Apărarea Patriei, iulie 1958 (Anul 14, nr. 152-178)
1958-07-01 / nr. 152
Pentru patria noastră, Republica Populara Romînă ! AVPARAREA PATRIEI nsr Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIV Nr. 152 (3687) Marți 1 iulie 1958 4 PAGINI — 20 BANI De la cea de a doua consfătuire cu militarii de frunte și inovatorii din trupele C. A. A. T. Duminică 29 iunie s-a deschis în Capitală, în sala de festivități a unei unități de aviație, cea de a doua consfătuire cu militarii de frunte și inovatorii din trupele C.A.A.T. La această consfătuire, au participat militari din toate unitățile subordonate C.A.R.T-ului, militari aparținînd diferitelor arme și specialități, care își aduc contribuția la îndeplinirea misiunii de apărare a spațiului aerian al Republicii Populare Romîne. Majoritatea dintre participanți sînt comuniști și atemiști, militari care și-au însușit cea de a doua și chiar de-a treia specialitate. Lucrările consfătuirii au fost deschise de general-maior Șandru Constantin. Cu acest prilej, el a spus printre altele : „Trupele apărării antiaeriene a teritoriului sînt trupe tehnice, dotate cu o aparatură modernă, perfecționată, și în același timp destul de complexă. Complexitatea tehnicii noastre faptul că pentru noi timpul se mășișoară cu fracțiuni de secundă ne impune permanent găsirea celor mai bune metode de instruire și de lucru, pentru ca rezultatele să fie cele mai bune, pentru ca pregătirea de luptă să se desfășoare în condiții optime. O metodă eficace de instruire, un procedeu nou de rezolvare a unei probleme sau perfecționarea cât de neînsemnată a unui dispozitiv, trebuie să devină un bun al tuturor. Acestui scop — schimbului de experiență — este consacrată și consfătuirea noastră, consfătuire la care dumneavoastră veți arăta cum ați muncit și ce ați realizat, pentru ca fiecare să învețe unul de la altul și toți de la unul. Lista celor înscriși la cuvînt cuprinde multe nume. Printre primii au vorbit sergentul Priescu Ioan, care a descris metodele folosite de el în ridicarea grupei pe care o comandă la rangul „de frunte“, sergentul Spoilă Vasile, radiotelegrafist, care conduce 12—14 ținte aeriene, caporalul Caramirescu Vasile, care a împărtășit celor prezenți metodele sale de pregătire a radiotelegrafiștilor în condiții de bruiaj, plutonierul Moraru Constantin, mecanic de avion, care a reușit să reducă timpul de înlocuire a unei roți de avion cu mult sub barem, sergentul-major Balcani Ioan, maestru mecanic radio, care datorită unor raționalizări a obținut economii în valoare de peste 200.000 lei, caporalul Dumitru Constantin și mulți alții. La sfîrșitul consfătuirii — care s-a încheiat ieri — un număr apreciabil de militari de frunte și inovatori din trupele C.A.A.T. au fost citați prin ordin și recompensați cu diferite premii Locotenent-major I. CHERECHE. Un grup de militari care participă pentru a doua oară la consfătuirea militarilor de frunte pe C.A.A.T (Foto : M. ȚANE) AU PORNIT SECERATORILE Cu colectiviștii din comuna Pecineaga nu prea-i chip să stai acum la un crîmpei de vorbă. Nu că n-ar fi oameni „lipicioși“. Din contră. Tot raionul Negru-Vodă le cunoaște sfătoșenia și dragostea de oaspeți. Ia să nimerești la ei în lunile de iarnă, cînd nu-i cine știe ce de lucru prin gospodărie, și să vezi cum te mai răsucesc cu vorba. Dar acum, în toiul muncilor, n-au vreme pentru asta. Trec pe lîngă tine glonț Și nici nu te privesc măcar. Abia dacă-ți răspund un „bună-ziua“ , scurt, cînd îi salută și se tot duc. După cum se vedeau de lucru pînă peste cap pe cîmp. Și dacă totuși ai noroc careva să dai de adus de cine știe ce nevoi la sediu, bunăoară de Geit Abibula, îți deslușește simplu cum stau lucrurile pe la ei : — Acum zor mare estemare- Nu supărat la noi. Cum să te superi ? ! Păi te lasă inima s-o faci cînd vezi secerătorile tăind de-a lungul și de-a latul holdei brazde largi cu drumul- Iată-le. Sînt 24 — cîte 6 de brigadă. Au pornit de cu noapte, căci orzul ăsta-i lucru gingaș. Cată să-l dai jos pe rouă, pînă-i „moale“. Sub dogoarea soarelui să nu-1 atingi, că-1 înjumătățești. Se scutură. Noroc că azi s-a potrivit o zi noroasă. Trec secerătorile pe rînd, de nici nu știi de care să-ți agăți privirea. Chiar acum s-apropie a lui Ion Munteanu, din brigada 3-a. Țăcăne ca o ciocănitoare : Taca-taca, taca-taca. Greblele, ca niște aripi uriașe, se rotesc în aer, string grămadă spicele și le îndreaptă spre cuțitele tăioase. Paie mari de orz cu spicul mustăcios și greu se prăvălesc sub fulgerarea ascuțișului Pe urmă, paiele tăiate se înghesuie polog și — ca la o comandă cad pe miriște. Vasile Vîlcu — „mînă caii" — fură binișor cu coada ochiului în urmă . •— Măi să fie face el. Ca bine le mai potrivește nea Ion Munteanu ! Ca pe sfoară. Nu i-a fost degeaba instructajul de la S.M.T. Lui Vasile tare i-ar plăcea să stea odată pe secerătoare. Ce-ar mai mînui el greblele și ce-ar mai apăsa pedala pentru slobozit pologurile ! Ei, dar parcă-i lasă cineva? Cînd cu tăiatul rapiței nu s-a ținut de capul președintelui o groază de timp ? S-a ținut, dar n-a fost luat în seamă. Chiar și azi de dimineață l-a rugat pe brigadier să pună un cuvînt pe lîngă nea Ion Munteanu numai pentru două brazde. Dar și brigadierul i-a tăiat-o tot ca președintele Vlăduț . Așteaptă, mureu, să mai crești. Auzi acolo , mucea, cînd el are 13 ani bătuți pe muche și cînd face cîte 70—80 de zile muncă într-o vară ! Ei, dar lasă să se facă el un pic mai mare și să vezi ce mecanizator ajunge. O să-i lase loț pe toți. Vin și ceilalți : Vasile Rusu, Gh. Simion, Ion I. Stan. Dau toată celanului de spini cum trec, păstrînd distanța, parcă zici că-i o companie mărșăluiește care pe plutoane, în cadență. Iar în mijloc, marea spicelor bondoace se retrage și devine tot mai mică, tot mai mică. Pînă către prînzul mare, numai la brigada lui Ion Zaman sînt doborîte la pămînt aproape 30 de pogoane. Orz de toamnă. Aur. I-a priit și arătura de tractor, și semănatul de mașină, gunoiul, și plivitul. A ieșit din iarșină desca peria și viguros. E drept că seceta din luna mai l-a cam ținut în loc. Așa se și explică pentru ce-i cam scurt în pat. Dar ploile din ultimele zile au căzut ca la comandă, tocmai cînd să bage bob. Și uite ce mîndrețe a ieșit. De n-o da pînă la 1600—1700 kg. la hectar, să vezi De undeva, din miriștea țepoasă, a țîșnit pe negîndite chior ascuțit și lung . — Uhuuu ! Glas limpede de fată. I-a răspuns alt chiot, mai puternic, de flăcău. — Uhumu ! Pe urmă, utemistul Nicu R. Șerban a dat îndemn băieților : — Ior, fraților, că ne rămîn drăcoaicele de fete. Furcile din mîinile vînjoase s-au mișcat mai repede. Strînsul pe tarlaua utemiștilor înainta văzînd cu ochii. Dar nici fetele nu se lăsau. Maria Mîndru se mișca ca o svîrlugă, Rada Stancu tot așa. Iar pe Sofița Stanciu mai că n-o puteai ajunge nici în pas milităresc. Grămezile răsăreau în urma lor ca valurile mării. Drept spunea Gesi Abibula ! — Acum zor mare este m bre ! C. NICOARA VS, In numarul de azi: LA TRIBUNĂ — MILITARI DE FRUNTE DIN R. 3. M. — Comandant și educator politic ; Au cuvîntul... ; Succesele grupei de calculatori ; Film... (pag. 2-a). ÎNVĂȚĂTURI DE MARE ÎNSEMNĂTATE POLITICA ȘI ȘTIINȚIFICA — V. I Lenin : Opere, vol. 35 (pag. 3-4). VIAȚA DE PARTID — Locotenent-major T. Mărgineanu : Un învățămînt important pentru toți comuniștii (pag. 3-a). TRIBUNA PROPAGANDISTULUI - Locotenent Traian Leahu : Primul meu ajutor (pag. 3-a). oamenire/«fe»ninduri »Parcul ostașului“ Am umblat zilele trecute printr-o unitate de infanteriști. Mi-a atras atenția, printre altele, un mic parc-grădină, care se afla în fața dormitoarelor subunității comandată de locotenentul-major Bucurenciu Gheorghe. La intrarea în parc stă scris cu litere artistice : „Parcul ostașului“. L-am vizitat. Atrăgător, cochet, cu bănci grijuliu orînduite printre frumoase triunghiuri și ronduri de flori, parcul are ca oaspeți pe proprii lui creatori — ostașii. Infanteriștii vin aici după ceasurile de instrucție să-și odihnească trupurile și să cea aripi gîndurilor. Glumesc, citesc, visează — la umbra unor pomi tineri, mult prea tineri parcă pentru atmosfera liniștită și odihnitoare care stăruie aici și cu care contrastează oarecum. In aparență numai, pentru că de fapt tinerețea parcului, în întregimea lui, își da mîna cu tinerețea oaspeților lui — ostașii. Am întîlnit în parc cîțiva ostași. Citeau. Nu i-am tulburat, l-am lăsat în lumea eroilor despre care citeau. Decorul mi s-a părut complet — ca o pictură făcută cu mult gust, și cu mult, cu foarte mult simț al realității Și dacă vreun pictor — fie și militar pe se va obosi vreodată să transpună pînza aceasta imaginea realității noastre ostășești, l-aș îndemna să-i pună neapărat titlul : „Dimineață de August“ VEȘTI de pe o navă fruntașă pe flotă de Au trecut mai bine 36 de ore de cînd nava mărșăluiește pe întinderea albastră a mării. In astfel de condiții ar fi normal să găsești oameni obosiți, surmenați de noaptea nedormită, de misiunile pe care le-au îndeplinit. Dar nu ! Acești tineri entuziaști — căliți de-a lungul anului de instrucție — sînt la fel de sprinteni ca in noaptea cînd au plecat în misiune. Abia s-a „lupta“ de terminal artilerie și organizația de U.T.M. a deschis adunarea generală în care s-a discutat și primit în rîndul utemiștilor marinarii Marin Dumitru și Bucur Anton. La discuții, comandantul a arătat că : ....și în aplicația asta soldatul fruntaș de marină Marin Dumitru s-a achitat cu cinste de îndatoririle lui de artilerist“... Nava își trăiește din plin viața. Este nava fruntașă pe întreaga flotă, nava căreia s-a acordat „Steagul Roșu al C.C. al U.T.M.“. „De-a lungul celor aproape 280 de mile marine parcurse — îmi mărturisește comandantul — echipajul s-a comportat deasupra așteptărilor mele". Cuvinte simple, dar ~sitoare Grăitoare pentru că ofițerul Teslaru Mihai e cunoscut ca un comandant foarte, pretențios. Și cînd un astfel de comandant spune „deasupra așteptărilor mele“ înseamnă că marinarii nu au greșit în nici o acțiune, la nici un exercițiu Acestea sînt fapte demne de un echipaj fruntaș pe flotă Locotenent M. WEINBERG Im drum spre locul 1 pe regiune cu aceeași unitate am stat de vorbă cu cîțiva dintre artiștii amatori : soldații fruntași Anna Eduard și Casvan Gheorghe, soldatul Colată Ion și alții. Echipa, mi-au spus, se pregătește pentru concursul pe Regiunea Militară. — Și ce credeți ? O să faceți vreo ispravă . Sperăm. In orice caz, ne pregătim serios, mi-a spus soldatul fruntaș Anca Eduard. Repetiții facem zilnic. Sau aproape zilnic. Și avem un program „a-ntîia”. Tntr-adevăr programul echipei e bun, oarecum original și artiștii interpretează cu suflet, cu dăruire. Spectacolul lor deapănă povestea unui tînăr recrut, de la intrarea pe poarta cazărmii, pînă în ziua cînd, recompensat de comandant cu zece zile permisie, îi revede pe cei dragi din satul natal. Nu degeaba echipa sub conducerea plutonierului Catană a obținut locul I la concursul pe marea unitate. Aș mai avea de adăugat că programul fost scris de cîțiva dintre artiștii amaatori din echipă, adunați în jurul sergentului major Marinescu Constantin. Faptul mi se pare mai mult decît semnificativ. O mînă de oameni — care nu-s numai artiști interpreți, ci și creatorii imaginilor care înfățișează artistic viața lui de fiecare zi — muncesc cu însuflețire pentru cucerirea întîiului loc la concursul pe regiune. Ei se gîndesc și mai departe... Și după entuziasmul cu care muncesc, n-ar fi imposibil să-i vedem la București în finala concursului pe armată. Dar pînă atunci — mai e un... hop — 11 vor trece oare ? n-* C. AVRAM Soldatul fruntaș Toma Costică și soldatul Stancu Nicolae executînd întreținerea tehnicii din înzestrare. (Foto : M. FELIX) SEMNIFICAȚIA IUNIUSI SFRIPT MĂRUNT Mă aflam zilele trecute într-o unitate îndepărtată. Programul de instrucție se desfășura normal, iar militarii cîtorva subunități abia sosite din tabără și aplicații își aranjau cu grijă ținuta, curățau tehnica de luptă și armamentul, pentru a fi în măsură în ziua următoare să reintre și ei în activitatea obișnuită de cazarmă. Intr-unul din dormitoare o subunitate se pregătea să intre în serviciu de gardă. Era un pluton din subunitatea ofițerului Anichițoaiei Ioan căruia îi sosise rîndul. Se spune că militarii aceștia știu să îndeplinească nobila misiune de luptă din timp de pace —« serviciul de gardă —»,în bune condițiuni. Ei cunosc perfect îndatoririle generale și speciale ale santinele cit și restul prescripțiunilor regulamentare legate de executarea serviciului de gardă. Cu toate acestea însă ei se pregătesc atent, minuțios, de fiecare dată, ca și cum atunci ar intra prima oară în gardă. Iată de ce și acum au studiat regulamentul de gardă, în părțile care-i priveau, după care au discutat pe marginea celor studiate. Plutonul s-a deplasat apoi pe platoul de adunare unde se găsea macheta cazărmii și posturilor de santinelă, pentru a executa practic cele studiate Pînă acum nimic deosebit veți spune. Același lucru îl spun și eu, subunitatea amintită n-a făcut nimic ieșit din comun. Mai in tot locul se face o asemenea pregătire a gărzii. Se pare însă că aici faptul acesta „mărunt“ ar avea o semnificație aparte. Iat-o în ultimii ani nici un accident în timpul executării gărzii. Locotenent-major E. GEORGESCU DE PE TERENURILE DE APLICAȚII TACTICE Aruncătorul de mine comandat de caporalul Duică Ioan la un exercițiu de tragere. (Foto: T. MACARSCHI) O CALDĂ MANIFESTARE A PRIETENIEI FRĂȚEȘTI ROMÎNO-SOVIETICE Întîlniri ale oamenilor muncii din Constanța cu militarii sovietici In marea sală a Palatului Sporturilor din orașul Constanța, a avut loc sîmbătă după amiază o entuziastă manifestare a prieteniei romîno-sovietice, în preajma înapoierii în patrie a trupelor sovietice, peste 2.500 de oameni ai muncii din întreprinderile orașului, ostași, sergenți și ofițeri romîni s-au întîlnit cu ostași, sergenți și ofițeri ai armatei sovietice. Intîlnirea a fost deschisă de tov. Ilie Ionescu, prim secretar al Comitetului orășenesc de partid. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romîne și Uniunii Sovietice. In cuvîntul său, tov. Tudose Vasiliu, membru în biroul Comitetului regional de partid, președintele sfatului popular regional, a adresat în numele tuturor oamenilor muncii din orașul și regiunea Constanța un călduros salut ostașilor și ofițerilor Armatei Sovietice. Vorbitorul a înfățișat apoi prețiosul și multilateralul ajutor dat de Uniunea Sovietică pentru dezvoltarea țării noastre, în regiunea noastră, a spus printre altele tov. Tudose Vasiliu, roadele colaborării frățești cu Uniunea Sovietică sînt concretizate nu numai în construirea de noi întreprinderi, dar și în reutilarea și dezvoltarea capacității de producție a vechilor întreprinderi. Vorbind despre succesele obținute în agricultura regiunii, tov. Tudose Vasiliu a spus : La obținerea acestor rezultate au contribuit vizitele pe care colhoznicii și oamenii de știință sovietici le-au făcut în regiunea Constanța, împărtășind țăranilor noștri muncitori bogata lor experiență, metodele pentru sporirea producției agricole, vegetale și animale. De asemenea vizitele pe care țăranii muncitori din această parte a țării le-au făcut în Uniunea Sovietică au constituit un prilej de cunoaștere și însușire a practicii nemijlocite a construcției colhoznice. In curînd, a spus apoi vorbitorul adresîndu-se ostașilor și ofițerilor Armatei Sovietice, ne vom lua rămas bun de la voi, cu un sentiment de adîncă prietenie. Prietenia noastră, cimentată prin lupta comună împotriva fascismului, se dezvoltă Și se întărește necontenit, pentru că la baza ei stau interesele noastre comune, de apărare a cauzei păcii și socialismului, stă ideologia comună marxist-leninistă. Cu multă căldură a fost primit cuvîntul generalului maior V. E.Kopienko, care a vorbit în numele ostașilor și ofițerilor sovietici din Constanța. Pentru noi, militari ai Armatei Sovietice, a spus printre altele generalul maior V. E. Kopienko, este o deosebită bucurie să vă mulțumim pentru această călduroasă manifestare care are loc în preajma marii sărbători naționale a poporului romîn, cea de-a 14-a aniversare a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Eliberarea Romîniei a marcat începutul unei ere noi în istoria poporului romîn, a deschis o pagină nouă în istoria relațiilor sovieto-romîne, care se bazează pe marile principii ale internaționalismului proletar, îndeplinind datoria noastră ostășească și aceea de internaționaliști pe teritoriul patriei voastre, noi am cunoscut bine harnicul popor romîn, bogata și originala lui cultură națională In încheiere, generalul maior V. E. Kopienko a transmis mulțumiri oamenilor muncii din orașul Constanța pentru ospitalitatea cordială, pentru atitudinea prietenească față de militarii sovietici. în numele militarilor romîni a vorbit apoi contraamiralul Sandu Gheorghe, care a spus printre altele: Oamenii muncii și militarii forțelor noastre armate au înconjurat pe militarii sovietici cu sentimente de adîncă prietenie. La rîndul nostru am simțit din partea lor aceleași sentimente de frățească prietenie, care caracterizează legăturile între oameni cu aceleași năzuințe, cu aceleași idealuri Pentru noi militarii, staționarea trupelor sovietice în țara noastră a constituit un minunat prilej de adîncire a frăției de arme romîno-sovietice, a fost un minunat prilej de cunoaștere directă a experienței lor bogate, a metodelor de instruire și educare a militarilor. Intîlnirea s-a încheiat cu intonarea Internaționalei. Apoi Ansamblul armatei sovietice din Constanța și Ansamblul „Ciocîrlia" au prezentat un program artistic. Comitetul regional U.T.M. a avut duminică ca oaspeți comsomoliști din Armata Sovietică la o ,,zi de odihnă", la Mamaia. Ostașii sovietici au petrecut aici o zi plăcută împreună cu tinerii din întreprinderile constănțene, precum și cu tineri cehoslovaci și germani aflați la odihnă în stațiune. S-au organizat plimbări cu bărcile pe lacul Siutghiol, jocuri distractive și sportive, s-a dansat. Numeroase formații artistice de amatori din întreprinderile orașului Constanța au prezentat programe artistice. La Cazinoul din Constanța a avut loc o întîlnire a femeilor din cu soții ale militarilor sovietici. oraș Intr-o atmosferă de caldă prietenie, femeile romînce și sovietice și-au oferit reciproc buchete de flori, daruri, baticuri, insigne, și-au afirmat horîrea de a lupta împreună pentru aceeași cauză : fericirea copiilor și a căminelor lor, pacea în întreaga lume Tineri utemiști și comsomoliști participanți la ziua de odihnă organizată de Comitetul Regional U.T.M., la Constanța (Foto : AGERPRES CRONICA DE UNITATE în frunte cu comandantul începem cronica despre viața unitățiin care muncește ofițerul Ene Stan cu consemnarea unui mecanism, inovația comandantului. Pînă acum in aplicații și in alte împrejurări asemănătoare, lucrările de întreținere a mașinilor se făceau greu și incomplet. De ce? Fiindcă nu se realizase încă mijlocul cel mai economicos de a suspenda mașina în așa fel nicit să i se verifice întreaga articulație atunci cînd motorul și roțile sînt în plină viteză. La lucrul acesta s-a gîndit inovatorul — și a reușit. Modestă în aparență, inovația i-a luat zile și nopți de studiu. Acum cînd întregul mecanism este gata, pare simplu. Patru vinciuri legate prin două grinzi metalice — asta-i totul. Inovația poate fi adaptată ușor la rampa metalică, la cea de zidărie, iar în cazuri speciale se poate lipsi de orice sistem de rampă. In plus este foarte economicoasă. Inovația comandantului este de 20 ori mai puțin constisitoare decît o rampă hidraulică și poate ridica pînă la 8000 kg. In această unitate nu numai comandantul este preocupat de inovații. Lucrări și dispozitive ingenioase au realizat și subordonații săi. Printre acestea se numără instalația pentru încălzirea concomitentă a apei și uleiului realizată de ofițerul Dumitrescu Emil, dispozitivul de întrerupere a sursei de curent dintre acumulator și restul instalației realizat de căpitanii Eftinca Constantin și Tincescu Stan și multe altele. Lucrul cel mai important faptul că numărul propunerilor este de inovații prezentat comisiei de invenții și inovații crește mereu. Dacă anul trecut au fost aprobate și premiate cu peste 3000 lei un număr de 7 inovații, anul acesta numărul lor va fi depășit dacă ne gîndim că pînă în prezent, patru inovații au și fost introduse în procesul de producție, iar altele sînt în curs de realizare. Creșterea numărului de inovatori se explică prin aceea că în unitate, munca de inovații ocupă loc de frunte în preocupările lui, ale organizației de comandantupartid și a organizației U.T.M. In prezent secretarul organizației de partid, locotenent-major Zaharia Oancea, împreună cu plutonierul Rovințescu Valentin lucrează la realizarea unei mașini unelte de turnat cuzineți și lagăre prin metoda centrifugală Roadele întrecerii Nu poți vorbi de hărnicia celor de la sectorul reparații curente fără să amintești de sistemul organizat în care se desfășoară întrecerile dintre oameni, echipe și sectoare. Aici, mai mult ca în orice alte sectoare ale unității, personalul desfășoară o muncă susținută în ceea ce privește realizarea de economii. Pînă acum în întrecerea organizată pe sector (care a avut ca rezultat îndeplinirea cu patru zile înainte de termen a planului de reparații pe luna iunie) a ieșit învingătoare echipa condusă de plutonierul Chirică Dumitru de la secția generală de reparații. La îndeplinirea planului și la realizarea unor însemnate economii nu s-au lăsat mai prejos nici echipele conduse de Sandu Tache și plutonierul Preda Gheorghe de la secția camioane. Antrenați în întrecere, tovarășii de la sectorul de reparații au realizat în cursul lunii iunie peste 30.000 lei economii Acest rezultat este rodul angajamentului reînoit pe care și l-au luat muncitorii acestui sector de a da pînă la 7 Noiembrie cu etapă la 23 August, economii în valoare de 100.000 lei. Dacă sectorul de reparații se situează în fruntea întrecerii în ceea ce privește realizarea economiilor, cuvinte de laudă se cuvin și muncitorilor de la sectorul producție. Aici, planul de producție a fost îndeplinit pe luna iunie cu 10 zile înainte de termen. De asemenea, printr-o bună organizare a muncii, s-au obținut în cursul aceleași luni economii în valoare de peste 5.000 lei. Muncitorii sectorului producție au pornit de curînd o frumoasă inițiativă. Ei au hotărît să mărească și să amenajeze M. MARINESCU (Continuare în pag. 3-al