Apărarea Patriei, iulie 1959 (Anul 15, nr. 152-178)

1959-07-01 / nr. 152

Pe șantierele petrolifere ale Olteniei (Prin telefon). Ziua de 23 August este întîmpinată de către colec­tivele de muncitori, tehnicieni și ingineri de pe șantierele de foraj ale întreprinderii de la Zătreni cu noi realizări în muncă. La chemarea tovarășilor lor de la întreprinderea de foraj Bascov- Pitești, sondorii din Oltenia răs­pund cu noi realizări. Astfel, pen­tru reducerea costului foraju­lui, sondorii de la Zătreni au pornit o nouă acțiune de lignitare a noroaielor. La o analiză ce a avut loc zilele trecute a reieșit că, prin eliminarea hexametafosfa­­tului și utilizarea lignitului pentru îmbunătățirea fluidității noroiului, după primele cinci luni ale acestui an, prețul de cost pe metrul forat s-a redus cu 25 lei. Luptînd pentru creșterea pro­ductivității muncii, colectivul de sondori de la Zătreni, pe baza apli­cării unor noi măsuri tehnico-or­­ganizatorice, a reușit să obțină re­ducerea timpului de montaj la o turlă aproape la jumătate. Pentru reducerea consumului de cheres­tea ei au luat măsuri ca toate son­dele noi să fie dotate cu poduri de tip sovietic Orlov. Ca urmare a desfășurării între­cerii socialiste, sondorii de la Ză­treni au redus volumul forajului steril, față­ de realizările anului trecut, obținînd astfel, în primele cinci luni ale anului, economii în valoare de 630.000 lei. Și colectivul de sondori al în­treprinderii de foraj Rășina, în cin­stea celei de-a 15 aniversări a eli­berării patriei noastre, a reușit să obțină însemnate realizări. In pri­mele cinci luni ale acestui an aici au fost date în producție sonde noi Peste tot, pe șantierele petroli­fere ale Olteniei, la extracție, fo­raj, la construcții și montaj, au loc diferite acțiuni întreprinse de sondori, care, în frunte cu comu­niștii, în cinstea lui 23 August, obțin rezultate frumoase în muncă. C. BILTAC ZA î /^«xORALĂ UNIVERSITARĂ.­­ „ CETeMINESCU“ IAȘI 1 Pentru patria noastră, Republica Populară­­ Romînâ­­ emu 4VANIRAREA PATRIEI f 1 ) Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. Ș* se —■» ——■— — ----------------——“—­ 1 —— (după ANUL XV Nr. 152 (3995) Miercuri 1 iulie 1959 ) PAGINI - 20 BANI regulament desfășoare i 1044-1959 PRIMELE CONSTRUCȚII LA FABRICA DE ZAHĂR DIN LUDUȘ CLUJ: 30 (Agerpres). Pe șantierul fabricii de zahăr din Luduș au început să se profileze primele construcții. La magazia de semințe de sfeclă de zahăr constructorii montează pe sche­letul ridicat ches­enele prefabricate, folosindu-se de o puternică macara, iar la depozitul de carburanți și lu­­brifianți se execută într-un ritm ra­pid lucrările de zidărie. Se toarnă fundațiile la hala principală, la atelie­rul mecanic și la magazia de borhot uscat. Odată cu noua fabrică, la Luduș se vor construi blocuri de locuințe mo­derne, o casă de cultură, o școală, o policlinică, magazine, se vor amenaja parcuri. Constructorii lucrează acum la ridicarea primelor 4 blocuri de lo­cuințe O CARAVANA yio OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OC OO CC OO OO OO OO OG OO OOI frms'M&èàMÊ a «nr­NEOBIȘNUITĂ Pictorii de la Studioul de creație plastică al armatei pe șantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ In urmă cu trei săptămîni, la Bicaz a sosit o caravană neobiș­nuită. Din ea nu au coborît nici obișnuiții operatori de filme care colindă țara în lung și-n lat și nici trupa vreunui teatru. Noii sosiți erau un grup de artiști plas­tici ai armatei care, din dorința de a întîmpina măreața zi a eli­berării cu noi lucrări valoroase­, au hotărît să se deplaseze și să se oprească pentru mai mult timp pe întinsele șantiere de pe Valea Bistriței. Un prim punct care i-a atras în mod deosebit pe pictorii mili­tari l-a constituit barajul hidro­centralei. Aici, unde zilnic uriașe­le macarale­ funicular transportă și toarnă sute și mii de metri cubi de beton, pictorii au găsit numeroase surse de inspirație, care s-au concretizat în mai mul­te lucrări și, mai ales, în ampla compoziție a tovarășului Paul A­­tanasiu, laureat al Premiului de Stat Trăind zile și nopți în inima șantierului și în mijlocul naturii, asistînd la frumoasele răsărituri și apusuri de soare, cîntate atît de mult în cărțile de drumeție ale lui Calistrat Hogaș, pictorii ■ căpitan Roșea Gheorghe, Santa Iosif și Popescu Emil au imorta­lizat în lucrările lor mai multe peisaje încîntătoare, oglindă vie a frumuseților patriei noastre. Interesante studii sculpturale și portretistice au făcut în acest interval de timp și maiorul Sul­­schi Vladimir și Bela Kromm­­er. Zilele trecute, pictorii de la Stu­dioul de creație plastică al arma­tei au poposit pe șantierul dru­mului național­ Bistricioara-Galu. Aici, în plin freamăt al șantieru­lui, sub soarele fierbinte de vară, ei au realizat mai multe portrete de militari fruntași în muncă, printre care și cele ale sergentu­lui Sei l­an și caporalului Codres­cu Ignat, membri de partid, și ale atemiștilor : claporal Pașca Gavrilă, soldații fruntași Iorda­­che Alexandru, Militaru Silvestru și Dragoș Leonte. La reușita acestei deplasări de documentare și creație, un aport de seamă aduce și conductorul auto al caravanei, plutonierul Șerban Gheorghe, care pe timpul deplasărilor se află la volan, iar atunci cînd pictorii creează, el de­vine bucătar și le pregătește cele trebuincioase pentru hrană, Căpitan GH. RODEANU PLANUL de înfrumusețare al comunei Inițiativa țăranilor munci­tori din comuna Bocsig Se vor presta 11.300 zile muncă voluntară (Prin telefon).­­ In cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării pa­triei, într-o adunare populară care a avut loc zilele trecute, țăranii mun­citori din Bocsig, raionul Ineu, au lansat o chemare către toate comu­nele din regiunea Oradea, în care se prevăd obiective în legătură cu în­frumusețarea satelor și comunelor. Printre altele, locuitorii comunei Bocsig și-au propus să construiască un cămin cultural cu 400 de locuri. Transportul materialelor și munca ne­calificată vor fi executate prin con­tribuție voluntară, datorită cărui fapt, prețul de cost al acestei clădiri va fi redus cu 50.000 lei față de devizul întocmit In total, locuitorii acestei comune vor presta un număr de 11.300­­ li •­­muncă voluntară pentru înfrumuseța­rea comunei lor, A. MINEATA REALIZĂRI DE SEAMĂ U.I.S. Stîlpeni este una din unitățile fruntașe pe țară. Astfel în primele luni ale anului a realizat planul producției globale în pro­porție de 102t5%, obținînd economii în valoare de 271.000 lei peste sarcina planificată la prețul de cost și beneficii peste plan în va­loare de 1.621.000 lei. In clișeu . Gateriștii Constantin Dobrescu și Petre Moloș lu­­crînd la tăiatul buștenilor. Ei realizează planul lunar în pror-arție de 105—107%. . (Foto : AGERPRES) VEȘTI DE PE OGOARE în regiunea CONSTANȚA se re­coltează intens orzul de toamnă. Gospodăriile agricole de stat Je­­gălia, Periș­oru', Moșneni și Sari­­nasuf au strîns orzul de pe mai mult de jumătate din suprafețele cultivate. Gospodăria agricolă de stat Moșneni a realizat de pe su­prafețele recoltate o producție medie de 2000 kg ha ha La gospodăria agricolă colectivă din comuna Mihai Viteazu s-a terminat recoltarea orzului de pe întreaga suprafață de 200 ha. De pe suprafețe mari au secerat or­zul și colectiviștii din raioanele Tulcea și Medgidia. în regiune, gospodăriile agri­cole de stat și gospodăriile colec­tive fac ultimele pregătiri pentru secerișul grîului. în regiunea CLUJ se apropie de sfîrșit recoltarea fînurilor cul­tivate. In raioanele Huedin, Bis­trița, Năsăud, Turda și altele, gos­podăriile de stat, gospodăriile a­­gricole colective, întovărășirile a­­gricole și țăranii muncitori cu gos­podării individuale au obținut pro­ducții de trifoi, lucernă și borceag cu 500 — 600 kg la ha mai mari deck în anul trecut. în gospodăriile agricole de stat recoltarea finului cultivat s-a făcut cu mijloace me­canice pe o suprafață de circa 14.000 ha. în regiune a început de curînd­­ și cositul fînețelor naturale. în regiunea BACĂU gospodă­riile agricole colective și întovără­șirile agricole din comunele Gri­­goreni, Solonț, Berești din raio­nul Moinești au terminat recol­tarea fînurilor naturale și culti­vate. La prima coasă s-a obținut la fînurile cultivate o producție medie de 1800 kg la ha. Pînă acum în raionul Moinești finul a fost strîns de pe o suprafață de peste 800 ha. Paralel cu această acțiune în regiune se continuă lucrările pentru îmbunătățirea ba­zei furajere. Prin efectuarea de lucrări pentru ameliorarea fîne­țelor naturale suprafața acestora va fi mărită cu peste 500 ha. CUPE DE RĂGAZ PE NAVĂ "(FotO : ST. IONESCU) Tragerea s-a executat într-un timp mai scurt decît prevederile baremului Cînd a ajuns în poligonul pentru trageri, soldatul fruntaș Ștefan Con­stantin, comandantul grupei de mi­traliere antiaeriene, a cercetat timp de cîteva­. minute locurile necunos­cute lui pînă atunci și, mulțumit, s-a înapoiat la grupă. Aici, avea să susțină examenul pen­tru care s-a pregătit cu asiduitate, împreună cu toată grupa, săptămîni la rînd Timpul rămas pînă la executarea tragerilor a fost planificat minuțios și folosit pentru antrenarea la „rece“ a­­supra țintelor aeriene. Prin grija lo­cotenentului maior Ionescu Al. — co­mandantul plutonului — și a coman­dantului grupei ochitorii au făcut antrenamente repetate pentru execu­tarea paralelismului, pentru preveni­rea incidentelor de tragere etc. Timpul folosit astfel și-a spus cu­­vîntul odată cu tragerile. Mitraliorii trebuiau să lupte cu „inamicul“, dar și cu soarele seînteietor : manga se zărea cu greu­­.De undeva, din dreapta, s-a auzit mai întîi un zgomot surd, îndepărtat. *— Mitraliera pentru luptă ! Brațele zvîcnesc, degetele se mișcă cu rapiditate și precizie. Nici o frac­țiune de secundă nu trebuie să se irosească. — Jumătate dreapta, asupra.« Gloanțele pornesc în străfulgerări scurte, mistuindu-se în aerul fierbin­te, apoi mai departe, în oglinda ne­clintită a cerului. Binoclul prin care comandantul a încercat să „prindă“ rezultatul nu poate apropia atît de mult ținta, care acum s-a depărtat, zărindu-se din ce în ce mai mică. Grija comandantului însă nu este în­temeiată. O spun asta ochii soldatului Tipu Mihai, ochitor, care în fracțiuni de secundă a interceptat ținta, o va spune arbitrul tragerii, după ateriza­rea avionului. La bilanț s-a anunțat : „Plutonul comandat de locotenentul major Io­nescu Al. a obținut calificativul „foar­te bine“ și a redus baremul cu 11 secunde !“ Locotenent major GH. CIOLCAN Elevii la orele practice Elevii din subunitatea din care face parte ofițerul Dediu R. se a­­flă la orele practice. Organizați pe echipe, ei lucrează cu multă îndemî­­nare. La rindeaua electrică, elevul ca­poral Vasilescu Valeriu confecționea­ză parapetul pentru pod, dincolo, la mașina pentru găurit, elevii fruntași Ștefan Radu și Oțelea Alexandru exe­cută găuri în grinzi. Cu electro joagărul, cu ferăstrăul e­­lectric circular, ceilalți elevi lucrează de zor la confecționarea elementelor necesare construcției podului Elev fruntaș M. GHEORGHIL Roadele muncii stăruitoare In unitatea di­n care face parte ofi­țerul Măceșeanu Alexandru s-a desfă­șurat examenul pentru acordarea ca­­lificării de clasă militarilor radiotele­­grafiști. Cu această ocazie s-a constatat că unii militari posedă temeinice cuno­ștințe în cunoașterea, mînuirea și ex­ploatarea aparaturii din înzestrare Așa, de exemplu, soldații fruntași Dafin Nicolae, Grigorescu Georgel și Băcescu Dumitru au dobîndit foarte bune rezultate la proba de cunoaștere și descrierea funcționării stației de radio. La fel de bine s-au prezentat și sob­dații fruntași Briciu Eugen și Gîscă Ilie care au obținut calificative foarte bune la recepție și transmiterea la manipulator a semnalelor merse. La proba practică a traficului radio au fost remarcate deprinderile prac­tice pe care le au mulți radiotelegra­­fiști printre care sergenții Leonte Nicolae și Ștefan Ștefan care au trans­mis și recepționat întregul volum de radiograme. Deosebită rapiditate în completarea jurnalului aparatului a dovedit solda­tul fruntaș Toma Ioan și soldatul Du­­mitrana Dumitru, putîndu-se astfel realiza o transmitere clară și accesi­bilă corespondentului Pentru rezultatele frumoase obținute militarii au fost recompensați. Locotenent major C. DUMITRU NOUTĂȚI DE PE LITORALUL MĂRII NEGRE (i) Centrul de odihnă de la Mangalia Cunoașteți Mangalia ? Da? Îmi permit să vă contrazic. Mangalia de azi nu mai seamăna cu cea de anul trecut. Și-a schimbat mult înfățișarea. In centrul orașului nu veți mai întilni vechile case in­salubre, pipernicite și ruinate de vreme. Au dispărut și străzile în­guste, pline de praf și de noroi, lipsite de canalizare. Și plaja, și fa­leza sînt de nerecunoscut. In mai puțin de 9 luni de zile a fost construit aici un centru de odihi­ Litoralul Mării Negre ! Din clipa în care ai ajuns pe litoral nu rămîi încîntat numai în fața nemărginitei, albastrei și neastîmp­ăratei Mări Negre. Noile construcții, schelele profilate pe orizont, forfota fără răgaz a mașinilor și oamenilor te întovărășesc pretutindeni, îți dau imaginea muncii creatoare a mii de constructori. Emoția întîlnirii cu prezentul și viitorul stațiunilor de pe litoral este tulburătoare. Mai presus de toate te impresionează însă luminoasa armonie a concepției, a liniei moderne care stă la baza construcțiilor și sistematizării litoralului Despre aceste mari lucrări, despre acei care traduc in viață pla­nul de dezvoltare și refacere a stațiunilor de pe litoral vom relata în­tr-un ciclu de reportaje care vor apare în ziarul nostru. nă cu o capacitate de 1066 de paturi (în prima etapă) și un prim lot de locuințe cu o capacitate de 104­ a­­partamente și 17 magazine Odată cu aceste lucrări au fost terminate și lucrările de amenajare a falezei și a plasei. S-a pus la punct sistemul de alimentare cu apă și energie electrică, s-au făcut mari lucrări de canalizare. Deci Mangalia se transformă în­tr-un oraș modern, într-o stațiune de prim ranal Frumos, elegant, confortabil Centrul de odihnă de la Mangalia de incintă, te cucerește din primele momente. Ofițerii și sergenții reangajați care au venit să-și petreacă concediul de odihnă în această stațiune, împr­eună cu familiile lor, au numai cuvinte de admirație pentru acest frumos, elegant și confortabil centru de odihnă lată ce spun frații Zavoda, care împreună cu ceilalți fotbaliști de la C C. A. sînt în concediu de odih­nă în această stațiune. Am avut ocazia, in ultima d­e 9 ani, să vizităm numeroase țări, atît din lagărul socialist cit și țari ca­pitaliste. Trebuie să spunem cu deo­sebită mîndrie că nici unde nu am văzut, nu am întîlnit un astfel de centru de odihnă. Proiectanții și constructorii noștri s-au întrecut pe sine. Pentru toate acestea în nume­le echipei C.C.A. îi felicităm din toată inima și le dorim noi succese în lupta nobilă pentru traducerea în fapt a planului de reconstrucție, amenajare și sistematizare a litoralului, ela­borat de partidul și guvernul nostru. Centrul de odihnă construit în ul­timele 9 luni este compus, în primul rînd, din 5 blocuri de ca­zare — trei dintre ele au parter și trei etaje, iar două parter și patru etaje. Toate aceste blocuri au te­rase și logii umbrite, pregate din plăci de beton armat. Fațadele lor sînt tencuite cu terasit — o com­poziție din feldspat și mica — și sînt colorate variat prin combinații ingenioase în albastru, galben, roșu mar­on, alb și verde. Coloritul blocu­rilor este făcut cu atît­a măiestrie încît un­­ bloc­­ privit din față apare colorat în 3—4 culori iar dintr-o parte numai într-o singură culoare. Clădirile sînt împodobite cu m­ulte jardiniere — pline cu cele mai fru­moase flori — și parapete din pla­caj de piatră de­­ Tuzla, scoasa din lacul Techirghiol. Blocurile sînt formate din apar­tamente cu cite două camere și cu cite o cameră. In fiecare cameră pot fi cazate cîte două persoane. Aparta­mentele de cîte două camere au grupuri sanitare separate, iar cele cu o cameră grupuri sanitare comu­ne. In cadrul grupelor sanitare s-a folosit mult­­ materialul plastic care a înlocuit atît materialul lemnos cît și obiectele nichelate. Robinetele, druc­erele, șildurile, dușurile, port­­prosoapele etc. sînt executate din material plastic viu colorat Camerele sînt cochet și conforta­bil imobilate. Fiecare cameră are mo­bilă din stejar combinat cu mate­rial plastic. O impresie deosebită îți produc scaunele executate din lemn de stejar lustruit și material plas­tic, difuzorul elegant executat de fabrica „Radio-Popular", precum și păturile din material plastic. Din cadrul centrului de odihnă mai fac parte și o cantină-rest­au­rant și clădirea sălii de club și a bibliotecii. Cantina restaurant are un aspect încîntător. De fapt construirea ei a fost cea mai dificilă, cea mai pre­tențioasă. Ea reprezintă, ca forme arhitecturale, cea mai îndrăzneață lucrare a centrului de odihnă. Totul este construit din forme curbe, triunghiulare, trapezoidale etc. Ea are parter și etaj închise. De jur împrejurimi lor sînt terase acope­rite și descoperite, precum și un ring de dans. Fațada ei este făcuta din stîlpi în formă de crin, tencuiți cu praf de marmură albă, iar tavanele cu terasit colorat în azurul cerului. Pereții sînt tencuiți cu panouri de­corative multicolore. Avînd o capacitate de pregătire a hranei pentru 1200 de persoane, a­­ceastă cantină restaurant este echi­pată cu cele mai moderne utilaje. Se găsesc aici mașini de gătit de mare randament — care funcțio­nează cu gaze distribuite de o sta­ție compusă din 46 de butelii — mar­­inide uriașe, cuptoare electrice, tăvi basculante, mese calde, mașini-ro­bot — care pot executa 28 de ope­rații — mașini de spălat veselă, 9 dulapuri frigidere și patru camere frigorifere pentru carne, pește, lac­tate și bere. Cantina restaurant mai este deservită de o cofetărie, de o fabrică de gheață cu o capacitate de peste 1000 de blocuri în 24 de ore, o fabrică de sifoane, o spălăto­rie, uscătorie și călcătorie mecanică și grupuri sociale pentru personalul de deservire. A­ici se mai află și un bar ultramodern. Alături, mai precis legat de can­tina restaurant, se găsește sala de club și biblioteca. Ea are o formă circulară și un acoperiș foarte in­­­teresant făcut din pînze de beton armat de diverse forme geometrice. Această clădire are parter, unde se află biblioteca, și un etaj, unde se Maior C. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. 3-a) Ce trebuie să mai știți ! Din zi în zi, Mangalia se transformă într-un oraș modern, într- o stațiune de prim rang. (Foto : ȘT. IONESCU]

Next