Apărarea Patriei, septembrie 1963 (Anul 19, nr. 205-229)

1963-09-01 / nr. 205

Pentru patria noastră, Republica Populara Romaino ! ÄAMRAREA PATRIEI hi­n Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 205 (5239) Duminică 1 septembrie 1963 4 PAGINI - 20 BANI Să pregătim temeinic noul an de învățământ militar In aceste zile, în școlile militare superioare de ofițeri, precum și în școlile militare de subofițeri, se des­fășoară o intensă activitate în ve­derea pregătirii noului an de învă­­țămînt. Cadrele de lectori și coman­danți, secțiile de învățămint, comi­tetele de partid pregătesc desfășu­rarea convocărilor ce vor avea loc in cursul acestei luni , este comple­tată și modernizată baza materială a invățămintului. Anul care s-a încheiat nu de mult a marcat succese însemnate în mun­ca școlilor militare. Activitatea de învățămînt și de pregătire a cadrelor s-a desfășurat cu rezultate mai bune ca in trecut. A crescut capacitatea organizatorică a cadrelor, s-a îmbu­nătățit pregătirea tactică și de spe­cialitate, pregătirea metodică-pedago­­gică. Despre ridicarea calității muncii de învățământ vorbește și faptul că la examenele de promovare și absol­vire, la toate școlile, calificativul ge­ner­al obținut este „bine". La Școala militară superioară de ofițeri „N. Bălcescu“ — de pildă — marea majoritate a elevilor de anul III au obținut la stagiu în unități rezultate foarte bune. Succese de sea­mă au înregistrat și elevii artileriști la tragerile directe cu tunul. Trans­­misioniștii anului III au dobindit cu toții calificarea de clasă. La Școala militară superioară de ofițeri de artilerie antiaeriană și ra­­diolocatie sunt realizări importante in ce privește , pregătirea metodică cadrelor didactice. Iar la Școala mili­­­tară superioară de ofițeri de tancuri și auto­calitatea procesului de învă­­țâmint a crescut și datorită amena­jării unor laboratoare pentru disci­plinele tehnico-științifice. Elevii ma­rinari care au executat practica pe nave au corespuns cerințelor în bune condiții. Succesele amintite obligă la deo­sebită grijă și răspundere în pregă­tirile ce se fac pentru noul an de învățămînt. Succesele trebuie dezvol­tate, experiența pozitivă generalizată, iarr lipsurile care au­ mai existat să fie lichidate încă din această perioa­dă de­­ pregătire. Au fost semnalate anul trecut lip­suri in planificare și în mod deo­sebit in îmbinarea armonioasă a di­feritelor discipline a căror însușire se condiționează reciproc. Nu au fost întotdeauna stabilite scopuri de în­­vățămint parțiale pe discipline și pe perioade de timp relativ mai scurte (lunar, pe etape etc.). A lipsit uneori colaborarea între lectori și coman­danții subunităților de elevi. Caracterul practic-aplicativ al in­­vățămintului trebuie întărit continuu. In zilele următoare, vor avea loc in toate școlile convocările metodice, de bilanț și sarcini cu comandanții de subunități de elevi. Acestea sînt primele din seria celor care se vor desfășura in scopul pregătirii temeini­ce a noului an de învățămînt. Scopul principal al tuturor convocărilor este îmbunătățirea continuă a caracteru­lui practic-aplicativ al învățămîntu­­lui, in vederea realizării principalu­lui deziderat care stă în fața insti­tuțiilor militare de învățămînt , de a­i învăța pe elevi — viitorii ofițeri sau subofițeri — ceea ce le este necesar în practica instruirii și edu­cării trupelor, la nivelul cerințelor luptei moderne. In munca de perfecționare a me­todicii predării, accentul să cadă in primul rînd pe acele metode și pro­cedee care au în vedere formarea deprinderilor necesare unui bun co­mandant, instructor și educator al soldaților. Cu prilejul primelor convocări se va analiza activitatea comandanților in anul trecut de învățămînt. Aceste analize nu trebuie să se mărginească la simple constatări, ci să scoată în evidentă atît căile care au dus la ob­ținerea succeselor, cit și cauzele lipsurilor care s-au manifestat în a­­nul trecut. Aceste convocări au de asemenea scopul de a-i orienta pe comandanți în munca ce o vor desfășura în noul an — la nivelul sarcinilor sporite puse în fața școlilor — de a le îm­bogăți pregătirea teoretică și prac­tică, de a le perfecționa cunoștințele și deprinderile la disciplinele pe care le vor preda ei și la cele care sunt chemați să-i ajute pe lectori. Coman­danții de subunități trebuie să fie ajutați cu acest prilej să-și perfec­ționeze pregătirea pentru a fi în mă­sură să îndrume cu competență stu­diul individual al elevilor, să desfă­șoare o muncă științifică de cunoaș­tere a subordonaților și de ajutorare pe­rmanentă a acestora in procesul de învățămînt. In viitorul apropiat vor sosi in școli și elevii anului întîi. Comitete­le de partid, organizațiile de partid și sub conducerea acestora cele de U.T.M., să sprijine îndeplinirea mă­surilor luate de comandanți și șefi, să desfășoare activități politico-edu­cative­­ eficiente în scopul de a-i o­­bișnui ci­ mai repede pe­ viitorii elevi cu atmosfera și viața din școală, pen­tru a le imprima de la început do­rința și hotărîrea de a fi perfect disciplinați și de a-și însuși toate cunoștințele și deprinderile în cele mai bune condițiuni. Sarcinile privind pregătirile noului an de invățămint sînt multiple. Pen­tru rezolvarea lor se organizează o serie de activități. Pe prim plan să stea mereu conținutul acestora, efica­citatea lor. Să nu se cruțe nici un efort pen­tru pregătirea noului an de învăță­­mînt în cele mai bune condițiuni, d­ezășuind astfel ridicarea continuă a calității procesului de învățămînt. Dintr-o garnizoană de aviație Alte grupe și echipaje au primit titlul de frunte in unitatea unde muncește ofițerul C. Lupu se acordă o atenție deose­bită ridicării necontenite a calificării militarilor care deservesc zborul a­­vioanelor Munca plină de elan și conștiincio­zitatea fiecărui militar contribuie la succesele pe care piloții le obțin în executarea misiunilor în aer. Cînd după ore de zbor se întorc la bază, echipajele adresează harnicilor mili­tari din grupele care pregătesc a­­vioanele tradiționalul „Totul a func­ționat, normal“. Aceste cuvinte lapi­dare simbolizează mulțumirea perso­nalului navigant, încrederea piloților în militarii din subunitatea de deser­vire este pe deplin justificată. Dovadă a înaltei pregătiri a aces­tui personal sunt și rezultatele obți­nute la verificarea pentru cucerirea titlului „Subunitate de frunte". Ordi­nul pe unitate nr. 197 consfințește roadele unei munci perseverente pentru ridicarea pe o treaptă superi­oară a pregătirii de luptă, și politice. Au obținut titlul de „Subunitate de frunte“ grupele comandate de ser­genții Gh. Pascu și V. Naidof, pre­cum și echipajele­­ comandate, de lo­­cotenenții-majori Fi. Subașu, P. Dron­eci și P. Oprescu. întregul personal al unității de de­servire este hotărît ca și pe, viitor să muncească cu același elan pentru a contribui astfel prin munca lor la îndeplinirea cu succes a tuturor mi­siunilor de zbor. Maior M. CAMBOZIE Zbor de instrucție Puțin tim­p după aterizarea sondei meteo, executată de ofițerul I. Buhoci, la zebră a inceput o intensă activi­tate specifică zilei de zbor. Pregătite cu minuțiozitate din a­­junul zilei, echipajele primesc din partea comandantului unității ultime­le indicații privind misiunea de zbor pe care o au de executat. De pe pistă se desprinde avionul ai cărui comandant de echipaj este ofițerul O. Sirbu. In raidul de lun­gă durată pe care-l execută va tre­bui să zboare un timp și deasupra mării. Pentru acest zbor piloții sînt solicitați să aplice în practică mul­tiple cunoștințe de navigație radio. Este un examen sever al pregătirii fiecărui membru din echipaj. In răs­timpuri la zebră se fac comunicări asupra modului cum decurge zborul. Ofițerul Sirbu este un pilot încercat. El a executat pînă acum multe mi­siuni in asemenea condiții. Insigna pilot clasa I care-i strălucește pe piept este o confirmare a pregă­tirii sale. Căpitanul A. Șoltuz — de curînd promovat pe acest tip de avion — e­­xecută zbor de instrucție. Cu toate că de puțin timp zboară pe noul tip de avion, a dovedit Înalte­­ calități de bun pilot. El respectă cu stric­tețe disciplina de zbor, ceea ce i-a permis să dobîndească în scurt timp progrese însemnate. Comandantul său apreciază ca pozitivă activitatea a­­cestui pilot. Este o apreciere care îl obligă pe căpitanul Șoltuz să-și per­fecționeze continuu pregătirea sa. ...La zebră se aude din nou . Sunt 413... permiteți aterizarea. Aprob aterizarea.. Cind ultimul avion aterizează, con­ducătorul zborului zimbește mulțumit — Da, au zburat bine. Este o pri­mă concluzie despre toate echipajele care și-au îndeplinit misiunea în a­­ceastă zi de zbor, realizînd sută la sută exercițiile planificate. locotenent VOICU DINCA I .T-iNu^CU* IAȘI I, INIȚIATIVA, CURAJ (Prin telefon). — Militarii feroviari din subunitatea în care muncește căpitanul St. Covaci lucrau pe terasamentul de cale ferată al unei linii ce deservește un șantier. La un moment dat, unul din vagoa­nele încărcate cu balast, in greutate de 60 tone, s-a des­prins din garnitură și a pornit la vale, pe linia liberă, în­­dreptîndu-se, in viteză mereu sporită, spre linia curentă. Din jos venea un tren personal. Dindu-și seama de pericolul ce amenința trenul, soldatul-frun­­taș Gh. Tămăceanu nu a ezi­tat nici o clipă. Aflîndu-se la numai cîțiva metri de acut de schimbare, dînd dovadă de prezență, de spirit, a sărit și a schimbat repede macazul, dirijînd vagonul pe „abătută" Pentru fapta curajoasă inițiativa de care a dat de­și vadă, soldatul­ fruntaș Tămă­ceanu a fost felicitat de or­ganele locale C.F.R. și recom­pensat Căpitan S.­CHIȚII In.număru­l de azi: Colonel Tr. Grozea Realizarea superiorității de foc, cerință de bază în lupta modernă (pag. 2-a) Pe teme militare ex­terne — Colonel inginer N. Catană : Unele as­pecte ale prelucrării ideologice a militarilor armatei engleze (pag. 4-a) Maiorul Simion Fior­ea acordă o deosebită atenție pregătirii ofițerilor subordonați. El ur­mărește ca aceștia să-și însușească temeinice de­prinderi practice de comandanți, să acționeze în aplicații așa cum­ cer regulamentele, cum im­pune lupta modernă. Iată-1, în clișeu, pe timpul unei aplicații tactice. Foto: P. MIHĂIESCU URMAȘII EROULUI EFTIMIE CROITORU Cu aproape 19 ani in urmă, intr-o noap­te cu vint toi­os, am călcat pe podul de pontoane de la Tisalok. La scăpărarea unei țigări am aflat de fapta eroului care avea să pătrundă in legenda și veșnicie. Pulberea­ trupului sl­rlecat de mină că­lătorește și azi pe apele întinse, la fel cum fapta­­ se continuă in memoria urmașilor săi, îndemnând viu la acte de îndrăzneală, inițiativă și spirit creator in munca pentru întărirea patriei socialiste. Tot noaptea, am intrat în unitatea d­e pontonieri care poartă numele eroului. De astă dată era o­­ noapte de vară, cu c­am­panie și livezile grele de roadele pîrguite. Am aflat că aici se mai păstrează grinzi arse de gloanțe, pe care vinilii baionetei a tăiat, in fierberea luptelor, inscripții ce amintesc de Tisalek. Sunt grinzi din podul de pontoane apărat dîrz de pontonierul F­ftimie C­roitoru. Ele au fost martore la jertfa eroului, precum azi sunt martore la faptele demne de înain­tașul lor, ale pontonie­­rilor tineri. In unitate se păstrea­ză chipul viguros și ho­­tărât al pontonierului de la Tisalok și acest semn de pioasă aducere aminte,se află la compania iutii, din care a facut parte cu ani in urmă Eftimie Croitoru. Dar mai pregnantă memoria sa viețu­iește, peste vreme, în realizările urmași­lor. Cu tenacitate, dovedind o permanentă pre­ocupare pentru depășirea haremurilor prin perfecționarea deprinderilor, prin utilizarea unei tehnici superioare, prin îndrăzneala in concepții­lor mai noi și mai avansate, s-a rj­uns ca un pod peste Dunăre, care se realiza in citeva ore, să fie executat intr-un număr­ de minute care nu atinge a treia parte dintr-o oră. Cu transportul materialului cu lot, un pod de pontoane se realizează azi in a­­ceasta unitate cu normele reduse cu peste 00 țoi suta. Aceleași împliniri s-au obținut și in re­ducerea personalului necesar operațiunilor, care uneori a atins un procentaj de 75 la sută. Aceste date summe oglindesc un efort cotidian și consecvent, o strădanie perma­nenta care reflectă curajul răspunderii, atitudine mereu activă pentru creșterea capacității de luptă. Aceste înalte calități morale, specifice at­it ofițerilor cît și mili­tarilor in termen, sunt atribute recunoscu­te ale tovarășilor din unitatea „Eftimie Croitoria"­. Numele căpitanului Ilirșu Gheorgh­e sau al locotenentului-major Stamin Marin sunt binecunoscute pontonierilor. M-a impresionat, de asemenea, in mod deosebit, fapta sergentului Fior Grigore, astăzi comandantul unei grupe fruntașe pe unitate. ...In timpul unei aplicații pe Olt, dato­rită curentului puternic al apei, s-a ob­servat că podul nu ar fi putut fi realizat in timpul prevăzut. Necesita ca încheierea podului să se execute in condifiunile unui curs de apă cu viteză mare. Fiecare clipă era hotărîtoare in această încleștare cu apele năvalnice ale rîului. Orice îndoială, orice ezitare ar fi dus la insucces. Dato­rită condițiunilor obiective dictate de si­tuația mijloacelor de care se dispunea în acel moment dat, exista o singură posi­bilitate care impunea curaj și inițiativă deosebită. Și această soluție temerară a pus-o în aplicare sergentul Fier. S-a aruncat în valurile repezi ale apelor tumultuoase amintind prin gestul său sigur, in lupte cu secundele, de pontonierul de pe malu­rile Tisei. Dacă Eftimie Croitoru ar fi ezi­tat citeva clipe, mina dușmană ar fi lovi podul de pontoane de peste Tisa, pericli­­tînd o întreagă acțiune de luptă. Dacă sergentul Floi Grigore nu s-ar fi arun­cat imediat în apele Ol­tului, aplicația ar fi fost întîrziată și ar fi urmat insuccesul. Pe lunaă ini­țiativă s-a cerut și rapiditate. Nu a fost ușoară lupta cu valurile ne­cruțătoare. Mai intîi sergentul Fior a trebuit să se strecoare printr-un vrrtej, fiind obligat să înoate cu ambele mîini. A ținut priponul strins în dinți. Apa rece și tulbure îi pă­trundea în gură. Il sufoca. Repeziciunea valurilor și biciuia fața. II orbea. Simțea că în ptind contra curentului, forțele ii sie­­iau cu fiecare metru străbătut. In asemenea­­ încleștări un metru parcurs valorează ki­lometri Întregi. Cît a durat lupta cu valurile ? Citeva minute ? Citeva ore ? Nici astăzi sergentul nu poate să și-o reprezinte exact in timp. își amintește doar cei a trecut din bulboană in bulboană, că pripo­nul ii sîngerase bu­zele Dar voința și tenacitatea sergentului Floi au biruit vitregia nemiloasă a apelor dez­lănțuite. Poate in adâncul său, în aceste momente, ardea ca o flacără generatoare de energii nebănuite pilda pontonierului de la Tisalok. Sergentul Fior, epuizat, a ajuns cu pri­­ponii în­­ dinți pe malul opus. Podul a fost construit sub barem. Aplicația a fost în­cununată de reușită deplină. Iată succint fapta sergentului Fior Gri­gore, un pontonier vrednic de această armă. Și despre oameni asemănători am să vă mai scriu : unitatea e plină de rodiii faptelor lor îndrăznețe precum livada de alături e plină de roadele aromate și aurii ale acestui început de toamnă bogată. Colonel NICOLAE TAUTU CARNET DE SCRIITOR INOVATOR și priceput instructor In fața comisiei de inovații a unității, locotenentul-major V. Băr­­bușelu impreună cu 5 militari verifică in practică inovația pe care a realizat-o de curind. Este vorba de o scară cu două corpuri, un corp orizontal și altul vertical folosite la instrucția de specialitate pentru așezarea încărcăturilor de exploziv la grinzi, la paletele de piloți pentru podurile de lemn și la culeie pentru podurile de metal și beton armat. Ofițerul explică modul de lucru pe faze apoi în poligon se fac cîteva exerciții. Rezultatele sunt bune. Comisia hotărăște să se depla­seze la unul „N". Și aici experimentările corespund întru totul scopu­lui propus. Șeful comisiei de Inovații, maiorul C. Ivănescu, apreciază că lucrarea este bună. Dispozitivul se instalează de un comandant de grupă și patru soldați în timp de 5 minute. Folosindu-se de această instalație militarii se pot încadra într-un timp cu 10—12 minute mai scurt decât prevede baremul pentru ope­rațiunea de specialitate respec­tivă. Locotenentul-major Bărbușelu, pe care vi-l prezentăm în fotogra­fia alăturată, este cunoscut în unitate nu numai ca un bun ino­vator, ci și ca un priceput și iscusit instructor și educator. Recent, trei grupe din această subunitate au obținut litiul de traule. Locotenenl-maior M. AVRAM A forat peste plan 26 de sonde Colectivul trustului­­ de explorări geologice din Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei a extins anul acesta forajul cu turbina, metodă care asigură un randament sporit. Ca urmare, viteza de lucru a crescut în cele șapte luni cu 19 la sută. Aceasta i-a ajutat pe muncitorii, teh­nicienii și inginerii trustului să sape în plus față de plan 4 600 ml, adică 26 de sonde. Petroliștii de­ aici au folosit cu suc­ces în activitatea lor și­ alte metode înaintate care au mărit, de aseme­­nea, productivitatea muncii și au contribuit la reducerea prețului cost pe metru forat cu 2,2 la sută de (Agerpres) (Continuare in pag. 3-a) PRIVIND HARTA PATRIE!­R zI­­ pe meleaguri argeșene La fel ca pe întreg cuprinsul țării, și în regiunea Argeș în cei 19 ani de viață nouă s-au scris file ale istoriei socialismului biruitor. Le-au scris și le scriu zi de zi oamenii muncii, bărbați și femei, tineri și vîrstnici , le scriu prin minunatele înfăptuiri ale timpurilor noastre, rea­lizate sub conducerea partidului. In anii regimului democrat-popular, re­giunea Argeș a cunoscut o nouă ti­nerețe, luînd o deosebită dezvoltare în toate domeniile de activitate. In trecut ea era una dintre regiunile rămase în urmă din punct de vedere economic, social-cultural, lipsită a­­proape complet de industrie și cu o agricultură slab dezvoltată. Urmînd neabătut politica leninistă de industrializare socialistă, partidul și guvernul nostru au ținut seama de necesitatea ridicării economice a regiunilor rămase în urmă. Dacă în trecut „industria“ regiunii Argeș era caracterizată de existența cîtorva întreprinderi și mici fabrici — 16 la număr — aparținînd mai ales in­dustriei ușoare, astăzi au fost create noi ramuri ale industriei : industria petrolieră, industria constructoare de mașini, industria chimică , s-au dezvoltat necontenit industria carbo­niferă, forestieră, industria ușoară și alimentară. Numărul întreprinderilor industriale a ajuns la 68. La Cîmpulung-Muscel funcționa o secție mecanică a fabricii I.A.R. Bra­șov care producea lacăte, broaște de uși etc. După naționalizare aici s-au produs primele flagere și primele rin­­juri romînești pentru industria texti­lă. Dotată cu mașini-unelte de înaltă productivitate, Uzina mecanică din Cîmpulung-Muscel realizează astăzi în numai 10 zile volumul producției globale pe tot anul 1950. In general industria constructoare de mașini din regiunea Argeș produce astăzi in­tr-un singur an cît altădată în 25 de ani (1925—1950). Aici pe meleagurile argeșene, ca și în celelalte locuri din țară, clasa muncitoare a spulberat „teoriile" așa-zișilor specialiști de peste ocean care în 1935 susțineau că în Ro­­mînia va seca și ultima picătură de țiței. Au trecut de atunci nu 15 ani, ci 28 ani, și iată că în Rominia socialistă industria petrolieră se află în plin avînt. Regiunea Argeș pe al cărei teritoriu în trecut nu exista măcar o sondă a devenit în ultimii 10 ani o puternică regiune petro­liferă. La Cobia in 1951, prima son­dă a scos la lumina zilei „aur ne­gru“ din pămîntul argeșan. De la un an la altul s-au descoperit noi zăcăminte de țiței și gaze. Industria petrolieră argeșană s-a dezvoltat într-un ritm rapid. Extrac­ția de țiței a crescut în ultimii 10 ani de peste 11 ori. Mii de petro­liști argeșeni luptă cu entuziasm pen­tru a da cu fiecare zi patriei socia­liste țiței tot mai mult și mai bun. In fruntea întrecerii socialiste se mențin brigăzile de petroliști conduse de Ion Vlăsceanu, Cezar Leafu, Du­mitru Melinescu, Vintilă Ursea și alții. In regiunea dealurilor subcarpatice argeșene existau în trecut citeva exploatări carbonifere rudimentare. In anii puterii pop­ulare au fost descoperite și puse în valoare mari zăcăminte de lignit, s-au deschis noi guri de exploatare, minele vechi au fost reutilate. La Godeni, Poenari, Jugur, Berevoești, Schitu-Golești, Bo­­teni, minerii lucrează acum cu unelte și mașini moderne. In abataje pătruns tot mai adtine mecanizarea, o tehnica cea mai modernă , perfora­toare electrice, haveze, cratere, benzi transportoare, mașini de aeraj, pompe pentru reglarea apelor, trolii de mare forță. O dată cu dezvolta­­rea minelor a crescut și numărul minerilor. In anul 1962 erau cu peste 800 la sută mai multi mineri decit în anul 1938. La fiecare gură de ex­ploatare s-au amenajat băi, s-au asigurat condiții noi de asistență sanitară, s-au construit blocuri noi, cluburi, cantine etc. In fiecare din aceste realizări se oglindește grija partidului pentru oamenii muncii, pentru nevoile lor. In anii puterii populare, în regiu­nea Argeș au fost ridicate puternice unități ale industriei chimice. In 1953, la Pitești, a intrat în produc­­ție fabrica de tanan și „Argeșul", unde s-au realizat primele tone de tanin din ț apă. Câțiva ani mai tirziu, pe malul Oltului, lingă Govora, s-au construit Uzinele Sodice Govora. Aici, întregul proces tehnologic e automatizat, mecanizat. Bogată in resurse de materie pri­mă, regiunea Argeș s-a îmbogățit cu noi obiective importante aparți­­nînd economiei forestiere : combina­­­tele de industrializare a lemnului de la Rîmnicul Vîlcea și Pitești (ultimul a intrat în funcțiune la începutul acestui an cu o fabrică de mobilă). Mînuite cu pricepere de muncitori cu o înaltă calificare profesională, mașini din cele mai moderne trans­formă aici lemnul în produse supe­rioare de mare utilitate : mobilă, placaj, furnir, panel etc. au Cu zeci de ani în urmă la Pitești fost fabricate primele țesături. In anul 1962 textiliștii piteșteni au reușit să producă cu aproape 4.000.000 m.p. țesături mai mult față de anul 1959. Pentru a demonstra dezvoltarea impetuoasă a industriei socialiste in regiunea Argeș este suficient să a­­rătăm că față de anul 1950 numă­rul muncitorilor a crescut cu peste 65.000 volumul la sfîrșitul anului 1962, iar producției globale indus­triale de 5 ori. Vorbind despre configurația ac­tuală a industriei, despre tabloul în­­suflețitor al acestor mari prefaceri pe care socialismul le-a înscris în peisajul industrial al regiunii, nu putem să nu vorbim și despre marile perspective ce se deschid și acestei părți a țării prin traducerea in viața a hotărîrilor Congresului al Ill-lea al P.M.R. Noi și importante obiective industriale se află în con­strucție. Intre Cheile Argeșului se construiește o mare hidrocentrală MATEI GHIGIU Vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Argeș Hidrocentrala­­,16 Februarie“ de pe Argeș. Se lucrează la montarea macaralelor pentru turnarea betonului. Foto: AGERPRES

Next