Apărarea Patriei, iulie 1963 (Anul 19, nr. 153-178)

1963-07-02 / nr. 153

Pentru patria noastră, Republica Populară Rom­în­ă f "ACAPARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. 1 — ...................................... ■—i—I—— :­­­­­■ — 11 — 11 ■— 111­­ ANUL XIX Nr. 153 (5237) Marți 2 iulie 1963 J 4 PAGINI - 20 BANI Cerințe sporite în instruirea viitorilor gradați In școlile de gradați începe o nouă etapă de instruire. In această etapă urm­ează să se realizeze desăvîrșirea Instrucției și metodicii de instruire a grupei și, desigur, se va urmări in continuare modul în care acționează ca executant fiecare viitor gradat în parte. In marea majoritate a școlilor de gradați s-au obținut, la sfîrșitul e­­tapei parcurse, unele succese impor­tante în desăvîrșirea instrucției in­dividuale și pregătirea metodică a militarilor. Viitorii comandanți de grupe și de piese din școlile de gra­dați din care fac parte ofițerii Gh. Niculescu, N. Bușilă, T. Dogan și M. Bălăcescu sînt buni executanți ai mișcărilor și exercițiilor, au făcut pași însemnați în ceea ce privește formarea lor ca metodiști și și-au însușit unele cunoștințe și deprin­deri de bază în ce privește pregă­tirea în calitate de comandanți. Ca­racterul practic tot mai pronunțat al ședințelor de instrucție și al stu­diului organizat al regulamentelor, întrecerea socialistă, munca diferen­țiată cu fiecare om în parte și în­trajutorarea tovărășească — iată nu­mai cîțiva factori care au ajutat pe viitorii comandanți de grupe să-și însușească temeinic cunoștințele mi­litare și politice, să devină buni cu­noscători ai armamentului, aparatu­rii și tehnicii de luptă din înzes­trare. Succese demne a fi remarcate obțin și plutoanele comandate de că­pitanii Marin Minca, Ion Uluitu, N. Rizea, locotenenții-maiori I. Jurubiță, M. Purcăroiu și M. Obogeanu. Sub­unitățile respective sînt cele mai bune din școlile din care fac parte ; viitorii gradați trăiesc și muncesc în strictă conformitate cu regulamentele militare Acești comandanți de plutoane — și mulți alții ca ei — obțin în in­struirea și educarea viitorilor gra­dați succese însemnate pentru că au continuu în atenție cerințele mereu sporite care le stau în față, pentru că își îmbogățesc neîntrerupt cunoș­tințele personale și-și perfecționează zi de zi metodele de organizare, de pregătire și de conducere a ședințe­lor de instr­ucție. Locotenenților-majori M. Obogeanu și M. Căroi le este proprie și o altă trăsătură de preț în munca din școa­la de gradați. Astfel, paralel cu fo­losirea perseverentă a celor mai bu­ne metode de instruire cunoscute în unitate, ofițerul Obogeanu încearcă și metode noi cu ajutorul­ cărora să obțină maximum de randament în muncă. Bunăoară, pentru folosirea ju­dicioasă a timpului afectat lucrului cu aparatele de artilerie la ședințele de serviciu la material și pentru ca fiecare executant să-și formeze în­­demînare, precizie și rapiditate în acțiuni, el asigură pentru fiecare grupă cîte două goniometre busolă. In timp ce unii dintre viitorii gra­dați execută îndreptarea pieselor pe direcția de bază, alții fac verificarea acestei operațiuni. Așa că, la sfîrșitul ședinței, fiecare militar a executat ambele operațiuni. Pentru formarea deprinderilor de executant pînă la reflex, acest procedeu se dovedește foarte bun. In etapa parcursă s-au vădit însă pe alocuri și tendințe de pregătire u­­nilaterală a viitorilor gradați, de su­perficialitate în organizarea și exe­cutarea ședințelor de instrucție, de nesocotire a antrenamentelor. Așa, de pildă, subordonații ofițerilor I. I.Diaconu și Teodor Popescu sunt buni executanți, dar au lacune însemnate in ce privește deprinderile metodice. Lipsa este un rezultat al faptului că atît comandanții de plutoane, cît și cei de grupe au insistat in timpul orelor de pregătire doar pe execu­ția mișcărilor și a exercițiilor. A pro­­ceda astfel nu înseamnă altceva de­­cît a-i pregăti unilateral pe viitorii gradați. O altă situație s-a ivit în subunitatea comandată de căpitanul C. Petre, care n-a depus tot timpul eforturile necesare pregătirii și des­fășurării antrenamentelor la instruc­ția focului. Ca urmare, plutonul lui n-a fost admis la două ședințe de tragere în poligon, fiind nepregătit Comuniștii au analizat cu simț de răspundere, în adunarea de dare de seamă periodică, astfel de tendințe ale unor ofițeri, au luat atitudine împotriva lor, și au propus măsuri care să ducă la lichidarea acestor lipsuri subliniind, pe bună dreptate că neglijarea antrenamentelor la in­strucția focului frînează desăvîrșirea deprinderilor de buni trăgători ale militarilor Procesul de formare a viitorilor gradați — perfecți executanți, buni metodiști, excelenți comandanți — trebuie să decurgă ca un tot unitar. In noua etapă însă, o greutate tot mai mare va trebui să cadă pe pre­gătirea lor în calitate de comandanți. Instruirea militarilor care urmează să fie rulați a doua zi la comanda grupelor, pregătirea tuturor în ve­derea participării la aplicațiile tac­tice ca ajutori ai comandanților de grupe în subunitățile de origine, sti­mularea și generalizarea oricărei inițiative menite să contribuie la formarea unor destoinici coman­danți de grupe — sînt doar cî­­teva laturi cărora trebuie să li se acorde cea mai mare atenție. Rularea la comanda grupelor pe timpul exer­cițiilor tactice de front și mai ales pe timpul exercițiilor tactice întrunite va trebui să urmărească ca scop principal tocmai formarea calităților și deprinderilor necesare unui bun comandant de grupă. Paralel cu formarea deprinderilor trainice privind conducerea grupelor în luptă, cu obișnuirea de a formula repede și complet misiunile de luptă, de a conduce focul subunităților, șefii școlilor de gradați și locțiitorii lor politici trebuie să vădească cea mai mare grijă pentru însușirea de către viitorii comandanți de grupe și a ca­lităților necesare ca buni educatori ai subordonaților. Viitorii gradați să fie învățați încă din școală cum tre­buie să desfășoare în mod concret munca de educare a soldaților în spiritul patriotismului socialist, în spiritul dragostei pentru meseria militară și al răspunderii personale pentru­ cauza apărării patriei, astfel, ca ei să-și dedica toate forțele, e­­nergia lor îndeplinirii, ireproșabile a îndatoririlor ostășești. In această direcție este foarte important ca ac­tivitățile politico-culturale care sînt organizate în școală să aibă un con­ținut bogat și variat, legat de ce­rințele educației ostășești, de cerin­țele jurămîntului militar. Activită­țile educative să fie totdeauna te­meinic pregătite pentru ca ele să servească ca model viitorilor coman­danți de grupe. Ridicarea calității instrucției în șco­­lile de gradați se poate face numai pe temeiul unei ordini interioare stricte și al unei discipline militare ferme, pe temeiul unei exigențe me­reu sporite. In școala de gradați din care face parte maiorul Gh. Niculescu există o ordine interioară desăvîrșită. A­­ceastă ordine împreună cu baza ma­terială foarte bună ce a fost asigu­rată (săli de studiu, poligon de antrenament pentru instrucția focu­lui, baza sportivă proprie etc.) asi­gură desfășurarea muncii în cele mai bune condiții. Fiecare ofițer, fiecare gradat și viitor comandant de grupă trebuie să aibă de asemenea mereu în aten­ție faptul că atunci cînd există ma­ximă exigență în executarea întoc­mai a programului de pregătire de (Continuare in pag. 3-a) Carnet de corespondent Cu 3 ore și jumătate mai repede Zilele acestea, militar­ii sub­unității dle pionieri comandată de locotenentul Liviu Druhora au obținut un succes important la instrucția de specialitate. Ei au reușit să construiască un adăpost de tip ușor, complet utilat, cu 3 ore și jumătate mai repede de­cd timpul prevăzut de haremuri. Pentru a ne da seama mai bine de gradul d­e­ pregătire a acesto­r militari, să poposim citeva clipe printre ei, să 5-i cunoaștem mai îndeaproape, ...Au trecut mai bine de 2 ore și, jumătate de cînd — la coman­da ofițerului Druhora — pionierii lucrează cu Inc.­i­dore. Fiecare operațiune zmulge broboane de sudoare de pe fețele militarilor. La oricare din ei te uiți vezi vioiciune, siguranță in mișcări, străduința de a termina lucrarea ciz mai repede. Să facem cunoștință cu cițiva dintre ei . Iată-l pe soldatul K. Paul. E cel mai mic de statură din pluton. Citeva șuvițe de păr blond ieșite de sub bonetă s-au arcuit înca­­drîndu-i simetric ochii albaștri, senini. Cînd au fost introduse pa­nourile adăpostului, el a întrecut pe mulți alții mai voinici. Soldatul-fruntaș G­heorghe Bă­­doi este agitatorul plutonului. A­­cum își înzecește eforturile, bă­tătorind primul strat de pămint de deasupra adăpostului. La un­ moment dat, ei observă că solda­tul A. Petre, care lucrează la să­pat pămîntul, dă semne de obo­seală. Se duce la dinsul și-i spune : tu.. Dă-mi mie cazmaua Și bate Apucind cazmaua cu toată pu­terea și iuțeala el aruncă păruții lui. Comandantul plutonului coor­donează operațiunile, controlea­ză calitatea lucrărilor. Din timp in timp se uită la ceas. E mulțu­mit de felul cum lucrează sub­ordonații. Au trecut ore de lucru intens. Lucrarea e pe terminate. Unii mi­litari dau semne de încetineală a ritmului de lucru. Soldatul­­fruntaș Bădoi, agitatorul, ii îm­bărbătează Hai Jnlăvene, hai Dobrei, nu vă dați bătuți... baremul. Ion îndemnurile agitatorului de plu­te reamintește militarilor de angajamentele luate în întrecerea socialistă. Trebuie să dovedească prin fapte că-și cunosc bine spe­cialitatea. Intr-adevăr, aprecierea făcută la bilanț de ofițerul de la eșalo­nul superior a răsplătit eforturile depuse­­ de pionieri. Pentru modul cum s-au comportat, toți mili­tarii plutonului au fost felicitați și recompensați. Ceea ce i-a ajutat pe militarii acestei subunități să reducă ba­remul la jumătate — ca o încu­nunare a etapei specialistului este faptul că-și îndrăgesc spe­cialitatea, cunosc în bune condi­­țiuni materialul cu care lucrează, respectă ordinea succesiunii o­­perațiunilor. Maior P­ JITARb Pe ogoarele gospodăriilor agricole de stat In numeroase gospodării agricole de stat din trus­turile București, Călărași, Roșiori, Brăila, Craiova și altele se desfășoară cu toate mijloacele recoltarea griu­lui. Folosind pe lingă combine și windrowerele pentru recoltarea in două faze, gospodăriile agricole de stat au strîns în numai două zile griul de pe mai mult de 10 000 ha. In unele unități, cum ar fi G.AS. I. L. Ca­­ragiale, Belciugatele și Toporu, s-a recoltat griul de pe o treime din suprafața cultivată. îndată după recoltare se transportă cerealele la ba­zele de recepționare, se balotează paiele și se execută arăturile de vară. In zilele următoare, pe măsură ce griul ajunge în stadiul optim de recoltare, și gospodă­riile agricole de stat din alte trusturi vor începe cu toate mijloacele strîngerea recoltei. (Agerpres) La invitația ministrului apărării al U.R.S.S. o delegație a Ministerului forțelor Armate ale R. P. Române face o vizită în Uniunea Sovietică Luni dimineața a părăsit Capitala, îndreptându-se spre Moscova, o de­legație militară romînă, în frunte cu general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate ale R. P. Romîne, care la invitația ministrului apărării al U.R.S.S., mareșal R. I. Malinovski, va face o vizită în Uniunea Sovietică. In aceeași zi delegația a sosit la Moscova. Pe aeroportul Șeremetievo, în întâmpinarea oaspeților au fost prezenți ministrul apărării al U.R.S.S., mareșal al Uniunii Sovietice R. S. Malinovski, mareșal al Uniunii So­vietice R. A. Greciko, mareșali și generali ai armatei sovietice. A fost prezent, de asemenea, Nicolae Gum­ă, ambasadorul R. P. Romîne la Mos­cova. Generalul de armată Leontin Sălăjan, împreună cu mareșalul R. I. Malinovski au trecut în revistă compania de onoare. După sosire, delegația militară ro­­mână a făcut o vizită ministrului apărării al U.R.S.S. Mareșalul Ma­linovski a oferit o masă în cinstea oaspeților militari romîni.­ ­Anenires Pe aeroportul Băneasa, la ple­carea delegației Ministerului Forțe­lor Armate ale R. P. Romîne Foto: I. MARINOF Cunoștințe temeinice de specialitate Recent, în subuni­tatea în care mun­cește căpitanul T. Andrian s-a desfășu­rat un concurs pe tema: „Să ne cunoaș­tem avionul pe care zburăm“, la care au participat toți elevii subunității. Dornici de a se prezenta cu­ mai bine la concurs, elevii au restudiat a­­mănunțit fiecare a­gregat al motorului, situațiile speciale ivi­te in zbor, precum și rezolvarea lor, carac­teristicile și perfor­manțele de zbor ale avionului etc. In disputa care avut loc între echi­­­paje, cei mai bine pregătiți s-au dovedit elevii din patrula co­mandată de maiorul I. Fundulea. Ei au o­­cupat locul I. Printre cei care au dat răs­punsuri clare și bine documentate se nu­mără și elevii capo­rali V. Ilie, M. Băli­­lescu și I. Matiș. Elev caporal P. BlNA La aruncarea grenadei Zilele acestea, în poligonul din unitatea noastră s-a executat o șe­dință de aruncare a grenadei de mină. De aproape patru ani de cînd căpitanul Ion Condurat se află la comanda compa­niei, subunitatea a urcat treap­tă cu treaptă pe drumul greu al succesului. Comandantul și sub­ordonații săi nu au considerat ni­ciodată o anume izbîndă ca sfîrșit al eforturilor, ci ca o temelie a succeselor viitoare, ca punct de plecare spre noi realizări. In a­­ceasta constă explicația liniei ferm ascendente a subunității. Cu doi, trei ani în urmă, com­pania se mîndrea cu un număr însemnat de militari de frunte și grupe subunități de frunte. Anul trecut acest titlu a fost acordat tuturor grupelor, plutoanelor și companiei. In prezent, peste 75 la sută din militarii companiei sînt purtători ai insignei. Și, spune co­mandantul, nu va trece mult pînă cînd compania își va confirma tit­lul. Calificativul „foarte bine", obținut la trageri în cadrul in­specției, nu e singura dovadă. Os­tașii dobîndesc succese evidente la toate categoriile de instrucție, sînt disciplinați, poartă cu dem­nitate și cinstesc prin fapte uni­forma de ostaș al Republicii Populare Romîne. De fapt, rezultatele obținute de militarii acestei subunități sînt cele așteptate. Nu puteau și nu trebuiau să fie altele. Pentru că, atît comandantul companiei cît și comandanții plutoanelor sînt membri de partid, iar una din îndatoririle statutare ale comu­niștilor este tocmai obligativitatea de a fi fruntași la locul de mun­că și pildă pentru cei din jur. — Sînt uneori — ne relata că­pitanul Condurat — activități care cer un volum mare de muncă și o încordare deosebită. Lucram cîteodată împreună cu comandanții de plutoane pînă noaptea târziu. Nu l-am văzut însă pe vreunul privindu-și nerăbdător ceasul. Munca îl pasionează pe fiecare deopotrivă. Și, se poate adăuga, fiecare simte răspunderea pentru activi­tatea celorlalți, se bucură, în ega­lă măsură, de succesele acestora ca de ale sale proprii și nu stă în cumpănă cînd e nevoie de dat ajutor. Imbolnăvindu-se, coman­dantul plutonului doi a lipsit des­tul de mult de la instrucție. Cu toate acestea, la inspecție, două din grupele acestui pluton s-au reîntors din poligon cu calificati­vul „bine" și una cu „foarte bi­ne". Rezultatul nu a venit de la sine. El a fost făurit în multe ore de antrenament executat cu compe­tență și exigență, ziua și noaptea. Comandantul plutonului doi, loco­tenentul-major M. Răuță, datorea­ză acest succes și tovarășului său, locotenentul-major N. Corici, care a găsit timp și răbdare să îndru­me și antrenamentul altor militari decât cei pe care îi comandă, să le întregească și perfecționeze pregătirea de luptător. Această atitudine — trăsătură a eticii noi, socialiste — a fost dăltuită zi de zi în conștiința o­­fițerilor, a tuturor gradaților soldaților. Ea stă­ la temelia în­și­chegării grupelor, plutoanelor și companiei în subunități omogene, capabile să îndeplinească misiuni oricît de grele. Ingăduindu-ne o comparație, am putea spune că o subunitate se asemănă cu o mi­nă, în care fiecare deget luat în parte are puteri limitate. Strînse în pumn, ele alcătuiesc însă mare forță de izbire. Plutoanele și o compania încă nu pot forma o subunitate bine închegată dacă o urmare a unei pregătiri diferite elementele care le compun in Căpitan T. MARGINEANU (Continuare în pag. 3-a) Avînd la bază o temeinică pregă­tire teoretică și un antrenament sus­ținut, militarii au îndeplinit cu suc­ces cerințele ședinței. Astfel, 90 la sută din militarii plutonului doi au obținut calificativul „foarte bine“. Caporalii I. Stancu, P. Botezatu, sol­dații E. Gal și C. Badin s-au dove­dit cei mai bine pregătiți. Soldat S. CONSTANTINOVICI Mereu mai bine Prin orașele și patriei „Bun pentru recolta 1963“ Echipele de muncitori de la secția revizie va­goane C.F.R.­Pitești se străduiesc să pună la dispoziția unităților a­­gricole socialiste un nu­măr cît mai mare de va­goane pentru transportul de cereale. Pînă acum ei au pus inscripția „Bun pentru recolta 1963" pe mai mult de 400 de vagoane. Cu aceeași intensitate muncesc și mecanicii din unitățile de transporturi auto. Ei au și pregătit 400 camioane și 150 re­morci. Pentru efectuarea reparațiilor curente în timpul transporturilor, autobuzele au luat mă­suri ca fiecare coloana de mașini să fie însoțita de cîte o echipă de me­canici. Recoltarea orzului la G.A.S. „Mihai Viteazu", raionul Giurgiu, regiunea București. In clișeu : Aspect din timpul recoltării. Foto: AGERPRES Succesele siderurgiștilor hunedoreni Folosind rațional capacitatea de producție a cuptoarelor, reducînd durata de încărcare și de elabo­rare a șarjelor, oțelarii de la Hu­nedoara au obținut în acest an, în medie, zilnic pe fiecare tip de vatră, cu 6,5 la sută mai mult oțel special decit în anul trecut, cu un consum mai mic de elec­trozi, energie electrică și alte materiale. Prețul de cost al oțe­lului elaborat a fost redus cu 14 lei de tonă față de cel plani­ficat Pentru sporirea productivității agregatelor la laminoare s-a in­trodus metoda de tăiere a pro­­filelor de oțel, cu două grupuri de fierăstraie, s-a ridicat regimul termic al cuptoarelor cu propul­sie, creîndu-se posibilitatea în­călzirii unei cantități mai mari de metal. Ca urmare, laminatorii de aici au dat în primele 6 luni peste plan o cantitate de lami­nare egală cu metalul necesar pentru fabricarea a 5 700 de tractoare și au realizat însemnate economii Operativitate și conștiinciozitate în muncă O comisie medicală a eșa­lonului superior a inspectat, pe linie sanitară, unitatea unde muncește maiorul St. Ioan. Comisia a verificat condițiile de trai și starea sanitară a militarilor, precum și modul de ținere a evidenței celor care nece­sită un control și tratament periodic. Cu acest prilej s-a constatat că per­sonalul ce încadrează punctul medi­cal,­în frunte cu locotenentul-major I. Ardeleanu, au bune cunoștințe de specialitate, acordă o asistență medi­cală corespunzătoare. De exemplu, locotenentul-major Ardeleanu se de­plasează lunar și ori de câte ori este nevoie la pichete, unde, pe lângă a­­cordarea asistenței medicale, ține lecții de educație sanitară pe teme ca : „Prevenirea bolilor mai frec­vente în perioada de vară", „Ajuto­rul și autoajutorul în caz de rănire, înec sau insolație" etc. Un fapt semnificativ menționat de comisia eșalonului superior este și cel al operativității cu care intervine locotenentul-major Ardeleanu atunci cînd constată apariția unei boli a­­cute. Așa a procedat cu două cazuri de abdomene acute, care au fost re­zolvate de urgență, fapt ce a făcut ca cei doi militari să fie operați ime­diat, iar timpul de spitalizare să fie redus Comisia a apreciat starea sanitară a unității ca fiind foarte bună, evi­dențiind în mod deosebit pe comu­­­nistul I. Ardeleanu, care dovedește preocupare permanentă pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de trai și sanitare ale militarilor. Maior ȘT. BAȘT/i La Șantierul naval Galați S-a realizat tipizarea operațiilor comune ale procesului de producție a navelor Pentru a stabili cele mai bune condiții tehnice de execuție și o tehnologie unică în construcția na­velor cu caracteristici apropiate și pentru a deschide cîmp larg genera­lizării metodelor avansate și inova­țiilor, un grup de tehnologi de pe Șantierul naval din Galați a realizat tipizarea operațiilor comune ale pro­cesului de producție a navelor. Do­cumentația tehnică cuprinde detalii asupra confecționării și preasam­­blării pieselor, asamblării și sudării blocsecțiilor, montarea pe cală, con­strucția catargelor, montarea capace­lor mecanice, etanșarea corpului de navă etc. Ea a fost folosită pentru prima oară la construcția cargoului de 3 000 tone. Avantajele sînt nume­roase. La operațiile de sudură, ■, de pildă, se realizează economii, prin reducerea consumului de metal, in valoare de 17 000—35 000 lei, iar productivitatea muncii crește cu 0,39 la sută. Se reduc, de asemenea, deformatiile ce erau cauzate de excesul de material de sudură, ma­nopera pentru îndreptarea tablelor și se stabilește un ritm de producție constant. Ca urmare a rezultatelor obținute, constructorii navali extind această metodă la întreaga produc­ție de nave,­­Agerpress Din regiunea Crișana in tabere și colonii : peste 5000 de pionieri și școlari (Prin telefon). In pitoreștile localități Dezna, M­oneasa și Nucet din regiunea Crișana s-au deschis ieri taberele de pio­nieri. Tot in cursul zilei de luni s-au inaugurat și coloniile de copii de la­­ Mo­neasa, Pădurea Nea­gră și Stlna de Vale. Taberele de pio­nieri și coloniile de copii din regiunea Crișana vor găzdui în această vacanță peste 4 600 de șco­lari. De asemenea, alți 650 de pionieri și școlari din această regiune își vor pe­trece o parte a va­canței de vară în ta­berele de pe litora­lul Mării Negre. IOSIF POPA

Next