Apărarea Patriei, septembrie 1960 (Anul 16, nr. 206-231)
1960-09-01 / nr. 206
BI___ CENTRAL] »M. EVA ■___ r- 1 llWIIH.ilinHimTMrm l; , , -M .A| ; . | Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă 1 #APǍRAREA patriei Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVI Nr. 206 (4358) I Joi 1 septembrie 1960 4 PAGINI — 20 BANI ÎN NUMĂRUL DE AZI, Poporul nostru aprobă în unanimitate politica externă a partidului și guvernului (pag. 3-a) Jocurile Olimpice de Vară (pag. 3-a) Ecoul internațional al lucrărilor sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a R. P. Romîne (pag. 4-a) Declarațiile lui N. S. Hrușciov și J. Kadar la expoziția ungară de la Moscova (pag. 4-a) Nehru salută ideea discutării problemei dezarmării de către șefii de guverne (pag. 4-a) SESIUNEA EXTRAORDINARA A MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Cuvîntarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale Tovarăși deputați și deputate. Am ascultat cu toții, cu un deosebit interes, raportul făcut ieri de tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej despre „Situația internațională și politica externă a Republicii Populare Romîne“. Acest raport a făcut o profundă analiză factorilor principali care determină a evoluția vieții contemporane, definit cu claritate și vigoare caaracterul constructiv al politicii noastre externe, a exprimat avîntul, impetuozitatea cu care poporul romîn, constructor al socialismului, apără cauza păcii. In zilele noastre, problema coexistenței pașnice a țărilor cu orînduiri sociale diferite a devenit problema centrală a relațiilor internaționale. Stabilirea poziției față de coexistența pașnică are o însemnătate capitală atît pentru orientarea politicii externe a fiecărei țări, cit și pentru politica sa internă. Așa cum se subliniază puternic in raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Republica Populară Romînă este o putere a păcii, datorită caracterului orînduirii sale economice și sociale. Ea și-a îndreptat și își îndreaptă eforturile, toate mijloacele spre dezvoltarea industriei, a. .ramurilor pașnice ale economiei, spre construcția de locuințe și de școli, reducerea impozitelor, spre continua ridicare a nivelului de trai al populației. Socialism înseamnă dezvoltarea fără precedent a forțelor de producție, înflorirea științei și culturii, în scopul creării unui mare belșug de bunuri materiale și spirituale pentru mase. Tocmai acestea sînt obiectivele trasate de Congresul al III-lea al partidului nostru, obiective care nu pot fi atinse decît în condițiile unei păci durabile. De aceea în politica externă, țara noastră, călăuzindu-se după principiile coexistenței pașnice, se orientează spre dezvoltarea colaborării economice, culturale, științifice cu celelalte țări, a militat și militează cu sinceritate, cu consecvență pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase. Piatra unghiulară a politicii externe a Republicii Populare Romîne o constituie alianța de nezdruncinat, colaborarea economică multilaterală, relațiile de asistență mutuală cu țările sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, glorioasa constructoare a comunismului. întregul popor romîn acordă o înaltă prețuire politicii constante de pace dusă de Uniunea Sovietică, caracterului ei științific bazat pe analiza profundă a ceea ce este esențial în lupta pentru preîntîmpinarea războiului, spiritului ei dinamic, ofensiv, principialității cu care demască pe adepții „războiului rece“. Politica externă a țărilor socialiste s-a impus în mintea și în inima majorității oamenilor ca o politică care are ca țel suprem apărarea păcii, ea a determinat profunde schimbări pozitive în atitudinea și mentalitatea opiniei publice din Occident, a întărit prestigiul sistemului socialist mondial și al ideilor socialismului. Ca putere iubitoare de pace, Romînia și-a adus contribuția sa în cadrul lagărului socialist, în activitatea diverselor organisme internaționale, în spațiul geografic în care se află situată, pentru însănătoșirea relațiilor internaționale. Așa cum a arătat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej în raportul său, țara noastră a adus contribuția ei la rezolvarea unor probleme importante, sprijinind propunerile Uniunii Sovietice pentru destindere în: relațiile internaționale, pentru încetarea experiențelor nucleare, realizarea dezarmării, rezolvarea problemei germane în spiritul păcii, manifestîndu-și în același timp inițiativa pentru promovarea unor relații de bună vecinătate și de colaborare multilaterală între statele din Balcani. După cum am văzut, în ultimii ani s-au dezvoltat schimburile culturale, științifice și tehnice ale R.P. Romîne cu diverse state ale lumii. Noi pornim de la ferma convingere că reciproca cunoaștere a culturii pusă în slujba idealurilor umaniste, capodoperele artei și literaturii mondiale, toate valorile spiritului care cultivă ideile păcii și progresului sînt un excelent mijloc de cunoaștere și prețuire reciprocă a popoarelor. In același timp, noi ne pronunțăm pentru extinderea schimburilor științifice, pentru însușirea reciprocă a tot ceea ce reprezintă descoperire și cucerire modernă în știință și tehnică, servind cauza ridicării nivelului de trai al popoarelor, ușurării muncii omului. Acordurile culturale și științifice încheiate de R.P. Romînă, ca și cele de ordin economic, sînt o mărturie a voinței guvernului nostru de a promova și dezvolta acest ansamblu de schimburi care contribuie la o mai bună înțelegere între state, la înflorirea civilizației umane. Datorită acestei politici consecvente de pace, Romînia a devenit în anii noștri o putere politică respectată, suverană și independentă, cu un serios prestigiu internațional, factor activ al păcii. Considerând că orice stat are o serioasă răspundere în orientarea cursului evenimentelor internaționale, Republica noastră va continua să militeze, neabătut, pentru triumful principiilor coexistenței pașnice. Actuala sesiune a Marii Adunări Naționale este o nouă și puternică confirmare a acestei linii consecvente în politica noastră externă. Deși principiile coexistenței pașnice, recunoscute ca singurele raționale de către popoare, sînt principii după care ar trebui să se călăuzească în mod normal relațiile tuturor statelor, există însă forțe imperialiste care exercită încă o puternică influență asupra politicii externe a unor puteri occidentale, dispun de pîrghii și mijloace economice, propagandistice și militare cu care încearcă să se împotrivească din răsputeri destinderii internaționale, statornicirii unor relații firești, bazate pe încredere între state. Paralel cu săvîrșirea unei serii de acțiuni agresive, menite să otrăvească atmosfera internațională, aceste cercuri continuă să promoveze cursa nucleare, periculoasă a înarmărilor Considerînd că dezarmarea este problema fundamentală a zilelor noastre, metoda cea mai potrivită pentru a asigura efectiv coexistență pașnică, Uniunea Sovietică împreună cu celelalte țări socialiste, după ce au prezentat un plan realist de dezarmare generală și totală care întruchipează năzuințele întregii umanități, au manifestat răbdare și bunăvoință în găsirea unor soluții reciproc acceptabile. Intrucît toate aceste încercări constructive s-au izbit de refuzul puterilor occidentale de a face cel mai timid pas pe calea unor măsuri efective de dezarmare, Uniunea Sovietică a făcut propunerea extrem de importantă ca această problemă să fie discutată la apropiata sesiune O.N.U. cu participarea reprezentanților popoarelor la cel mai înalt nivel. Este un succes faptul că, în ciuda serioaselor rezistențe din partea unor cercuri apusene, în special din S.U.A., comisia O.N.U. pentru dezarmare a ajuns la concluzia că problema dezarmării trebuie dezbătută în Adunarea Generală O.N.U., forul internațional reprezentativ, care a adoptat rezoluția cu privire la dezarmarea generală și totală și care poate și trebuie să ia hotărîrile corespunzătoare și să îndrepte tratativele pe un drum real. Pentru a da întreaga autoritate, toată ponderea necesară acestor dezbateri, pentru a se mișca tratativele în problema dezarmării din punctul mort în care au ajuns și a se transforma în discuții eficace, cu rezultate rodnice, este de dorit să se facă încă un pas înainte și să se asigure participarea în cadrul sesiunii O.N.U. reprezentanților cu cel mai mare a prestigiu în viața statelor, împuterniciți de către popoare cu cea mai înaltă răspundere în adoptarea unor decizii importante pentru viața umanității. Declarația fostului ministru laburist Arthur Henderson, membru în Camera Comunelor, publicată de ziarul „The Times“, care afirmă că : „Sînt multe de spus în favoarea participării șefilor de guverne la discutarea problemelor dezarmării în cadrul Adunării Generale O.N.U. In plus, șefii de guverne ar avea astfel prilejul să se întîlneasca între ei ca parte a activității morale a Adunării Generale" și care cere premierului britanic Macmillan să conducă delegația țării sale la apropiata sesiune O.N.U. — arată că această necesitate este înțeleasă de cercuri destul de largi ale opiniei publice din Occident. Acordînd o deosebită importanță actualei sesiuni a Adunării Generale O.N.U în care se va dezbate problema problemelor timpului nostru, dezarmarea generală și totală, Guvernul și Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne propun ca în fruntea delegației noastre la lucrările acestei sesiuni a O.N.U. să fie desemnat omul care întruchipează în modul cel mai desăvîrșit aspirațiile poporului romîn și voința sa de pace, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Prezența sa în fruntea delegației va conferi reprezentării noastre la O.N.U. întreaga greutate pe care o acordăm acestei sesiuni, va spori aportul, contribuția activă pe care Republica Populară Romînă se străduiește s-o aducă la soluționarea problemelor importante ale vieții contemporane. Exprimăm convingerea că Marea Adunare Națională va sprijini pe deplin această propunere. Sîntem încredințați că poporul romîn va primi cu profundă aprobare, cu multă bucurie vestea că în fruntea delegației noastre la O.N U. va fi tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, purtătorul de cuvînt, solul năzuințelor, al hotărîrii sale de a-și consacra toate puterile creatoare făuririi unei vieți noi, luptei pentru apărarea păcii. Hotărîrile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne i Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne întrunită în zilele de 30 și 31 august a. c. în sesiune extraordinară, aprobă Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale, cu privire la situația internațională și politice externă a guvernului Republicii Populare Romîne. II. Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne hotărăște ca delegația Republicii Populare Romîne la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. încheierea lucrărilor sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale Miercuri dimineața au continuat lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a R. PRomîne. Ședința a fost deschisă de tovarășul Constantin Pîrvulescu, președintele Marii Adunări Naționale. S-a trecut la discuția asupra raportului tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej : „Situația internațională și politica externă a Republicii Populare Romîne“. Primit cu vii aplauze a luat cuvântul tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P Romîne. Subliniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adunări Naționale în legătură cu situația internațională și politica externă a Republicii Populare Romîne demonstrează avîntul impetuos cu care poporul nostru apără cauza păcii și hotărîrea țării noastre de a milita ca și pînă acum pentru promovarea coexistenței pașnice, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a propus în numele Prezidiului Marii Adunări Naționale și al guvernului în fruntea delegației romîne la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Propunerea a fost primită de deputații Marii Adunări Naționale cu puternice și îndelungate aplauze. In continuare au luat cuvîntul la discuții, deputații : Victor Bolojan, circumscripția electorală Derna, regiunea Oradea, Traian Ionașcu, circumscripția electorală Fundulea, regiunea București, Ioan Moldoveanu, circumscripția electorală Filimon Sîrbu, orașul București, general de armată Iacob Teclu, circumscripția electorală Buziaș, regiunea Timișoara, Nicolae Micșan, circumscripția electorală Coșereni, regiunea București, Anton Breitenhofer, circumscripția electorală Săcălaz, regiunea Timișoara, Virgil Trofin, circumscripția electorală Zeletin, regiunea Bacău, Justin Moisescu, circumscripția electorală Hîrlău, regiunea Iași, Maria Rosetti, circumscripția electorală Călimănești, regiunea Pitești. După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Apostol, președintele Consiliului Central al Sindicatelor. Au luat apoi în continuare cuvîntul, la discuții deputații Ludovic Takacs, circumscripția electorală Luduș, regiunea Cluj, Agripina Chișcă, circumscripția electorală Buhuși, regiunea Bacău, Gheorghe Călinescu, circumscripția electorală Balotești, regiunea București, Stanciu Stoian, circumscripția electorală Buzău-Vest, regiunea Ploiești, Nicolae Dașcovici, circumscripția electorală Alexandru Sahia, orașul București, Mihail Ralea, circumscripția electorală Huși, regiunea Iași. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri. In numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naționale, deputatul Mihail Cruceanu, președintele comisiei, a prezentat apoi proiectul de hotărîre pentru aprobarea de către Marea Adunare Națională a raportului prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situația internațională și politica externă a guvernului Republicii Populare Romîne. Marea Adunare Națională a aprobat în unanimitate raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Luînd apoi cuvîntul, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a arătat că avînd în vedere importanța deosebită a sesiunii a 15-a a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care urmează să dezbată problema dezarmării generale și totale, precum și alte probleme internaționale de importanță deosebită, în ședința comună a Prezidiului Marii Adunări Naționale și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne din 31 august a.c. s-a hotărît să se supună spre aprobare Marii Adunări Naționale, propunerea ca delegația Republicii Populare Romîne la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate o hotărîre prin care aprobă această propunere Tovarășul Constantin Pîrvulescu a declarat apoi închise lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale, (Agerpres) Jn sala Marii Adunări Naționale, Cantități sporite de metal peste plan Preocuparea siderurgiștilor pentru mai buna utilizare a capacităților de producție se concretizează in realizări tot mai mari Laminatorii de la Uzinele „Nicolae Cristea“ din Galati și „Laminorul“ din Brăila, de exemplu, reușesc să obțină de la aceleași agregate produse mai multe și mai bune. Imbogățindu-și necontenit cunoștințele profesionale, ei au obținut indici superiori de utilizare a laminoarelor și au redus simțitor staționarea acestora pentru reparațiile și reviziile planificate. Pe această cale, în perioada 1 ianuarie — 20 august laminatorii din cele două uzine siderurgice au dat peste plan circa 8 600 tone de laminate. Totodată, prin reducerea consumului de materii pline, de energie electrică și termică ei au ieftinit producția realizată în această perioadă cu mai mult de 3.600.000 lei, cele mai mari economii aparținind colectivului uzinei „Nicolae Cristea“ In primele 7 luni ale anului, metalurgiștii de la Uzinele „Industria sîrmei" din Cimpia Turzii au dat peste plan, prin îmbunătățirea indicilor de utilizare a agregatelor, aproape 13.500 tone de produse metalurgice. Totodată, calitatea producției a fost îmbunătățită, fapt care este oglindit în reducerea substanțială a rebuturilor. In această perioadă, colectivul întreprinderii a economisit mai mult de 2.900.000 lei, Construcția de noi linii de transport a energiei electrice In ultimul timp au început lucrările pentru construcția unor noi linii de transport a energiei electrice. Printre acestea se află și linia de 110 kilovolți Vașcău — Oradea, prin care Regiunea Oradea va fi alimentată cu energie electrică din sistemul energetic național. Muncitorii de la întreprinderea nr. 4 Cluj a Trustului de construcții și montaje energetice care execută lucrările pe acest șantier s-au angajat să termine linia înainte de sfîrșitul anului acesta. Realizările obținute de ei pină acum în întrecerea socialistă arată că acest angajament se traduce în fantă. Odată cu darea în funcțiune a liniei Vașcău — Oradea, ca și a rețelei de înaltă tensiune pentru regiunea Constanța ce se construiește între Chișcani și Medgidia, se va termina legarea la sistemul energetic național a tuturor regiunilor administrative ale țării. O altă linie de înaltă tensiune, a cărei construcție se află într-un stadiu avansat, este cea dintre Timișoara și Arad, încă în cursul acestui an industria arădeană va începe să primească energie produsă în marile centrale electrice interconectate prin rețeaua de 110 kilovolți. De curînd, au început și lucrările de construcție a unei linii de inaltă tensiune între Odorhei și Miercurea Ciuc. Prin această rețea vor fi alimentate cu energie electrică centrul metalurgic Vlahița și orașul Miercurea Ciuc. Construcția liniei va fi terminată de asemenea pînă la sfîrșitul acestui an. Invitație Alo ! Da ! Unitatea militară.. Da... Aici responsabilul cu munca cultural-sportivă din comuna Borșa. Aș vrea să vorbesc cu comandantul... La telefon. — Tovarășe comandant, știți acum două săptămîni ați fost cu echipa dumneavoastră artistică și ați prezentat un program în comuna Dabîca. Mulți tineri din comuna noastră au fost acolo... Artiștii amatori militari le-au lăsat o amintire de ters. Acum, neșde câte ori trec prin comună, tinerii mă opresc și-mi spun : De ce nu luați legătura cu militarii să vină și la noi ? Vă rugăm dacă puteți să veniți duminică și la noi... vă așteptăm cu nerăbdare. — Știu eu ? — răspunse ofițerul Vasile Gheorghe. Vezi dumneata, noi am fost solicitați să mergem în comuna Răscruci și le-am promis celor de acolo pentru duminică.. Bine, bine, atunci săptămâna cealaltă, puteți veni ? — Păi, să vedeți, duminica cealaltă am promis celor din comuna Bonțida... susținem acolo un meci de fotbal cu echipa comunei și pe urmă prezentăm un program artistic. — Nu-i rău nici așa... Tinerii noștri sigur că vor veni și ei acolo, Bonțida nu-i așa departe de noi. *— Vă promitem că vom ține cont de invitația ce ne-o faceți și vom veni totuși și la dumneavoastră — spuse comandantul în încheiere. — Vă așteptăm să veniți și la noi, tovarășe comandant... Echipa artistică a unității noastre desfășoară o vie activitate, prezentînd, deseori în fața țăranilor muncitori din comunele învecinate programe artistice atractive, alcătuite cu grijă, contribuind astfel la munca politico-educativă pe care partidul o desfășoară la sate. In comunele unde face deplasări, echipa noastră artistică este întîmpinată de zeci de țărani, care ne primesc cu dragoste și căldură, împreună cu echipa artistică fac depVsuri și echipele sportive, de volei și fotbal, care susțin meciuri amicale cu echipele comunei respective. Și sportivii militari țin mult la prestigiul lor pe care și l-au cîștigat printr-o comportare corectă pe teren, prin jocuri de bună calitate. Adesea, după terminarea programului prezentat, spectatorii de la sate vin în mijlocul nostru, ne felicită, își spun părerile despre program, iar la despărțire ne conduc și nu uită ospitaliera invitație : „Să mai veniți pe la noi “ 1 Caporal A. BALO DIN POȘTA ZILEI Din vreme In unitatea noastră au început pregătirile pentru noul an de instrucție. In prezent se lucrează la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a pregătirii de luptă și de specialitate, pe baza unui plan minuțios întocmit. Și în această activitate comuniștii se situează tot în primele rinduri. Ei dau ajutor la amenajarea sălilor de specialitate, la confecționarea de machete, la modernizarea bazei sportive etc. Pînă în prezent se evidențiază în muncă militarii din plutoanele comandate de locotenenții majori Dumitru Stoian și Stelian Nicolaescu. Căpitan M. NASTASE Avansați în grad Pentru rezultatele obținute în pregătirea de luptă și politică, pentru conduita și conștiinciozitatea cu care-și îndeplinesc îndatoririle de serviciu, în subunitatea comandată de căpitanul Gh. Tutuneanu au fost avansați în grad mai mulți militari. Printre aceștia se numără caporalii N. Anason și Gh. Cotelea — azi sergenți — și soldații-fruntași C. Cruceanu, E. Lupașcu și D. BÙtucesca — azi caporali. Soldat-fruntaș FL. AURELIAN Tanchiștii pleacă în aplicație sub îndrumarea căpitanului Iuliu Szöke, locțiitor tehnic, conductori din subunitatea mecanicii unde muncește acest ofițer se ocupă intens de pregătirea mașinilor de luptă pentru aplicație. Ei știu că aplicația se va desfășura pe un teren accidentat, frămîntat. Tancurile vor trebui să funcționeze ireproșabil. De aceasta depinde îndeplinirea cu succes a misiunilor ce le vor primi tanchiștii. Mecanicii conductori verifică cu atenție mașinile, transmisiile, aparatele de bord, reglajele cutiei de viteză etc. Se evidențiază prin hărnicia de care dau dovadă în muncă echipajele ai căror mecanici conductori sînt sergenții Gh. Acatrinei, N. Chirobocea, C. Anuța, Petre Isăilă și alții. Căpitan TR. LUCACIU Examen al măiestriei Grănicerii din compania comandată de locotenentul-major I. Babușcă și-au verificat pregătirea în cadrul unei aplicații tactice de citeva zile desfășurată în condiții foarte grele. Faptul că ei s-au instruit cu perseverență, fără simplificări și ușurări, i-a ajutat să îndeplinească cu bine misiunile primite. La bilanț, comandantul unității a felicitat pe grăniceri pentru modul cum au acționat. Soldat-fruntaș M. HRÎNCL Noi militari de frunte In unitatea noastră numărul militarilor de frunte a crescut cu încă 36. Cei mai mulți dintre ei fac parte din subunitatea școală unde muncește căpitanul Grigore Isac. Meritul revine in mare măsură organizației de partid care se ocupă cu pricepere de dezvoltarea elanului ostașilor în întrecerea socialistă pentru creșterea de cit mai mulți militari de frunte. Plutonier V. MUNTEANE Ofițerii își ridică calificarea de clasă Cu citeva luni în urmă, în munca pentru formarea de cet mai mulți specialiști de clasă întimpinam o greutate , unii dintre comandanții de plutoane nu aveau calificarea de clasa a 3-a. In astfel de condiții instruirea radiotelegrafiștilor spre o clasă superioară bătea pasul pe loc. Această situație nu mai putea dăinui. Pentru îndreptarea ei s-au luat o serie de măsuri. In primul rînd s-au creat toate condițiile necesare pentru ca ofițerii care răspund direct de instruirea radiotelegrafiștilor să-și perfecționeze specialitatea. Astfel, de curînd, locotenenții C. Pantazie, G. Candea și I. Mihăilescu, depunind mult interes la antrenamente și dînd dovadă de hotărîre, și-au îndeplinit angajamentul luat , au trecut cu succes examenul de specialiști clasa a 3-a. In felul acesta, avînd comandanți de plutoane bine pregătiți, activitatea pentru îndeplinirea la timp a ordinului ministrului Forțelor Armate cu privire la formarea specialiștilor de clasă dă roade tot mai mari. Azi avem pe unitate 81,8 la sută specialiști clasa a 2-a dintre militarii de anul doi, și 70 la sută specialiști clasa a 3-a dintre cei din anul întîi. Căpitan GH. PETRE Antrenament cu nouă finie Este ora cînd turn al cărei șef este sergentul I, Coșoi se pregătește să intre în serviciu. Căpitanul Marinceanu face apelul și apoi anunță : „ La ora 17... planșetiștii vor executa un antrenament cu 9 ținte aeriene. Ostașii, mai ales cei din anul întîi, n-au mai lucrat cu atîtea ținte și știu că nu-i deloc ușor. Trebuie însă să izbutească. Au voință, sînt pregătiți pentru acest examen greu ...In sală e liniște deplină. Gu căștile la urechi fiecare militar se străduiește să topeze pe planșetă cit mai rapid și corect traiectul țintelor. O țintă, două trei... Mîinile planșetiștilor mînuie cu iuțeală rigleta și celelalte instrumente. Căpitanul Marinceanu trece pe la fiecare și un zîmbet de mulțumire îi luminează fața. Antrenamentul a reușit, și-a atins scopul. S-a evidențiat, in mod special, soldatul Aurel Ghebaru, care a dovedit și de data aceasta că-i cel mai bun planșetist de anul I din companie. Soldat-fruntaș A. FLOREA