Apărarea Patriei, noiembrie 1957 (Anul 13, nr. 258-282)
1957-11-01 / nr. 258
WIVE 9 x •* & « Tn «niwniu wmi>rr-«ri—T* Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă ! ------------------------emu ACAPARAREA PATRICI xn Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ^ ANUL XIII Nr. 258 (3484) Vineri 1 noiembrie 1957 4 PAGINI — 20 BANI COfflUIl ISI Îl Roade ale colaborării cu cercetătorii sovietici Intre Institutul de Cercetări Textile din R.F.R. și instituțiile similare din U.R.S.S. s-au stabilit relații de frățească și rodnică colaborare. Institutul de Cercetări Textile a primit pînă acum 22 documentații și a efectuat E vizite la Institutele de Cercetări din Uniunea Sovietică, ceea ce i-a dat posibilitatea să realizeze progrese importante în munca sa. Astfel, mărirea turației la războaiele de țesut a devenit posibilă datorită punerii la punct a șablonării și reglării unice a mașinilor după metoda Ilicev- Vlasov și a lucrărilor științifice și practice ale lui Rozonov, care au servit de exemplu lucrărilor Institutului de Cercetări Textile. Metoda scindării amidonului cu acid sulfuric și bioxid de sodiu, folosită la incleierea urzelilor a avut ca rezultat o simțitoare îmbunătățire a calității firelor din care se fabrică țesături. Ca sursă documentară pentru introducerea acestui procedeu trebuie amintită metoda preconizată de cercetătorii sovietici Borodin și Kaulen. In ramura pielăriei, introducerea fățuirii pieilor porcine in stare crudă, după metoda inginerului Golbreich, a permis suprimarea operației de degresare și posteerișare. Aceasta a înlesnit scurtarea ciclului de fabricație, mărirea rezistenței semifabricatului și recuperarea materiei grase. In sectorul sticlei, la Uzinele de Ceramice Ploești s-a obținut o mărire a producției cu 30 la sută prin introducerea metodei sovietice de glazurare pe crud și arderea faianței sanitare o singură dată, in loc de două ori cum se obișnuia pînă atunci. Colaborarea frățească între cercetătorii Institutului de Cercetări Textile și cei sovietici este bazată pe ajutor reciproc. Institutul a predat oamenilor de știință sovietici 14 documentații și a primit in 3 rânduri vizite ale inginerilor și tehnicienilor sovietici. Au fost predate documentațiile tehnice ale fabricării electroplusului (metodă elaborată de un colectiv de cercetători al Institutului), ale mașinii de filat continuu viscoză (o realizare importantă a tehnicienilor romîni), ale fabricării țesăturilor gofrate chimic din viscoză și multe altele. Cercetătorii și inginerii sovietici apreciază rezultatele obținute de tehnicienii romîni și se interesează îndeaproape de realizările lor. Aceste cîteva exemple ne demonstrează elocvent unei colaborări frățești, avantajele bazată pe egalitate în drepturi, stimă și avantaj reciproc, în interesul bunei stări reciproce a popoarelor celor două țări. N. RODNA O INOVAȚIE IMPORTANTĂ După lungii și numeroase încercări, colectivul de tehnicieni din unitatea în care lucrează ofițerul Sabău Ioan a realizat o importantă inovație. Concepută de locotenentul-major Tănăsescu Teofil și realizată de acesta cu ajutorul militarilor Balaș Pavel, Botez Traian, Ciuta Ivan și Micloș Petre, inovația permite controlul unor importante elemente de pornire a motorului reactiv Pornind de la necesitatea controlării funcționării normale a motorului inainte de zbor, inovatorul a conceput acest dispozitiv, care va putea fi repede confecționat și în restul unităților de aviație reactivă. In principiu, dispozitivul se compune dintr-un suport din țevi metalice, sudate în forma unui scaun cu spătar. Pe spătarul scaunului este montat electrostarterul de pe motor, iar pe scaunul propriu-zis, panoul de pe avion. La suportul electrostarterului se găsesc patru becuri de culori diferite, care indică : primul — funcționarea motorașului „D 5“, aflat pe panoul de pornire ; al doilea — cuplarea primului releu de forță din panou ; al treilea — producerea căderii de tensiune (în acest timp arde slab) și al patrulea — scurtcircuitarea rezistenței din panou, prin cuplarea celui de-al doilea releu de forță (după scurtcircuitarea rezistenței, lumina becului trei se intensifică). Tot la suportul electrostarterului este montat un voltampermetru și un cronometru electric. Voltampermetrul indică curentul primit de la bateria de cîmp (teleașcă), care trimite curent și avionului, iar cronometrul indică timpul în care se face pornirea electrostarterului — 30 de secunde. La suportul panoului de comandă (care se ia de pe avion) se mai găsesc montate două tablouri sudate lateral unul în dreapta și altul în stingă din plăci metalice. Pe tabloul din dreapta se află cinci contacte și un bec. Dintre contacte, unul este general și permite alimentarea instalației cu curent ; altul trimite curent motorașului „D 5“ adaptat de inovator ; cu al treilea se pornește instalația. In sfîrșit, celelalte două contacte ajută controlului optic și asigură funcționarea mecanică a cronometrului, iar becul indică trimiterea în panou a curentului necesar aprinderii gazelor în camerele de ardere. Pe tabloul din stînga se găsește un contact de pornire și oprire electrică a cronometrului, un buton indicator al declanșării pornirii motorului, un buton de control a funcționării camerelor, indicatoare de timp și o lampă. Cu ajutorul acestor mijloace bine rînduite de inovator se poate controla dacă elementele pornirii reactiv funcționează normal, motorului și dacă panoul își termină cursa (execută toate operațiunile necesare pornirii). Cu ajutorul acestui dispozitiv se înlătură toate defecțiunile ce apăreau pînă acum la pornirea motoarelor reactive, se poate ști din timp dacă motorul va porni normal și dacă elementele ce concură la pornirea lui nu prezintă anomalii tehnice sau de funcționare. Prin modul lui de folosire, dispozitivul asigură premntîmpinarea oricărei defecțiuni a panoului și repararea lui în unitate, lucru care pînă în prezent nu se putea face. Prin construcția lui pu dispunerea elementelor de pornire se asigură instruirea specialiștilor prin lucru practic și se preîntîmpină sărirea bandajului de la diferite bobinaje. Fiind puțin voluminos, dispozitivul este ușor transportabil , se poate construi în unități din resurse locale și nu este costisitor. Maior M. FIRI] u ,.Cu țesături de bună calitate vreau să întîmpin măreața sărbătoare a lui „7 Noiembrie" iată angajamentul pe care harnica țesătoare Elena Zamfir și l-a îndeplinit în proporție de 110,5 la sută. In clișeu : Elena Zamfir de la Țesătoria ,Răscoala 1907“ — unitatea A. ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ CLUJ A ÎNDEPLINIT PLANUL PE 1957 La Comitetul Central al Sindicatului muncitorilor mineri a sosit joi o telegramă prin care colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea minieră Cluj raportează că in seara zilei de 30 octombrie în cinstea celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a realizat planul producției marfă și globală prevăzut pe anul 1957. Succesul lor se datorește folosirii pe scară largă a metodelor sovietice de muncă, extinderii inițiativelor minerilor cu o experiență îndelungată in subteran și organizării temeinice a locului de muncă. Zile de întrecere la uzinele de autocamioane ORAȘUL STALIN (de la corespondentul nostru). Constructorii de autocamioane de la uzinele „Steagul Roșu“ din Orașul Stalin întîmpina marea sărbătoare de la 7 Noiembrie cu noi succese. Colectivul turnătoriei de fontă și-a îndeplinit planul anului 1957 la piese pentru autocamionul S. R. 101, la cazanele de sodă de 16 tone și la cazane pentru acizi, destinate unor unități ale industriei noastre chimice.. Oțelarii de la „Steagul Roșu“ au realizat pînă în prezent peste sarcinile de plan 406 tone oțel lichid. La cuptoarele Siemens-Martin ei obțin cei mai buni indici de utilizare din țară (22 la sută). Durata medie a șarjei la aceste cuptoare a fost redusă cu o oră. Industria de rulmenți este una dintre cele mai tinere ramuri ale industriei noastre. Cu toate acestea, rulmenții realizați la „Steagul Roșu“ sunt de o calitate excepțională, astfel că sunt solicitați în unele țări cu o producție de rulmenți de zeci de ani. Mari cantități de rulmenți fabricați la uzinele „Steagul Roșu" au fost exportate în Republica Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Ungară, R. P. Bulgaria, R. P. Chineză etc. ÎNAINTEA „LUPTEI" In cadrul unui exercițiu tactic de front, înainte de începerea „luptei“, locotenentul-major Soare Nicolae îi orientează pe comandanții de subunități din subordine asupra situației în care vor acționa. (Foto : T. MACARSCHI) în regiunea Hunedoara S-AU TERMINAT INSAMINTĂRILE DE TOAMNA DEVA, 31 (Agerpres). Regiunea Hunedoara a terminat însămînțările de toamnă. Fruntașe pe regiune la această lucrare sunt G.A.S.-urile care au realizat planul la 18 octombrie, precum și gospodăriile agricole colective, întovărășirile agricole și țăranii individuali din raioanele Orăștie și Ilia, care au raportat îndeplinirea planului de însămînțări la 26 și respectiv 28 octombrie. In regiunea Hunedoara se lucrează acum intens la executarea arăturilor adînci de toamnă. CĂRBUNE PESTE PLAN Apropierea zilei de 7 Noiembrie însuflețește colectivele de muncă din Întreprinderile industriale în îndeplinirea sarcinilor de plan și depășirea angajamentelor luate. Zi de zi tot mai multe brigăzi de mineri și colective de sectoare din minele Văii Jiului raportează scoaterea la suprafață a însemnate cantități de cărbune peste angajamentele luate în cinstea marii sărbători. Colectivul sectorului S. A. de la mina Lupeni, de exemplu, care s-a angajat să dea în luna aceasta 100 de tone de cărbune peste plan, a depășit această cantitate pînă la 23 octombrie cu 199 tone, iar colectivul sectorului II, care se angajase cu 500 de tone peste plan, a dat pînă în prezent 2.090 tone cărbune în plus. Livrind economiei naționale de la începutul anului și pînă acum peste 10.000 tone de cărbune peste plan, minerii sectorului I de la mina Petrila sînt pe punctul de a-și îndeplini sarcinile de plan prevăzute pe întreg anul 1957. Asemenea succese au obținut și minerii din cadrul trustului „Ardealul“. RAIONUL SINNICOLAUL MARE COMPLET COOPERATIVIZAT SINNICOLAUL MARE (de la corespondentul nostru). In seara zilei de 31 octombrie, în preajma celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie odată cu intrarea în întovărășirile agricole a ultimelor 24 familii de țărani muncitori din comuna Periam, s-a terminat cooperativizarea completă a raionului Sînnicolaul Mare, primul raion din regiunea Timișoara cu agricultura complet cooperativizată. Cele 13.896 familii de țărani muncitori din raion, romîni, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități, cu o suprafață de peste 58.211 ha., lucrează acum în comun în 25 g.a.c., o cooperativă agricolă de producție curentă și în 54 întovărășiri agricole. Succesul obținut în raionul Sînnicolaul Mare constituie o mândrie a întregii regiuni. Acest eveniment remarcabil este un exemplu însuflețitor pentru țăranii muncitori cu gospodării individuale din raioanele Jimbolia, Arad, Timișoara, Pecica și altele în lupta pe care o duc pentru trecerea de la gospodăria individuală în marea gospodărie socialistă, aducătoare de belșug. P. POPA NOI MAȘINI ȘI UTILAJE PENTRU AGRICULTURA NOASTRĂ Baza tehnică a agriculturii noastre este în continuă dezvoltare. In primele trei trimestre ale anului acesta gospodăriile agricole de stat și stațiunile de mașini și tractoare au fost înzestrate cu încă 2.746 tractoare de diferite tipuri, 2.577 pluguri pentru tractor și pluguri suspendate, 2.844 cultivatoare suspendate și 2.083 semănători pentru porumb. In afară de acestea gospodăriile de stat și-au îmbogățit parcul de mașini cu încă 1.000 combine pentru recoltatul cerealelor, 2.030 grape cu discuri și colți reglabili, 988 remorci, 1.100 sape rotative, 1.000 de mașini pentru împrăștiat îngrășăminte chimice, numeroase mașini pentru combaterea dăunătorilor, combine și tocători pentru siloz Au fost înzestrate cu noi mașini, în special unitățile din regiunile mari producătoare de cereale : Constanța, Galați, București, Timișoara și altele. S.M.T.-urile din regiunea Constanța, de exemplu, care datorită terminării colectivizării agriculturii au avut de executat un mare volum de lucrări, au fost dotate cu încă 563 tractoare și alte mașini. In prezent aproape 22 la sută din parcul de tractoare existent în S.M.T.-urile din întreaga țară este deținut de regiunea Constanța. înzestrarea gospodăriilor agricole de stat și S.M.T.-urilor cu noi tractoare și mașini a dus la o creștere însemnată a volumului de lucrări mecanizate, la extinderea mecanizării la unele lucrări agricole noi și la executarea într-un timp mai scurt decît în alți ani a muncilor agricole. Pînă la sfîrșitul anului, noi mașini și utilaje vor lua drumul agriculturii. Gospodăriile agricole de stat care au o mare pondere în asigurarea fondului central de produse agricole urmează să mai primească încă 1552 tractoare de diferite tipuri, 941 semănători pentru porumb, 678 combine pentru recoltatul cerealelor păioase, 600 cultivatoare suspendate, 800 mașini pentru împrăștiat îngrășăminte chimice, 400 sape rotative, 315 mașini pentru combaterea dăunătorilor, 512 remorci basculante, precum și un mare număr de combine și tocători pentru siloz, grape și alte mașini și unelte. ÎN SPRIJINUL GOSPODĂRIILOR COLECTIVE Gospodăriile agricole de stat din regiunea Constanța acordă un sprijin permanent și multilateral gospodăriilor agricole colective din regiune. In cursul acestui an gospodăriile agricole colective au primit pipă în prezent de la gospodăriile de stat din regiune, în scopul măririi continue a sectorului zootehnic, 165 tăurași, 180 vieri, 18.700 mieluțe și 8.825 berbecuți de rasă. In ultimii 4 ani gospodăriile agricole de stat din regiunea Constanța au acordat gospodăriilor agricole colective circa 700 de tăurași, 1.200 de scrofițe, 1.200 de vieri, 50.000 de mieluțe și 23.000 de berbecuți de rasă. Pentru continua sporire a producției vegetale G.R.-urile livrează anual gospodăriilor colective pentru schimb însemnate cantități de semințe de sol selecționate. Numai în cursul acestui an gospodăriile agricole colective au primit din partea gospodăriilor de stat din regiunea Constanța peste 20.000 tone de grin de sămînță și 600 tone porumb de sămânță. Un mare număr de gospodării agricole de stat din regiune patronează mai multe gospodării agricole colective din împrejurimi, cărora pe lângă sprijinul în animale de rasă, semințe de legume sau semințe selecționate de cereale, le acordă permanent îndrumări tehnice, precum și tractoare și mașini agricole, in timpul lucrărilor agricole. Vizitele delegației de vechi membri ai P. C. U. S. Joi dimineața delegația de vechi membri ai P.C.U.S. în frunte cu A. F. Gorkin, conducătorul delegației, care ne vizitează țara, a depus coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei și la Monumentul Eroilor Sovietici. A fost de față colonel Lungu Nistor, șeful comenduirii garnizoanei București. Au participat V. F. Nikolaev și A. F. Kabanov, consilieri ai Ambasadei Uniunii Sovietice la București. In aceeași dimineață membrii delegației au făcut o vizită la Consiliul General Arlus unde s-au întîlnit cu conducătorii Arlus-ului. Oaspeții au fost primiți de acad. prof. dr. C. I. Parhon, și de membri ai biroului Consiliului General A.R.L.U.S. Acad. prof. dr. C. I. Parhon a adresat oaspeților un călduros salut. Apoi, O. Livezeanu a prezentat membrilor delegației unele aspecte ale muncii pe care o desfășoară A.R.L.U.S.ul în vederea întăririi continue a legăturilor prietenești ce leagă țara noastră de Uniunea Sovietică. A. F. Gorkin a mulțumit în numele delegației pentru calda primire făcută și a înmînat acad. prof. dr. C. I. Parhon discuri imprimate cu cuvîntări rostite de V. I. Lenin și un album cu imagini din realizările Uniunii Sovietice în decursul celor 40 de ani de la înfăptuirea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. După amiază, membrii delegației de vechi membri ai P.C.U.S. în frunte cu A. F. Gorkin au vizitat Muzeul de Artă al R. P. Romîne. Seara, delegația de vechi membri ai P.C.U.S. a asistat la Teatrul de Operă și Balet al R. P. Romîne la spectacolul cu opera „Tosca“ de Puccini. Ciobanii rășinăreni pe ecran SIBIU, (de la corespondentul nostru). In sala căminului cultural „Nicolae Balcescu“ din Rășinari, raionul Sibiu, s-au adunat într-una din serile trecute sute de locuitori ai comunei. In sală se aflau și numeroși oaspeți de la Sibiu. Cu toți au vizionat filmul „Nunta ciobănească“, realizat după opereta populară cu același nume de Corneliu Dragoman și Gh.Șoima, cu care echipa de teatru de amatori din Rășinari a obținut un succes răsunător la cel de-al patrulea concurs pe țară. I Pe ecran au apărut peisajele cele mai pitorești din munții Sibiului, în poienile cărora își au rășinărenii stînele. In acest decor se desfășoară nunta ciobănească ai căror interpreți se află printre spectatorii din sală. întreaga muzică filmului este realizaată de echipele de fluierași ale căminelor culturale din această comună. Bacii cei bătrîni din Rășinari s-au minunat, iar noii artiști de cinema s-au angajat să ducă mai departe faima folclorului rășinărean. Ion Lipran, regizorul noului film, a mulțumit interpreților. Prin ecranizarea „Nunții ciobănești“, această minunată producție izvorîtă din folclorul rășinărean va putea fi cunoscută și apreciată în viitor atît în țară cît și peste hotare. I. GAIDA Din veniturile obținute, gospodăria agricolă colectivă „Flacăra Roșie“ din comuna Mereni, raionul Negru Vodă, a cumpărat trei autocamioane, a construit un garaj, un depozit de carburanți și un grajd pentru 100 vite. In clișeu . Unul din autocamioanele gospodăriei. 5E5B5B5B5E5B5B51E57555E5c52FE5E5E55575B5B5E5B515n15H5d.5"E5E5B5B5B5B575B5H5E5253S135ES55 SdSHSS5HSi Cu al 3î-lea eșalon pe fronturile Marii Revoluții Pregătiți autoblindatele !... Pătrundem în oraș !... Un salt sprinten și Zamfir Enache a fost la volan. Al 31-lea eșalon de autoblindate, din care face parte Zamfir, șerpuind pe drumuri lăturalnice, scurtînd distanța, se îndreaptă spre Moscova. Obiectivul — Gara Alexandrovsk. In plină noapte, zumzetul motorului îi acompaniază gîndurile... „.In iarnă, la începutul lui ’9 Ï8 — împlinise șaptesprezece ani — aflat la Odesa s-a aciuit pe lingă o formație a Gărzilor Roșii. In primăvară, Soldat voluntar în Gărzile Roșii, a ajuns cu unitatea lui la Gorlovka, în ținutul Donbasului. Scurtă vreme după asta, fiind șofer, a fost trimis la Moscova la o școală de autoblindate. ...Prin păduricea de mesteceni pe care o străbate eșalonul în noaptea de sfîrșit de iunie se zărește, la stingă, firul argintiu al unei ape. Gîndurile lui Zamfir, purtate parcă de apa care mai mult se ghicește sub lumina palidă a iunei, îl duce spre cei de acasă, spre Dunăre, spre Tulcea, spre Babadag — satul lui din care s-a smuls războiul. „Ce o fi cu ai mei ? Cum ar fi trăind ?“.. Nemulțumit de sine fiindcă se lasă purtat de gînduri — în marșarier, se mustră el — așa că... le schimbă direcția. In felul ăsta îi vin în minte amintiri din viața lui asta nouă — din viața de soldat al Revoluției. „M-au socotit ei bun numai după o lună de pregătire. Insă, adevăratul examen îl voi da acuma, în noaptea asta, în lupta împotriva esserilor ! Și își mai zic de stînga unmrealor“ — adaugă el ca o linie rasă sub șirul înghesuit al gîndurilor și amintirilor. Străzile de acces le-au aflat baricadate. In întuneric, de dincolo de baricadă un glas se face auzit : — Parola !? — Volga, răspunde comandantul. Blindatele eșalonului au trecut, una cite una, prin deschizătura strictă a baricadei. Au ajuns la comandamentul garnizoanei Moscova. In plină noapte, la lumina unei lanterne, tovarășul Iakov Sverdlov inspectează formația, stă de vorbă cu oamenii. Surîsul ce-i flutură pe buze nu izbutește să atenueze paloarea obrazului slab, ușor alungit, încadrat de o barbă scurtă, neagră. Din toată făptura lui subțiratică, numai pașii sprinteni și ascuțișul privirii, atenuată de lentilele ochelarilor, nu trădează oboseala. Neîndurîndu-se să-și desprindă privirea atrasă de fața lui Sverdlov, Zamfir e frămîntat de același gînd : „De câte nopți oare nu s-o mai fi odihnit omul ăsta ?“ Din pragul clădirii — ca un salut, ca un îndemn — Sverdlov a ridicat brațul. — Ei, și acum... la treabă — i-a îndemnat Sverdlov cu o vibrare caldă în glas. In două ore, blindatele au lichidat răscoala esserilor de stînga. In acea noapte a primit Zarafui £nache botezul focului pe unul dîn fronturile Marii Revoluții. Iulie 1918. Al 31-lea eșalon de autoblindate acționa în regiunea Volgăi. Orașul Iaroslavl, aflat pe malul vestitului fluviu, fusese ocupat și terorizat de o formație contrarevoluționară care număra aproape zece mii de ofițeri albi, comandați de colonelul Perhurov. Eșalonului i se încredințase misiunea să coopereze la eliberarea Iaroslavlului. Muncitorii din oraș, spre a lua contact cu Armata Roșie, străbăteau frontul înfruntînd deosebit de grele primejdii și paza severă a albilor. Muncitorii aduceau știri Armatei Roșii — armatei lor. Spre a se asigura eficiența atacului în vederea eliberării orașului. Fiecărui autoblindat i s-a dat cite un muncitor iaroslăvean drept călăuză. Atacul, minuțios pregătit, urma să pornească înainte de ivirea zorilor. Spre a se deschide drum atacanților, artileria începu să sfîșie întunericul și muțenia nopții trăgînd vijejios. Formația în care se afla Zamfir tremăta gata de luptă. Se auziră comenzi . Veți pătrunde la comandamentul albilor... Misiunea era grea. Comandamentul albilor se afla pe malul Volgăi. Ca să ajungă acolo, eșalonul trebuia să străbată orașul. Motoarele blindatelor duduiau în plină viteză. Oamenii își auzeau, totuși, ciudat de limpede, bătăile accelerate ale inimilor, zvîcnetul tîmplelor. Spre intrarea în oraș, blindatele, cinci la număr, s-au distanțat. Au izbutit să pătrundă pe strada centrală, care ducea spre obiectivul cerut. Blindatul din fruntea coloanei, întâmpinat de șrapnelele albilor, ciuruit de schije, sfărîmat, a fost scos din luptă. Echipajul — izolat, lipsit de ajutor, s-a sfîrșit cuprins de flăcări. Zamfir — el conducea a doua mașină — a virat într-o stradă lăturalnică, împreună cu celelalte trei mașini. Acolo, feriți cel puțin de focul direct al artileriei, ei erau expuși numai ploaiei și grindinii de foc a împușcăturilor de armă și mitralieră și de exploziile grenadelor. O nouă intervenție a artileriei proprii a dat posibilitatea celor trei autoblindate să zdrobească rezistența albilor și să-și ducă misiunea la îndeplinire. Blindatul condus de Zamfir, aflat înaintea celorlalte, deschidea drumul. Odată ajunse în apropierea obiectivului misiunii, autoblindatele s-au încolonat mai apropiat. Comandantul eșalonului, uimit de felul precis în care Zamfir manevra mașina sa, a exclamat cu glas care a întrecut vacarmul bătăliei : — Strașnîi !... adică — Formidabil ! Aceeași exclamație, același cuvânt — Strașnîi !... Formidabil ! — l-a folosit comandantul și în primele clipe după ocuparea comandamentului albilor, cînd l-a felicitat pe iscusitul și curajosul soldat al eșalonului. Zamfir a încercat să răspundă. Inspăimîntat și-a dat seama că, din cauza emoțiilor, glasul îi amuțise. Ruseasca, puțină ce o învățase, o uitase... Exclamația de admirație a comandantului — cuvîntul Strașnîi — a devenit din acea clipă porecla soldatului din armata Roșie Zamfir Enache... In viața de front a unității se împletise o bogată și statornică activitate culturală. Zamfir Enache, singurul romîn din al 31-lea eșalon de autoblindate, care, prin componența lui, avea un caracter internațional, se străduia să învețe cît mai bine și mai repede limba rusă. Dar, nu numai atît. In clubul unității se formaseră cercuri artistice. Zamfir, amator și iubitor de cîntece, s-a aciuit pe lîngă cercul muzical. Cu toate că omul depusese o ardoare deosebită în a învăța notele muzicale, în pofida stăruințelor lui, după o trecere de timp, instructorul muzical și el tot șofer — l-a chemat mai de o parte și, oarecum stînjenit, i-a spus: — ...Vezi, tovarășe Strașnîi — adică, voiam să zic... Zamfir — eșalonul superior nu ne-a repartizat suficiente urechi muzicale. De aceea, pe semne, ai rămas dumneata făr de... o asemenea ureche. Ce ar fi săe înscrii dumneata să zicem ?... — la cercul dramatic ? Se prea poate că, în scurtă vreme, ai să fii acolo, așa cum ne-ai obișnuit. Adică — Strașnîi . Zamfir și-a dat cu tifla în cozorocul scurt al șepcii de piele neagră. A stat cîteva clipe cam descumpănit. Apoi, mulțumind — cam acru —< fostului său dascăl de muzică, s-a îndreptat cu pași șovăitori spre cercul dramatic. Citise, nu demult, o poezie care i-a mers la inimă. Poezia se numea Comunist și era semnată : Demian Bednîi. A început s-o învețe și s-o memoreze cu sîrg, să-i pătrundă tîlcurile și să le dea relief prin frazare și intonație. N-a trecut mult și, la o IOSIF H. ANDRONIC (Continuare în pag., 2-a)