Apărarea Patriei, ianuarie 1959 (Anul 15, nr. 1-25)

1959-01-03 / nr. 1

2 _____ _ ________ __ _=1­­ . APĂRAREA PATRIEI _ Sîmbătă 3 ianuarie 1959 Nr. 1 (3844) HW­ni 'll ill 'il Il II 11 himl II I11 ÎNSEMNĂRI DIN PRACTICA LA UNITĂȚI A ELEVILOR In carnetul cu însemnări mi-am notat multe aspecte din viața nouă, ostășeas­că, a celor mai tineri militari din arma geniului. Ele confirmă faptul că tinerii militari muncesc cu avînt. Și la aceasta contribuie și elevii din ultimul an ce-și fac primul lor stagiu la comanda plu­toanelor. La pregătirea de specialitate. In sala de specialitate, soldații din plutonul comandat de elevul sergent Fătu Petre și-au îndreptat privirile spre pereții sălii plini de panoplii cu dispo­sitive genistice necunoscute pentru ei pînă atunci. A început prima ședință de speciali­tate genistică. Soldații au luat cunoș­tință de istoricul armei geniului. „Ca viitori pionieri aveți în față exemplul de eroism al lui Eftimie Croi­­toru, erou pe veci al armatei noastre, iar amintirea jertfei lui în lupta cu fascis­mul să o cinstiți prin însușirea temeinică a meseriei de genist“ — le-a spus elevul sergent Fătu Petre. Tinerii militari au ascultat apoi ex­plicațiile despre exploziv, mine, încăr­cături, capse, dispozitive și alte mate­rial­e ...Timpul s-a scurs pe nesimțite. Fe­țele soldaților au devenit îmbujorate. Ei au aflat numai lucruri noi. Toți s-au întrecut să răspundă la întrebările re­capitulative ce li s-au pus. Cele mai bune răspunsuri le-au dat soldații Păun Gh., Bălcescu Ilie, Ion Gh., candidați de partid, precum și soldații Brînzaș­i„ Badea Cristian, atemiști. Bucuria succesului se citește și pe fața elevului sergent Fătu P. Cu greu și-a stăpînit emoția, teama că nu va pu­­tea explica problemele pe înțelesul militarilor. Din răspunsurile primite și-a dat însă seama că, deși grele, pro­blemele practice se pot rezolva cînd ai o bună pregătire teoretică. ...instrucția de front... Pe un platou, plutonul comandat de elevul plutonier Vătășoiu Ioan, unul dintre elevii de frunte din școală, exe­cuta la instrucția de front întoarcerile din mișcare și pasul de front. După raport a dat primele indicații și a repartizat grupele pe locurile de instrucție. In cîteva clipe platoul a prins viață. Siguranța și calmul cu care dă ordinele este o urmare firească a pregătirii sale anterioare. Comandanții de grupă verifică execu­­ția fiecărui soldat, fac observații, co­rectează pe loc ce nu-i bine. Soldatul Barbu Silviu din grupa caporalului Ga­bor Gh. a reușit mai repede decît cei­lalți să-și însușească întoarcerile din mișcare Acolo unde se instruiește grupa capo­­ralului Baia Edmund însă antrenamen­tul individual s-a oprit pentru o clipă. Aici, a venit și elevul plutonier Vătă­șoiu Ioan, comandantul plutonului. In fața grupei execută pasul de front co­rect, cu piciorul întins soldatul Orezu­­. Soldații din grupă privesc cu interes pe tovarășul lor și parcă le e ciudă că nu pot executa de la început cu ei­. Urmați exemplul soldatului Orezu, le spune comandantul de pluton, și gru­pa dumneavoastră va fi prima la ins­trucția de front... In altă parte sergentul Șerb Filimon, candidat de partid, are de lucru mai mult cu soldatul Popa Vlad. Acesta nu reușește să învețe bine întoarcerea la stînga-împrejur din mișcare. — Uitați-vă la mine , dau comanda pe piciorul drept, mai fac un pas cu stîngul, duc piciorul drept... și sergen­tul explică executînd mișcarea. Apoi, împreună cu soldatul Popa re­petă întoarcerea. var Elevul plutonier Vătășoiu s. a obser­ve cazul sergentului Șerb F. și cheamă soldatul la ordin ca să se ocupa personal de dînsul, la ...Orele de instrucție s-au scurs, iar bilanțul ședinței, comandantul de pluton s-a declarat mulțumit de modul cum s-au însușit mișcările. Mai bine s-a prezentat tot grupa ser­gentului Șerb Filimon deși soldatul Popa a priceput mai greu la început întoar­cerea la stînga-mprejur. ...și la o oră de regulamente generale Elevul sergent major Preda Dumitru și-a început ora de regulamente la plu­tonul său, vorbind cu cuvinte simple și calde despre cerințele jurămîntului. Apoi, a vorbit despre drapel. — Trebuie să vă mîndriți cu faptul că vă instruiți intr-o unitate de geniu al cărui drapel, simbol al onoarei și gloriei militare, a fost decorat cu ordi­nul „Steaua Republicii cl. IV-a...” Privesc pe comandantul de pluton care explică rolul drapelului în viața unității și a soldaților ei. Sînt legați parcă sufletește de un fir nevăzut. Și ei doresc să muncească în așa fel nicit sa cinstească prin fapte demne drapelul unității. In ce privește lecția, ei și-au însușit-o bine. Dovadă, răspunsurile co­recte, clare, la întrebările comandantu­lui de pluton. •1t Acestea sînt numai cîteva aspecte din strădania unora din cei mai tineri co­mandanți de plutoane, elevi încă în anul III ai școlii militare de geniu. O scurtă privire asupra primelor rezultate ne duce la concluzia că, în școlile militare, pe lîngă o bună pregătire teoretică, elevii trebuie să capete și deprinderi practice, să cunoască cum pot fi apli­cate prescripțiunile regulamentare. Practica în unități nu rezolvă toate pro­­blemele . Este necesar ca în tot cursul anului să se acorde atenție problemelor practice de comandă. Locotenent-major M. COJOCARU­ In timpul repausului, sergentul Bolog Mircea îi învață pe tinerii militari un nou cîntec ostășesc. (Foto : N. AVRIGEANU) DISTINȘI CU DIPLOMA DE ONOARE A C. C. AL U. T. M. Căpitan IRIMIA ȘTEFAN Locotenent-major RUSE ANGHEL Locotenent-major ZBEREA GHEORGHE Caporal ROȘU VASILE In loc de „Poșta redacției“ A. 1. Liitîeee tun­unități In aceste zile, din Timișoara, din Cluj, din Bacău, din toate col­țurile țării au sosit pe adresa re­dacției noastre plicuri care pur­tau in­ele, așternute pe hîr­­tie, gindurile și simțămintele preschimbate-n vers ale celor ce veghează cu arma în mină liniștea și rodul zilelor de azi. Sînt imnuri de slavă și iubire înălțate patriei noastre libere. Sînt cintece care exprimă cu sinceritate hotă­­rirea de a apăra cu bărbăție a­­ceastă patrie liberă și înfloritoare în care, sub conducerea partidului, oamenii muncii construiesc socia­lismul. Desigur, ca realizare arti­stică, aceste cîntece diferă unele de altele. Autorii unora dintre ele dovedesc oarecare meșteșug, o stă­­pinire mai temeinică a imaginii, un bagaj mai bogat de cunoștințe — și de aceea și cîntecele lor sînt mai izbutite, mai convingătoare. Alții sunt abia la primii lor pași și versurile dovedesc timiditățile și slăbiciunile inerente oricărui în­ceput. Indiferent insă de valoarea lor artistică, toate aceste lucrări au o trăsătură comună caracteris­tică, îmbucurătoare , sinceritatea sentimentului exprimat, O, cit de strîns mă simt legat de tine, Slăvita-n veci, neprețuită țară, De munții tăi cu frunți diaman­tine, De brazii cei solemni, de bolta-ți clară, Cu minele de stele pămîntene. Și sondele și marile furnale Și aurul cimpiei­­ dobrogene Sînt roadele strădaniilor tale îmi plec ades urechea și ascult Vrăjit, neîntrerupta-ți frămîntare Și-aud cum suie vînturi din tumuli, Ca un­­ șuvoi nestăvilit spre soare. Mon­xiqniB­o > ...Ți-e dat spre culmi de vis, nestingherită Să crești in veacul nostru nou, mereu, Și mă mindresc, o patrie iubită, Că-s unul dintre fiii tăi și eu. Versurile de mai sus sînt scrise de soldatul Ion Mustață. Poezia se intitulează „Patriei". Fără îndo­ială, autorul dovedește talent. Soldatul Stoenescu Constantin e la primele începuturi în ale scrisu­lui. Ne-o spune aceasta și el în scri­soarea care însoțește lucrarea tri­misă și ne-o spune, în ultimă in­stanță, însăși lucrarea — intitulată „Republicii". Poezia mai are încă neajunsuri, o timiditate vizibilă în folosirea cuvîntului adecvat, o ne­­adîncire suficientă a temei. Totuși, dincolo de aceste neajunsuri, nu pu­tem să nu remarcăm unele versuri reușite, a căror prospețime mergi la inima cititorului, îl emoționează: Aproape-mi ești cu brazda primăverii, Cu tinerele-ți inimi și cu dorul, Cu răsăritul lunii-n faptul serii, Cu tot trecutul tău, cu viitorul... Poezia ,.Republicii noastre" de căpitan Vîscan Remus, aceea a căpitanului Dragnea Stelian, „Republicii jur să-i fiu devotat", a soldatului Gh. V. Paulis, „Osta­­șure", sau a soldatului Cociu Const., „Visare", se înscriu pe aceeași linie a începuturilor promițătoare. In mod special poezia semnată de că­pitan Dragnea Stelian se remarcă prin orientare, prin adîncirea tema­ticii. Păcat că realizarea artistică lasă de dorit. Am lăsat special mai la urmă versurile semnate de soldatul Oc­­tavian Vana. Ca și soldatul Ion Mustață, ale cărui versuri le-am citat mai sus, și acest tînăr poet dovedește talent, o vizibilă sensi­bilitate. In plus, lucrările trimise ne fac să credem că autorul aces­tor poezii este un cititor pasional al poeziei contemporane. Concluzia cerință absolut necesară poeziei — folosirea logică a imaginii, axa­rea fiecărei lucrări pe o idee poe­tic bine conturată, ne dau dreptul să așteptăm și de la acest tvnăr poet versuri care să poată vedea, în curînd, lumina tiparului. Din­ cele cinci poezii remarcăm „Ochii copilăriei", din care reproducem finalul . Cu ei am văzut pămîntul ce singera ca o inimă, cu ei am plîns moartea tatălui rana țării adinei­, —­i CM ei-am plîns, de, bucur­ie, eliberarea. Autorul folosește aici versul alb. La prima aparență, versul alb e mai ușor de scris. In realitate el presupune o muncă mai stărui­toare, o concluzie mai deplină a ideii. In „Ochii copilăriei" această muncă se vede. r. ...Am spicuit cîteva din versurile trimise redacției. Cîntece venite din mulțime, cintece care într-o formă mai mult sau mai puțin rea­lizată, dar toate la fel de sincere, cîntă patria noastră nouă, socia­listă. Autorii sunt abia la început. Mîine, poate numele unora dintre ei vor deveni nume cunoscute. N. DUMBRAVA MM Jur^mSar se N­e­p­ă­s­a­r­e... In unitatea noastră s-a întocmit un plan de masuri corespunzător pentru realizarea de economii, pentru folosi­rea resurselor interne și prevenirea risipei. In majoritatea sectoarelor se depun eforturi pentru atingerea obiec­tivelor propuse și tocmai de aceea pare surprinzătoare nepăsarea unor tovarăși. In sectorul auto, de exemplu, lucrurile se prezintă în așa fel de parcă nici măcar nu­ s-ar fi pus pro­­blema grijii față de tehnică și reali­zarea de economii. Nici pînă azi nu au luat sfîrșit lucrările pentru trece­rea la exploatarea de iarnă a mași­nilor. Unele mașini stau neîngrijite în remiză. Nepăsarea, lipsa de spirit organizatoric „se simt acasă“ în acest sector. Cu cîtva timp în urmă s-a luat măsura să se amenajeze o sală de specialitate pentru pregătirea conduc­torilor. S-au dat materialele necesare, dar sala continuă să fie în proiect. In privința curățeniei nu avem prea multe de spus : însuși plutonierul Ți­­buleac Gh. — care răspunde de a­­ceasta — a afirmat că nu-i place de­zordinea în care se află sectorul său. Nu-i place dar... se complace în a­­ceastă situație. Nepăsare întîlnim și în subunitatea ofițerului Negrescu Nicolae: luminile ard toată ziua, apa curge necontenit în spălător din cauza unor defecțiuni. Acestea sînt cîteva aspecte care nu au nimic comun cu munca plină de elan a majorității militarilor din uni­tatea noastră. Sînt sigur că în urma măsurilor ce vor fi luate împotriva ce­lor care manifestă nepăsare, lucrurile se vor îndrepta. Acesta-i și scopul scri­sorii mele pe care vă rog s-o publicați. Căpitan D. GHEORGHE Coteț de păsări la... balcon! Dragă redacție, sînt locatar al unui bloc administrat de garnizoana Bu­curești, în care locuiesc și ofițerii Sus­­niac I. și Manta I. Blocul este destul de aspectuos și are confortul necesar. Mai are și balcoane și despre ele vreau să-ți scriu. Nu de mult, balco­nul locuinței ofițerului Susniac s-a transformat într-un coteț de păsări ! După cum se știe, găinile, rațele etc. nu cunosc regulile de conviețuire în­tre locatari și... fac murdărie și dis­trug ce pot, în schimb, ofițerul Sus­niac cunoaște aceste reguli. Se cu­noaște cu atît mai bine cu cît lucrează la comendhirea garnizoanei. De­­ acest lucru au aflat locatarii cînd i-au atras atenția­ că în repartizarea pentru lo­cuință nu este prevăzut un coteț de păsări, ci un balcon. Iată răspunsul pe care el l-a dat comitetului de bloc: „cine are ceva de vorbit cu mine să vină la garnizoană...“ Ofițerul Manta are la balconul lo­cuinței sale o cușcă cu porumbei. Pînă a nu-i vedea „la lucru“, aveam impre­sie bună despre porumbei. Acum mi-am schimbat-o: porumbeii, folosind ca „unealtă“ nepăsarea stăpînului lor, au transformat balconul într-o... ladă de gunoi, închei, dragă redacție. Comitetul de bloc m-a­ însărcinat pe mine să-ți scriu. Ceea ce am și făcut, îm­ sperănța că Voi, aduce.­­ ..cele..relatate.Ia cunoștința celor în drept pentru a lua măsuri corespunzătoare față de cei care nu au grijă de imobilul în care locuiesc. Locotenent-major GH. NICOLAE SCHIMB DE EXPERIENȚĂ Pentru îmbunătățirea ordinei interi­oare, în unitatea noastră s-a organizat zilele trecute un schimb de experiență între subunități. Ofițerul Gaston Costin a prezentat un dormitor model, precum și felul cum este organizat și se des­fășoară serviciul de zi pe companie. Cele văzute au impresionat plăcut pe toți ofițerii unității. In urma acestui schimb de experiență, ofițerii de la sub­unități s-au angajat să organizeze și ei la fel ordinea interioară în compa­niile unde muncesc. Desigur că aceas­ta­ va duce la îmbunătățirea stării și practicii disciplinare, a ordinei interi­oare în subunități și în unitate. Locotenent S. PICIORUȘ Resurse noi pentru realizarea de economii Comuniștii din organizația de bază al cărei secretar este ofițerul Vărzaru Dumitru au dezbătut cu însuflețire într-o adunare generală deschisă sar­cinile reieșite din documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie a. c. și planul de măsuri pentru reali­zarea de economii în noul an de in­strucție Subliniind că militarii pot contribui la înfăptuirea sarcinilor ce reies din expunerea tovarășului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej îndeosebi prin îngrijirea exemplară a armamentului și tehnicii de luptă și prin folosirea cît mai ra­țională a tuturor bunurilor din înzes­trare,comuniștii care au luat cuvîntul la discuții au arătat că în unitate exis­tă numeroase posibilități pentru reali­zarea de economii. Pornind de la a­­ceastă idee, adunarea a analizat cu spirit de răspundere munca desfășu­rată de comuniști în această problemă. In raport și la discuții s-a relevat că, îndeosebi în sectoarele înzestrare arti­­leristică, transport auto și echipament s-au obținut economii însemnate. Ast­fel, printr-o mai bună îngrijire a echi­pamentului și luarea la timp a măsu­rilor corespunzătoare de prelungire a duratei lui de folosire, s-au realizat eco­nomii în valoare de 60.000 lei. Co­muniștii și ceilalți militari din cadrul serviciului înzestrare artileristică au realizat din resurse interne un atelier mobil de reparații. Tot din resurse in­terne s-au realizat și unele săli de specialitate și poligoane, precum și unele construcții. Comuniștii au arătat însă că în uni­tate au existat și destule lipsuri în privința grijii față de bunurile din înzestrare, precum și în ceea ce pri­vește folosirea resurselor interne. Unii militari, printre care și membri de par­tid, n-au manifestat suficientă grijă pentru buna întreținere a clădirilor în care își desfășoară activitatea, nu au sezisat și nu au luat măsuri atunci cînd au văzut că unele detalii ale a­­cestora încep să se deterioreze. Ofițe­rul Bodea Ion, șeful clubului unității, s-a mulțumit să constate că unele ma­teriale tehnice de propagandă s-au de­fectat datorită îngrijirii și folosirii lor in mod necorespunzător, dar n-a luat măsuri pentru a remedia această stare de lucruri. Criticînd aceste lipsuri, precum și altele de aceeași natură, participanții la adunare au venit totodată cu pro­puneri pentru îmbunătățirea planului de măsuri. Potrivit acestui plan, ela­borat cu paticiparea largă a militari­lor din cadrul fiecărui serviciu și din subunități, în noul an de instrucție unitatea va realiza economii mult mai mari decît în prezent. Astfel, printr-o folosire mai rațională a mașinilor auto se va realiza o economie de cel puțin 10.000 mote kilometri și se va depăși durata de întrebuințare a anvelopelor și cauciucurilor cu cel puțin 2 la sută față de norma respectivă. Sectorul condus de ofițerul cu trans­misiunile va asigura prelungirea du­ratei de funcționare a bateriilor ano­­dice și a pilelor telefonice cu 10 la su­tă. Economii însemnate s-au prevăzut să se realizeze și în domeniul aprovi­zionării. Astfel se va cultiva un hec­tar de pămînt cu legume și 10 cu po­rumb, se vor crește un mare număr de porci. Aceste cîteva sarcini, reținute din planul de măsuri pe care comuniștii din această unitate și l-au propus să-l înfăptuiască, oglindesc hotărîrea lor de a folosi toate posibilitățile existen­te în unitate pentru a realiza cît mai multe economii. Căpitan N. MARIN și îndeplinim întocmai ȘI LA TIMP PLANUL PREGĂTIRII DE LUPTĂ ȘI POLITICE Justa planificare a activității de pregătire de luptă și politică constituie o condiție importantă pentru obținerea de succese în instruirea și educarea trupelor. De îndată ce planificarea a fost întocmită, problema principală este realizarea obiectivelor planului, asigu­rarea îndeplinirii în cele mai bune con­diții și la termenele fixate a sarcinilor prevăzute. Partidul nostru învață pe membrii săi, învață pe toți oamenii muncii să lupte cu hotărîre pentru îndeplinirea calitativă a sarcinilor de plan. In­ ar­mată, munca vie, creatoare, pentru în­deplinirea programelor întocmite în companii, pentru pregătirea și execu­tarea tragerilor, a aplicațiilor tactice, munca de pregătire asiduă a ofițerilor, a sergenților în formele de pregătire prevăzute în planul pregătirii de luptă și politice, constituie conținutul prin­cipal al activității comandanților și șe­filor. A executa la timp și la nivelul cerințelor toate aceste activități, a da viață cu alte cuvinte planului pregă­tirii de luptă și politice — care este un plan de stat — înseamnă, de fapt, a îndeplini cea mai importantă obliga­ție care revine șefilor, ca activiști de stat. In cadrul Regiunii 3 Militare sînt numeroși comandanți și locțiitori poli­tici care muncesc cu hotărîre pentru Îndeplinirea integrală, fără amînări, a programelor de companie, a întregului plan de pregătire de luptă și politică, care pun mai presus de orice proble­mele instruirii militarilor, ale pregă­tirii lor politico-ideologice. Și nu în­­tîmplător, tocmai asemenea coman­danți reușesc să obțină cele mai bune rezultate în instruirea subunităților. Să ne referim la unitatea din care face parte ofițerul Popescu Stelian. In cursul anului de instrucție trecut, această unitate a­ executat toate șe­dințele de pregătire planificate, a exe­cutat la timp toate tragerile și aplica­țiile, a ținut cu re­gularitate ședințele de pregătire atît cu sergenții cît și cu ofițerii. Folosind just fiecare clipă din timpul afectat instrucției, asigu­­rînd din vreme baza materială nece­­sară, dînd toată atenția pregătirii pro­gramului pentru a doua zi pe care o fac comandanții de subunități sergenții, asigurînd cu măsuri po­li­b­tice corespunzătoare antrenarea tuturor militarilor pentru obține­rea de rezultate cît mai bune, comandanții, ajutați de locțiito­rii lor politici, au reușit să parcurgă tot programul, obținînd la sfîrșitul a­­nului de instrucție calificativul de „bine“. De asemenea, în unitatea din care face parte ofițerul Marinescu L., co­mandantul unității, ajutat de statul major și de aparatul politic, cu spri­jinul organizației de partid și al orga­nizațiilor U.T.M., a asigurat îndepli­nirea calitativă a planului pregătirii de luptă și politice. In această unitate respectarea planului, a programului, este lege de la care nimeni și cu ni­mic nu are voie să se abată. Rezultatul firesc al muncii pline de răspundere cp. s-a depus, al faptului că nu s-au ad­mis ușurări și simplificări la instruc­ție, este calificativul „bine“ pe care l-a primit întreaga unitate la sfîrșitul anului de instrucție. Aceste exemple ilustrează simțul de răspundere de care dau dovadă cei mai mulți dintre ofițerii­ noștri pentru îndeplinirea misiunii de onoare încre­dințate, pentru creșterea capacității de luptă a subunităților și unităților pe care le comandă. Totodată, nu putem tăgădui că, pe alocuri, se întîlnesc și comandanți care manifestă încă ușurință și atitudine formală față de planurile pe care, de cele mai multe ori, le întocmesc foar­te bine, dar care, pînă la urmă, nu le îndeplinesc în tota­litate, îndeosebi cînd este vorba de executarea unor a­­plicații tactice mai grele, mai ales unele aplicații tactice cu trageri de luptă noaptea, acestea sînt mereu a­­mînate. Mai mult decît atît, ofițerul Popa I., de pildă, a amînat pînă în­­tr-atîta o aplicație tactică încît, pînă la încheierea anului de instrucție, ea nu a mai fost executată Superficialitatea față de problemele planului pregătirii de luptă și politice, admiterea amînărilor sau renunțarea la unele teme, exerciții sau aplicații tactice constituie un fenomen negativ care trebuie să fie combătut cu toată vehemența de către comandanți și șefi, cu sprijinul activ al organizațiilor de partid. Planul pregătirii de luptă și poli­tice constituie o pîrghie puternică în lupta pentru ridicarea măiestriei mili­tarilor, pentru creșterea capacității de luptă a subunităților. A lupta pentru ridicarea capacității de luptă a unită­ților, pentru creșterea disciplinei lor, înseamnă, înainte de toate, a îndepli­ni planul ce stă la baza instruirii mili­tarilor, a executa la timp și cu un conținut bogat orele și ședințele pla­nificate, orele de pregătire politică, de instrucția focului, de front, tactică, genistică etc. Planul, căruia i se dă viață, devine o uriașă forță materială în lupta pentru realizarea sarcinilor trasate armatei de partid și guvern, de întregul nostru popor. Îndeplinirea planului pregătirii de luptă și politice este determinat, în primul rînd, de executarea zilnică a te­melor și exercițiilor, a tuturor ședințe­lor de pregătire înscrise in programul companiei sau bateriei. IN­SPRE COMPANIE ȘI BATERIE TREBUIE SĂ-ȘI ÎNDREPTE DECI ATENȚIA, IN PRIMUL RÎND, COMANDANȚII ȘI ȘEFII. După cum se știe, programul săptă­­mînal al companiei trebuie să asigure pregătirea de luptă și politică a mili­tarilor într-un sistem logic și unitar. In acest scop, diferitele categorii de instrucție și de pregătire se predau progresiv, de la simplu la campus, și în strînsă legătură unele cu altele. Nu se poate executa o aplicație tactică pînă cînd nu s-au executat temele și exercițiile de instrucție de front, ins­trucția focului, genistică, de speciali­tate etc., precum și exercițiile tactice de front corespunzătoare care au scopul de a înarma pe militari cu cunoștin­țele și deprinderile necesare compor­tării cu succes în aplicația tactică res­pectivă. Vorbind la figurat, pentru ca aplicația tactică să meargă „ca cea­sul“, trebuie să se asigure ca toate rotițele și pîrghiile să funcționeze ire­proșabil. Lipsa celei mai mici rotițe va împiedica succesul. Cum poate apare un lanț de slăbiciuni Deși cele arătate mai sus sînt lucruri bine știute de comandanți, în practică ele nu sînt pretutindeni aplicate. Dacă, din diferite motive, unele teme de in­strucție nu se pot executa în orele pre­văzute, acestea nu se mai replanifică, trecîndu-se peste ele cu o condamna­bilă nepăsare. Din această cauză, a­­pare un întreg lanț de slăbiciuni. Intr-una din zile­i era într-o vineri­i la începutul anului de instrucție tre­cut, o companie a primit ordin să exe­cute o misiune care a pus-o în impo­sibilitate să mai facă instrucție. In cursul acelei zile compania avea prin­tre altele în program „Date sumare asupra armei atomice“ (tema 2)­. La această temă trebuia să se predea mili­tarilor despre : caracteristicile armei atomice ; acțiunea explozivă a bombei atomice (acțiunea undei de șoc) , ac­țiunea emanației de lumină , acțiunea substanțelor radioactive. Ceva mai pe larg trebuia să se vorbească despre substanțele radioactive de luptă și acțiunea lor. După cum am arătat an­terior, această temă nu s-a putut preda. A doua zi, compania și-a reluat ins­trucția. In programul întocmit anterior, pentru ziua de sîmbătă era prevăzut să se execute tema 3 : „Mijloace și procedee de protecție contra efectelor armei atomice“. In această situație orice comandant care simte răspunderea ce-i revine pen­tru instruirea subordonaților ar fi exe­cutat în cursul zilei de sîmbătă tema 2 planificată vineri, iar tema 3 de sîm­bătă ar fi replanificat-o pentru săptă­mâna următoare. Dar comandantul de companie la care ne referim n-a procedat așa. El a executat programul de sîmbătă așa cum era el scris și afișat. E ușor de presupus ce au putut învăța ostașii la tema 3 în situația că nu și-au însușit în prealabil cunoștințele de bază din tema 2. Dar nu numai atît. Se naște în mod firesc și următoarea întrebare: Ce pot oare învăța ostașii la toate celelalte teme, inclusiv la instrucția tactică, dacă ei nu cunosc lucrul ele­mentar : caracteristicile armei atomice ? Lanțul de slăbiciuni de care am vor­bit poate fi prevenit. Printre alte mă­suri, comandanții de companie trebuie obligați să scrie la sfîrșitul fiecărei zile de instrucție, în rubrica special rezervată în programul ce se afișează, dacă s-au executat temele planificate sau, dacă nu s-au executat, din ce cauză anume. Numai astfel se poate urmări replanificarea temelor care nu s-au predat. Unii comandanți „uită“ sistematic să completeze rubrica din programul ce se afișează „dacă s-a executat sau nu și din ce cauză“. Și de cele mai multe ori „uită" să și replanifice orele pier­dute. Ca urmare, ei raportează perio­dic că au îndeplinit planul pregătirii de luptă și politice în proporție de 100 la sută Astfel apar acele situații curioase cînd, cu prilejul controalelor, se cons­tată la unele subunități că, deși „au executat 100 la sută“ plata pregătirii de luptă și politice și, dași subunitatea are ofițeri pregătiți, are materiale corespunzătoare, are seifrați și soldați buni, subunitatea abia poate lua an calificativ de „satisfăcător“. Cauze obiective sau lipsă de organizare? Nu de puține ori, vorbind despre cauzele neindeplinirii la timp a anumi­tor teme de instrucție, trageri de luptă sau aplicații tactice, comandanții in­vocă felurite scuze referindu-se la dife­rite „cauze obiective“. Și, zicînd acea­sta, se referă la : sarcini prea mari pe linie de garnizoană și de gardă care necesită efective numeroase ce se scot de la instrucție ; sarcini gospodărești neprevăzute (cum ar fi sosirea pe cale ferată a unor materiale de aprovizio­nare) etc La prima vedere s-ar părea că aces­tea sunt într-adevăr greutăți obiective. In realitate însă lucrurile nu stau așa. In majoritatea cazurilor pe care per­sonal le-am întilnit, greutățile prove­neau fie din lipsa de prevedere și de organizare a comandantului și statu­lui major, fie din insuficienta încre­dere in posibilitățile de muncă și avîn­­tul militarilor pentru îndeplinirea unor sarcini mai grele ce li se pot încre­dința. Oare cine este de vină dacă în ser­viciul de gardă, de exemplu, trebuie să intre prea mulți oameni? Intr-o uni­tate, de pildă, trebuiau să se păzească materiale care de mult ar fi trebuit să fie aduse în incinta cazărmii. Studiind mai atent posibilitățile reducerii numă­rului obiectivelor precum și reducerea numărului de oameni din schimburile de zi, s-a putut ajunge la un efectiv mult mai redus al gărzii. De asemenea, într-o garnizoană pen­tru paza a două șire de paie alăturate, dar care aparțineau a două unități diferite, au fost instituite două posturi. Fiecare unitate își păzea paiele sate, iar șeful garnizoanei aproba această situa­ție anormală. Cîteva cuvinte și despre sarcinile gospodărești urgente. In această pri­vință trebuie să se recunoască că se face încă multă risipă de „mînă de lucru“. Cu foarte multă larghețe se dă în unele unități cîte 20—30 oameni de la instrucție pentru o treabă pe care ar putea să o facă cel mult 10 oameni din subunitatea de serviciu, cărora să li se explice ce li se cere și cărora să li se repartizeze norme precise de lucru. Un șef de stat major de unitate spu­nea în cursul anului de instrucție tre­cut că „bine ar fi dacă am putea face dintr-un om — doi. Am putea îndeplini atunci­­— zicea el — toate sarcinile“. Același ofițer a fost văzut insă, ceva mai tîrziu, minunîndu-se de cîțiva sol­dați care au realizat cîteva lucrări ge­nistice într-un timp record. „Au lucrat într-o zi, cît alții în patru zile“, spunea șeful de stat major amintit. El a văzut singur, cu alte cuvinte, cum se poate face „dintr-un om — patru“... Din cele de mai sus reiese că a orga­niza nu înseamnă doar a trasa sarcini și a stabili cine se va duce la îndepli­nire. A proceda așa înseamnă a fi un birocrat. A organiza mai înseamnă și a asigura o activitate politică corespun­zătoare, a apela la conștiința oameni­lor, a-i mobiliza în muncă, folosind­­ for­mele cuvenite de stimulare­. Experiența a arătat cite fapte frumoase pot face militarii noștri atunci cînd șeful știe să și-i apropie, să-i înflăcăreze în muncă, cînd știe să folosească just aportul pe care-1 poate aduce organi­zația de partid și organizația atemistă. Lipsa de organizare poate duce și la faptul ca anumite sectoare de activitate din domeniul spatelui, al întreținerii tehnicii de luptă etc. să fie neglijate timp îndelungat. De exemplu, dacă nu­se menține permanent o ordine și cu­rățenie desăvîrșită în întreaga cazar­mă, vor fi necesare inerent eforturi mai mari pentru a lichida rămînerea în uzină. Iată, de pildă, în unitatea din care a făcut parte ofițerul Ștefănescu Marin s-a aflat la un moment dat că va sosi un șef în inspecție. Primul gînd al comandantului unității a fost : „cum­ stăm cu ordinea și curățenia în ca­zarmă ? Răspunsul s-a aflat pe teren. Sectoarele subunităților nu erau deloc curate. Prin unitate erau împrăștiate bucăți de cărămizi, rigolele aleelor erau neîntreținute, pomii de pe alee nu erau văruiți etc. Hotărîrea comandantului : „Subunitățile nu ies la instrucție. După planul șefului de stat major, subuni­tățile vor face ordine în întreaga uni­tate“^­ astfel, printr-un asalt, folosind timpul afectat instrucției, s-a făcut un M. general-maior DRAGNEA

Next