Apărarea Patriei, iulie 1958 (Anul 14, nr. 152-178)

1958-07-01 / nr. 152

Pentru patria noastră, Republica Populara Romînă ! AVPARAREA PATRIEI nsr Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIV Nr. 152 (3687) Marți 1 iulie 1958 4 PAGINI — 20 BANI De la cea de a doua consfătuire cu militarii de frunte și inovatorii din trupele C. A. A. T. Duminică 29 iunie s-a deschis în Capitală, în sala de festivități a unei unități de aviație, cea de a doua consfătuire cu militarii de frunte și inovatorii din trupele C.A.A.T. La această consfătuire, au participat militari din toate unită­țile subordonate C.A.R.T-ului, mili­tari aparținînd diferitelor arme și specialități, care își aduc contribu­ția la îndeplinirea misiunii de apă­rare a spațiului aerian al Republicii Populare Romîne. Majoritatea dintre participanți sînt comuniști și atemiști, militari care și-au însușit cea de a doua și chiar de-a treia specialitate. Lucrările consfătuirii au fost des­chise de general-maior Șandru Constantin. Cu acest prilej, el a spus printre altele : „Trupele apărării antiaeriene a teritoriului sînt trupe tehnice, dotate cu o aparatură mo­dernă, perfecționată, și în ace­lași timp destul de complexă. Complexitatea tehnicii noastre faptul că pentru noi timpul se mă­și­șoară cu fracțiuni de secundă ne impune permanent găsirea celor mai bune metode de instruire și de lucru, pentru ca rezultatele să fie cele mai bune, pentru ca pregătirea de luptă să se desfășoare în condiții optime. O metodă eficace de instruire, un procedeu nou de rezolvare a unei probleme sau perfecționarea cât de neînsemnată a unui dispozitiv, tre­buie să devină un bun al tuturor. Acestui­ scop — schimbului de ex­periență — este consacrată și con­sfătuirea noastră, consfătuire la care dumneavoastră veți arăta cum ați muncit și ce ați realizat, pentru ca fiecare să învețe unul de la altul și toți de la unul. Lista celor înscriși la cuvînt cu­prinde multe nume. Printre primii au vorbit sergentul Priescu Ioan, care­ a descris metodele folosite de el în ridicarea grupei pe care o comandă la rangul „de frunte“, sergentul Spoilă Vasile, radiotele­grafist, care conduce 12—14 ținte ae­riene, caporalul Caramirescu Vasile, care a împărtășit celor prezenți me­todele sale de pregătire a radiotele­­grafiștilor în condiții de bruiaj, plu­tonierul Moraru Constantin, meca­nic de avion, care a reușit să reducă timpul de înlocuire a unei roți de avion cu mult sub barem, sergen­­tul-major Balcani Ioan, maestru me­canic radio, care datorită unor ra­ționalizări a obținut economii în valoare de peste 200.000 lei, capo­ralul Dumitru Constantin și mulți alții. La sfîrșitul consfătuirii — care s-a încheiat ieri — un număr aprecia­bil de militari de frunte și inova­tori din trupele C.A.A.T. au fost citați prin ordin și recompensați cu diferite premii Locotenent-major I. CHERECHE. Un grup de militari care participă pentru a doua oară la consfătuirea militarilor de frunte pe C.A.A.T (Foto : M. ȚANE) AU PORNIT SECERA­TOR­ILE Cu colectiviștii din comuna Pe­­cineaga nu prea-i chip să stai a­­cum la un crîmpei de vorbă. Nu că n-ar fi oameni „lipicioși“. Din contră. Tot raionul Negru-Vodă le cunoaște sfătoșenia și dragostea de oaspeți. Ia să nimerești la ei în lunile de iarnă, cînd nu-i cine știe ce de lucru prin gospodărie, și să vezi cum te mai răsucesc cu vorba. Dar acum, în toiul muncilor, n-au vreme pentru asta. Trec pe lîngă tine glonț Și nici nu te privesc măcar. Abia dacă-ți răspund un „bună-ziua“ , scurt, cînd îi salută și se tot duc. După cum se vede­au de lucru pînă pes­te cap pe cîmp. Și dacă totuși ai noroc careva să dai de adus de cine știe ce nevoi la sediu, bunăoară de Geit Abibula, îți deslușește sim­plu cum stau lu­crurile pe la ei : — Acum zor mare estem­are- Nu supărat la noi. Cum să te superi ? ! Păi te lasă inima s-o faci cînd vezi secerăto­rile tăind de-a lungul și de-a la­tul holdei brazde largi cu­ drumul- Iată-le. Sînt 24 — cîte 6 de bri­gadă. Au pornit de cu noapte, căci orzul ăsta-i lucru gingaș. Cată să-l dai jos pe rouă, pînă-i „moa­le“. Sub dogoarea soarelui să nu-1 atingi, că-1 înjumătățești. Se scu­tură. Noroc că azi s-a potrivit o zi noroasă. Trec secerătorile pe rînd, de nici nu știi de care să-ți agăți privi­rea. Chiar acum s-apropie a lui Ion Munteanu, din brigada 3-a. Țăcăne ca o ciocănitoare : Taca-taca, taca-taca. Greblele, ca niște aripi uriașe, se rotesc în aer, string grămadă spicele și le îndreaptă spre cuți­tele tăioase. Paie mari de orz cu spicul mustăcios și greu se pră­vălesc sub fulgerarea ascuțișului Pe urmă, paiele tăiate se înghe­suie polog și — ca la o comandă cad pe miriște. Vasile Vîlcu — „mînă caii" — fură binișor cu coada ochiului în urmă . •— Măi să fie­­ face el. Ca bine le mai potrivește nea Ion Muntea­nu ! Ca pe sfoară. Nu i-a fost de­geaba instructajul de la S.M.T. Lui Vasile tare i-ar plăcea să stea odată pe secerătoare. Ce-ar mai mînui el greblele și ce-ar mai apăsa pedala pentru slobozit po­­logurile ! Ei, dar parcă-i lasă ci­neva? Cînd cu tăiatul rapiței nu s-a ținut de capul președintelui o groază de timp ? S-a ținut, dar n-a fost luat în seamă. Chiar și azi de dimineață l-a rugat pe bri­gadier să pună un cuvînt pe lîngă nea Ion Munteanu numai pentru două brazde. Dar și brigadierul i-a tăiat-o tot ca președintele Vlăduț . Așteaptă, mureu, să mai crești. Auzi acolo , mucea, cînd el are 13 ani bătuți pe muche și cînd fa­ce cîte 70—80 de zile muncă în­­tr-o vară ! Ei, dar lasă să se facă el un pic mai mare și să vezi ce mecanizator ajun­ge. O să-i lase loț pe­­ toți. Vin și ceilalți : Vasile Rusu, Gh. Simion, Ion I. Stan. Dau toa­tă ce­­lanului de spi­ni cum trec, păstrînd distanța, parcă zici că-i o companie mărșăluiește care pe plutoane, în ca­dență. Iar în mij­loc, marea spice­lor bondoace se retrage și devine tot mai mică, tot mai mică. Pînă către prînzul mare, numai la brigada lui Ion Zaman sînt doborîte la pămînt aproape 30 de pogoane. Orz de toamnă. Aur. I-a priit și arătura de trac­tor, și semănatul de mașină, gunoiul, și plivitul. A ieșit din iar­și­nă des­ca peria și viguros. E drept că seceta din luna mai l-a cam ținut în loc. Așa se și explică pen­tru ce-i cam scurt în pat. Dar ploile din ultimele zile au căzut ca la comandă, tocmai cînd să bage bob. Și uite ce mîndrețe a ieșit. De n-o da pînă la 1600—1700 kg. la hectar, să vezi De undeva, din miriștea țepoasă, a țîșnit pe negîndite chior ascuțit și lung . — Uhuuu ! Glas limpede de fată. I-a răs­puns alt chiot, mai puternic, de flăcău. — Uhumu ! Pe urmă, utemistul Nicu R. Șer­­ban a dat îndemn băieților : — Ior, fraților, că ne rămîn drăcoaicele de fete. Furcile din mîinile vînjoase s-au mișcat mai repede. Strînsul pe tarlaua utemiștilor înainta văzînd cu ochii. Dar nici fetele nu se lăsau. Maria Mîndru se mișca ca o svîrlugă, Rada Stan­­cu tot așa. Iar pe Sofița Stanciu mai că n-o puteai ajunge nici în pas milităresc. Grămezile răsă­reau în urma lor ca valurile mării. Drept spunea Gesi Abibula ! — Acum zor mare este m­ bre ! C. NICOARA VS, In numarul de azi: LA TRIBUNĂ — MILITARI DE FRUNTE DIN R. 3. M. — Comandant și educator politic ; Au cuvîntul... ; Succesele grupei de calculatori ; Film... (pag. 2-a). ÎNVĂȚĂTURI DE MARE ÎNSEMNĂTATE POLITICA ȘI ȘTIINȚIFICA — V. I Lenin : Opere, vol. 35 (pag. 3-4). VIAȚA DE PARTID — Locotenent-major T. Mărgineanu : Un învățămînt important pentru toți comuniștii (pag. 3-a). TRIBUNA PROPAGANDISTULUI - Locote­nent Traian Leahu : Primul meu ajutor (pag. 3-a). oamenire/«fe»ninduri »Parcul ostașului“ Am umblat zilele trecute printr-o unitate de infanteriști. Mi-a atras aten­ția, printre altele, un mic parc-gră­­dină, care se afla în fața dormitoare­lor subunității comandată de locote­­nentul-major Bucurenciu Gheorghe. La intrarea în parc stă scris cu litere artistice : „Parcul ostașului“. L-am vi­zitat. Atrăgător, cochet, cu bănci gri­juliu orînduite printre frumoase tri­unghiuri și ronduri de flori, parcul are ca oaspeți pe proprii lui creatori — ostașii. Infanteriștii vin aici după cea­surile de instrucție să-și odihnească trupurile și să cea aripi gîndurilor. Glumesc, citesc, visează —­ la umbra unor pomi tineri, mult prea tineri par­că pentru atmosfera liniștită și odih­nitoare care stăruie aici și cu care con­trastează oarecum. In aparență numai, pentru că de fapt tinerețea parcului, în întregimea lui, își da mîn­a cu ti­nerețea oaspeților lui — ostașii. Am întîlnit în parc cîțiva ostași. Citeau. Nu i-am tulburat, l-am lăsat în lumea eroilor despre care citeau. Decorul mi s-a părut complet —­ ca o pictură făcută cu mult gust, și cu mult, cu foarte mult simț al realității Și dacă vreun pictor — fie și militar pe se va obosi vreodată să transpună pînza aceasta imaginea realității noastre ostășești, l-aș îndemna să-i pună neapărat titlul : „Dimineață de August“ VEȘTI de pe o navă fruntașă pe flotă de Au trecut mai bine 36 de ore de cînd nava mărșălu­iește pe întinderea albastră a mării. In astfel de condiții ar fi normal să găsești oa­meni obosiți, surme­­­­nați de noaptea ne­dormită, de misiunile pe care le-au îndepli­nit. Dar nu ! Acești ti­neri entuziaști — că­liți de-a lungul anului de instrucție — sînt la fel de sprinteni ca in noaptea cînd au ple­cat în misiune. Abia s-a „lupta“ de terminal artilerie și organizația de U.T.M. a deschis a­­dunarea generală în care s-a discutat și primit în rîndul ute­miștilor marinarii Ma­rin Dumitru și Bucur Anton. La discuții, comandantul a arătat că : ....și în aplicația asta soldatul­ fruntaș de marină Marin Du­mitru s-a achitat cu cinste de îndatoririle lui de artilerist“... Nava își trăiește din plin viața. Este nava fruntașă pe întreaga flotă, nava căreia s-a acordat „Steagul­ Roșu al C.C. al U.T.M.“. „De-a lungul celor aproape 280 de mile marine parcurse — îmi mărturisește coman­dantul — echipajul s-a comportat deasupra așteptărilor mele". Cuvinte simple, dar ~­sitoare Grăitoare pentru că ofițerul Teslaru Mihai e cu­noscut ca un coman­dant foarte, preten­țios. Și cînd un ast­fel de comandant spu­ne „deasupra așteptă­rilor mele“ înseamnă că marinarii nu au greșit în nici o acțiu­ne, la nici un exerci­țiu Acestea sînt fapte demne de un echipaj fruntaș pe flotă Locotenent M. WEINBERG Im drum spre locul 1 pe regiune cu aceeași unitate am stat de vorbă cu cîțiva dintre artiștii amatori : solda­ții fruntași Anna Eduard și Casvan Gheorghe, soldatul Colată Ion și alții. Echipa, mi-au spus, se pregătește pen­tru concursul pe Regiunea Militară. — Și ce credeți ? O să faceți vreo ispravă . Sperăm. In orice caz, ne pregă­tim serios, mi-a spus soldatul fruntaș Anca Eduard. Repetiții facem zilnic. Sau aproape zilnic. Și avem un pro­gram „a-ntîia”. Tntr-adevăr programul echipei e bun, oarecum original și artiștii interpre­tează cu suflet, cu dăruire. Spectaco­lul lor deapănă povestea unui tînăr re­crut, de la intrarea pe poarta cazărmii, pînă în ziua cînd, recompensat de co­mandant cu zece zile permisie, îi re­vede pe cei dragi din satul natal. Nu degeaba echipa sub conducerea pluto­nierului Catană a obținut locul I la concursul pe marea unitate. Aș mai avea de adăugat că programul fost scris de cîțiva dintre artiștii ama­a­tori din echipă, adunați în jurul ser­gentului major Marinescu Constantin. Faptul mi se pare mai mult decît sem­nificativ. O mînă de oameni — care nu-s numai artiști interpreți, ci și crea­torii imaginilor care înfățișează artistic viața lui de fiecare zi — muncesc cu însuflețire pentru cucerirea întîiului loc la concursul pe regiune. Ei se gîn­­desc și mai departe... Și după entuziasmul cu care mun­cesc, n-ar fi imposibil să-i vedem la București în finala concursului pe ar­mată. Dar pînă atunci — mai e un... hop — 11 vor trece oare ? n-*­­ C. AVRAM Soldatul­ fruntaș Toma Costică și soldatul Stancu Nicolae executînd întreținerea tehnicii din înzestrare. (Foto : M. FELIX) SEMNIFICAȚIA IU­N­IU­SI SF­RIPT MĂRUNT Mă aflam zilele trecute într-o unitate îndepărtată. Programul de instrucție se desfășura normal, iar militarii cî­­torva subunități abia sosite din ta­bără și aplicații își aranjau cu grijă ținuta, curățau tehnica de luptă și ar­mamentul, pentru a fi în măsură în ziua următoare să reintre și ei în ac­tivitatea obișnuită de cazarmă. Intr-unul din dormitoare o subuni­tate se pregătea să intre în serviciu de gardă. Era un pluton din subuni­tatea ofițerului Anichițoaiei Ioan că­ruia îi sosise rîndul. Se spune că mi­litarii aceștia știu să îndeplinească nobila misiune de luptă din timp de pace —« serviciul de gardă —»­,în bune condițiuni. Ei cunosc perfect îndatori­rile generale și speciale ale santinele­ cit și restul prescripțiunilor regu­lamentare legate de executarea servi­ciului de gardă. Cu toate acestea însă ei se pregă­tesc atent, minuțios, de fiecare dată, ca și cum atunci ar intra prima oară în gardă. Iată de ce și acum au studiat regu­lamentul de gardă, în părțile care-i priveau, după care au discutat pe mar­ginea celor studiate. Plutonul s-a deplasat apoi pe pla­toul de adunare unde se găsea ma­cheta cazărmii și posturilor de san­tinelă, pentru a executa practic cele studiate­ Pînă acum nimic deosebit veți spu­ne. Același lucru îl spun și eu, sub­unitatea amintită n-a făcut nimic ieșit din comun. Mai in tot locul se face o asemenea pregătire a gărzii. Se pare însă că aici faptul acesta „mărunt“ ar avea o semnificație aparte. Iat-o­­ în ultimii ani nici un acci­dent în timpul executării gărzii. Locotenent-major E. GEORGESCU DE PE TERENURILE DE APLICAȚII TACTICE Aruncătorul de mine comandat de caporalul Duică Ioan la un exercițiu de tragere. (Foto: T. MACARSCHI) O CALDĂ MANIFESTARE A PRIETENIEI FRĂȚEȘTI ROMÎNO-SOVIETICE Întîlniri ale oamenilor muncii din Constanța cu militarii sovietici In marea sală a Palatului Sportu­rilor din orașul Constanța, a avut loc sîmbătă după amiază o entuziastă manifestare a prieteniei romîno-so­­vietice, în preajma înapoierii în pa­trie a trupelor sovietice, peste 2.500 de oameni ai muncii din întreprinde­rile orașului, ostași, sergenți și ofi­țeri romîni s-au întîlnit cu ostași, ser­genți și ofițeri ai armatei sovietice. Intîlnirea a fost deschisă de tov. Ilie Ionescu, prim secretar al Comi­tetului orășenesc de partid. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romîne și Uniunii Sovietice. In cuvîntul său, tov. Tudose Va­­siliu, membru în biroul Comitetului regional de partid, președintele sfa­tului popular regional, a adresat în numele tuturor oamenilor muncii din orașul și regiunea Constanța un căl­duros salut ostașilor și ofițerilor Ar­matei Sovietice. Vorbitorul a înfăți­șat apoi prețiosul și multilateralul a­­jutor dat de Uniunea Sovietică pen­tru dezvoltarea țării noastre, în regiunea noastră, a spus prin­tre altele tov. Tudose Vasiliu, roa­dele colaborării frățești cu Uniunea Sovietică sînt concretizate nu numai în construirea de noi întreprinderi, dar și în reutilarea și dezvoltarea ca­pacității de producție a vechilor în­treprinderi. Vorbind despre succesele obținute în agricultura regiunii, tov. Tudose Vasiliu a spus : La obținerea acestor rezultate au contribuit vizitele pe care colhoznicii și oamenii de știință sovietici le-au făcut în regiunea Constanța, împărtășind țăranilor noș­tri muncitori bogata lor experiență, metodele pentru sporirea producției agricole, vegetale și animale. De a­­semenea vizitele pe care țăranii mun­citori din această parte a țării le-au făcut în Uniunea Sovietică au con­stituit un prilej de cunoaștere și în­sușire a practicii nemijlocite a con­strucției colhoznice. In curînd, a spus apoi vorbitorul adresîndu-se ostașilor și ofițerilor Armatei Sovietice, ne vom lu­a rămas bun de la voi, cu un sentiment de adîncă prietenie. Prietenia noastră, cimentată prin lupta comună împo­triva fascismului, se dezvoltă Și se întărește necontenit, pentru că la baza ei stau interesele noastre co­mune, de apărare a cauzei păcii și socialismului, stă ideologia comună marxist-leninistă. Cu multă căldură a fost primit cuvîntul generalului maior V. E.Ko­pienko, care a vorbit în numele os­tașilor și ofițerilor sovietici din Con­stanța. Pentru noi, militari ai Armatei Sovietice, a spus printre altele gene­ralul maior V. E. Kopienko, este o deosebită bucurie să vă mulțumim pentru această călduroasă manifes­tare care are loc în preajma marii sărbători naționale a poporului ro­­mîn, cea de-a 14-a aniversare a eli­berării Romîniei de sub jugul fas­cist. Eliberarea Romîniei a marcat începutul unei ere noi în istoria po­porului romîn, a deschis o pagină nouă în istoria relațiilor sovieto-ro­­mîne, care se bazează pe marile prin­­cipii ale internaționalismului pro­letar, îndeplinind datoria noastră ostă­șească și aceea de internaționaliști pe teritoriul patriei voastre, noi am cu­noscut bine harnicul popor romîn, bogata și originala lui cultură na­țională In încheiere, generalul maior V. E. Kopienko a transmis mulțumiri oamenilor muncii din orașul Con­stanța pentru ospitalitatea cordială, pentru atitudinea prietenească față de militarii sovietici. în numele militarilor romîni a vorbit apoi contraamiralul Sandu Gheorghe, care a spus printre altele: Oamenii muncii și militarii forțelor noastre armate au înconjurat pe militarii sovietici cu sentimente de a­­dîncă prietenie. La rîndul nostru am simțit din partea lor aceleași­ senti­mente de frățească prietenie, care caracterizează legăturile între oameni cu aceleași năzuințe, cu aceleași idea­luri Pentru noi militarii, staționarea trupelor sovietice în țara n­oastră a constituit un minunat prilej de a­­dîncire a frăției de arme romîno-so­­vietice, a fost un minunat prilej de cunoaștere directă a experienței lor bogate, a metodelor de instruire și e­­ducare a militarilor. Intîlnirea s-a încheiat cu intona­rea Internaționalei. Apoi Ansamblul armatei sovietice din Constanța și Ansamblul „Ciocîr­­lia" au prezentat un program artistic. Comitetul regional U.T.M. a avut duminică ca oaspeți comsomoliști din Armata Sovietică la o ,,zi de odihnă", la Mamaia. Ostașii sovietici au petre­cut aici o zi plăcută împreună cu tinerii din întreprinderile con­­stănțene, precum și cu tineri ceho­slovaci și germani aflați la odihnă în stațiune. S-au organizat plimbări cu bărcile pe lacul Siutghiol, jocuri distractive și sportive, s-a dansat. Numeroase formații artistice de a­­matori din întreprinderile orașului Constanța au prezentat programe ar­tistice. La Cazinoul din Constanța a avut loc o întîlnire a femeilor din cu soții ale militarilor sovietici. oraș In­tr-o atmosferă de caldă prietenie, femeile romînce și sovietice și-au ofe­rit reciproc buchete de flori, daruri, baticuri, insigne, și-au afirmat ho­­rîrea de a lupta împreună pentru a­­ceeași cauză : fericirea copiilor și a căminelor lor, pacea în întreaga lume Tineri utemiști și comsomoliști participanți la ziua de odihnă orga­­nizată de Comitetul Regional U.T.M., la Constanța (Foto : AGERPRES CRONICA DE UNITATE în frunte cu comandantul începem cronica despre viața uni­tăți­­in care muncește ofițerul Ene Stan cu consemnarea unui me­canism, inovația comandantului. Pî­nă acum in aplicații și in alte împrejurări asemănătoare, lucrări­le de întreținere a mașinilor se făceau greu și incomplet. De ce? Fiindcă nu se realizase încă mijlocul cel mai economicos de a suspenda mașina în așa fel nicit să i se veri­fice întreaga articulație atunci cînd motorul și roțile sînt în plină vite­ză. La lucrul acesta s-a gîndit inova­torul — și a reușit. Modestă în a­­parență, inovația i-a­­ luat zile și nopți de studiu. Acum cînd între­gul mecanism este gata, pare simplu. Patru vinciuri legate prin două grinzi metalice — asta-i totul. Ino­vația poate fi adaptată ușor la ram­pa metalică, la cea de zidărie, iar în cazuri speciale se poate lipsi de orice sistem de rampă. In plus este foarte economicoasă. Inovația comandantu­lui este de 20 ori mai puțin constisi­­toare decît o rampă hidraulică și poa­te ridica pînă la 8000 kg. In această unitate nu numai co­mandantul este preocupat de inova­ții. Lucrări și dispozitive ingenioase au realizat și subordonații săi. Prin­tre acestea se numără instalația pentru încălzirea concomitentă a a­­pei și uleiului realizată de­ ofițe­rul Dumitrescu Emil, dispozitivul de întrerupere a sursei de curent dintre acumulator și restul instalației realizat de căpitanii Eftinca Con­stantin și Tincescu Stan și multe al­tele. Lucrul cel mai important faptul că numărul propunerilor este de inovații prezentat comisiei de inven­ții și inovații crește mereu. Dacă a­­nul trecut au fost aprobate și pre­miate cu peste 3000 lei un număr de 7 inovații, anul acesta numărul lor va fi depășit dacă ne gîndim că pînă în prezent, patru inovații au și fost introduse în procesul de pro­ducție, iar altele sînt în curs de realizare. Creșterea numărului de inovatori se explică prin aceea că în unitate, munca de inovații ocupă loc de frunte în preocupările lui, ale organizației de comandantu­partid și a organizației U.T.M. In prezent se­cretarul organizației de partid, loco­tenent-major Zaharia Oancea, împreu­nă cu plutonierul Rovințescu Valen­tin lucrează la realizarea unei mașini unelte de turnat cuzineți și lagăre prin metoda centrifugală Roadele întrecerii Nu poți vorbi de hărnicia celor de la sectorul reparații curente fără să a­­mintești de sistemul organizat în care se desfășoară întrecerile dintre oameni, echipe și sectoare. Aici, mai mult ca în orice alte sectoare ale unității, perso­nalul desfășoară o muncă susținută în ceea ce privește realizarea de economii. Pînă acum în întrecerea organizată pe sector (care a avut ca rezultat înde­plinirea cu patru zile înainte de termen a planului de reparații pe luna iunie) a ieșit învingătoare echipa condusă de plutonierul Chirică Dumitru de la sec­ția generală de reparații. La îndeplinirea planului și la reali­zarea unor însemnate economii nu s-au lăsat mai prejos nici echipele conduse de Sandu Tache și plutonierul Preda Gheorghe de la secția camioane. Antre­nați în întrecere, tovarășii de la secto­rul de reparații au realizat în cursul lunii iunie peste 30.000 lei economii Acest rezultat este rodul angajamentu­lui reînoit pe care și l-au luat munci­torii acestui sector de a da pînă la 7 Noiembrie cu etapă la 23 August, eco­nomii în valoare de 100.000 lei. Dacă sectorul de reparații se situează în fruntea întrecerii în ceea ce privește realizarea economiilor, cuvinte de laudă se cuvin și muncitorilor de la sectorul producție. Aici, planul de pro­ducție a fost îndeplinit pe luna iunie cu 10 zile înainte de termen. De aseme­nea, printr-o bună organizare a muncii, s-au obținut în cursul aceleași luni economii în valoare de peste 5.000 lei. Muncitorii sectorului producție au por­nit de curînd o frumoasă inițiativă. Ei au hotărît să mărească și să amenajeze M. MARINESCU (Continuare în pag. 3-al

Next