Apărarea Patriei, septembrie 1960 (Anul 16, nr. 206-231)

1960-09-01 / nr. 206

BI___ CENTRAL] »M. EVA ■___ r- 1 llWIIH.ilinHimTMrm­ l; , , -M .A| ; . | Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă 1 #APǍRAREA patriei Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVI Nr. 206 (4358) I Joi 1 septembrie 1960 4 PAGINI — 20 BANI ÎN NUMĂRUL DE AZI, Poporul nostru aprobă în unanimitate politica externă a partidului și guvernului (pag. 3-a) Jocuril­e Olimpice de Vară (pag. 3-a) Ecoul internațional al lucrărilor sesiunii extra­ordinare a Marii Adunări Naționale a R. P. Romîne (pag. 4-a) Declarațiile lui N. S. Hrușciov și J. Kadar la expoziția ungară de la Moscova (pag. 4-a) Nehru salută ideea discutării problemei dezar­mării de către șefii de guverne (pag. 4-a) SESIUNEA EXTRAORDINARA A MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Cuvîntarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale Tovarăși deputați și deputate. Am ascultat cu toții, cu un deo­sebit interes, raportul făcut ieri de tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej despre „Situația internațională și politica externă a Republicii Populare Romîne“. Acest raport a făcut o profundă analiză factorilor principali care determină a evoluția vieții contemporane, definit cu claritate și vigoare ca­a­racterul constructiv al politicii noastre externe, a exprimat avîn­­tul, impetuozitatea cu care poporul romîn, constructor al socialismului, apără cauza păcii. In zilele noastre, problema coexis­tenței pașnice a țărilor cu orînduiri sociale diferite a devenit problema centrală a relațiilor internaționale. Stabilirea poziției față de coexis­­tența pașnică are o însemnătate capitală atît pentru orientarea poli­ticii externe a fiecărei țări, cit și pentru politica sa internă. Așa cum se subliniază puternic in raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Republica Populară Romînă este o putere a păcii, da­torită caracterului orînduirii sale economice și sociale. Ea și-a îndrep­tat și­­­ își îndreaptă eforturile, toate mijloacele spre dezvoltarea indus­triei, a. .ramurilor pașnice ale econo­miei, spre construcția de locuințe și de școli, reducerea impozitelor, spre continua ridicare a nivelului de trai al populației. Socialism înseamnă dezvoltarea fără precedent a forțelor de producție, înflorirea științei și cul­turii, în scopul creării unui mare belșug de bunuri materiale și spiri­tuale pentru mase. Tocmai acestea sînt obiectivele trasate de Congre­sul al III-lea al partidului nostru, obiective care nu pot fi atinse de­­cît în condițiile unei păci durabile. De aceea în politica externă, țara noastră, călăuzindu-se după prin­cipiile coexistenței pașnice, se orien­tează spre dezvoltarea colaborării economice, culturale, științifice cu celelalte țări, a militat și militează cu sinceritate, cu consecvență pen­tru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase. Piatra unghiulară a politicii ex­terne a Republicii Populare Romî­ne­ o constituie alianța de nezdrun­cinat, colaborarea economică multi­laterală, relațiile de asistență mu­tuală cu țările sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea So­vietică, glorioasa constructoare a comunismului. întregul popor romîn acordă o înaltă prețuire politicii constante de pace dusă de Uniunea Sovie­tică, caracterului ei științific bazat pe analiza profundă a ceea ce este esențial în lupta pentru preîntîmpi­­narea războiului, spiritului ei dina­mic, ofensiv, principialității cu care demască pe adepții „războiului rece“. Politica externă a țărilor so­cialiste s-a impus în mintea și în inima majorității oamenilor ca o politică care are ca țel suprem apărarea păcii, ea a determinat pro­funde schimbări pozitive în atitu­dinea și mentalitatea opiniei publi­ce din Occident, a întărit prestigiul sistemului socialist mondial și al ideilor socialismului. Ca putere iubitoare de pace, Ro­­mînia și-a adus contribuția sa în ca­drul lagărului socialist, în activitatea diverselor organisme internaționale, în spațiul geografic în care se a­­flă situată, pentru însănătoșirea re­lațiilor internaționale. Așa cum a arătat tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej în raportul său, țara noastră a adus contribuția ei la re­zolvarea unor probleme importan­te, sprijinind propunerile Uniunii Sovietice pentru destindere în: rela­țiile internaționale,­­ pentru înceta­rea experiențelor nucleare, realiza­rea dezarmării, rezolvarea proble­mei germane în spiritul păcii, ma­­nifestîndu-și în același timp iniția­tiva pentru promovarea unor rela­ții de bună vecinătate și de cola­borare multilaterală între statele din Balcani. După cum am văzut, în ultimii ani s-au dezvoltat schimburile cul­turale, științifice și tehnice ale R.P. Romîne cu diverse state ale lumii. Noi pornim de la ferma con­vingere că reciproca cunoaștere a culturii pusă în slujba idealurilor umaniste, capodoperele artei și li­teraturii mondiale, toate valorile spiritului care cultivă ideile păcii și progresului sînt un excelent mij­loc de cunoaștere și prețuire reci­procă a popoarelor. In același timp, noi ne pronunțăm pentru extin­derea schimburilor științifice, pen­tru însușirea reciprocă a tot ceea ce reprezintă descoperire și cu­cerire modernă în știință și teh­nică, servind cauza ridicării nivelului de trai al popoarelor, ușurării muncii omului. Acor­durile culturale și științifice înche­iate de R.P. Romînă, ca și cele de ordin economic, sînt o mărturie a voinței guvernului nostru de a promova și dezvolta acest ansam­blu de schimburi care contribuie la o mai bună înțelegere între sta­te, la înflorirea civilizației umane. Datorită acestei politici consec­vente de pace, Romînia a devenit în anii noștri o putere politică res­pectată, suverană și independentă, cu un serios prestigiu internațional, factor activ al păcii. Considerând că orice stat are o serioasă răspundere în orientarea cursului evenimentelor internațio­nale, Republica noastră va continua să militeze, neabătut, pentru tri­umful principiilor coexistenței paș­nice. Actuala sesiune a Marii Adunări Naționale este o nouă și puternică confirmare a acestei linii consec­vente în politica noastră externă. Deși principiile coexistenței paș­nice, recunoscute ca singurele ra­ționale de către popoare, sînt prin­cipii după care ar trebui să se călăuzească în mod normal relațiile tuturor statelor, există însă forțe imperialiste care exercită încă o puternică influență asupra politi­cii externe a unor puteri occiden­tale, dispun de pîrghii și mijloa­ce economice, propagandistice și mi­litare cu care încearcă să se împo­trivească din răsputeri destin­derii internaționale, statornicirii unor relații firești, bazate pe în­credere între state. Paralel cu să­­vîrșirea unei serii de acțiuni a­­gresive, menite să otrăvească at­mosfera internațională, aceste cercuri continuă să promoveze cursa nucleare, periculoasă a înarmărilor Considerînd că dezar­marea este problema fundamentală a zilelor noastre, metoda cea mai potrivită pentru a asigura efectiv coexistență pașnică, Uniunea Sovie­tică împreună cu celelalte țări so­cialiste, după ce au prezentat un plan realist de dezarmare gene­rală și totală care întruchipează năzuințele întregii umanități, au manifestat răbdare și bunăvoință în găsirea unor soluții reciproc acceptabile. Intrucît toate aceste încercări constructive s-au izbit de refuzul puterilor occidentale de a face cel mai timid pas pe calea unor măsuri efective de dezar­mare, Uniunea Sovietică a făcut propunerea extrem de importantă ca această problemă să fie discu­tată la apropiata sesiune O.N.U. cu participarea reprezentanților po­poarelor la cel mai înalt nivel. Este un succes faptul că, în ciuda serioaselor rezistențe din partea unor cercuri apusene, în spe­cial din S.U.A., comisia O.N.U. pentru dezarmare a ajuns la con­cluzia că problema dezarmării tre­buie dezbătută în Adunarea Gene­rală O.N.U., forul internațional re­prezentativ, care a adoptat rezo­luția cu privire la dezarmarea ge­nerală și totală și care poate și trebuie să ia hotărîrile corespun­zătoare și să îndrepte tratativele pe un drum real. Pentru a da întreaga autoritate, toată ponderea necesară acestor dezbateri, pentru a se mișca trata­tivele în problema dezarmării din punctul mort în care au ajuns și a se transforma în discuții eficace, cu rezultate rodnice, este de dorit să se facă încă un pas înainte și să se asigure participa­rea în cadrul sesiunii O.N.U. reprezentanților cu cel mai mare a prestigiu în viața statelor, împuterni­ciți de către popoare cu cea mai înaltă răspundere în adoptarea unor decizii importante pentru viața umanității. Declarația fostului ministru labu­rist Arthur Henderson, membru în Camera Comunelor, publicată de ziarul „The Times“, care afirmă că : „Sînt multe de spus în favoarea participării șefilor de guverne la discutarea problemelor dezarmării în cadrul Adunării Generale O.N.U. In plus, șefii de guverne ar avea astfel prilejul să se întîlneasca între ei ca parte a activității mo­rale a Adunării Generale" și care cere premierului britanic Macmillan să conducă delegația țării sale la apropiata sesiune O.N.U. — arată că această necesitate este înțeleasă de cercuri destul de largi ale opi­niei publice din Occident. Acordînd o deosebită importanță actualei sesiuni a Adunării Gene­rale O.N.U în care se va­ dezbate problema problemelor timpului nos­tru, dezarmarea generală și totală, Guvernul și Prezidiul Marii Adu­nări Naționale a Republicii Popu­lare Romîne propun ca în fruntea delegației noastre la lucrările aces­tei sesiuni a O.N.U. să fie desem­nat omul care întruchipează în modul cel mai desăvîrșit aspirațiile poporului romîn și voința sa de pace, tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej. Prezența sa în fruntea delegației va conferi reprezentării noastre la O.N.U. întreaga greutate pe care o acordăm acestei sesiuni, va spori aportul, contribuția activă pe care Republica Populară Ro­mînă se străduiește s-o aducă la soluționarea problemelor importan­te ale vieții contemporane. Exprimăm convingerea că Marea Adunare Națională va sprijini pe deplin această propunere. Sîntem încredințați că poporul romîn va primi cu profundă aprobare, cu multă bucurie vestea că în fruntea delegației noastre la O.N­ U. va fi tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, pur­tătorul de cuvînt, solul năzuințelor, al hotărîrii sale de a-și consacra toate puterile creatoare făuririi unei vieți noi, luptei pentru apăra­rea păcii. Hotărîrile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne i Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne întrunită în zilele de 30 și 31 august a. c. în sesiune extraor­dinară, aprobă Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Romîn, membru al Prezidiului Marii Adu­nări Naționale, cu privire la situația internațională și politice externă a guvernului Republicii Populare Romîne. II. Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne hotărăște ca delegația Republicii Populare Romîne la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. încheierea lucrărilor sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale Miercuri dimineața au continuat lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a R. P­­Romîne. Ședința a fost deschisă de tova­rășul Constantin Pîrvulescu, preșe­dintele Marii Adunări Naționale. S-a trecut la discuția asupra ra­portului tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej : „Situația interna­țională și politica externă a Repu­blicii Populare Romîne“. Primit cu vii aplauze a luat cu­vântul tovarășul Ion Gheorghe Mau­rer, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P­ Romîne. Subliniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adunări Naționale în legătură cu situația internațională și politica externă a Republicii Populare Romîne demonstrează a­­vîntul impetuos cu care poporul nostru apără cauza păcii și hotărî­­rea țării noastre de a milita ca și pînă acum pentru promovarea co­existenței pașnice, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a propus în nu­mele Prezidiului Marii Adunări Na­ționale și al guvernulu­­­i în frun­tea delegației romîne la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Propunerea a fost primită de de­putații Marii Adunări Naționale cu puternice și îndelungate aplauze. In continuare au luat cuvîntul la discuții, deputații : Victor Bo­­lojan, circumscripția electorală Derna, regiunea Oradea, Traian Io­nașcu, circumscripția electorală Fun­­dulea, regiunea București, Ioan Mol­­doveanu, circumscripția electorală Filimon Sîrbu, orașul București, general de armată Iacob Teclu, cir­cumscripția electorală Buziaș, re­giunea Timișoara, Nicolae Micșan, circumscripția electorală Coșereni, regiunea București, Anton Breiten­­hofer, circumscripția electorală Săcălaz, regiunea Timișoara, Virgil Trofin, circumscripția electorală Ze­­letin, regiunea Bacău, Justin Moi­­sescu, circumscripția electorală Hîr­­lău, regiunea Iași, Maria Rosetti, circumscripția electorală Călimă­­nești, regiunea Pitești. După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tova­rășul Gheorghe Apostol, președin­tele Consiliului Central al Sindica­telor. Au luat apoi în continuare cu­vîntul, la discuții deputații Ludovic Takacs, circumscripția electorală Luduș, regiunea Cluj, Agripina Chișcă, circumscripția electorală Buhuși, regiunea Bacău, Gheorghe Călinescu, circumscripția electorală Balotești, regiunea București, Stan­ciu Stoian, circumscripția electorală Buzău-Vest, regiunea Ploiești, Ni­colae Dașcovici, circumscripția elec­torală Alexandru Sahia, orașul București, Mihail Ralea, circum­scripția electorală Huși, regiunea Iași. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri. In numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naționale, deputatul Mihail Cruceanu, preșe­dintele comisiei, a prezentat apoi proiectul de hotărîre pentru apro­barea de către Marea Adunare Na­țională a raportului prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situația internațională și politica externă a guvernului Re­publicii Populare Romîne. Marea Adunare Națională a apro­bat în unanimitate raportul pre­zentat de tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej. Luînd apoi cuvîntul, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a arătat că avînd în vedere importanța deosebită a sesiunii a 15-a a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care urmează să dezbată problema de­zarmării generale și totale, precum și alte probleme internaționale de importanță deosebită, în ședința co­mună a Prezidiului Marii Adunări Naționale și a Consiliului de Mi­niștri al Republicii Populare Ro­mîne din 31 august a.c. s-a hotărît să se supună spre aprobare Marii Adunări Naționale, propunerea ca delegația Republicii Populare Ro­mîne la a 15-a sesiune a Organi­zației Națiunilor Unite să fie con­dusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate o hotărîre prin care aprobă această propunere Tovarășul Constantin Pîrvulescu a declarat apoi închise lucrările se­siunii extraordinare a Marii Adu­nări Naționale, (Agerpres) Jn sala Marii Adunări Naționale, Cantități sporite de metal peste plan Preocuparea siderurgiștilor pentru mai buna utilizare a capacităților de producție se concretizează in realizări tot mai mari Laminatorii de la Uzinele „Ni­colae Cristea“ din Galati și „La­minorul“ din Brăila, de exemplu, reușesc să obțină de la aceleași a­­gregate produse mai multe și mai bune. Imbogățindu-și necontenit cu­noștințele profesionale, ei au obți­nut indici superiori de utilizare a laminoarelor și au redus simțitor staționarea acestora pentru repara­țiile și reviziile planificate. Pe a­­ceastă cale, în perioada 1 ianuarie — 20 august laminatorii din cele două uzine siderurgice au dat pes­te plan circa 8 600 tone de lamina­te. Totodată, prin reducerea con­sumului de materii p­line, de ener­gie electrică și termică ei au iefti­nit producția realizată în această perioadă cu mai mult de 3.600.000 lei, cele mai mari economii aparți­­nind colectivului uzinei „Nicolae Cristea“ In primele 7 luni ale anului, me­­talurgiștii de la Uzinele „Industria sîrmei" din Cimpia Turzii au dat peste plan, prin îmbunătățirea in­dicilor de utilizare a agregatelor, aproape 13.500 tone de produse metalurgice. Totodată, calitatea producției a fost îmbunătățită, fapt care este oglindit în reducerea sub­stanțială a rebuturilor. In această perioadă, colectivul întreprinderii a economisit mai mult de 2.900.000 lei, Construcția de noi linii de transport a energiei electrice In ultimul timp au început lucrările pentru construcția unor noi linii de transport a energiei electrice. Prin­tre acestea se află și linia de 110 ki­­lovolți Vașcău — Oradea, prin care Regiunea Oradea va fi alimentată cu energie electrică din sistemul energetic național. Muncitorii de la întreprinderea nr. 4 Cluj a Trustu­lui de construcții și montaje ener­getice care execută lucrările pe a­­cest șantier s-au angajat să termine linia înainte de sfîrșitul anului a­­cesta. Realizările obținute de ei pină acum în întrecerea socialistă arată că acest angajament se traduce în fantă. Odată cu darea în funcțiune a li­niei Vașcău — Oradea, ca și a re­țelei de înaltă tensiune pentru regi­unea Constanța ce se construiește între Chișcani și Medgidia, se va termina legarea la sistemul energe­tic național a tuturor regiunilor ad­ministrative ale țării. O altă linie de înaltă tensiune, a cărei construcție se află într-un sta­diu avansat, este cea dintre Timișoa­ra și Arad, încă în cursul acestui an industria arădeană va începe să primească energie produsă în mari­le centrale electrice interconectate prin rețeaua de 110 kilovolți. De curînd, au început și lucrări­le de construcție a unei linii de inaltă tensiune între Odorhei și Miercurea Ciuc. Prin această re­țea vor fi alimentate cu energie electrică centrul metalurgic Vla­­hița și orașul Miercurea Ciuc. Con­strucția liniei va fi terminată de asemenea pînă la sfîrșitul acestui an. I­nvitație Alo ! Da ! Unitatea militară.. Da... Aici responsabilul cu mun­ca cultural-sportivă din comuna Borșa. Aș vrea să vorbesc cu comandantul... La telefon. — Tovarășe comandant, știți acum două săptămîni ați fost cu echipa dumneavoastră artistică și ați prezentat un program în comu­na Dabîca. Mulți tineri din comuna noastră au fost acolo... Artiștii a­­matori militari le-au lăsat o a­­mintire de ters. Acum, neș­de câte ori trec prin comună, tinerii mă opresc și-mi spun : De ce nu luați legătura cu militarii să vină și la noi ? Vă rugăm dacă puteți să ve­niți duminică și la noi... vă așteptăm cu nerăbdare. — Știu eu ? — răspunse ofițerul Vasile Gheorghe. Vezi dumnea­ta, noi am fost solicitați să mergem în comuna Răscruci și le-am promis celor de acolo pentru duminică.. Bine, bine, atunci săptămâ­na cealaltă, puteți veni ? — Păi, să vedeți, duminica cealaltă am promis celor din comuna Bonțida... susținem a­­colo un meci de fotbal cu echi­pa comunei și pe urmă pre­­­zentăm un program artistic. — Nu-i rău nici așa... Tinerii noștri sigur că vor veni și ei acolo, Bonțida nu-i așa departe de noi. *— Vă promitem că vom ține cont de invitația ce ne-o faceți și vom veni totuși și la dum­neavoastră — spuse comandan­tul în încheiere. — Vă așteptăm să veniți și la noi, tovarășe comandant... Echipa artistică a unității noastre desfășoară o vie activi­tate, prezentînd, deseori în fața țăranilor muncitori din comu­nele învecinate programe artistice atractive, alcătui­te cu grijă, con­tribuind astfel la munca politico-e­­ducativă pe care partidul o desfă­șoară la sate.­­ In comunele unde face depla­sări, echipa noastră artistică este întîmpinată de zeci de ță­rani, care ne primesc cu dragos­te și căldură, împreună cu echipa artistică fac depVsuri și echipele sporti­ve,­ de volei și fotbal, care sus­țin meciuri amicale cu echipele comunei respective. Și sportivii militari țin mult la prestigiul lor pe care și l-au cîștigat printr-o comportare co­rectă pe teren, prin jocuri de bună calitate. Adesea, după terminarea pro­gramului prezentat, spectatorii de la sate vin în mijlocul nos­tru, ne felicită, își spun părerile despre program, iar la despărți­re ne conduc și nu uită ospita­liera invitație : „Să mai veniți pe la noi “ 1 Caporal A. BALO DIN POȘTA ZILEI Din vreme In unitatea noastră au început pregătirile pentru noul an de ins­trucție. In prezent se lucrează la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a pregătirii de luptă și de specia­litate, pe baza unui plan minuțios întocmit. Și în această activitate comuniștii se situează tot în pri­mele rinduri. Ei dau ajutor la a­­menajarea sălilor de specialitate, la confecționarea de machete, la mo­dernizarea bazei sportive etc. Pînă în prezent se evidențiază în mun­că militarii din plutoanele coman­date de locotenenții majori Dumitru Stoian și Stelian Nicolaescu. Căpitan M. NASTASE Avansați în grad Pentru rezultatele obținute în pregătirea de luptă și politică, pen­tru conduita și conștiinciozitatea cu care-și îndeplinesc îndatoririle de serviciu, în subunitatea comandată de căpitanul Gh. Tutuneanu au fost avansați în grad mai mulți mi­litari. Printre aceștia se numără caporalii N. Ana­son și Gh. Cotelea — azi sergenți — și soldații-fruntași C. Cruceanu, E. Lupașcu și D. BÙ­tucesca — azi caporali. Soldat-fruntaș FL. AURELIAN Tanchiștii pleacă în aplicație sub îndrumarea căpitanului Iuliu Szöke, locțiitor tehnic, conductori din subunitatea mecanicii unde muncește acest ofițer se ocupă in­tens de pregătirea mașinilor de luptă pentru aplicație. Ei știu că aplicația se va desfășura pe un teren accidentat, frămîntat. Tancu­rile vor trebui să funcționeze ire­proșabil. De aceasta depinde înde­plinirea cu succes a misiunilor ce le vor primi tanchiștii. Mecanicii conductori verifică cu atenție ma­șinile, transmisiile, aparatele de bord, reglajele cutiei de viteză etc. Se evidențiază prin hărnicia de care dau dovadă în muncă echipa­jele ai căror mecanici conductori sînt sergenții Gh. Acatrinei, N. Chi­­robocea, C. Anuța, Petre Isăilă și alții. Căpitan TR. LUCACIU Examen al măiestriei Grănicerii din compania coman­dată de locotenentul-major I. Ba­­bușcă și-au verificat pregătirea în cadrul unei aplicații tactice de citeva zile desfășurată în condiții foarte grele. Faptul că ei s-au ins­truit cu perseverență, fără simpli­ficări și ușurări, i-a ajutat să înde­plinească cu bine misiunile primi­te. La bilanț, comandantul unității a felicitat pe grăniceri pentru mo­dul cum au acționat. Soldat-fruntaș M. HRÎNCL Noi militari de frunte In unitatea noastră numărul mi­litarilor de frunte a crescut cu încă 36. Cei mai mulți dintre ei fac parte din subunitatea școală unde muncește căpitanul Grigore Isac. Meritul revine in mare mă­sură organizației de partid care se ocupă cu pricepere de dezvoltarea elanului ostașilor în întrecerea so­cialistă pentru creșterea de cit mai mulți militari de frunte. Plutonier V. MUNTEANE Ofițerii își ridică calificarea de clasă Cu citeva luni în urmă, în munca pentru formarea de cet mai mulți specialiști de clasă întimpinam o greutate , unii dintre comandanții de plutoane nu aveau calificarea de clasa a 3-a. In astfel de condiții instruirea radiotelegrafiștilor spre o clasă superioară bătea pasul pe loc. Această situație nu mai putea dăinui. Pentru îndreptarea ei s-au luat o serie de măsuri. In primul rînd s-au creat toate condițiile necesare pentru ca ofi­țerii care răspund direct de ins­truirea radiotelegrafiștilor să-și perfecționeze specialitatea. Astfel, de curînd, locotenenții C. Pantazie, G. Candea și I. Mihăilescu, depu­­nind mult interes la antrenamente și dînd dovadă de hotărîre, și-au îndeplinit angajamentul luat , au trecut cu succes examenul de spe­cialiști clasa a 3-a. In felul acesta, avînd comandanți de plutoane bine pregătiți, activi­tatea pentru îndeplinirea la timp a ordinului ministrului Forțelor Armate cu privire la formarea spe­cialiștilor de clasă dă roade tot mai mari. Azi avem pe uni­tate 81,8 la sută specialiști clasa a 2-a dintre militarii de anul doi, și 70 la sută specialiști clasa a 3-a dintre cei din anul întîi. Căpitan GH. PETRE Antrenament cu nouă finie Este ora cînd turn al cărei șef este sergentul I, Coșoi se pregă­tește să intre în serviciu. Căpi­tanul Marinceanu face apelul și apoi anunță : „ La ora 17... planșetiștii vor executa un antrenament cu 9 ținte aeriene. Ostașii, mai ales cei din anul întîi, n-au mai lucrat cu atîtea ținte și știu că nu-i deloc ușor. Trebuie însă să izbutească. Au voință, sînt pregătiți pentru a­­cest examen greu ...In sală e liniște deplină. Gu căștile la urechi fiecare militar se străduiește să topeze pe plan­șetă cit mai rapid și corect tra­iectul țintelor. O țintă, două trei... Mîinile planșetiștilor mî­nuie cu iuțeală rigleta și cele­lalte instrumente. Căpitanul Ma­rinceanu trece pe la fiecare și un zîmbet de mulțumire îi lu­minează fața. Antrenamentul a reușit, și-a atins scopul. S-a evidențiat, in mod special, soldatul Aurel Ghe­­baru, care a dovedit și de data aceasta că-i cel mai bun planșe­tist de anul I din companie. Soldat-fruntaș A. FLOREA

Next