Apărarea Patriei, martie 1963 (Anul 19, nr. 50-76)

1963-03-01 / nr. 50

1 »-V-A* -XU'* À AA H U. IAy * Pentru patria noastră, Republica Populară Romina t ›rAPARAREA PATRIEI V Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 50 (5134) Vineri 1 martie 1963 4 PAGINI - 20 BANI Plutonul comandat de locotenentul-major Eugen Duca a obținut în prima etapă de instrucție rezultate bune și foarte bune la toate categoriile principale de in­strucție, ca și la pregătirea politică. Foto: AL. MIHAI La instrucție și în aplicații AAAAAAAÀi.AA.i. * A A A A A A A A A A A A A A A A A. A A A A A A AAAAAAAAAAA A. A A A A A A A A A A A A A AAAAA A A A A A A A A A A A A A A 4* TANCURI IN MARȘ (Prin telefon). — Ordinul de marș s-a dat pe inserate Mecanicii-conductori au în­ceput să lucreze cu repeziciune Tancurile au pornit cu viteză. Comandantul subunității, că­pitanul Stan Neagu, dă ordine prin stația de radio. In afară de stație, el folosește și sem­nalele date cu ajutorul lan­ternei .Un timp, marșul se desfă­șoară pe un cîmp cu gropi, cu șanțuri, cu urcușuri și co­­borișuri. Mecanicii-conductori sînt supuși la eforturi destul de grele. Deși este frig și suflă un vînt rece, pe fețele acestora apar broboane de sudoare. Ca­poralul Petre Ciocan schimbă des vitezele, în raport cu te­renul care este plin cu obsta­cole. După un timp, tancurile își continuă marșul pe un drum de­­ țară. Viteza crește. In a­­celași timp crește și încorda­rea mecanicilor­ conductori. O­­bloanele sînt închise și este necesar să se dea o mare a­­tenție conducerii. Marșul pe drum de țară nu continuă prea mult. Coloana de mașini de luptă o ia spre dreapta. După puțin timp de mers, în față apare un șanț antitanc. Tancurile își înce­­tinează viteza. Primul trece cu succes obstacolul­ al doilea. Caporalul II urmează Teodor Șerbănuț intră în­ șanțul anti­tanc cu viteza întîi. Tancul coboară ușor, apoi începe să urce. Acum în față este un pla­tou ca în palmă. Deodată, din față se deschide foc asupra coloanei . Subunitatea se desfășoară repede. Căpitanul Stan Neagu dă comanda de deschidere a focului, prin radio. Comanda este repetată de comandanții de plutoane și tancuri. In scurt timp „inamicul" este ni­micit și tancurile își continuă deplasarea în coloană. Nu merg prea mult și în față apare un obstacol natural, din rîu des­tul de lat și adine. După o pregătire sumară, primul tanc trece cu­ bine. Urmează altul, apoi altul, pînă cind întreaga coloană a trecut pe celălalt mal, întunericul, obstacolele na­turale din teren și alte greu­tăți care s-au ivit au fost în­vinse datorită priceperii cu care au acționat tanchiștii în acest marș. Căpitan TR. LUCACIL Control exigent - studiu temeinic In planificările întocmite de comandanții de subunități s-a pre­văzut ca la ora de studiu orga­nizat militarii să se pregătească pentru principalele teme de instrucție, care urmează să le execute a doua zi. Grupele de studiu sînt organi­zate pe plutoane, fiecare având destinată în acest scop o sală corespunzătoare. Astfel se stu­diază în sălile de specialitate și ln camera de activitate politico­­culturală a subunității. Prin grija comandanților de plutoane și a locțiitorilor acestora se asigură zilnic pe lângă regulamente, planșe, scheme, machete, armament și tehnică de luptă, tablă de­ șerif. Cu ajutorul materialului demon­strativ, militarii își însușesc mai ușor și mai bine bibliografia dată pătrund mai lesne problemele. Studiul organizat al militarilor este condus direct de către locții­torul comandantului de pluton. Activitatea aceasta trebuie însă bine îndrumată și controlată. In a­­cest scop, prin grija statului ma­jor, sînt numiți ofițeri (de servi­ciu și de control) care verifică cu exigență și asigură prezența tutu­ror militarilor la studiu, dau aju­tor gradaților în lămurirea pro­blemelor puse în discuție, iau mă­suri pe loc pentru îmbunătățirea condițiilor de studiu. Intr-una din zile, militarii stu­diau la topografia militară orien­tarea în teren cu harta si busola, precum și deplasarea dupa un azi­mut dat! Militarii aveau la înde­­mînă toate materialele dar încă nu știau să le folosească cum tre­­buie. Locotenentul-major Al. Cos­taș, care era de serviciu, le-a venit in­ ajutor. A doua zi, în teren, mi­litarii s-au prezentat bine pregă­tiți ; în caietul de evidență al co­mandanților de plutoane au fost trecute numai calificative bune și foarte bune. . Efectul pozitiv al studiului orga­nizat s-a constatat și cu prilejul verificărilor de sfîrșit de etapă, cînd majoritatea militarilor au ob­ținut rezultate bune și foarte bune la cunoașterea materialului, servi­ciul la material, instrucția focului, cunoașterea regulamentelor. Prin­tre subunitățile care au înregistrat succese evidente în acest domeniu sînt și cele comandate de căpitanii Gh. Netcă, D. Diaconu, locotenen­tul-major Florea Alexandra și al­ții. Căpitan M. MODOIANU Muncă diferențiată cu militarii Sprijinite de biroul de partid pe unitate, organizațiile de bază mo­bilizează pe militari să se pregă­tească cu conștiinciozitate și per­severență pentru participarea la aplicațiile tactice. Comuniștii din organizațiile de bază, din care fac parte maior P. Popa, căpitan V. Sanda, au ținut convorbiri cu militarii pe teme ca : Cooperarea pe timpul aplicației tactice, res­pectarea disciplinei militare, păs­trarea cu strictețe a militar etc. Comuniștii secretului din alte organizații de partid au discutat cu mecanicii conductori și șoferii des­pre necesitatea cunoașterii per­fecte și a respectării cu strictețe a regulilor de circulație, despre particularitățile conducerii mași­nilor de luptă și auto pe drumuri publice, pe teren variat și în con­diții meteorologice des schimbă­toare. In scopul generalizării experien­ței înaintate și a îndrumării con­crete a muncii de partid, biroul de partid a organizat­ o adunare a comuniștilor pe unitate, în care au fost subliniate sarcinile ce revin organizațiilor de partid din sub­unități în vederea reușitei aplica­țiilor tactice Locotenent-major S. PICIORUȘ Pentru asigurarea unor legături de calitate Aplicațiile tactice pun și în fața transmisioniștilor sarcini complexe, îndeplinirea lor cu suc­ces depinde în mare măsură de gradul de pregătire și iscusința fiecăruia, de priceperea cu care mînuiesc transmisioniștii tehnica din înzestrare. Aceste calități, după cum este știut, ei le dobîn­­desc în întregul proces de instru­ire A intrat însă in obișnuința și practica majorității ofițerilor de transmisiuni ca înaintea aplicați­ilor să se pregătească temeinic, să verifice cu atenție tehnica, să intensifice antrenamentele cu mi­litarii în mînuirea ei, să nu le scape nici un amănunt, nici un lucru în aparență mărunt, dar care își are însemnătatea sa deo­sebită Există însă pe alocuri și ofițeri cu mai puțină experiență in acest domeniu,­­care neglijează „amă­nuntele“. Iată, de pildă, la una din aplicații, subunitatea comandată de ofițerul Ioan Bogdan avea mi­siunea­ să asigure legăturile inte­rioare și exterioare la nodul de transmisiuni al unui punct de co­mandă. Timpul pe care-l avea la dispoziție pentru executarea lu­crărilor de instalare era foarte scurt, așa incit ofițerul nu a mai putut executa verificarea prealabi­lă a materialului și aparaturii ce urma să fie întrebuințată. Misi­unea se executa pe timp de noap­te. Totuși, instalarea mijloacelor și legăturile pe liniile exterioare au fost făcute la timp. La venirea statului major se părea că totul va fi în ordine deoarece ofițerul verificase personal funcționarea fiecărui telefon în parte. In momentul cînd nodul de transmisiuni a intrat in funcțiune și au­ început să fie solicitate la maximum legăturile exterioare, s-a văzut că pe anumite direcții de transmisiuni, legătura nu func­ționează cum trebuie, iar convor­birile nu se puteau efectua, pe de o parte din cauza audiției slabe, iar pe de altă parte datorită fap­tului că convorbirile se auzeau de pe un circuit pe altul. A fost nevoie să se treacă la verificarea atentă a fiecărui cir­cuit în parte, a aparaturii insta­late pe linie. S-a constatat că la bornele regletei erau unele fire, „mustăți“ de cablu care făceau a­­tingerea cu bornele și respectiv cu circuitele vecine provocînd induc­ția. Cauza ? La instalarea nodului care s-a făcut noaptea nu s-a ob­servat că materialul întrebuințat, respectiv cablul telefonic, nu era cositorit la capete, lucru ce trebu­ia făcut încă din cazarmă in pe­rioada de pregătire pentru apli­cație. Comandantul de grupă a ieșit la aplicație cu cablul cum l-a primit din depozit, așa­dar ofițerul nu a controlat amănun­țit,­ ci s-a mulțumit numai să ve­rifice cantitativ existența lui. Gă­sirea și înlăturarea deranjamen­tului de care­­ am vorbit a durat mai bine de o oră, timp în care convorbirile practic nu s-au pu­tut efectua. Tot cu această ocazie s-a stabi­lit că audiția era slabă la unele telefoane și pentru că unele capsu­le de la microreceptor erau uza­te, altele chiar defecte etc., lipsuri care puteau fi sesizate și înlătu­rate din timp dacă nu ar fi fost privite ca probleme „mărunte“. Un alt exemplu dintr-o aplica­ție la care a participat subunita­tea comandată de ofițerul Florea Popa. Una din grupele acestei subunități a primit misiunea să construiască u­n circuit pe supor­­ții existenți, fără înfășurarea ca­blului pe stâlpi sau pe rolă, deoa­rece trebuia ca pe acest circuit să fie instalați echipamenți de cu­renți purtători. Circuitul a fost construit din loc in loc potrivit indicațiilor care s-au dat. Conso­lidarea a fost făcută prin legarea cablului la rolă cu sfoară după ce în prealabil i se aplica un înveliș de paie și hîrtii cu scopul de a e­­vita jupuirea lui Intr-una din nopți cînd cerința de legătură cu acest circuit­ era mai mare, acesta nu a mai func­ționat. Trimițîndu-se echipa de înlăturare a deranjamentului s-a constatat că la un stîlp consoli­darea cablului fusese făcută nu cu sfoară, ci cu sîrmă de matisat care din cauza vântului pătrunse­se izolamentul firelor și se scurt­circuitase. Acest lucru a dus la în­treruperea legăturii pe direcția respectivă. La înlăturarea deranjamentelor de pe linii, uneori se consumă timp prea îndelungat deoarece unii centraliști și constructorii de linii nu-și îndeplinesc atribuțiuni­­le funcționale cu rigurozitate. Iată de pildă, la o aplicație, pe unul din circuitele telefonice realizate de subunitatea comandată de ofi­țerul Ioan Moroșanu s-a ivit un deranjament. Centralistul care era de serviciu, la verificarea făcută, nu a raportat imediat comandan­tului subunității și șefului nodu­lui de transmisiuni despre acest lucru, apreciind că nu este vorba de întreruperea liniei, ci de fap­tul că corespondentul, fiind prea ocupat, nu răspunde la telefon. După mai multe apeluri, văzînd că corespondentul nu răspunde, centralistul a raportat comandan­tului că circuitul este deranjat. De vină a fost și comandantul, care nu a făcut în prealabil verifica­rea tuturor circuitelor și nu­ a­ pre­tins centraliștilor de serviciu să-i raporteze imediat orice deranja­ment pe linii. O altă lacună des intîlnita la unii dintre centraliști este faptul că ei nu întrerup legăturile la a­­pelul de fine de convorbiri, iar in lipsa acestora nu verifică dacă pe liniile ocupate prin fișe se mai e­­fectuează sau nu convorbiri. In fe­lul acesta abonații rămîn în le­­gătură, iar atunci cînd doresc să li se stabilească alte legături în­cep să sune la centrală minute în șir­ fără a li se răspunde. Multe neajunsuri provoacă și nerespectarea priorității în darea legăturilor la centrala, precum și Locotenent-colonel MARIN PAPALUT (Continuare în urna­ 3-a) SĂ NU TRECEM CU VEDEREA PESTE AȘA-ZISELE LUCRURI „MĂRUNTE“ In pag. 2-a ÎNFL<­ESC ORAȘELE ȘI SATELE­­ PATRIEI ; Consfătuirea miniștrilor Apărării ai țarilor Tratatului de la Varșovia VARȘOVIA, 38 (Agerpres).­­ La 28 februarie 1963 a luat sfîrșit consfătuirea miniștrilor Apărării ai țărilor participante la Tratatul de la Varșovia. La consfătuire au fost examinate probleme curente privind si­tuația armatelor și planurile de măsuri pentru coordonarea pre­gătirii de luptă a trupelor pe anul 1963. Discuțiile au decurs într-o atmosferă de unitate și înțelegere reciprocă deplină. încredere deplină gospodarilor satului Cei 300 de alegători din satul Toboliu, raionul Oradea, s-au în­dreptat zilele trecute spre cămi­nul cultural unde a avut loc o a­­dunare populară. Printre cei pre­zenți se aflau și candidații F.D.P. pentru circumscripțiile electorale ale comunei. Ștefan Tor­joc, dele­gatul comunal din partea F.D.P., a deschis adunarea populară, după care a dat cuvîntul lui Teodor Lucaci, secretarul comitetului exe­cutiv al sfatului popular raional Oradea Expunerea lui a fost urmărită cu viu interes de alegători. Deși gospodăria agricolă colectivă din comună este tînără, colectiviștii au obținut frumoase rezultate : au construit un grajd nou pentru 100 capete vite, un pătul și multe altele. Realizările obținute de lo­cuitorii acestei comune sînt bine cunoscute. Cetățenii din cele două sate ale comunei — Toboliu și Gheresig — au strîns pînă acum prin contribuție voluntară 420 000 lei, sumă necesară electrificării comunei. Au luat apoi cuvîntul Dumitru Heria, președintele gospodăriei agricole colective, învățătoarea Per­eș și alți candidați ai F.D.P în alegerile de deputați în sfa­turile populare ale orașelor raio­nale și ale comunelor. S-a dis­cutat cu însuflețire despre tre­burile gospodăriei colective, ale comunei, despre măsurile luate ca propunerile făcute de cetățeni în cadrul întâlnirilor cu candi­dații F.D.P. să fie transformate în fapte, despre planurile de vii­tor. Cu acest prilej, cetățenii și-au exprimat încrederea deplină pe care o acordă candidaților F.D.. Cei prezenți au asistat apoi la un spectacol prezentat de forma­țiile artistice de amatori ale că­minului cultural din comună. Adunări populare asemănătoare au mai avut loc in comunele Ce­­tariu, Ceica, Nojorid, Tășad și altele din raionul Oradea, precum și în 36 comune și sate din raio­nul Șimleu VASILE SERE Masuri pentru amenajarea secțiilor de votare CONSTANȚA.­­ Comitetele e­­xecutive ale sfaturilor populare din Dobrogea au luat din timp măsuri pentru amenajarea secții­lor de votare și dotarea lor cu cabine și urne. Au fost confec­ționate toate urnele necesare ce­lor 270 secții de votare și­­ peste 350 de urne volante pentru colec­tarea voturilor cetățenilor de la locurile de muncă mai îndepăr­tate, din unitățile spitalicești etc. De asemenea, au fost amenajate cabinele de vot pentru secțiile de votare din regiune Activități multiple In unitatea noastră au loc nu­meroase activități politico-cultu­rale în cinstea alegerilor de depu­tați în sfaturile populare ale ora­șelor raionale și comunelor. Con­vorbirile, conferințele, filmele prezentate etc. au ca temă viața nouă înfloritoare de pe meleagu­rile patriei Brigada artistică a prezentat și ea un spectacol reușit Militari cum sînt caporalul­­ Bandarev, soldatul-fruntaș Gh.­­ Dobre și alții, care au participat la întâlnirea cu candidatul nostru, tovarășul Ion S. Marin, au purtat vii discuții cu tovarășii lor despre candidații F.D.P. în alegerile de deputați în sfaturile populare ale orașelor raionale și comunelor, buni gospodari și activiști pe tă­­rîm obștesc. In aceste zile, militarii muncesc cu un avînt deosebit, dornici să se prezinte în fața urnei de vot cu realizări cit mai frumoase în pre­gătirea de luptă și politică. Soldat G. V. DORRE Gospodină pricepută, mamă a doi copii, to­varășa Hori Reghina pe care o vedeți în fo­tografie este cunoscu­tă de alegătorii cir­cumscripției 34 din co­mună, in rîndul căro­ra se bucură de un binemeritat prestigiu. Fire prietenoasă, ea s-a apropiat cu căldură de femeile din cadrul cir­cumscripției, mobili­­zîndu-le să participe cu entuziasm la diferi­te activități obștești. Soția maiorului Honu loan, a făcut tot ce a depins de dînsa pen­tru ca între soțiile de ofițeri să existe relații tovărășești, de priete­nie, pentr­u ca împre­ună să realizeze multe lucruri frumoase. In torul campaniilor agri­cole, zeci de soții de ofițeri au mers la che­marea ei pe ogoarele înfrățite ale gospodă­riei colective din co­mună, muncind volun­tar la culesul porum­bului, al sfeclei de za­hăr. Femeile au con­tribuit în bună măsu­ră și la curățenia, în­frumusețarea case­lor. Pe linia activită­ților obștești­­ a abonat soțiile de militari la revista „Femeia“. Nu o dată au venit la tovarășa Hori Re­ghina soțiile de mili­tari pentru un sfat, o părere, în­ legătură cu probleme personale. Și totdeauna au fost mul­țumite de rezultatul discuțiilor cu această femeie care se apropie atât de ușor de sufle­tul oamenilor. Pentru toate aceste calități, cetățenii din circum­scripție au propus-o din toată inima candi­dată a F.D.P. în alege­­rile de la 3 martie. In cadrul unei întâl­niri pe care a avut-o cu alegătorii, candida­ta a vorbit pe larg des­pre importantele reali­zări obținute de oame­nii muncii din comu­nă în anii puterii populare, despre ridi­carea continuă a nive­lului lor de trai. In ex­punerea făcută, tova­rășa Honi Reghina a subliniat activitatea numeroaselor obiective social-culturale din comună : o școală me­die cu 26 de clase in care învață 850 de elevi, un cămin cultural cu 300 de locuri, o bi­bliotecă comunală, dis­­p­ensa­r în care mun­cesc doi medici, 4 asis­tenți, o felceră și doi oficianți sanitari. In vederea bunei gospo­dăriri și înfrumusețări a comunei numai în anul 1962 s-au execu­tat 2 500 metri liniari garduri de piatră, 1 000 m. liniari trotuare de piatră, s-au amenajat 5 500 mp spații verzi și parcuri, s-au plan­tat peste 1 200 pomi și arbori decorativi pe străzi și peste 3 000 pomi fructiferi în gră­dini. S-au extins re­țeaua de radioficare și rețeaua electrică a co­munei. Alegătorii au ascul­tat cu satisfacție expu­nerea făcută de candi­data lor. In cadrul în­tâlnirii, ei au făcut pro­puneri pentru o mai bună gospodărire treburilor din circum­a­scripție. Au cerut ca chioșcul de aprozar să funcționeze mai bine. Să fie aprovizionat de g.a.s. din comună cu toate cele necesare. Ei au cerut de asemenea să se înființeze un chioșc de difuzare a presei. S-au făcut pro­puneri și privind îm­bunătățirea distribuți­ei energiei electrice. Cu ajutorul soțiilor de ofițeri, al tuturor cetățenilor, se va cons­trui un teren de volei, o grădină frumoasă cu un parc pentru copii. Tovarășa Hanți Reghina va înființa și un cerc de citit. Alegătorii din cir­cumscripție sînt con­vinși că propunerile lor vor fi înfăp­tuite. Pentru aceas­a­ta, pentru viața nouă comunei, picătu­ră din viața noasă a patriei, lumi­vor vota cu încredere la 3 martie pe tovarășa Hari Reghina pe care o iubesc și o prețuiesc. Maior E. BOC Candidați ai F. D. P. PRESTIGIU BINEMERITAT Căpitanul Gh. Drăghici a fost propus pentru a treia oară candi­dat al F.D.P. Ca deputat în sfatul popular el a con­tribuit la buna gospodărire a tre­­burilor obștești din comună.­ In clișeu, Căpi­­tanul Gh. Dră­ghici discutând cu un grup de mili­tari despre pro­fundul democra­tism al alegerilor din anii puterii populare. Foto . AL. MIHAI

Next