Apărarea Patriei, noiembrie 1957 (Anul 13, nr. 258-282)

1957-11-01 / nr. 258

WIVE 9 x •* & « Tn «niwniu wmi>rr-«ri—T* Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă ! ------------------------­emu ACAPARAREA PATRICI x­n Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ^ ANUL XIII Nr. 258 (3484) Vineri 1 noiembrie 1957 4 PAGINI — 20 BANI COfflUIl ISI Îl Roade ale colaborării cu cercetătorii sovietici Intre Institutul de Cercetări Textile din R.F.R. și instituțiile similare din U.R.S.S. s-au stabilit relații de frățească și rodnică colaborare. Institutul de Cerce­tări Textile a primit pînă acum 22 documentații și a efectuat E vizite la Institutele de Cercetări din Uniunea Sovietică, ceea ce i-a dat posibilitatea să realizeze progrese importante în munca sa. Astfel, mărirea turației la războaiele de țesut a devenit po­sibilă datorită punerii la punct a șablonării și reglării unice a mașinilor după metoda Ilicev- Vlasov și a lucrărilor științifice și practice ale lui Rozonov, care au servit de exemplu lucrărilor Institutului de Cercetări Textile. Metoda scindării amidonului cu acid sulfuric și bioxid de sodiu, folosită la incleierea urzelilor a avut ca rezultat o simțitoare îm­bunătățire a calității firelor din care se fabrică țesături. Ca sursă documentară pentru introducerea acestui procedeu trebuie a­­mintită metoda preconizată de cercetătorii sovietici Borodin și Kaulen. In ramura pielăriei, in­troducerea fățuirii pieilor porci­ne in stare crudă, după metoda inginerului Golbreich, a permis suprimarea operației de degre­­sare și posteerișare. Aceasta a înlesnit scurtarea ciclului de fa­bricație, mărirea rezistenței se­mifabricatului și recuperarea ma­teriei grase. In sectorul sticlei, la Uzinele de Ceramice Ploești s-a obținut o mărire a produc­ției cu 30 la sută prin introdu­cerea metodei sovietice de gla­­zurare pe crud și arderea faian­ței sanitare o singură dată, in loc de două ori cum se obișnuia pînă atunci. Colaborarea frățească între cercetătorii Institutului de Cerce­tări Textile și cei sovietici este bazată pe ajutor reciproc. Insti­tutul a predat oamenilor de știință sovietici 14 documentații și a primit in 3 rânduri vizite ale inginerilor și tehnicienilor sovie­tici. Au fost predate documentațiile tehnice ale fabricării electroplu­­sului (metodă elaborată de un colectiv de cercetători al Insti­tutului), ale mașinii de filat con­tinuu viscoză (o realizare impor­tantă a tehnicienilor romîni), ale fabricării țesăturilor gofrate chi­mic din viscoză și multe altele. Cercetătorii și inginerii sovietici apreciază rezultatele obținute de tehnicienii romîni și se intere­sează îndeaproape de realizările lor. Aceste cîteva exemple ne de­monstrează elocvent unei colaborări frățești, avantajele bazată pe egalitate în drepturi, stimă și avantaj reciproc, în interesul bu­nei stări reciproce a popoarelor celor două țări. N. RODNA O INOVAȚIE IMPORTANTĂ După lungii și numeroase încercări, colectivul de tehnicieni din unitatea în care lucrează ofițerul Sabău Ioan a realizat o importantă inovație. Con­cepută de locotenentul-major Tănăses­­cu Teofil și realizată de acesta cu a­­jutorul militarilor Balaș Pavel, Botez Traian, Ciuta Ivan și Micloș Petre, ino­vația permite controlul unor impor­tante elemente de pornire a motorului reactiv Pornind de la necesitatea controlării funcționării normale a motorului inain­te de zbor, inovatorul a conceput a­­cest dispozitiv, care va putea fi repede confecționat și în restul unităților de aviație reactivă. In principiu, dispozitivul se compune dintr-un suport din țevi metalice, su­­date în forma unui scaun cu spătar. Pe spătarul scaunului este montat e­­lectrostarterul de pe motor, iar pe scaunul propriu-zis, panoul de pe a­­vion. La suportul electrostarterului se gă­sesc patru becuri de culori diferite, care indică : primul — funcționarea motorașului „D 5“, aflat pe panoul de pornire ; al doilea — cuplarea primu­lui releu de forță din panou ; al trei­lea — producerea căderii de tensiune (în acest timp arde slab) și al patrulea — scurtcircuitarea rezistenței din pa­nou, prin cuplarea celui de-al doilea releu de forță (după scurtcircuitarea rezistenței, lumina becului trei se in­tensifică). Tot la suportul electrostarterului este montat un voltampermetru și un cronometru electric. Voltampermetrul indică curentul primit de la bateria de cîmp (teleașcă), care trimite curent și avionului, iar cronometrul indică tim­pul în care se face pornirea electro­starterului — 30 de secunde. La suportul panoului de comandă (care se ia de pe avion) se mai găsesc montate două tablouri sudate lateral unul în dreapta și altul în stingă din plăci metalice. Pe tabloul din dreapta se află cinci contacte și un bec. Dintre contacte, unul este general și permite alimen­tarea instalației cu curent ; altul tri­mite curent motorașului „D 5“ adap­tat de inovator ; cu al treilea se por­nește instalația. In sfîrșit, celelalte două contacte ajută controlului optic și asigură funcționarea mecanică a cro­­nometrului, iar becul indică trimiterea în panou a curentului necesar aprin­derii gazelor în camerele de ardere. Pe tabloul din stînga se găsește un contact de pornire și oprire electrică a cronometrului, un buton indicator al declanșării pornirii motorului, un bu­ton de control a funcționării camere­lor, indicatoare de timp și o lampă. Cu ajutorul acestor mijloace bine rînduite de inovator se poate controla dacă elementele pornirii reactiv funcționează normal, motorului și dacă panoul își termină cursa (execută toate operațiunile necesare pornirii). Cu a­­jutorul acestui dispozitiv se înlătură toate defecțiunile ce apăreau pînă a­­cum la pornirea motoarelor reactive, se poate ști din timp dacă motorul va porni normal și dacă elementele ce concură la pornirea lui nu prezintă a­­nomalii tehnice sau de funcționare. Prin modul lui de folosire, dispozitivul asigură premntîmpinarea oricărei defec­țiuni a panoului și repararea lui în u­­nitate, lucru care pînă în prezent nu se putea face. Prin construcția lui pu­ dispunerea e­­lementelor de pornire se asigură ins­truirea specialiștilor prin lucru prac­tic și se preîntîmpină sărirea bandaju­lui de la diferite bobinaje. Fiind puțin voluminos, dispozitivul este ușor trans­portabil , se poate construi în unități din resurse locale și nu este costisitor. Maior M. FIRI] u ,.C­u țesături de bună calitate vreau să întîm­­pin măreața sărbătoare a lui „7 Noiembrie" iată angajamentul pe care harni­­ca țesătoare Elena Zamfir și l-a îndeplinit în proporție de 110,5 la sută. In clișeu : Elena Zamfir de la Țesătoria ,­Răscoala 1907“ — u­­nitatea A. ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ CLUJ A ÎNDEPLINIT PLANUL PE 1957 La Comitetul Central al Sindica­tului muncitorilor mineri a sosit joi o telegramă prin care colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea minieră Cluj rapor­tează că in seara zilei de 30 oc­tombrie în cinstea celei de-a 40-a a­­niversări a Marii Revoluții Socialis­te din Octombrie a realizat planul producției­ marfă și globală prevă­zut pe anul 1957. Succesul lor se datorește folosirii pe scară largă a metodelor sovieti­ce de muncă, extinderii inițiativelor minerilor cu o experiență îndelun­gată in subteran și organizării te­meinice a locului de muncă. Zile de întrecere­­ la uzinele de­­ autocamioane ORAȘUL STALIN (de la corespon­dentul nostru).­­ Constructorii de autocamioane de la uzinele „Steagul Roșu“ din Orașul Stalin întîmpina marea sărbătoare de la 7 Noiembrie cu noi succese. Colectivul turnăto­riei de fontă și-a îndeplinit planul anului 1957 la piese pentru autoca­mionul S. R. 101, la cazanele de sodă de 16 tone și la cazane pentru acizi, destinate unor unități ale in­dustriei noastre chimice.. Oțelarii de la „Steagul Roșu“ au realizat pînă în prezent peste sarcinile de plan 406 tone oțel lichid. La cup­toarele Siemens-Martin ei obțin cei mai buni indici de utilizare din țară (22 la sută). Durata medie a șarjei la aceste cuptoare a fost redusă cu o oră. Industria de rulmenți este una dintre cele mai tinere ramuri ale industriei noastre. Cu toate acestea, rulmenții realizați la „Steagul Roșu“ sunt de o calitate excepțio­nală, astfel că sunt solicitați în u­­nele țări cu o producție de rulmenți de zeci de ani. Mari cantități de rulmenți fabricați la uzinele „Stea­gul Roșu" au fost exportate în Re­publica Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Ungară, R. P. Bulgaria, R. P. Chineză etc. ÎNAINTEA „LUPTEI" In cadrul unui exercițiu tactic de front, înainte de începerea „luptei“, locotenentul-major Soare Nicolae îi orientează pe comandanții de subunități din subordine asupra situației în care vor acționa. (Foto : T. MACARSCHI) în regiunea Hunedoara S-AU TERMINAT INSAMINTĂRILE DE TOAMNA DEVA, 31 (Agerpres).­­ Regiunea Hunedoara a terminat în­­sămînțările de toamnă. Fruntașe pe regiune la această lu­crare sunt G.A.S.-urile care au reali­zat planul la 18 octombrie, precum și gospodăriile agricole colective, înto­vărășirile agricole și țăranii indivi­duali din raioanele Orăștie și Ilia, care au raportat îndeplinirea planului de însămînțări la 26 și respectiv 28 octombrie. In regiunea Hunedoara se lucrează acum intens la executarea arăturilor adînci de toamnă. CĂRBUNE PESTE PLAN Apropierea zilei de 7 Noiembrie însuflețește colectivele de muncă din Întreprinderile industriale în în­deplinirea sarcinilor de plan și de­pășirea angajamentelor luate. Zi de zi tot mai multe brigăzi de mineri și colective de sectoare din minele Văii Jiului raportează scoate­rea la suprafață a însemnate canti­tăți de cărbune peste angajamentele luate în cinstea marii sărbători. Co­lectivul sectorului S. A. de la mina Lupeni, de exemplu, care s-a anga­jat să dea în luna aceasta 100 de tone de cărbune peste plan, a depă­șit această cantitate pînă la 23 oc­tombrie cu 199 tone, iar colectivul sectorului II, care se angajase cu 500 de tone peste plan, a dat pînă în prezent 2.090 tone cărbune în plus. Livrind economiei naționale de la începutul anului și pînă acum peste 10.000 tone de cărbune peste plan, minerii sectorului I de la mina Petrila sînt pe punctul de a-și în­deplini sarcinile de plan prevăzute pe întreg anul 1957. Asemenea succese au obținut și minerii din cadrul trustului „Ar­dealul“. RAIONUL SINNICOLAUL MARE COMPLET COOPERATIVIZAT SINNICOLAUL MARE (de la corespondentul nostru).­­ In seara zilei de 31 octombrie, în preajma celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie odată cu intrarea în întovărășirile agricole a ultimelor 24 familii de țărani muncitori din comun­a Pe­riam, s-a terminat cooperativizarea completă a raionului Sînnicolaul Mare, primul raion din regiunea Timișoara cu agricultura complet cooperativizată. Cele 13.896 familii de țărani muncitori din raion, romîni, ma­ghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități, cu o suprafață de peste 58.211 ha., lucrează acum în comun în 25 g.a.c., o cooperativă agri­colă de producție cu­rentă și în 54 întovărășiri agricole. Succesul obținut în raionul Sînnicolaul Mare constituie o mân­drie a întregii regiuni. Acest eveniment remarcabil este un exemplu însuflețitor pentru țăranii muncitori cu gospodării individuale din raioanele Jimbolia, Arad, Timișoara, Pecica și altele în lupta pe care o duc pentru trecerea de la gospodăria individuală în marea gospo­dărie socialistă, aducătoare de belșug. P. POPA NOI MAȘINI ȘI UTILAJE PENTRU AGRICULTURA NOASTRĂ Baza tehnică a agriculturii noa­stre este în continuă dezvoltare. In primele trei trimestre ale anului a­­cesta gospodăriile agricole de stat și stațiunile de mașini și tractoare au fost înzestrate cu încă 2.746 tractoare de diferite tipuri, 2.577 pluguri pen­tru tractor și pluguri suspendate, 2.844 cultivatoare suspendate și 2.083 se­mănători pentru porumb. In afară de acestea gospodăriile de stat și-au îm­bogățit parcul de mașini cu încă 1.000 combine pentru recoltatul ce­realelor, 2.030 grape cu discuri și colți reglabili, 988 remorci, 1.100 sape ro­tative, 1.000 de mașini pentru împrăș­tiat îngrășăminte chimice, numeroa­se mașini pentru combaterea dăună­torilor, combine și tocători pentru si­loz Au fost înzestrate cu noi mașini, în special unitățile din regiunile mari producătoare de cereale : Constanța, Galați, București, Timișoara și altele. S.M.T.-urile din regiunea Constan­ța, de exemplu, care datorită termi­nării colectivizării agriculturii au a­­vut de executat un mare volum de lu­crări, au fost dotate cu încă 563 trac­toare și alte mașini. In prezent aproa­pe 22 la sută din parcul de tractoare existent în S.M.T.-urile din întreaga țară este deținut de regiunea Con­stanța. înzestrarea gospodăriilor agricole de stat și S.M.T.-urilor cu noi trac­toare și mașini a dus la o creștere însemnată a volumului de lucrări me­canizate, la extinderea mecanizării la unele lucrări agricole noi și la exe­cutarea într-un timp mai scurt decît în alți ani a muncilor agricole. Pînă la sfîrșitul anului, noi mașini și utilaje vor lua drumul agriculturii. Gospodăriile agricole de stat care au o mare pondere în asigurarea fondu­lui central de produse agricole ur­mează să mai primească încă 1552 tractoare de diferite tipuri, 941 se­mănători pentru porumb, 678 combine pentru recoltatul cerealelor păioase, 600 cultivatoare suspendate, 800 ma­șini pentru împrăștiat îngrășăminte chimice, 400 sape rotative, 315 mașini pentru combaterea dăunătorilor, 512 remorci basculante, precum și un ma­re număr de combine și tocători pen­tru siloz, grape și alte mașini și u­­nelte. ÎN SPRIJINUL GOSPODĂRIILOR COLECTIVE Gospodăriile agricole de stat din regiunea Constanța acordă un spri­jin permanent și multilateral gospo­dăriilor agricole colective din regiu­ne. In cursul acestui an gospodăriile agricole colective au primit pipă în prezent de la gospodăriile de stat din regiune, în scopul măririi continue a sectorului zootehnic, 165 tăurași, 180 vieri, 18.700 mieluțe și 8.825 berbe­­cuți de rasă. In ultimii 4 ani gospodăriile agri­cole de stat din regiunea Constanța au acordat gospodăriilor agricole co­lective circa 700 de tăurași, 1.200 de scrofițe, 1.200 de vieri, 50.000 de mie­luțe și 23.000 de berbecuți de rasă. Pentru continua sporire a produc­ției vegetale G.R­.-urile livrează a­­nual gospodăriilor colective pentru schimb însemnate cantități de semin­țe de sol selecționate. Numai în cursul acestui an gospodăriile agri­cole colective au primit din partea gospodăriilor de stat din regiunea Constanța peste 20.000 tone de grin de sămînță și 600 tone porumb de sămânță. Un mare număr de gospo­dării agricole de stat din regiune pa­tronează mai multe gospodării agri­cole colective din împrejurimi, cărora pe lângă sprijinul în animale de rasă, semințe de legume sau semințe se­lecționate de cereale, le acordă per­manent îndrumări tehnice, precum și tractoare și mașini agricole, in tim­pul lucrărilor agricole. Vizitele delegației de vechi membri ai P. C. U. S. Joi dimineața delegația de vechi membri ai P.C.U.S. în frunte cu A. F. Gorkin, conducătorul delegației, care ne vizitează țara, a depus coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei și la Monumentul Eroilor Sovietici. A fost de față colonel Lungu Ni­­stor, șeful comenduirii garnizoanei București. Au participat V. F. Niko­laev și A. F. Kabanov, consilieri ai Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucu­rești.­ ­ In aceeași dimineață membrii dele­gației au făcut o vizită la Consiliul­ General Arlus unde s-au întîlnit cu conducătorii Arlus-ului. Oaspeții au fost primiți de acad. prof. dr. C. I. Parhon, și de membri­­ ai biroului Consiliului General A.R.L.U.S. Acad. prof. dr. C. I. Parhon a a­­dresat oaspeților un călduros salut. Apoi, O. Livezeanu a prezentat mem­brilor delegației unele aspecte ale muncii pe care o desfășoară A.R.L.U.S.­­ul în vederea întăririi continue a le­găturilor prietenești ce leagă țara noastră de Uniunea Sovietică. A. F. Gorkin a mulțumit în numele delegației pentru calda primire făcută și a înmînat acad. prof. dr. C. I. Par­hon discuri imprimate cu cuvîntări rostite de V. I. Lenin și un album cu imagini din realizările Uniunii So­vietice în decursul celor 40 de ani de la înfăptuirea Marii Revoluții So­cialiste din Octombrie.­­ După amiază, membrii delegației de vechi membri ai P.C.U.S. în frun­te cu A. F. Gorkin au vizitat Muzeul­ de Artă al R. P. Romîne. Seara, delegația de vechi membri ai P.C.U.S. a asistat la Teatrul de Operă și Balet al R. P. Romîne la spectacolul cu opera „Tosca“ de Puccini. Ciobanii rășinăreni pe ecran SIBIU, (de la co­respondentul nostru). In sala căminu­lui cultural „Nicolae Balcescu“ din Răși­nari, raionul Sibiu, s-au adunat într-una din serile trecute sute de locuitori ai comu­nei. In sală se aflau și numeroși oaspeți de la Sibiu. Cu toți au vizionat filmul „Nunta ciobănească“, realizat după opere­ta populară cu ace­lași nume de Corne­­liu Dragoman și Gh.­­Șoima, cu care echi­­pa de teatru de ama­tori din Rășinari a obținut un succes ră­sunător la cel de-al patrulea­ concurs pe țară. I Pe ecran au a­­părut peisajele cele mai pitorești din munții Sibiului, în poienile cărora își au rășinărenii stînele. In acest decor se desfă­șoară nunta ciobă­nească ai căror inter­preți se află­ printre spectatorii din sală. întreaga muzică filmului este­ realiza­a­tă­ de echipele­ de flu­ierași ale căminelor culturale­­ din această comună. Bacii cei bătrîni din Rășinari s-au mi­nunat, iar noii artiști de cinema s-au anga­jat să ducă mai de­parte faima folcloru­­lui rășinărean. Ion Lipran­, regizorul nou­­lui film, a mulțumit interpreților. Prin e­­cranizarea „Nunții ciobănești“, această minunată producție izvorîtă din folclorul rășinărean va putea fi cunoscută și apre­ciată în viitor atît în țară cît și peste ho­­tare. I. GAIDA Din veniturile obținute, gospodăria agricolă colectivă „Flacăra Roșie“ din comuna Mereni, raionul Negru Vodă, a cumpărat trei au­tocamioane, a construit un garaj, un depozit de carburanți și un grajd pentru 100 vite. In clișeu . Unul din autocamioanele gospodăriei. 5E5B5B5B5E5B5B51E57555E5c­52FE5E5E55575B5B5E5B515n15H5d.5"E5E5B5B5B5B575B5H5E5253S135ES55­ SdSHSS5HSi Cu al 3î-lea eșalon pe fronturile Marii Revoluții Pregătiți autoblindatele !... Pă­trundem în oraș !... Un salt sprinten și Zamfir Enache a fost la volan. Al 31-lea eșalon de autoblindate, din care face parte Zamfir, șerpuind pe drumuri lăturalnice, scurtînd dis­tanța, se îndreaptă spre Moscova. O­­biectivul —­ Gara Alexandrovsk. In plină noapte, zumzetul motorului îi acompaniază gîndurile... „.In iarnă, la începutul lui ’9­ Ï8 — împlinise șaptesprezece ani — aflat la Odesa s-a aciuit pe lingă o formație a Gărzilor Roșii. In primă­vară, Soldat voluntar în Gărzile Ro­șii, a ajuns cu unitatea lui la Gor­­lovka, în ținutul Donbasului. Scurtă vreme după asta, fiind șofer, a fost trimis la Moscova la o școală de au­toblindate. ...Prin păduricea de mesteceni pe care o străbate eșalonul în noaptea de sfîrșit de iunie se zărește, la stingă, firul argintiu al unei ape. Gîndurile lui Zamfir, purtate parcă de apa care mai mult se ghicește sub lumina palidă a iunei, îl duce spre cei de acasă, spre Dunăre, spre Tul­­cea, spre Babadag — satul lui din care s-a smuls războiul. „Ce o fi cu ai mei ? Cum ar fi trăind ?“.. Nemul­țumit de sine fiindcă se lasă purtat de gînduri — în marș­arier, se mus­tră el — așa că... le schimbă direc­ția. In felul ăsta îi vin în minte a­­mintiri din viața lui asta nouă — din viața de soldat al Revoluției. „M-au socotit ei bun numai după o lună de pregătire. Insă, adevăra­tul examen îl voi da acuma, în noap­tea asta, în lupta împotriva esseri­­­lor ! Și își mai zic de stînga unmrea­­lor“ — adaugă el ca o linie­­ rasă sub șirul înghesuit al gîndurilor și amintirilor. Străzile de acces le-au aflat ba­ricadate. In întuneric, de dincolo de baricadă un glas se face auzit : — Parola !? — Volga, răspunde comandantul. Blindatele eșalonului au trecut, una cite una, prin deschizătura stric­tă a baricadei. Au ajuns la coman­damentul garnizoanei Moscova. In plină noapte, la lumina unei lanter­ne, tovarășul Iakov Sverdlov inspec­tează formația, stă de vorbă cu oa­menii. Surîsul ce-i flutură pe buze nu izbutește să atenueze paloarea o­­brazului slab, ușor alungit, încadrat de o barbă scurtă, neagră. Din toată făptura lui subțiratică, numai pașii sprinteni și ascuțișul privirii, atenu­ată de lentilele ochelarilor, nu tră­dează oboseala. Neîndurîndu-se să-și desprindă pri­virea atrasă de fața lui Sverdlov, Zamfir e frămîntat de același gînd : „De câte nopți oare nu s-o m­ai fi odihnit omul ăsta ?“ Din pragul clădirii — ca un salut, ca un îndemn — Sverdlov a ridicat brațul. — Ei, și acum... la treabă — i-a îndemnat Sverdlov cu o vibrare cal­dă în glas. In două ore, blindatele au lichidat răscoala esserilor de stînga. In acea noapte a primit Zarafui £­­nache botezul focului pe unul dîn fronturile Marii Revoluții. Iulie 1918. Al 31-lea eșalon de auto­blindate acționa în regiunea Volgăi. Orașul Iaroslavl, aflat pe malul ves­titului fluviu, fusese ocupat și terori­zat de o formație contrarevoluționa­ră care număra aproape zece m­ii de ofițeri albi, comandați de colonelul Perhurov. Eșalonului i se încredin­țase misiunea să coopereze l­a elibe­rarea Iaroslavlului. Muncitorii din oraș, spre a lua contact cu Armata Roșie, străbăteau frontul înfruntînd deosebit de grele primejdii și paza severă a albilor. Muncitorii aduceau știri Armatei Roșii — armatei lor. Spre a se asigura eficiența atacului în vederea eliberării orașului. Fiecă­rui autoblindat i s-a dat cite un muncitor iaroslăvean drept­­ călăuză. Atacul, minuțios pregătit, urma să pornească înainte de ivirea zorilor. Spre a se deschide drum atacanților, artileria începu să sfîșie întunericul și muțenia nopții trăgînd vijejios. Formația în care se afla Zamfir tre­măta gata de luptă. Se auziră co­menzi . Veți pătrunde la comandamen­tul albilor... Misiunea era grea. Comandamen­­tul albilor se afla pe malul Volgăi. Ca să ajungă acolo, eșalonul trebuia să străbată orașul. Motoarele blindatelor duduiau în plină viteză. Oamenii își auzeau, to­tuși, ciudat de limpede, bătăile ac­celerate ale inimilor, zvîcnetul tîm­­plelor. Spre intrarea­ în oraș, blinda­tele, cinci la număr, s-au distanțat. Au izbutit să pătrundă pe strada centrală, care ducea spre obiectivul cerut. Blindatul din fruntea coloanei, întâmpinat de șrapnelele albilor, ciu­ruit de schije, sfărîmat, a fost scos din luptă. Echipajul — izolat, lipsit de ajutor, s-a sfîrșit cuprins de flă­cări. Zamfir — el conducea a doua mașină — a virat într-o stradă lătu­ralnică, împreună cu celelalte trei ma­șini. Acolo, feriți cel puțin de focul direct al artileriei, ei erau expuși numai ploaiei și grindinii de foc a împușcăturilor de armă și mitralieră și de exploziile grenadelor. O nouă intervenție a artileriei proprii a dat posibilitatea celor trei autoblindate să zdrobească rezistența albilor și să-și ducă misiunea la îndeplinire. Blindatul condus de Zamfir, aflat înaintea celorlalte, deschidea drumul. Odată ajunse în apropierea obiec­tivului misiunii, autoblindatele s-au încolonat mai apropiat. Comandantul eșalonului, uimit de felul precis în care Zamfir manevra mașina sa, a exclamat cu glas care a întrecut va­carmul bătăliei : — Strașnîi !... adică — Formida­bil ! Aceeași exclamație, același cuvânt — Strașnîi !... Formidabil ! — l-a fo­losit comandantul și în primele clipe după ocuparea comandamentului al­bilor, cînd l-a felicitat pe iscusitul și curajosul soldat al eșalonului. Zamfir a încercat să răspundă. In­­spăimîntat și-a dat seama că, din cauza emoțiilor, glasul îi amuțise. Ruseasca, puțină ce o învățase, o uitase... Exclamația de admirație a coman­dantului — cuvîntul Strașnîi — a de­venit din acea clipă porecla soldatu­lui din armata Roșie Zamfir Enache... In viața de front a unității se îm­pletise o bogată și statornică activi­tate culturală. Zamfir Enache, sin­gurul romîn din al 31-lea eșalon de autoblindate, care, prin componența lui, avea un caracter internațional, se străduia să învețe cît mai bine și mai repede limba rusă. Dar, nu nu­mai atît. In clubul unității se for­maseră cercuri artistice. Zamfir, a­­mator și iubitor de cîntece, s-a aciu­it pe lîngă cercul muzical. Cu toate că omul depusese o ardoare deosebită în a învăța notele muzicale, în po­fida stăruințelor lui, după o trecere de timp, instructorul muzical­­ și el tot șofer — l-a chemat mai de o parte și, oarecum stînjenit, i-a spus: — ...Vezi, tovarășe Strașnîi — a­­dică, voiam să zic... Zamfir — eșalo­nul superior nu ne-a repartizat sufi­ciente urechi muzicale. De aceea, pe semne, ai rămas dumneata făr de... o asemenea ureche. Ce ar fi să­­e în­scrii dumneata să zicem ?... — la cer­cul dramatic ? Se prea poate că, în scurtă vreme, ai să fii acolo, așa cum ne-ai obișnuit. Adică — Straș­nîi . Zamfir și-a dat cu tifla în cozoro­cul scurt al șepcii de piele neagră. A stat cîteva clipe cam descumpă­nit. Apoi, mulțumind — cam acru —< fostului său dascăl de muzică, s-a în­dreptat cu pași șovăitori spre cercul dramatic. Citise, nu demult, o poezie care i-a mers la inimă. Poezia se numea Comunist și era­­ semnată : Demian Bednîi. A început s-o învețe și s-o memoreze cu sîrg, să-i pătrundă tîlcu­­rile și să le dea relief prin frazare și intonație. N-a trecut mult și, la o IOSIF H. ANDRONIC (Continuare în pag., 2-a)

Next