor și al celorlalți mi­litari. In legătura neîntreruptă și trai­nică, bazată pe încredere reciprocă, între partid și mase, în unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern și poporul muncitor, stă chezășia în­deplinirii sarcinilor construcției so­cialiste în țara noastră. A întări și înmulți necontenit legăturile parti­dului cu masele — iată o sarcină de partid fundamentală a fiecărui co­munist Realizări însemnate în săptămîna record Uzinele metalurgice „21 Decem­brie“ se numără printre întreprin­derile fruntașe ale Capitalei, în­deplinind planul anual la produc­ția globală încă de la 15 octom­brie, harnicul colectiv al uzinei a realizat zilele acestea și planul a­­nual la producția marfă. Prețul de cost pe primele 9 luni ale anului a fost redus cu aproape 18 la sută, unele produse, ca micrometre, apa­rate de desen, șublere și altele, fa­bricate în prezent, costă cu 20-40 la sută mai puțin decît cele reali­zate. anul trecut. In cadrul săptămînii record or­ganizată în cinstea zilei de 7 No­iembrie, muncitorii și tehnicienii de la această uzină au obținut rea­lizări însemnate. Planul pe în­treaga uzină în această săptămînă a fost depășit cu 153 la sută, Din numărul de azi: PORTRETE DE TINERI OFIȚERI — I. Cos­tea: Bucuriile comandantului (pag. 2-a). Vești din unități (pag. 2-a). LUNA PRIETENIEI ROMINO-SOVIETICE (pag. 3-a). H. Tudor : Agresiunea imperialistă contra Egip­tului (pag. 3 a). SA ÎNCETEZE AGRESIUNEA IMPERIALISTA CONTRA EGIPTULUI (pag. 4-a). ÎN CINSTEA ZILEI DE 7 NOIEMBRIE . A i M. A A JC A a A a a a a a A A A a a A A a A a A AA A A A A A A ▲ A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A AA A A A A A A A A A.( De două ori prilej de bucurie Pentru colectivul de muncă al uzinelor „Semănătoarea“, ziua de 30 octombrie a fost de două ori prilej de bucurie. In această zi, muncitorii uzinei și-au îndeplinit integral planul pe anul 1956 și tot­odată, ca o dovadă în plus că tot ceea ce creează­­ poporul slujește îmbunătățirii vieții celor ce mun­cesc și ș­i­ a chiliilor lor, în aceeași zi ei au aflat și de noua Hotărîre a partidului, a guvernului și a­­ C.C.S. în legătură cu­­ îmbunătățirea sis­­temului actual de salarizare a mun­citorilor și a sistemului de pensii. Aceste fapte ce le-au umplut inimile de mîndrie, de încredere în Partidul Muncitoresc Romîn, mun­citorii, tehnicienii și funcționării u­­zinelor „Semănătoarea“ le-au săr­bătorit miercuri într-un miting. La sfîrșit, participanții la miting au adresat telegrame C.C. al Par­tidului Muncitoresc Romîn, Con­siliului de Miniștri și Consiliului Central al Sindicatelor Strungarii Aurel Dumitrașcu și Ion Dîrdeală de la uzinele „23 Au­gust“ din Capitală, lucrînd la strunjirea bielelor pentru motoarele de 450 c.p., își depășesc zilnic normele cu 100 la sută și respectiv 150 la sută. In clișeu : Cei doi strungari la locul lor de muncă. (Foto : AGERPRES) înscriși în „Cartea fruntașilor“ In „Cartea fruntașilor“ de la u­­zinele „23 August“ din Capitală au fost înscrise nume noi. Au in­trat în rîndurile fruntașilor strun­garii Petre Niculescu, Marin Dră­­ghici și Nicolae Costin din secția sculărie generală, care și-au înde­plinit cu 4 zile mai devreme anga­jamentul luat în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Harnicii oțelari Gheorghe Stuparu și Aureliu Popa au reușit prin buna organizare a lucrului să-și îndeplinească planul pe luna octombrie cu 8 zile mai devreme. Terminînd încă de la 24 octombrie strunjirea inelelor de reazim pentru 50 de vagoane cis­terne destinate R. P. Chineze, strun­garii Alexandru Angelescu și Ion Costea au devenit fruntași în pro­ducție. Nu de mult în „Cartea fruntașilor“ uzinelor a fost trecută și brigada de tineret condusă de comunistul Ștefan Olteanu, care a depășit cu 23 numărul de cisterne planificat pentru a fi sudate. Delegația parlamentară franceză a părăsit Capitala Miercuri dimineață a părăsit Ca­pitală delegația parlamentară fran­ceză care ne-a vizitat țara la invi­tația Marii Adunări Naționale. Pe aeroportul Băneasa, oaspeții au fost­ conduși de­­ C. Pîrvulescu, președintele Marii Adunări Națio­nale, Tiță Florea, vicepreședinte, A. Bunaciu, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale, Th. Ior­­dăchescu, președintele Comisiei pen­tru afaceri­ externe a Marii Adunări Naționale, N. Sălăgeanu și Gh. Vi­­drașcu, membri în Prezidiul Marii Adunări Naționale, ministrul Agriculturii, Marin Stancu St. Cleja, locțiitor al ministrului Afacerilor Externe, V. Steriopol și N. Anghel, locțiitori ai ministrului Comerțu­lui Exterior, acad. V. Eftimiu, A. Vlădoiu, președintele Sfatului Popu­lar al Capitalei, de deputații ; a­cad. St. S. Nicolau, acad. V. Mîrza A. Breitenhofer, Elena Lascu-Iordă­­chescu, Gh. Vasilichi, N. Bella Al. Buican, vicepreședinte al I.R.R.C.S., reprezentanți ai­­ presei etc.­­ ■ ->. ! .4­­­1 Au fost de față Pierre Franc­fort, ministrul Franței la București, și membri ai legației. Luîndu-și rămas bun, Lucien Be­­gouin, conducătorul delegației, și-a exprimat recunoștința pentru ospi­talitatea de care s-au bucurat par­lamentarii francezi în timpul șe­derii în țara noastră. Constantin Pîrvulescu, președintele Marii A­­dunări Naționale, a urat parlamen­tarilor francezi drum bun. Cu același avion a plecat grupul de ziariști francezi care au însoțit delegația. (AfjTBi’prGJ) Intensă activitate în portul Constanța CONSTANȚA.­­ Activitatea ce se desfășoară în portul Constanța oglindește dezvoltarea relațiilor co­merciale dintre țara noastră cu sta­te din diferite colțuri ale lumii. In cursul acestui an au intrat și ieși­t din portul Constanța peste 650 de vase romînești sau străine. Vasele „Oriol“, „Tolbuhin“ și „Omsk“, sub pavilion so­vietic, „Angeliki“, „Belmonte“ „Valgardena"­­ și „Pe­tro“ sub pavilion italian, vasul tur­cesc „Demircale“, vasul norvegian „Balkis“, precum și vase costari­­cane, panameze, suedeze, finlande­ze, grecești, poloneze etc., au an­corat în această perioadă în rada portului Constanța. De curînd, vasul „Sovietic" a adus din U.R.S.S., pentru nevoile țării noastre, 7.150 tone de apatită, iar­ vasul italian „Petro“ circa 1.200 tone de ulei comestibil. Va­sul sovietic „Omsk“ a­ descărcat în portul Constanța 5.450 tone de fosfați pentru R. Cehoslovacă , ce vor fi tranzitați prin țara noastră, iar­­ vasul romînesc , „Ghiorghi Di­mitrov" a încărcat­­ circa 270 de tractoare și diferite mașini agricole fabricate în țara noastră și destina­te R. D. Vietnam. DUPĂ UN TURNEU DE 15 ZILE IN ANGLIA Echipa de fotbal C.C.A. s-a înapoiat ieri în patrie ieri după amiază, cu mult înain­te de ora 16, hallul aerogării Bă­neasa era plin de lume. Erau de față generali și ofițeri ai Forțe­lor noastre Armate, activiști­­ ai C.C.F.S., sportivi din diferite aso­ciații, simpli iubitori ai fotbalului. Operatorii cinematografici și repor­terii foto aveau aparatele gata pregătite. Deodată, megafoanele in­stalate în cele patru colțuri ai s hallului anunță că peste cîteva cli­pe avioanele mult așteptate vor a­­teriza pe pista betonată. Intr-ade­văr, nu trec decît cîteva secunde și­ avioanele alunecă în fața aero­gării. Din ele coboară întregul lot : locotenentul colonel Ion Aurel, conducătorul delegației, I. Savu și Șt. Dobai, antrenori, jucătorii Apol­­zan, Alexandrescu, Onisie, Bone, V. Zavoda, V. Dumitrescu, Ca­­coveanu, Tataru, Constantin, Toma, Fr. Zavoda, Voinescu, V. Moldo­van, Ivănescu, Bukossy, Gribea și Staicu. Sportivii au fost salutați la sosire de general maior Gh. Zaharia. Revederea cu­ familiile și cu prie­tenii e emoționantă. Cu brațele în­cărcate de flori, jucătorii abia pri­dndesc să strîngă miinile ce li­­ se întind din toate părțile și să răs­pundă zecilor de întrebări cu care sînt asaltați.­­­ Lotul sportivilor noștri s-a îna­poiat în Capitală după un drum destul de greu. După cum se știe, luni seara echipa a jucat la Bir­mingham, de unde a plecat noap­tea la orele 3. După patru ore ea a sosit la aeroportul central din Lon­dra, iar marți dimineața, la ora 8:20 (oră Londrei), a decolat spre Bruxelles, unde a ajuns după mai bine de o oră de zbor. De la Bruxel­les, un avion special a adus echipa la Praga, unde a ajuns în după a­­miaza­ zilei de 30 octombrie. Deși jucătorii ardeau de nerăbdare să a­­jungă în țară, din cauza condițiilor neprielnice de zbor, ei au trebuit să înnopteze la Praga. Așa cum s-a mai arătat, turneul echipei C.C.A. în Anglia a fost (.Continuare în pag. 3-a) La sosire, pe aeroportul Băneasa (Foto : ST. ȘTEFAN) Vernisajul expoziției „Caricatura în R.D. Germană“ Sub auspiciile Institutului romîn pentru relațiile culturale cu stră­inătatea, miercuri la amiază au avut loc. . în,.pavilionul I.R.R.C.S. din b­d­ : Maghe­ru " vernisajulu­i expoziției „Caricatura în Republica Demo­crată Germană“. La deschidere au participat Ion Pas, prim locțiitor al ministrului Culturii, M. Macavei, președinte de onoare al Institutului romîn pen­tru relațiile culturale cu străinăta­tea, artiști plastici, studenți, ziariști romîni și străini. A fost de față Werner Eggerath, ambasadorul R. D. Germane la Bucu­rești. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de caricaturistul Eugen Taru, laureat al Premiului de Stat. A luat cuvîntul Beier-Red, ca­ricaturist din R. D. Germană, oas­pete al țării noastre. Asistența a vizitat apoi expozi­ția care cuprinde 62 de lucrări. Oamenii muncii au primit cu bucurie noua Hotărîre Mitinguri de încredere față de politica partidului La fabrica de confecții „Gh. Gheorghiu-Dej" înlesnirile simțitoare pe care le aduce recenta Hotărîre a C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Central al Sindica­telor familiilor de salariați și pen­sionari au fost primite cu însuflețire și de muncitorii de la fabrica de confecții „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală. La mitingul care a avut loc miercuri ei și-au manifestat re­cunoștința față de grija părinteas­­că a partidului și guvernului. In cadrul mitingului au luat cu­vîntul printre alții Ion Cristache, Lucreția Barbu, Maria Rusu, Agla­­ia Cojocaru, Maria Sofronie care în numele colectivelor în care lu­crează au exprimat recunoștința lor partidului și guvernului, Comi­tetului Central în frunte cu tov. Gh. Gheorghiu-Dej și au asigurat că vor depune toate eforturile pen­tru a da populației confecții mai multe de calitate superioară, pen­tru a reduce prețul de cost, spri­jinind astfel traducerea în viață a recentei Hotărîri. In întreprinderile și instituțiile clujene CLUJ.­­ Numeroși muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari, romîni și maghiari, din întreprinde­rile și instituțiile clujene, întruniți în mitinguri pentru discutarea Ho­­tărîrii C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniștri și a C.C.S. în legătură cu îmbunătățirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor și a sistemului de pensii, și-au exprimat recunoștința față de partid și gu­vern care ne conduc pe calea con­struirii socialismului, a făuririi unei vieți mereu mai bune. In marile uzine „Ianoș Herbak“, unde în atîtea rînduri muncitorii romîni și maghiari au dovedit prin luptă și muncă hotărîrea lor de a construi socialismul, adunările de miercuri au prilejuit o puternică afirmare a dragostei muncitorilor față de partid și guvern, a încre­derii lor că mergînd pe drumul a­­­rătat de Comitetul Central al par­­tidului în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej­ vor obține noi suc­­­cese în dezvoltarea economică a patriei, în ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In orașul și regiunea Ploești In după amiaza zilei de miercuri, peste 3.000 de metalurgiști, con­structori de utilaj petrolifer de la uzinele „1 Mai“ din Ploești au par­ticipat la un miting în cadrul că­ruia și-au manifestat satisfacția față de Hotărîrea C.C. al P.M.R., Con­siliului de Miniștri și Consiliului Central al Sindicatelor în legătură cu îmbunătățirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor și a sistemului de pensii. In după amiaza aceleiași zile au avut loc mitinguri și la rafinăria nr. 1, uzina mecanică Ploești, ra­finăria nr. 2, schela Boldești și în alte întreprinderi din orașul și re­­­giunea Ploești.­­­ Mitinguri prin care oamenii mun­cii și-au exprimat recunoștința pen­tru grija pe care partidul și guver­nul o acordă îmbunătățirii nivelului lor de trai au mai avut loc la uzi­nele „23 August“ și fabrica de pie­lării și încălțăminte „Kirov“ din Capitală, fabrica de țigarete „Bucu­rești“, în întreprinderi din diferite orașe ale țării ca Tg. Mureș, Orașul Stalin, Oradea etc. La aceeași or­ă... Nu demult muncitoarea Lizica Botez făgăduise fiului ei un tre­ning și fetițelor uniforme noi. Insă pregătirile pentru iarnă au obliga­t-o să amîne pentru cîtva timp în­deplinirea făgăduinții date. Dar ia­tă că cu o seară în urmă mama și-a chemat copiii în casă la o oră cînd ei obișnuiau să se mai joace încă. In modul cel mai solemn cei trei ștrengari, un băiat, în clasa 7-a, o fetiță în a 4-a și cea mai mică în prima, ascultau pe mama lor. Bineînțeles, după invariabila întrebare „ce note ați luat azi“ pe care o pun toate mamele copiilor lor școlari a urmat surpriza. Pa­chetele au fost desfăcute și copiii au primit lucrurile pe care mama le fă­găduise mai de mult. Ei au aflat apoi de la ea că în țara noastră partidul și guvernul au dat o hotă­­rîre prin care familiile cu copii mai mulți și care toți au cam aceeași vîrstă cu a lor vor primi în fie­care lună în plus o anumită sumă de bani. Ceea ce a urmat este nes­pus de greu de redat. Copiii s-au bucurat în felul lor și au simțit încă odată că cineva mare și puter­nic se gîndește la el, le poartă de grijă. Cei trei fii al muncitoarei Lizi­ca Botez, Dudu, Liliana și Adriana, știu bine că părinții lor au dus-o foarte greu în vremurile de altă­dată. Al doilea copil care se năs­cuse în casa lor a murit. Era iar­nă și nu aveau lemne. In casă sau la școală ei au auzit de nenumărate ori povestindu-se întîmplări triste despre­ viața celor de o vîrstă cu ei pe vremea capitaliștilor. Poate de aceea, li­ s-au întipărit atît de bi­ne în minte zilele petrecute în va­­­ra aceasta într-o colonie la munte.­ Și în seara în care mama lor le-a făcut surpriza plăcută, copiii îm­preună cu ea au calculat ce-și poți cumpăra în plus din alocația de stat lunară. La aceeași oră, poate în multă case din țara noastră se făceau cal­cule asemănătoare. M. D. „Ne vom îndeplini cît mai bine îndatoririle de serviciu“ In unitatea școală din care face parte ofițerul Garbl Haralambie s-au luat măsuri ca recenta Hotărîre a C. C. al P.M.R., Consiliului de Miniștri și C.C.S.­ să fie cunoscută de toți mili­tarii unității. La stația de­­ radioamplificare, la ora culturală de masă, în discuțiile purtate, ofițe­rii au­ dat elevilor lă­muririle necesare asu­pra Hotărîrii. Un mare interes au manifestat față de Ho­tărîre angajații civili din această unitate, în­­trucît prin aplicarea Hotărîrii ei beneficiază de însemnate majorări de salarii. Marți dimi­neața, în jurul difuzoa­­relor care transmiteau cuprinsul Hotărîrii s-au adunat mai mulți anga­jați civili. S-au încins apoi discuții pe margi­nea acestui eveniment însemnat. —­ Anul trecut — a spus a. c. Manea Con­stantin — am trecut de la grupa întîia de sala­rizare la grupa a doua. Acum am urcat o nouă treaptă și de bună sea­mă în viitor vor veni și alte hotărîri de acest fel. Toți au fost pe de­plin încredințați că a­­ceste înlesniri de trai au fost posibile datori­tă muncii pline de a­­vînt a poporului nos­tru. Ei s-au angajat și și-au exprimat hotărîrea că de acum vor munci cu și mai multă tragere de inimă, că își vor în­deplini cît mai bine în­datoririle de serviciu, pentru ca, prin aceasta, să contribuie și ei la îmbunătățirea continuă a traiului celor ce mun­cesc. Locotenent major­­ T. MARGINEANU ÎNSEMNĂRI ODINIOARĂ ȘI ASTĂZI... Poștașul­ mi-a adus ieri­­ o scri­soare. Am deschis-o înfrigurat. Era de la tatăl meu. I-am recunoscut îndată scrisul mare, caligrafic, literele înclinate spre dreapta, u­­nite între ele , prin cîrlige , lungi, îngroșate. începea ca de obicei : „In ■ primul rînd ■ află despre noi că suntem­ cu­­ toții sănătoși, care sănătate, ți-o dorim la­­ fel, fie și soției tale...“ Parcă-l­­ vedeam pe­­ fata așter­­nînd­ cu grijă pe coala albă de hirtie gîndurile și­­ povețele lui înțelepte, îmi scria­­ mai departe „Eu am ieșit la pensie. Dirigin­tele de la­ poștă mi-a spus că o să fiu trimis la­ băi. Mai Uitîi tre­buie să mă’ arăt la un doctor Mi-a venit­ și mie vremea să mă odihnesc după atîta alergătură. Pensia îmi vine acasă... Să știi că vin și la tine la București... Zică mumă,ta ce-o vrea, dar după 34 de ani de roboteală ca factor poștal, am și eu dreptul să mă plimb..." Cit ‘ optimism și cită voie­ bine se degaja din scrisoarea tatălui meu. Am citit-o și am răscitit-o, savurind fiecare cuvint­ al său. Deși in familia­­ noastră mai sînt încă nevoi, probleme care nu se pot rezolva cu , una cu două, din temerile de altă dată ale tatii n-a rămas nici urmă. Era o vreme cînd tata îi tot spunea mamii : „La omul sărac nici boii nu trag... Săraci ne-am născut, săraci o să pierim... Noi n-o să avem parte de bucurie, cum n-au pivni­țele parte de lumină“. Altfel gîndește tatăl meu astăzi. Viața copiilor lui, nouă la număr, este în afara oricărei primejdii. Urmează școli fără să plăteas­­­că taxe, în cocină se găsesc doi porci pe care m-a anunțat că o să-i taie de anul nou, pensia îi vine acasă, instituția îl va tri­mite la băi, ba e pornit și pe plimbări. Nu se socotește bătrîn, deși tîmplele îi sînt albite. Par­­că-l văd citind cu glas tare Ho­­tărirea cu privire la îmbunătă­țî­­rea pensiilor și exclamind : „Mă culc fără teama zilei de mîine­­“ Și-mi mai scria tatăl meu : „...Tare mîndră se simte muma­­ta cu „Gloria Maternă“ pe piept. La „Alimentara“ îi servită prima. O salută lumea de parc-ar fi cine știe ce mare general. Viorel a trecut examenul de maturitate și acum lucrează la stația locală de radioficare. Marioara îi la școală, învață bine. N­u umblă toată ziua prin grădini după mere. Anul ăsta s-au făcut multe fructe pe la noi, la Sighișoara. Lui Stela i-am cum­­pârat din prima pensie o carte de povești. Puiu cel mic mă tot bate la cap să-i dau bomboane. O să-și strice dinții de-atîta ron­țăit. " Numai vești bune de acasă. In cuvintele tatii simt mulțumire, în­credere în viitor, bucuria omului care-și vede visurile împlinite, copiii în siguranță, bătrînețea fără griji. Mi-l amintesc pe tata cu ani și ani în urmă. Pe-atunci aveam șap­te ani... VREMURI APUSE PENTRU TOTDEAUNA Tata era tot factor poștal. Lo­cuiam la Orașul Stalin. Vag, nedes­­lușit, îmi reînvie în minte o seară de iarnă. Afară fluiera crivățul. Eu mă jucam în tr-up, coif ,al incăpe­­­rii, zgîriind tăblița cu creionul pe care nu știam să-l țin încă în mi­nă. Mama plîngea. N-aveam de unde să știu că în casa noastră nu era fir de mălai și că in bu­zunarele cîrpite ale tatii nu se afla nici­ lăscaie. Intr-un tîrziu a apărut în pragul ușii tata. S-a uitat trist la noi, copiii, și, prăbu­­ș­indu-se pe un scaun, de-abia a putut să zică : „Ne-au redus lefu­rile...“ Mama s-a pus pe bocit și pe blesteme. Nu înțelegeam cu­vintele tatii, dar simțeam că s-a petrecut ceva rău. Țin minte pe mama care a aprins o luminare deasupra patului și, ghemuită în fața icoanei, se tînguia : „Ai milă doamne, de noi săracii...­1 In noaptea aceea nimeni n-a dormit în casă. Luminarea sfîrîia mereu, scotea fum, se stingea în­cetul cu încetul... Era la începutul lui 1933... Acum, după atîția ani, am răs­foit presa vremii, căutînd să des­lușesc mai bine evenimentele ca­­re­ au adus atunci atîta nenorocire în casa noastră . .. Deschid un ziar din vremea a­­ceea. Pe fiecare pagină aceeaș problemă , criza economică e ir tot... Falimente... Măsuri excep­ționale... Declarații sumbre. Ca­pitalistul nu știa pe unii să-și scoată cămașa, căuta în­frigurat soluții pentru a ieși­ din criză. Maniștii și brătieniștii ai găsit ușor „salvarea“. Să se re­ducă salariile muncitorilor, să si înmulțească birurile, să se inten­sifice curbele de sacrificii . In nu­mele „salvării națiunii“, în numele „salvării bugetului de la dezas­tru“, in numele cafelelor, al fazani­lor și al sticlelor de șampanie pe care le consumau politicienii co­rupți în străinătate, poporul era stors de vlagă, supus unei crunte exploatări. In paginile „Adevărului“, ale „Universului", ale „Viitorului" și „Dreptății“ se împerecheau in mod nefiresc știri ca acestea : „Leafa fiindu-i prea mică, ne­îndestulătoare, o telefonistă de la Jimbolia se aruncă de la etajul II « Mai jos, alt anunț : „D. Iuliu Maniu a plecat să se odihnească. El va trece prin Cluj Viena, Praga, Muenchen, Italia“. Comunicatul cu privire la redu­cerea salariilor era însoțit de un amplu comentariu în care se ce­rea „națiunii“ să se sacrifice în numele „salvării bugetului“. A­­lexandru V­aida Voevod declara ziarului francez „L'intransigeant.­­.... In politica internă proble­ma capitală este aceea a ediții­ (Continuare în pag. 2-a)

Next