Apărarea Patriei, iulie 1959 (Anul 15, nr. 152-178)

1959-07-01 / nr. 152

2 — Aspecte de la Spartachiada militară de vară Ștafeta 10 X 50 m. echipaj. In fotografie un schimb efectuat de lotul „MAREA“. Echipa de fotbal C.S.A. Marina, campioană militară pe anul 1959. Echipa de șah C.S.A. Bacău, campioană militară pe anul 1959. (De la stînga la dreapta) : locotenent-major Plopan Mihai, locote­­nent-major Teodorescu Corneliu, soldat Rupaner Ravel și soldat Lazăr Iosif Ștafeta 4 X 100 m, plat, campioană militară pe anul 1959 (De la stînga la dreapta) , soldat Iles Francisc, soldații fruntași­ Po­­pescu Ștefan, Mănescu Petre și soldatul Marconi Ioan Ștafeta de înot 4 X 100 m. liber, campioană militară pe anul 1959. (De la stînga la dreapta) , soldații Balotescu Mircea, Bunescu Alex., Szekely Ioan și Sîrbu Victor. (Fotografii : T. MACARSCHI) DOOi Pregătiri pentru întâmpinarea zilei de 23 August Ia întîmpinarea zilei de 23 Au­gust organizațiile atemiste din școa­la noastră, îndrumate de către comuniști, au luat măsuri concrete și au trasat sarcini. Roadele activității depuse au și început să­ se vadă. S-au obținut primele succese. Iată cîteva dintre acestea ★ Subunitatea în care-și desfă­șoară activitatea ofițerul Filip Du­mitru a hotărît să pregătească o grupă artistică care sa participe la concursul pe școală ce va avea loc în cinstea zilei de 23 August. In acest scop s-a ales un colectiv de întocmmire a programului artistic. Din acest colectiv fac parte elevii fruntași Lepădatu Vasile, Lepădatu Dumitru și elevul caporal Petre­l Airian . Atemiștii din organizația de bază al cărei secretar este elevul fruntaș Gherasim Nicolae și-au pro­pus ca sarcină colectarea a cca. 1.000 kg. fier vechi pînă la 23 Au­gust. Cunoscînd­ importanța deose­bită a acestei acțiuni, elevii au por­nit cu avînt la muncă. Primele zeci de kilograme­ de fier vechi au și apărut în magaziile subunităților. S-au evidențiat pînă în prezent elevii fruntași Burci Ioan, Frîîscu Nicolae, Fotache Teodor și Cociș Toma.­­A­. Subunitatea din care face parte ofițerul Ghiță Marin și-a propus ca pînă la 23 . August, toți elevii să devină purtători ai insignei G.M.A. gradul II. Pînă în prezent, aproape toate probele au fost trecute cu succes. Cele mai bune rezultate au obținut elevii fruntași Paraschiv Alexe, Bîrleanu Vasile și Andrei Va­lentin. Rezultatele obținute ne­ îndrep­tățesc să avem certitudinea că această hotărîre va fi îndeplinita într-o peri­oadă mult mai scurtă decît cea pro­pusă.­­­ Tot pînă la 23 August subuni­tățile din școala noastră au sarcina de a învăța cel puțin cîte cinci cîn­­tece ostășești. Lista cu cîntece a fost difuzată printre elevi, trecindu­­se în același timp la învățarea lor. In ajunul marii sărbători se va constata ce subunitate­a va executa cel m­ai bine cîntecele învățate.­­De la un corespondent voluntar), APĂRAREA PATRIEI mimui îinfluc­ratie Patrula este comandată de ofițerul Adam Ovidiu și toți piloții sînt ate­­miști. Ceea ce caracterizează întrea­ga patrulă este optimismul și dragos­tea de muncă, de meseria lor­­ mili­tară. Toți sînt tineri și iubesc în a­­ceeași măsură avionul, sportul, cîn­­tecul și jocul. Locotenentul Adam Ovidiu comandă patrula de abia de o jumătate de an. Totuși vârsta, dîrzenia și dragostea lui față de muncă și față de tinerii săi subordonați, împreună cu ajuto­rul tovarășilor cu mai multă expe­riență,­ al comuniștilor,­­i-au ajutat să obțină succese tot mai evidente. Locotenentul Mereu, ca și Teodo­rescu și Coșa, în frunte cu coman­dantul lor, iubesc cu pasiune zborul. Se avîntă plini de curaj, încrezători în puterile lor și în avioanele pe care le pregătesc cu atîta migală pentru zbor tehnicienii, tovarășii lor credin­cioși. Pornesc cutezători pe căile nesfîrșite ale văzduhului, înscriind zi de zi succese noi în pregătirea lor de apărători ai cerului patriei dragi. E drept că în drumul lor mai întîm­­pină și unele insuccese. Dar departe de a se descuraja, pornesc la muncă cu mai multă hotărîre, înfrîngînd greutăți sp ivite, perfecționîndu-se continuu. In raid la mare înălțime Celula locotenentului Adam Ovidiu și locotenent Mereu Constantin ple­case în zbor. Executau un raid la mare înălțime. Cap era locotenentul Mereu, iar Adam, în postură de coe­chipier, verifica pregătirea subordona­tului său. In vederea acestei misiuni pregătirile au fost temeinice : fiecare caracteristică a reperelor a fost studiată cu amănunțime. Raidul nu era ușor, avînd trei schimbări de cap. Au decolat împreună, au trecut la verticala aerodromului și apoi au luat capul compas stabilit. C­iula s-a an­gajat pe prima latură . Timpul frumos, cu cerul traiectului­ străveziu, lăsa privirea să pătrundă pînă de­parte. Deasupra primului reper au ieșit la timp. Locotenentul Mereu dă­dea dovadă de o bună pregătire. S-au angajat pe a doua latură și apoi pe a treia. Erau la jumătatea drumului, pe cea de a treia latură, cînd timpul a început să se înrăutățească brusc. Munții s-au ascuns după vălurile al­bicioase de ceață deasă. Lunecînd pe pante abrupte și văi adînci, ceața prinse să se întindă peste împrejurimi. Loco­tenentul Adam deabia mai vedea avio­nul lui Mereu. Situația nu era prea plăcută, mai ales că pilotul Mereu nu era antrenat într-un zbor în aseme­nea condiții. Pentru siguranța zboru­­­lui, locotenentul Adam trecu can. 174, 174, păstrează distanța și intervalul. Urmărește-mă continuu. Să nu mă pierzi din vedere. — or­donă comandantul patrulei coechi­pierului său. Apoi intră în legătură cu stația te­restră, raportînd situația din aer și cerînd permisiunea de a veni „acasă“. Imediat în căști răsună chemarea stației de pe aerodrom. Cunoscîndu-și poziția pilotul Adam își îndreptă avionul în direcția ..ca­sei“. Și în timp ce el executa zbor instrumental, pilotul Mereu, nime­­rindu-și din priviri comandantul, re­petă toate evoluțiile acestuia. Amân­doi înțelegeau complexitatea situa­ției mai ales că ceața se întinsese mult : încercările de a ocoli, de a se ridica deasupra ei sau de a trece pe dedesubt au fost fără succes. Zborul era tot mai greu. Scutură­­turile puternice împiedicau avioanele să zboare prea aproape. Și nici prea departe unul de altul nu puteau zbura, deoarece Mereu ar fi pierdut din vedere capul și atunci rătăcirea ar fi fost inevitabilă. Cele zece mi­nute de zbor în asemenea condiții au părut deosebit de lungi. Atunci cînd, țîșnind din ceață, au văzut aerodro­mul, au respirat ușurați. Deasupra aerodromului atîrnau piscuri de nori, dar vizibilitatea era bună. Aterizarea a fost normală. Acest raid a dovedit tăria de ca­racter a celor doi piloți, calmul, stă­­pînirea de sine și priceperea de a ieși din situații critice După „rău“ — „foarte bine“ La prima ieșire de trageri în celulă, locotenentul Adam a tras bine, iar Mereu rău. Cum s-au petrecut faptele. Au decolat în celulă și după ce au ajuns în zonă au trecut la executarea tragerilor individuale. Primul l­e tră­geau Mereu. Locotenentul A­dam i-a ordonat coechipierului să rămînă în urmă și să ia distanța. Acesta a exe­cutat o intrare, a doua, a treia. Cînd a făcut cea de-a patra intrare, co­mandantul patrulei și-a văzut sub­ordonatul țîșnind de prea aproape. I-a ordonat atunci să înceteze „tra­gerea“. Pilotul Adam a executat și el cîteva intrări la țintă, executînd o „tragere“ bună. Au aterizat. Filmul a fost imediat developat și interpretat. Analiza a arătat că pilotul Mereu a tras de la o distanță cu totul nepermisă. Se a­­propiase de avionul țintă extrem de mult. Comandantul său raportă ofi­țerului cu tragerile cele întîmplate. S-a hotărît reluarea pregătirii la tre­­najor. A urmat o nouă misiune de tra­gere. De astă dată însă, de teamă să nu se mai apropie atît de­ mult sub normele prevăzute de instrucțiuni, Mereu a tras de prea departe. Din cele cinci „rafale" executate, doar una singură a fost bună de interpre­tat iarăși a urmat pregătire la sală. Cu toată patrula. S-au studiat din nou instrucțiunile și cursul de tra­gere, s-au făcut scheme la tablă, s-au făcut demonstrații cu ajutorul machetelor. Iar­­ pentru ca pilotul Mereu să tragă regulamentar, loco­tenentul Adam a analizat, împreună cu acesta, din nou cele două trageri executate, scoțînd în evidență ce nu era bine. Apoi, făcînd media distan­țelor la care a executat tragerile, a insistat din nou asupra distanței­­­»lei mai bune pentru a fi sigur de reușit­a tragerii. Au făcut apoi și o dublă. Zburînd în dublă, comandantul explicat subordonatului patrulei l­a recursurile cele mai bune pentru executat tra­gerea, distanța de la care să deschidă focul și degajarea. Pentru ca Mereu să se obișnuiască cu mărimea avionului, văzut la dife­rite distanțe, l-a dus la pistă într-o zi de asistență tehnică și, măsurînd distanța dintre avionul său și alte avioane, l-a pus să le observe cu stă­ruință Acest lucru a prins foarte bine. Chiar și după mărimea la care vedea avionul, pilotul Mereu putea a­­precia distanța. Toate aceste pregătiri au avut un rezultat deosebit de bun : la cele­lalte trageri aeriene executate, loco­tenentul Mereu a tras foarte bine, asemenea comandantului său. Tineretului îi stă bine voioșia Fiecare își petrece timpul liber în felul său. Unuia îi place să citească, altuia să vizioneze un film, un altul să meșterească la motocicletă por­nind-o și ambalînd-o continuu spre satisfacția lui și disperarea vecinilor. Cei din patrula ofițerului Adam au o pasiune pentru cîntec, joc și sport. Cîteva exemple doar: Locotenentul Adam, membru în biroul organizației de bază U.T.M., este solist în echipa artistică și unul din cei ce dau o mare contribuție la alcătuirea programelor. De fapt aceasta este o veche pasiune a lui ; în școala militară a fost res­ponsabilul grupei artistice. Dar des­pre acest lucru s-a scris la vremea lui. Locotenentul Mereu, un bun gim­nast, este în colectivul de gimnastica al ech­ipei artistice. Locotenentul Teodorescu face parte din orchestră, trompetist. Alțți ofițeri din patrulă, și în special tehnicienii, sînt coriști și dansatori. Cît despre cei ce nu sînt în echipa artistică, dar fac parte din patrulă, vin și ei la repetiții. Dacă nu ca par­ticipanți, vin ca spectatori, dîndu-și ici și colo cîte o părere. Sînt doar cîteva exemple. Sufi­­ciente însa..pentru a ilustra că tiner­retului îi place munca, dar în același timp și voia bună Căpitan C. VASIU Căpitanii Megarides Teodor, Roman Ioan, locotenenții majori Adrian Constantin, Gavril Gh., Cobîrzan Ion, Andreescu Constantin, locotenenții Gavrilescu Paul, Toma Ioan, plutonier Tănăselca Petre și elev caporal Nicula­e. Temele pe care sînt axate, corespondențele trimise redacției au fost tratate în ziar. In perioada­­ actuală ne inte­resează în mod deosebit știri în care să se vorbească despre activită­țile organizate și realizările obținute în cinstea zilei de 23 August. Scrieți-ne cît mai multe informații în care să oglindiți felul cum este organizată munca în diferite sectoare de activitate, ce acțiuni impor­tante sînt întreprinse și ce realizări deosebite s-au obținut în cinstea acestui mare eveniment. Căpitan Vereș Emeric. Vă recomandăm să studiați Decretul 4/416/952 și Instrucțiunile 23.000 privind dreptul de acordare a foilor de drum pe C.F.R. Considerăm că serviciul financiar al unității a ținut cont de prevederile acestor documente. Sergent Marinescu Ioan și soldat fruntaș Somlea Alexandra. La capitolul 2, articolul 21, din Hotărîrea Comitetului Central al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne privind îmbunătă­țirea învățămîntului seral și fără frecvență de cultură generală și superior se stabilește modul cum se face selecționarea candidaților pentru concursul de admitere în învățământul seral și fără frecvență, înscrierea dvs. la aceste forme de învățămînt poate fi efectuată numai după lăsarea la vatră și în conformitate cu prevederile hotărîrii de mai sus. Soldații Suciu Petru și Măruță Ioan. Adresați-vă cu o cerere la comisia de soluționare a litigiilor în muncă. Această comisie funcțio­nează pe lingă cooperativa unde ați lucrat înainte de încorporare și este obligată să soluționeze cererea și să vă comunice rezultatul. In caz contrariu reveniți cu o nouă scrisoare. Mascare perfectă, ordine interioară desăvârșită Dacă n-ar fi terenul de sport pre­văzut cu o bună bază materială, n-ai bănui că în interiorul pădurii se află instalată o subunitate militară cu tot ceea ce este necesar pentru pregăti­rea de luptă și politică pe un timp mai îndelungat. Alegerea locului de dispunere ca și organizarea bună din toate punc­tele de vedere arată preocuparea co­mandantului de a învăța pe viitorii sergenți să aplice regulile mascării în orice situație s-ar găsi. Același lucru poate fi spus și des­pre ordinea interioară. Corturile fru­mos am­enajate și aliniate ca și cele­lalte dependințe, săli de mese, bucă­tărie etc. dau aspectul unei adevărate tabere de vară în care militarii au toate condițiile atît pentru pregătirea lor de luptă și politică, cît și pentru odihnă Personalul de serviciu este instruit în mod corespunzător și își îndepli­nește cu multă conștiinciozitate atri­­buțiunile ce-i revin. Sergentul de ser­viciu, caporalul Adam Nicolae, cu­noaște locul și activitatea fiecărui pluton în parte. Caporalul Adam este de altfel și unul dintre cei mai buni comandanți de grupă din cadrul șco­lii. Pentru rodnica sa activitate, or­ganizația de bază U.T.M. l-a primit recent în rîndurile sale. Lucruri fru­moase se pot spune și despre plan­­toane, ca și­ despre grupa de serviciu de la bucătărie. In rest nici „țipenie" de om. Toți se găsesc la instrucție. Exigență sporită în îndeplinirea programului Scopul ieșirii cu militarii în bivuac a fost tocmai de a dispune de teren de instrucție corespunzător, de a apropia cît mai mult instrucția de realitatea cîmpului de luptă, pentru e le materialelor publicate în foiletonul intitulat „Timp și spa­țiu“ apărut în ziarul nostru nr. 117 s-a luat atitudine împotriva lipsurilor manifestate în ceea ce privește trans­­portarea ziarelor de la Oficiul P.T.T. pînă la unitate. Pentru remedierea acestei stări de fapt organele în drept au adresat re­dacției o scrisoare în care se arată că militarul care aducea ziarele în unitate a fost înlocuit. El nu cores­pundea acestei funcții. In scrisoare se mai arată că în prezent ziarele se aduc în unitate la timp și se împart cu regularitate în subunități și abonaților. Pentru lipsa de preocupare de care a dat dovadă ofițerul Trifu Constan­tin, șeful clubului, a fost aspru criti­cat. Miercuri , iulie 1959 Nr. 152 (3995) In sprijinul procesului de invățămînt lim­­ii . Aportul gazetei de perete • Articole instructive și educative ® Rubrica „Satira și umorul“ lovește bine... în țintă. Fiecare număr al gazetei de perete a fost un bun îndrumător al activității noastre de învăță­­mînt Astfel, în primul număr al ga­zetei, în articolul de­ fond intitu­lat „Să ne pregătim pentru examene odată cu începerea noului an de învățămînt“, au fost date îndrumări ofițerilor elevi de felul cum să se pregătească zi cu zi, cum să folosească materia­lul bibliografic etc. Un alt număr al gazetei de pe­rete a fost publicat articolul .,Să depunem mai mult interes în pre­­­gătirea politico-ideologică“, sem­­­nat de ofițerul elev Nicoară Nico­­­lae. Conținutul critic al articolului a contribuit la lichidarea unor practici necorespunzătoare folosite de unii elevi ca : întocmirea pla­nului conspect prin copierea no­tițelor luate la predare, neglija­rea studierii operelor clasicilor marxism-leninismului. In arti­col a fost criticat faptul că se abuzează de metoda studiului co­lectiv și „împrumutul“ de pla­nuri conspecte și se neglijează studiul individual. Pentru rezultatele slabe obținute au fost criticați ofițerii elevi Da­vid loan și Deca loan, care au ob­ținut­ note sub 5. In urma critici­lor aduse de către comuniști, în articolul despre care am vorbit, acești ofițeri se ocupă mai mult de pregătirea lor politico­­ideologică, astfel că în ultimul timp obțin rezultate mai bune. Ordinea și disciplina pe timpul studiului contribuie în mare mă­sură la sporirea randamentului însușirii materiilor. Articolul „Să păstrăm ordinea disciplinară pe timpul studiului“ semnat de ofi­țerul elev Biriș Dumitru, prin con­ținutul său critic și prin caracte­­rul său îndrumător a ajutat la rezolvarea unor probleme atît de importante ca disciplina și ordi­nea î­n timpul studiului. Printre cei criticați în acest articol se numără ofițerii elevi Ionescu C. și Tănăsescu Gh., care erau de părere că pe timpul studiului din cînd în cînd e nevoie de puțină „destindere“, făcînd glume și u­­neori glum­e de prost gust. în scopul însușirii în cele mai bune condițiuni a instrucției tac­tice, categorie de pregătire prin­­cipală în instituția noastră de în­­vățămînt, la gazeta de perete au fost publicate în mod operativ ar­ticole care ar fi mobilizat pe ofițe­rii elevi să-și intensifice eforturile în SoldiSt­l­­ îmbu­bătățirii conducerii și exfecu­țîeî’ aplicațiilor tactice în teren, cît și a însușirii principii­lor de bază ale luptei moderne, în urma aplicațiilor, în mod siste­matic, au fost popularizați ofițerii elevi evidențiați și în același timp, criticate lipsurile constatate cu acest prilej. Gazeta de perete a folosit pe scară largă rubrica „Satira și u­morul“ care, de asemenea, a com­­­­tribuit la lichidarea unor obice­iuri necorespunzătoare pentru un ofițer al Armatei noastre Popu­lare, precum și la lichidarea ne­glijenței față de întreținerea ar­mamentului etc. Vom da și aici două exemple. Ofițerul elev Flo­­rescu Dumitru de pildă purta fa­voriți mult prea mari , cu toate că i s-a atras atenția de tovară­șii lui de muncă că trebuie să-i scurteze, el nu a înțeles ; atunci, colegiul de redacție a hotărît să-i publice caricatura la colțul „Satira și umorul“. Zis și făcut , carica­tura a apărut. Ea a stîrnit haz în rîndul ofițerilor elevi, iar ofi­­­țerul Florescu s-a supărat, dar a doua zi s-a prezentat cu favoriții scurtați. Un alt caz. Arma ofițerului elev­ Pitulari Ioan a fost găsită în două rînduri murdară, a doua oară chiar cu pete de rugină. Pentru aceasta a apărut și caricatura, a­­lături avînd cîteva versuri in care arma îl ruga să o curețe. Acum, ofițerul Pitulan cît și ceilalți ofi­­­țeri elevi dau o atenție mai mare păstrării armamentului și tehnicii de luptă. Colegiul de redacție al gazetei de perete al cărei responsabil este ofițerul elev Drăgan Ioan a mun­cit bine, gazeta de perete fiind un bun îndrumător al activității de învățămînt în grupă. Ea a fost dată ca exemplu pozitiv pe insti­tuția de învățămînt. Merită să fie evidențiat pentru sprijinul pe ca­­re-l acordă colegiului de redacție în calitate de caricaturist ofițerul elev David Ioan. Totuși în activitatea colegiului au avut loc și unele lipsuri. Astfel, ultimul număr al gazetei de pe­­­rete a apărut cu cinci zile mai tîrziu, în alte cazuri colegiul nu a fost destul de exigent în ce privește conținutul articolelor. In ultimul număr al gazetei este pu­blicat articolul „Instrucția focului și îndeosebi tragerile trebuie să stea în atenția noastră de zi cu zi“. Deși autorul articolului, ofi­țerul elev Florea Gh., și-a propus să arate cauzele neînd­eplinirii de către grupă a unor ședințe de tra­gere cu mitraliera, articolul cuprin­de în majoritate numai idei generale. In partea finală a articolului, în loc să arate cau­zele neîndeplinirii ședinței de tragere, a emis numai ideea, fără a o analiza și trata suficient. Pentru ca toți ofițerii elevi din grupă să capete experiență în munca colegiului de redacție, ace­sta se alege pentru cîte trei luni. în curînd se va alege noul colegiu de redacție al gazetei de perete. Considerăm că noul colegiu va pune și mai mult accent pe sprijinirea învățământului știind că exame­nele se apropie cu pași repezi. Căpitan N. GRIGORE Ofițeri elevi ai Academiei Militare Generale au vizitat o unitate de pontonieri Ofițeri elevi ai Academiei Militare Generale au făcut o vizită intr-o unitate de pontonieri. Cu această ocazie ei au căutat să cunoască în­deaproape tehnica din înzestrarea unității și produl de folosire a ma­terialului. Ofițeri din comanda unității au reușit să prezinte vizitatorilor prin­cipalele sectoare de activitate. Cu acest prilej, de o bună pregă­tire au dat dovadă militarii din subunitatea comandată de locotenen­tul major Disoreanu Nicolae. Ei au reușit să construiască o portiță de trecere într-un timp , cu mult mai scurt decît cel prevăzut în barem. S-a prezentat apoi demonstrativ trecerea peste rîuri de lărgime mare. Modul de execuție a întărit și mai mult încrederea ofițerilor elevi în posibilitățile materialului de trecere din înzestrarea unității. Date deosebit de interesante am aflat asupra modului de pregătire de luptă și politică. Am putut observa interesul care-i manifestă militarii în pregătirea lor pro­fesională și politică și ne-a impre­sionat dragostea cu­­ care îngrijesc materialul și tehnica din înzestrare. (De la un corespondent voluntar). ȘCOALA DE SERGVITI-5» BIVUAC De mai bine de o lună de zile școala de sergenți ai cărei șef este ofițerul Ionașcu Nicolae a părăsit cazarma. Ea s-a instalat într-un bi­vuac organizat în apropierea unui mare teren de instrucție, unde își desfășoară întregul program de pregătire de luptă și politică forma viitorilor co­mandanți de gru­pe înalte calități de luptători și co­mandanți, a le spori spiritul de exi­gență privind îndeplinirea programu­lui de instrucție. Din felul cum s-a desfășurat pro­gramul pînă în prezent, se poate spune că acest obiectiv este îndepli­nit în bună măsură. Prezența la pro­gram este foarte bună, ceea ce în ca­zarmă cu greu se putea realiza, da­torită multiplelor sarcini administra­tive. După cum mărturisește ofițerul Bădescu Constantin, față de progra­mul din cazarmă, aici se realizează zilnic 80 de minute în plus (timp ce era necesar în cazarmă pentru de­plasarea la terenul de instrucție). Acum, avînd teren suficient și va­riat la numai cîțiva pași de bivuac, se pot planifica mai multe ore de pre­gătire care pot fi însușite de către militari în condiții mai bune. In bivuac se acordă o mai mare a­­tenție educării sergenților, coman­danți de grupe. Acest fapt este foar­te important. Comandanții de plu­toane, ofițerii, vor putea să stator­nicească o ordine și disciplină exem­plare numai dacă comandanții de grupe vor lupta pentru respectarea lor întocmai. In legătură cu aceasta, în subunitate s-a prelucrat recent cu toți comandanții de grupe arti­colul apărut in ziarul „Apărarea Pa­triei“ intitulat „Autoritatea se cuce­rește greu dar se pierde ușor“. Pe baza acestui material, șeful școlii a analizat și diferite fenomene nega­tive ce se observă în cadrul subuni­tații și care scad autoritatea sergen­ților, comandanți de grupe. Șeful școlii de sergenți acordă o mare atenție și pregătirii metodice a comandanților de grupe. La data cînd am vizitat școala de sergenți, ofițerul Ionașcu Nicolae se găsea în teren, la instructajul metodic cu ser­genții. Discutînd la sfîrșitul ședinței despre felul cum a decurs instruc­tajul, ne-a răspuns : „Din lipsuri omul învață“, la care a adăugat „dacă anul trecut școala de sergenți n-a reușit să dea tuturor sergenților toa­te cunoștințele și să le formeze toa­te deprinderile necesare unui bun comandant de grupă, noi ne vom strădui să facem acum acest lucru. Sergenții pe care îi pregătim trebuie să devină ajutoare de nădejde ale comandanților“ Activitate politică corespunzătoare Ridicarea nivelului de pregătire politico-ideologică a militarilor con­stituie o preocupare principală a ofi­țerului Bădescu Constantin. El lu­crează în domeniul politic de mulți ani și are experiență în organizarea și desfășurarea unor activități mai vii, mai atractive. Pe lîngă lecțiile politice care s-au desfășurat cu regularitate și la un nivel satisfăcător, întîlnim aici o a­­gitație vizuală cu conținut educativ și mobilizator. Prin diferite citate, afi­șate la locuri vi­zibile, militarii sînt chemați să de­pună eforturi spo­rite pentru însușirea în condițiuni bune și foarte bune a tuturor cunoș­tințelor ce se predau. Gazetele de perete evidențiază în articolele lor pe militarii de frunte și critică lipsurile manifestate de unii elevi în activitatea de pregătire de luptă și politică. De asemenea, la fiecare pluton întîlnim cărți primite de la biblioteca unității. Acestea sînt citite cu interes de către militari în timpul lor liber, sub umbra răcoroasă a copacilor. Toate acestea contribuie la ridicarea nivelului de cunoștințe ale militarilor, îi mobilizează și mai mult în lupta pentru a deveni militari fruntași în pregătirea de luptă și po­litică. In organizarea și desfășurarea ac­tivităților la orele culturale, ca și în folosirea mai judicioasă a timpului liber sînt unele deficiențe. Iată, de pildă, de aproape o lună de zile la orele culturale se desfășoară cam a­­celeași activități : repetiție la echipa artistică, învățarea de marșuri și cî­teva concursuri de topografie. Or, condițiile de aici permit să se des­fășoare activități mult mai variate. De asemenea, concursul „Iubiți cartea“, care putea fi mult activizat, aproape și-a încetat activitatea în prezent. Motivul : cărțile pentru con­curs au fost lăsate în cazarmă. Din partea organului politic al unității se cere să dea mai mult sprijin muncii politice din școala de sergenți, iar ofițerul Bădescu C. trebuie să antrer­neze în munca politică cît mai mulți militari și în primul rînd pe comu­niști, ale căror posibilități n-au fost pe deplin folosite. Ceva despre baza materială Materialele de care dispune școala de sergenți, atît cele necesare pentru desfășurarea ședințelor de pregătire fizică cît și pentru celelalte categorii de pregătire asigură în bună măsură îndeplinirea programului de instruc­ție. Felul cum se planifică folosirea lor dovedește grija tuturor comandanți­lor de a desfășura în mod temeinic ac­tivitatea de pregătire de luptă și po­litică. Condițiile însă in care aceste materiale sînt folosite uneori lasă de dorit. De pildă, multe din materialele sportive, care pot fi depozitate, stau în orele cînd nu se folosesc în arșița soarelui de vară, ceea ce va duce la deteriorarea lor înainte de termen. Același lucru poate fi spus și despre cărțile existente în biblioteca mobi­­lă a plutoanelor. Ele se găsesc ade­­sea aruncate prin corturi. Din exemplele arătate reiese ne­cesitatea de a se acorda o mai mare atenție îngrijirii bazei materiale a pregătirii de luptă și politice. Felul cum se desfășoară activitatea de pregătire de luptă și politică în a­­ceastă școală de sergenți și inte­resul pe care îl depun toți ofițerii pentru a scoate comandanți de grupe temeinic pregătiți din toate punctele de vedere, pierită într-adevăr să fie evidențiate. Discutînd cu ofițerii Ionașcu N. și Bădescu C. despre strădaniile celor din subordine am reținut cîteva nume de ofițeri, sergenți și soldați, care au muncit mai mult. Printre aceștia se numără ofițerii Cherpec Gh. și Istra­­te Ștefan, membri de partid, caporalii Mîndreanu Constantin și Adam Nico­lae, atemiști, soldații Pădureț, Știr Teodor, Cocean Vasile și mulți alții. Maior M. MANTA

Next