Apărarea Patriei, iulie 1958 (Anul 14, nr. 152-178)

1958-07-01 / nr. 152

2 » LA TRIBUNĂ- 0 „ ////////­//// en triame din Ji­ji Pentru a doua oară Regiunea 3 Militară a trăit evenimentul important al consfătuirii mi­litarilor de frunte din unitățile subordonate. Se spune de obicei că prima impresie este edificatoare, sau că în orice caz are mare greu­tate în aprecierea generală a unui fapt, a unui eveniment. Nici de data aceasta afirmația n-a fost con­trazisă. S-a văzut din capul locului că totul a fost bine organizat. Ofițerii și militarii în ter­men, care au primit misiunea de a asigura cele mai optime condiții participanților să-și expună metodele lor de lucru sau să prezinte demon­strații practice, și-au făcut pe deplin datoria. In cele două zile în care s-au desfășurat în mod efectiv lucrările consfătuirii au existat toate condițiile pentru un rodnic schimb de expe­riență. In cuvîntul de deschidere rostit de coman­dantul regiunii militare, după ce s-a subliniat importanța evenimentului pentru generalizarea experienței pozitive, s-a recomandat celor pre­zenți să asculte cu deosebită atenție ce vor spune acei ce vor lua cuvîntul și prin completări să aducă aportul lor prețios la îmbunătățirea meto­­delor de instruire și educare. Desfășurarea lu­crărilor consfătuirii a justificat speranțele celor care așteptau de la ea lucruri noi și interesante. Despre sergenții Călin Pamfil, Petrovici Io­sif, Buică Ioan, Apostu Marin, Lazăr Marin , despre caporalul Iacob Ovidiu sau soldații-frun­­tași Anghel Mihai, Sima Gheorghe și încă mulți alții, cu siguranță se va mai vorbi mult de acum inainte. Contribuția lor la atingerea scopului urmărit de consfătuire a fost substanțială. Vom încerca în cele ce urmează să prezentăm prin cîteva aspecte o imagine cît de cut apropiată a lucrărilor consfătuirii care a avut loc. Ci­ despre entuziasmul oamenilor, despre înflăcărarea și patrio­tismul pe care le-au manifestat, atît în munca de la unități cît și la consfătuire, credem că vor vorbi suficient de elocvent frînturile pre­zentate în această pagină de ziar. Participanții și invitații la consfătuirea pe R. 3 M COMANDANT ȘI EDUCA­TOR Orice s-ar spune nu-i puțin lucru să ajungi la consfătuirea pe regiu­nea militară cu întreaga grupă. Iar dacă a reușit să facă acest lucru, de bună seamă că toți subordonații sergentului Călin Pamfil au merite deosebite. Dar să vorbim mai întîi despre comandant. Atunci cînd a luat cu­­vîntul în fața participanților la con­sfătuire a arătat că este secretar al organizației de bază U.T.M. , că și înainte de aceasta a fost membru în biroul organizației. „Cum am reușit să stîrnesc dorința oamenilor pe care îl comand, să fie mereu în frunte ? — spunea el la un moment dat. Le-am vorbit de la început de tradiția subunității din care facem parte. Bateria noastră fusese și îna­inte mult timp cea mai bună din u­­nitate. Le-am spus subordonaților că ei au datoria să păstreze această tra­diție de onoare". Pentru a fi în frunte, sergentul Călin nu s-a mulțumit doar să stîr­­nească entuziasmul oamenilor — chiar dacă și aceasta este un lucru important. El a luat măsuri concrete pentru ca entuziasmul să dea roade. In primul rînd activitatea organiza­ției at­emiste a fost în permanență legată de sarcinile concrete ale pre­gătirii de­ luptă și politice. In orga­nizație se discutau cele mai arzătoare probleme și utemiștii plecau înarmați cu soluții și sarcini concrete. Ca mic comandant cu înaltă pre­gătire de specialitate și cu o expe­riență bogată el s-a gîndit, a expe­rimentat și a găsit soluții pentru îm­bunătățirea lucrului servanților arun­cătorului. Interesant de remarcat că toate modificările propuse de el în POLITIC lucrul servanților au fost apreciate ca fiind pe linia îmbunătățirii sim­­țito­are a activității acestora, și au fost aprobate în principiu de eșalo­nul superior. Aceeași apreciere au primit și celelalte raționalizări pe care le-a propus. Iată cîteva din rezultatele străda­niei acestui destoinic comandant : Pentru înlăturarea timpilor morți la pregătirea aruncătorului pentru lup­tă el a folosit o mai rațională dis­punere a servanților înainte de înce­perea lucrului. Cutia aparatelor de ochire își avea înainte locul în par­tea opusă locului servantului ochitor. El i-a schimbat dispunerea astfel în­­cît ochitorul își ia singur aparatele și le montează într-un timp foarte scurt. Cordiței cu care se face fixarea prelatei pe aruncător, i-a înlocuit no­dul cu un inel, păstrînd siguranța ancorării și reducînd cu mult timpul de lucru. Printr-o priză specială a adaptat dispozitivul de iluminat a­­paratele de ochire pentru alimentare de la acumulatorii mașinii. Tot în a­­ceeași idee a confecționat un jalon cu bec alimentat de la mașină pen­tru ochire în timpul nopții. La aparatul de ochire, pentru a simplifica mișcările ochitorului și pentru a scurta timpul de lucru pe timp de noapte, a adaptat un vizor prin care se face ochirea aproxima­tivă simultan cu manevrarea meca­nismelor. In afara tuturor acestor măsuri el a pretins ca toți servanții pe care îi comandă să învețe executarea ochi­rii sub haremurile prevăzute. A pre­tins și a realizat , astăzi execută funcția de ochitor și conductorul auto al mașinii care transportă a­­runcătorul. Rezultate concrete . Punerea pie­sei pentru mișcare se face azi atît ziua cît și noaptea în mai puțin de jumătate din timpul prevăzut pen­tru baremul de „foarte bine“. Pre­gătirea pentru luptă — într-un timp care reprezintă abia 38 la sută din baremul pentru „foarte bine“ — ziua și 33 la sută din baremul pen­tru lucrul noaptea. De altfel toate operațiile prevă­zute cu baremuri se execută de grupa sergentului Călin în timpuri mai scurte decît cele prevăzute pen­tru baremul de „foarte bine". De­monstrațiile făcute la consfătuire au dovedit practic acest lucru. La consfătuirea pe unitate se an­gajase să învețe în plus și o altă specialitate. Pină la ora actuală toți au învățat lucrul telefoniștilor și în prezent își desăvîrșesc însușirea lu­crului specific cercetașilor observa­tori (lucrul cu aparatura de obser­vare). Grupa sergentului Călin Pamfil e prima pe unitate. Bateria lor și-a păstrat tradiția de a fi în frunte. Un rol de seamă în obținerea a­­cestor succese l-a avut și secretarul organizației utemiste. Sergentul Călin Pamfil și subordonații săi înainte de începerea demonstrației practice la material. SALUTUL DELEGAȚIEI OAMENILOR MUNCII Muncitorii fabricilor și uzinelor din orașul Cluj au aflat de eveni­mentul deosebit din viata milita­rilor Regiunii 3 Militare. Do­rind să arate odată in plus dragos­tea lor față de Armata Populară — scutul de c­el al cuceririlor re­voluționare ale clasei muncitoare — ei au trimis o delegație de mun­citori care in cuvinte calde a ex­primat prin muncitorul Moțu Emi­­lian sentimentele de dragoste si încredere ale oamenilor muncii față de armată, unind în același timp militarilor de frunte să obțină noi succese în pregătirea de luptă și politică pentru întărirea forței com­bative a subunităților și unităților. In numele organizației orășă­­nești Cluj a Uniunii Tineretului Muncitor a prezentat de asemenea un salut călduros o delegație de tineri condusă de tovarășul secre­tar Marian Vasile. ftPÄFÄFFÄ P­ ÏTRTFf Sergentul-major Ionescu Ioan „Fiecare comandant de grupă tre­buie să fie un bun pedagog, să des­fășoare această muncă cu mult calm și înțelegere, cu perseverență. Numai așa va afla calitățile și defectele sub­ordonaților precum și posibilitățile de creștere, întotdeauna m-am străduit să fiu exemplu personal pentru subordo­nați. Majoritatea timpului mi-l petrec în mijlocul lor, discutind, dîndu-le sfaturi. Intre noi s-a format o strinsă legătură sufletească. Ca comunist și membru în biroul U.T.M.-ist m-am străduit să îmbin munca politică cu pregătirea de spe­cialitate. Am dezvoltat subordonaților dragostea față de armă și de unitate. In procesul de instruire n-am admis nici o simplificare, dimpotrivă am creat cît mai grele situații pentru ca radiotelegrafiștii să fie in măsură să mențină legătura în orice condiții. In timpul orelor de recepție, in afara bru­iajului permanent dat de generatorul de ton, am introdus o recepție U.S.P­ cu ajutorul căreia am produs atât bru­iaj fonic cit și telegrafic. Astfel am obișnuit militarii să recepționeze în bune condițiuni radiogramele trans­mise in prezența bruiajelor. In partea a doua a programului de instruire a grupei pe care o comuni, am pus accent deosebit pe respectarea cu strictețe a disciplinei radio, am ară­tat militarilor cum se efectuează legă­turile radio precum și modul de ope­rare în registru. Lucrând cu o stafie de mare putere Pagină redactată de Căpitan N. GHIORMA Fotografiile: I. DAVID ne-am străduit și am reușit să acțio­năm la instalarea stafiei cu mult sub baremul de foarte bine, datorită unei noi repartizări a funcțiilor în cadrul echipajului. Pentru lucrul la distanțe foarte mari am realizat două antene originale care îmbunătățesc audibili­­tatea. La controlul executat cu prilejul în­cheierii perioadei de iarnă, grupei pe care o comand i s-a acordat titlul de „subunitate de frunte" Sergentul Bunoiu Gheorghe „Nu aveam un voltmetru sensibil pentru măsurarea tensiunilor de cu­renți mici de la electrozii tubului e­­lectronic dintr-un montaj. Pentru a­ceasta am conceput și realizat un voltmetru electronic alimentat de la rețea pentru măsurarea tensiunilor alternative și continui de la 0,1 V, la 500 V. La instruirea militarilor radiotele­­grafiști in sala cu generatorul de ton- am constatat deficiențe. Instruc­torul nu putea să controleze pe mili­tari atunci cînd manipulau intre ei și nu putea interveni pentru a-i co­recta. Am înlăturat această defici­ență adaptind un sistem pentru con­trolul manipulării de către instruc­torul de la masa de comandă. O altă problemă care ne-a fră­­mîntat a fost aceea că majoritatea stațiilor radio veneau la reparat de­oarece se întrebuințau mult pentru pregătirea radiotelegrafiștilor în po­ligon. Se uzau de asemenea și baterii multe și acumulatori. Pentru a între­buința stațiile radio din înzestrare numai în aplicații și a face economii de baterii, acumulatori și materiale, am construit o stație radio pe unde ultrascurte care lucrează și în emi­sie și în recepție întrebuințînd ace­lași montaj. Ea se alimentează de la rețea. Se folosește pentru antrena­mentul radiotelegrafiștilor, putindu­­se lucra în telegrafie modulată și in telefonie avind bătaia maximă S km.“. Sergentul Vener Florică „Luînd cunoștință de un ordin al Ministrului Forțelor Armate, mi-am propus ca sarcină să realizez un dis­pozitiv pentru acționarea de la dis­tanță a stațiilor de radio, angaja­ment pe care mi l-am îndeplinit. Dispozitivul meu prezintă urmă­toarele avantaje : Cu ajutorul lui se va putea acționa stația radio de la o distanță de 3 km. în fonie și telegra­fie, asigurîndu-se scoaterea stației în afara punctului de conducere. Dintr-un singur loc cu ajutorul unei centrale telefonice și un schimbător cu lamele se pot acționa mai multe stații de radio care își schimbă alter­nativ frecvența de lucru și rețeaua în care lucrează, îngreuind astfel po­sibilitatea descoperirii de către ina­mic a locului de unde se face emisia (prin goniometre). Dispozitivul se poate conecta la centrala telefonică asigurînd coman­danților și șefilor care execută con­vorbiri prin radio, posibilitatea efec­tuării lor de la telefonul existent în adăpost. Am confecționat, de asemenea, și o antenă pentru lucru din mers care asigură o bătaie mai mare. Antena fiind mică (80 cm. înălțime) se poate instala pe mașină. Are și un dispo­zitiv care îi asigură o flexibilitate suficientă pentru a nu fi deteriorată la atingerea de diferite obiecte (crengile copacilor etc.)“, Soldat-fruntaș Vită Constantin (bucătar] „Am observat că în repetate rînduri unii militari nu mănîncă cu plăcere o serie de mîncări ca : mîncarea cu varză, macaroanele cu brînză și chiar mîn­carea de cartofi. Văzînd acest lucru am schimbat modul de pregătire a hranei din alimentele de mai sus și am făcut în loc de mîncare de varză cu carne „varză à la Cluj“, iar în loc de mîn­care de cartofi cu carne, friptură cu piure de cartofi. In același timp am schimbat modul de preparare a maca­roanelor făcind budincă de macaroane, mincări ce se consumă cu plăcere de către militari. Pentru ca mîncarea să aibă un aspect plăcut am procedat la recoltarea pe timp de iarnă a frunzelor de verdeață din lăzile cu nisip ce le-am avut puse încă din luna noiembrie și permanent înfrunzeau fiind ținute la căldură" AU CUVÎNTUL. Marți­e iulie 1958" Nr. Î52 (15687) FILM... Ne-am gîndit cum am putea înfă­țișa mai fidel cele mai caracteristice aspecte de la o consfătuire, care, fiind bine organizată, a prezentat în fiecare moment lucruri demne de a fi reținute. O pagină de ziar insă, ne-am dat sea­ma că nu poate prezenta decît o ima­gine generală și că inițiativa Direcției politice a regiunii de a edita in bro­șură toate cuvintările participanților este singura care poate înfățișa sub forma unui film multiplele aspecte in­teresante de la consfătuire. Cu toate acestea titlul de mai sus arată cel puțin intenția noastră de a prinde în „cîteva secvențe“ parte din lucrurile cele mai interesante. Plină de învățăminte a fost expune­rea sergentului Vlad­ Irimia, secreta­rul unei organizații de bază U.T.M. El a arătat cum a muncit biroul cu oamenii, nelimitindu-se la a trasa sarcini, ci căutând să sprijine direct pe militari în însușirea problemelor. Ast­fel, la pregătirea politică biroul ate­­mist organiza in timpul liber discuții pe marginea temelor mai grele. Pentru îmbogățirea cunoștințelor de cultură generală, în orele de activitate cultu­rală a inițiat discuții pe diferite teme ca : „Să ne cunoaștem patria", „Bogă­țiile solului și subsolului patriei noa­stre", „Din trecutul de luptă al po­porului nostru“ etc. Pentru însușirea cunoștințelor de specialitate biroul a­­temist organiza în timpul liber dife­rite concursuri care stimulau spiritul de întrecere­ al militarilor, „Cine va instala sub barem centrala telefonică", „Cine va lucra fără greșeli respectind regulile de exploatare“ etc. In aplicații organizația atemistă sprijinea activ pe comandant. Nu de mult, la o aplicație in munți a fost or­ganizată o adunare deschisă a orga­nizației. Militarii au acționat după a­­ceea cu multă dirzenie, învingînd mari greutăți. Despre felul cum au acționat atunci, secretarul atemist spunea : „Eram mîndru cînd vedeam că mili­tarii noștri sunt oameni de nădejde care și-au înțeles îndatoririle lor și că puteau face față cu succes oricărei misiuni de luptă" . Dintre militarii care s-au străduit să aducă îmbunătățiri bazei materiale a instrucției o impresie deosebită a lăsat soldatul fruntaș Anghel Mihai, elec­trician acumulatorist. El s-a legat a­­tît de mult de specialitatea sa nicit aproape că n-a rămas domeniu in care să nu fi adus vreo perfecționare, să nu fi creat vreun dispozitiv sau aparat care să ușureze munca, să con­­tribuie la o mai raționată folosire a bazei materiale. . E suficient să arătăm că unul din aparatele construite de el a fost ca­racterizat de către o comisie de spe­cialiști ca fiind invenție. Este vorba de „Dispozitiv pentru constatarea sul­­fatării bateriilor de acumulatoare”. Vechiul procedeu de constatare­ re­­clamat mult timp și aparatură de în­cărcare. Aparatul său funcționează astfel : bornele bateriei de verificat se conectează la bornele aparatului. Introducînd un circuit pe rînd cite o rezistență de cărbune, bateria începe să se descarce ; in acest timp amper­­metrul indică curentul de descărcare. Descărcarea forțată a bateriei prin in­troducerea mai multor rezistențe î­n circuit provoacă in interiorul bacului bateriei o ușoară fierbere a electrolitu­­lui cu degajare de vapori. Vaporii exercită o presiune asupra unui piston, presiune ce se transmite la un ca­dran gradat care indică direct gradul de solfatare al bateriilor. In afara acestuia, soldatul-fruntaș Anghel Mihai a realizat un aparat electric pentru constatarea scurgerilor de lichid din acumulatori, dispoziții electric pentru prevenirea cuplării a două viteze la tanc și alte cîteva la fel de importante. Căpitanul Geancă Ion, dintr-o uni­tate de vinători de munte, a realizat o masă pentru aducerea bătăii la normal a armamentului de infanterie, care me­rită toată atenția din partea organelor de specialitate pentru a fi în cel mai scurt timp confecționată în serie și ge­neralizată în toate unitățile. Instalația prezintă mari avantaje față de vechile mese, atît din punctul de vedere al preciziei lucrului (mai ales), cît și din cel al ușurinței cu care se folosește (numărul de arme reglate crește cu 400%), realizîndu-se și im­portante economii de cartușe. * Pentru a îmbunătăți lucrul la ins­trucția antichimică și antiatomică, pen­­tru o mai bună repartiție a misiunilor pe cercetași, sergentul Beznea Ștefan a conceput și realizat un scaun ce se atașează la autocamionul cu care merg cercetașii (fixat pe caroserie in partea dreaptă a cabinei). Instalîndu-se pe acest scaun, cercetașul poate executa din mers cercetarea chimică și de ra­diație, poate face delimitarea sectoa­relor infectate cu fanioane care se gă­sesc într-un locaș special atașat la scaun. Pentru a efectua repede și corect calculul încărcăturilor de exploziv la diferitele distrugeri ce se preconizau, sergentul Barbu Ioan a construit pen­tru geniști un aparat util și simplu de Dragoste de armă, interes în pre­­gătirea sa și a subordonaților, ma­turitate, pregătire multilaterală — iată numai cîteva din aprecierile pe care le-a căpătat la această consfă­tuire sergentul Vasilescu Liviu, co­mandantul unei grupe de calculator, dintr-o unitate de artilerie. Atunci cînd a vorbit în fața tovarășilor săi de armă a spus printre altele: „Eu am ajuns la concluzia că fiecare calculator trebuie să cunoască bine toate problemele de trageri și topo­grafie pentru a putea corespunde funcției sale“. La consfătuire el a raportat că toți subordonații săi lucrează sub baremul de „foarte bine“ la toate categoriile de operații ce le cad in sarcină Cum a reușit să obțină acest succes ? — Ințelegînd că specialita­tea de calculator este din cele mai pretențioase, dar care cere un minim de cunoștințe matematice nu tocmai din cele mai elementare. Sergentul Vasilescu, cu o cultură generală mai bogată, a învățat cu răbdare pe fiecare subordonat de al său tot ce îi era necesar pentru a putea lucra cu ușurință în funcția sa. A propus pentru aceasta și cîte­va raționalizări în lucrul calculato­rului. E un fapt cunoscut că orientarea planșetei depinde de unghiul de o­rientare al direcției de bază, astfel ca poziția de tragere a bateriei să fie întotdeauna în partea de jos a planșetei. Dar aceasta îngreunează stabilirea sensului de numerotare a carourilor. Cînd direcția de bază se găsește aproape de’ 0, 15—00, 30—00 și 45—00 se pot face greu manevrat, cu ajutorul căruia munca este mult ușurată. Aparatul este asemănător unui șubler. Pentru a afla datele căutate se prinde intre fălci secțiunea mate­rialului ce urmează a fi distrus și se citește pe ferestruica corespunzătoare naturii și esenței materialului, canti­tatea de exploziv și numărul de ca­lupuri necesare.­ ­­ Soldatul-fruntaș Pricopoaia Nicolae a obținut cu tovarășii săi din subuni­tate rezultate bune și foarte bune la in­strucția de specialitate. Un rol deose­bit la obținerea acestor rezultate l-a avut folosirea la instrucție a unor ma­chete construite de el care înlocuiesc în bune condiții aparatura originală pentru instrucția antichimică și antia­tomică. Datorită acestei realizări s-a putut intensifica antrenamentele, s-a prelungit durata de funcționare a a­­paraturii originale, șeii folosind săgețile indicatoare de pe capetele rigletelor metalice. Pentru a reduce timpul de pregă­­tire a aparatului și a exclude posi­bilitatea de a comite greșeli, sergen­tul Vasilescu a conceput o schemă in­genioasă cu ajutorul căreia se repre­zintă grafic cum variază orientarea planșetei în funcție de unghiul de orientare al direcției de bază. Cu a­­jutorul ei, pregătirea aparatului pen­­tru lucru se face în mai puțin de un minut. Raționalizări asemănătoare a pro­pus și în lucrul cu aparatul de con­ducere a focului PN­O—3, urmărind ca scop principal realizarea în pri­mul rînd a două elemente : precizie și rapiditate.. Dar cea mai interesantă contri­buție pe care sergentul Vasilescu a adus-o la această consfătuire pentru tovarășii săi de specialitate a­ fost „Ghidul calculatorului de artilerie". El spunea la un moment dat : „In munca mea cu subordonații m-am izbit de o greutate — lipsa unui ma­nual care să înmănunchieze toate cunoștințele calculatorului. In „Re­guli de tragere“ ele sînt prezentate prea sintetic, în „Cursul de Artile­rie“ prea vast. O mulțime de pro­­bleme sînt răspîndite prin alte re­gulamente". Lucrarea pe care a întocmit-o ser­gentul Vasilescu conține peste 100 de file, este sistematizată și prezen­tată la un bun nivel din punctul de vedere al conținutului. E făcută pe baza programului pregătirii de spe­cialitate a calculatorilor, pe baza conspectelor sale, iar noțiunile sînt așezate într-o formă logică după cum a constatat el că se asimilează mai ușor. La început sînt cuprinse noțiuni generale de geometrie plană, trigo­nometrie etc. — strictul necesar. Urmează apoi capitolul „Tragerile artileriei“ cu explicarea indicării o­­biectivelor, observarea și raportarea spargerilor, balistică exterioară, de­terminarea elementelor inițiale de tragere (din vedere, sumar, com­plet) calculul corecțiilor, reglaj cu piesa, transport de joc etc. Lucrarea chiar dacă nu este per­fectă, totuși conține multe elemente de valoare, printre care însăși siste­matizarea preconizată și ideea ca a­­tare. Că a fost folositoare o dovedesc înseși succesele obținute de grupa de calculatori pe care o comandă sergentul Vasilescu. SUCCESELE GRUPEI DE CALCULATORI Sergent LAZARESCU PAMFIL Soldat-fruntaș ANGHEL MIHAI Soldat-fruntaș PRICOPOAIA NICOLAE GAZETA­ DE PERETE Despre ea au vorbit mai mulți mi­litari în cadrul consfătuirii. Fiecare a adus lucruri interesante și cu toții au demonstrat că atunci cînd este fo­losită cum trebuie, gazeta de perete dă un sprijin substanțial pregătirii de luptă și politice în subunitate. Soldatul­ fruntaș Grecu Eugen este responsabil al colegiului d­e redacție al gazetei „Infanteristul", împreună cu sergentul Truică Marin, cu soldatul Cristea Gheorghe și ceilalți membri­ ai colegiului, ei au dus faima gazetei pină la consfătuirea pe regiune. Luînd cuvîntul în fața celorlalți mi­litari soldatul­ fruntaș Grecu Eugen a prezentat practic cum a sprijinit gaze­ta munca din subunitate în perioada 15—31 mai. Sarcinile mai importante pentru acel timp au fost participarea militarilor la spartachiada militară de vară pe M.U. și o adunare U.T.M. care avea la ordinea de zi: „Sarcinile atemiștilor pentru îngrijirea și pă­strarea armamentului și tehnicii de luptă“. Articolul de fond scris de coman­dantul subunității: „Grija față de ar­mament și tehnica de luptă, sarcină patriotică a fiecărui militar". La colțul satiric a fost „încondeiat” soldatul Plocon în numele tuturor celor care neglijează anumite sarcini sub scuza că ar avea altceva de făcut. Sub ca­ricatură stătea scris: Sergentul : „Tre­­ceți la curățitul armamentului". Sol­datul Plocon: „Știți, eu mă pregătesc pentru sport, vine spartachiada...” Alte două articole tratau, unul de­spre o sală de armament model iar altul intitulat: „Să ne reprezentați cu cinste subunitatea și unitatea", se adresa participanților la spartachiada pe marea unitate. Soldatul­ fruntaș Grecu Eugen arătat în continuare cum sprijină ga­n­zeta lor anumite categorii de­­ pregă­tire. In sprijinul instrucției focului s-au scris articole ca acestea „Cum am ajuns să trag bine (din experien­­ța trăgătorilor fruntași) „Să ne pre­gătim pentru viitoarea tragere", „Să ajutăm concret pe cei mai slabi" etc. De asemenea fotografiile celor mai buni „ilustrează” fiecare număr al ga­­zetei. Unul dintre popularizați —■ soldatul Pomîrleanu Mihai — cu cîteva numere mai înainte fusese criticat în articolul „Vino cu noi". Inițiativele și inovațiile propuse de militari își găsesc întotdeauna spațiu în coloanele gazetei. Astfel în preaj­ma unei inspecții sergentul Truică și sergentul-major Duțescu au luat ini­țiativa de a uniformiza aspectul inte­rior în pavilioanele subunității. Ime­diat a apărut articolul „Cazarma noa­stră, casa noastră" cu propunerile concrete ale celor doi sergenți. Militarii inovatori sînt angrenați să scrie chiar ei despre realizările lor. Din expunerea soldatului­ fruntaș Gre­­en Eugen toți cei de față au înțe­les că gazeta „Infanteristul" își înde­­plinește menirea cu succes. LSLSLSULJLSLSLSiSiSlSLSSJiS^ CONCLUZII UUUUUULSLSUUL^ La încheierea consfătuirii militarilor de frunte pe Regiunea 3 Militară, participanții și invitații au rămas cu multe lucruri folositoare ; schimbul de experiență a fost înfăptuit, mai ales in cadrul lucră­rilor pe arme. Bucurîndu-se de o organizare aproape fără cusur, de o bază materială bogată, caracterul practic al lucrărilor a putut fi imprimat cu ușurință. In încheiere, comandantul regiunii militare subli­nia pe bună dreptate suflul creator, elanul tineresc, spiritul de inițiativă care a caracterizat pe cei care au luat cuvîntul. Și intr-adevăr, la toți, fără excepție, au ieșit în evi­dență strădania de a găsi și materializa noul, inte­resul deosebit pentru ridicarea capacității de luptă a subunităților, înalta conștiință politică, spiritul patriotic de care sînt animați militarii Forțelor noa­stre Armate. Unul din cele mai prețioase învățăminte de la această consfătuire, prezent în expunerile celor mai mulți dintre militarii de frunte, a fost acesta : che­ia succesului este respectarea întocmai, în întreaga activitate, a prescripțiunilor regulamentare, insufla­­rea dragostei față de armă, față de specialitate. De remarcat că majoritatea inovațiilor și raționa­lizărilor care s-au prezentat în cadrul consfătuirii au fost din domeniul important al instrucției focului. Cu ajutorul lor au fost îmbunătățite rezultatele la trageri în mod simțitor. Astfel, compania în care lucrează sergentul Șerban Dumitru — prezent la consfătuire cu un dispozitiv original de antrenament la instrucția focului — a îndeplinit toate ședințele de tragere cu armamentul de infanterie numai cu calificative de bine și foarte bine. Multe probleme prezentate de participanți în ca­drul consfătuirii merită să fie studiate sub toate as­pectele în ideea de a fi generalizate. De altfel, aceasta e sarcina cea mai importantă pe care comandantul regiunii militare a pus-o in fața militarilor participanți și a invitaților, A­A Ui TrrmRnrinmra

Next