Apărarea Patriei, iulie 1964 (Anul 20, nr. 153-179)
1964-07-01 / nr. 153
★ Pentru patria noastră, Republica Populară Română , apărarea patriei Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XX Nr. 153 (5546) | Miercuri 1 iulie 1964 | 4 PAGINI — 20 BANI se Îndeplinesc angajamentele ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA Subunitatea comandată de locotenentul - major Gh. Cătulescu deține titlul de frunte, dovedește ofițerul conștiinciozitate în instruirea subordonaților, indrumindu-i îndeaproape mai ales la instrucția de specialitate Iată-1 verificînd corectitudinea elementelor de tragere, înregistrate de către unul din militari. Foto : M. POJOGEANV Cercetașia în poligon ...In poligon, subunitatea de cercetare comandată de locotenentulmajor V. Munteanu se pregătește pentru trageri. Se execută o ședință de tragere de luptă cu grupa. Comandantul dă ultimele indicații, începe tragerea. pa Pe poziția de plecare se află gracomandată de caporalul V. Sâlceanu — compusă în întregime din militari de frunte. ...Primele ținte cad din primele serii. Grupa acționează cu hotărâre ; focul precis, executat asupra tuturor obiectivelor care apar, aduce în final grupei calificativul foarte bine. Celelalte grupe nu s-au lăsat mai prejos, astfel că, la sfîrșitul ședinței de tragere, calificativul general al subunității a fost foarte bine. întunericul s-a lăsat de mult. Ir poligon a venit din nou subunitatea de cercetare. Combinînd focul cu mișcarea, executînd cu precizie tragerea asupra țintelor iluminate prin diferite procedee — grupa comandată de caporalul M. Ursu a obținut calificative foarte bune. La fel s-au comportat și militarii celorlalte grupe.’ Este un nou succes pe drumul îndeplinirii angajamentului de a obține titlul de frunte. Locotenent GH. CRETL Instrucția tactică la un nivel superior Acțiuni temeinic organizate și coordonate Intr-o discuție la care luau parte mai mulți ofițeri, un tînăr comandant punea la un moment dat întrebarea dacă, în condițiile noi ale ducerii luptei ofensive, ar mai fi posibilă și necesară executarea simultană a atacului limitei dinaintea apărării de către infanterie și tancuri. „Apărarea, după cu îmi dau eu seama, nu are limită dinainte continuă — spunea ofițerul. Pe de altă parte, infanteria moto și tancurile au viteze de înaintare diferite și ca urmare atacul simultan ar limita inițiativa comandanților?. Această părere era firește greșită. Au fost aduse atunci suficiente argumente care l-au convins pe tânărul comandant că punctul de vedere exprimat nu este cîtuși de puțin just. Este adevărat că, în prezent, baza apărării o constituie punctele de sprijin de pluton și raioanele de companie dispersate de front și în adîncime, cu mari intervale între ele. Densitatea în trupe, armament și tehnică de luptă pe kilometru a scăzut. Corespunzător cu necesitățile dispersării forțelor și mijloacelor a scăzut și densitatea realizată de atacatori. Dar aceasta nu înseamnă că nu mai există o limită dinaintea apărării continuă. Se știe doar că punctele de sprijin și raioanele de apărare se dispun în așa fel încît în fața întregului front al apărării să se creeze o zonă compactă de foc antitanc și contra infanteriei. Intervalele se acoperă, de regulă, cu mijloace de foc care trag de flanc din punctele de sprijin vecine, iar unele intervale se transformă în „pungi de foc“. Deci nu se poate considera că apărarea modernă are „găuri“ și că poate fi ușor înfrîntă. In aplicația tactică cu temă de luptă ofensivă executată cu batalionul de infanterie moto comandat de maiorul Nicolae Sturza, subunitățile părții adverse erau dispuse astfel în teren încît traseul limitei dinaintea apărării era sinuos, făcînd o curbă pronunțată la flancul sting. După cum era fixat aliniamentul de desfășurare pentru atac, subunitățile din eșalonul întîi al batalionului amintit urmau să parcurgă distanțe diferite pînă la limita dinaintea apărării adversarului ; în partea cea mai apropiată erau 600 m, iar în cea mai îndepărtată — aproximativ 1 300 m. Pentru ca subunitățile de infanterie moto, împreună cu tancurile de sprijin nemijlocit, sprijinite îndeaproape de focul artileriei, să poată ataca simultan limita dinaintea apărării, trebuia firește să se ia din timp anumite măsuri. Hotărîrea comandantului de batalion a fost ca momentul plecării subunităților la atac să-l constituie succesiv : ora „C“ — 13 minute pentru infanterie și„G“ — 7 minute pentru tancuri — unde aliniamentul de desfășurare se găsea la distanța maximă, și ora „C“ — 6 minute pentru cele de infanterie și „C“ — 4 minute pentru cele de tancuri — unde aliniamentul de desfășurare se găsea la distanța cea mai apropiată. — Cum justificați această hotărîre ? l-a întrebat pe comandantul de batalion conducătorul aplicației tactice. Acesta a argumentat în felul următor : infanteria în atacul executat pe jos parcurge suta de metri în aproximativ 1 minut (6 km pe oră — și cînd militarii sînt temeinic antrenați chiar 7—8 km pe oră, iar tancurile — în 30 secunde (aproximativ 12 km pe oră) , raportate la distanțele respective s-au obținut cifrele arătate. Cînd s-a trecut practic la execuție, subunitățile de infanterie moto au atacat în același timp cu tancurile limita dinaintea apărării adversarului, pe întregul ei front, fapt ce a făcut ca rezistențele întîlnite să fie scoase din „luptă“ în timpul cel mai scurt. Chiar dacă cu ajutorul armei nucleare se creează breșe largi și adînci în dispozitivul de apărare, nu înseamnă că cei care atacă nu vor întîmpina rezistență și deci pot să înceapă atacul în momente diferite. Acțiunile necoordonate, izolate, ale subunităților pe timpul atacului limitei dinaintea apărării vor fi respinse ușor de adversar cu focul concentrat executat din sectoarele neatacate. Prin urmare atacul trebuie să fie întotdeauna bine organizat, să se execute simultan și cu hotărîre. Locotenent-colonel G. GEORGESCU Sporește numărul specialiștilor de clasă întrecerea socialistă se desfășoară cu avînt și în subunitatea de radiotelegrafiști al cărei comandant este căpitanul A. Simon. Ca rezultat al lui eforturilor întregiicolectiv, aproape toți ostașii anului doi sînt acum specialiști clasa a 2-a. In ce privește pregătirea militarilor de anul întîi, obiectivul ca mai mult de jumătate dintre ei să devină specialiști de clasă va fi cu mult depășit. In momentul de față — ne-a informat comandantul —subunitatea e pe deplin pregătită pentru a candidan succes la obținerea titlului de „Subunitate de frunte". In aceste zile, munca de strucție și educație incăpătat un deosebit a- avuut, fiecare dintre subordonații mei manifestind hotărîrea fermă de a-și îndeplini cut mai bine angajamentele luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. coResp. „Plutonul prietenilor cărții" Cînd a început școala de gradați, în pluton erau doar trei purtători ai insignei „Prieten al cărții“ Dar încă de atunci, organizatorul U.T.M., caporalul grupei Șt. Musteață, consemna în caietul său : „Toți utemiștii s-au angajat să se pregătească pentru a participa la discuțiile finale. Lucrurile nu au fost lăsate să se desfășoare de la sine. Organizatorul grupei, utemiștii care obținuseră deja insigna i-au ajutat pe ceilalți, i-au mobilizat să-și respecte angajamentele luate. Printre cei mai activi în pregătirea pentru discuția finală au fost soldații E. Șorban, I. Capotă, I. Moise și I. Gheorghe. ...Zilele trecute a avut loc o adunare a grupei U.T.M. Organizatorul a subliniat cu acest prilej că angajamentul luat în cinstea zilei de 23 August a fost îndeplinit: toți militarii din pluton sînt purtători ai insignei „Prieten al cărții“ Acest succes se adaugă celorlalte realizări obținute de pluton la instrucție, trageri, aplicații și în celelalte domenii de activitate. Maior T. GHEBERTA Militarii de frunte, mîndria subunităților Caporalul ION NISTOR, militar de frunte, comandant de obuzier, Caporalul GH. VADUVA, militar de frunte, specialist de clasă, comandant grupă radiotelegrafiști. Soldatul V. BOTEZATU, militar de frunte, telefonist Foto: ST. IONESCU Aprecierea cunoștințelor dobîndite Timp de o săptămână, în unitatea unde muncește ofițerul N. Găgiulescu s-au desfășurat verificările pentru obținerea titlului de „Militar de frunte“. Un număr de 65 de militari au cucerit titlul. Toți aceștia au dovedit că au cunoștințe temeinice, că sînt bine instruiți, că merită să poarte pe piept semnul celor mai buni militari. Plutonier V. POPiî Cu prilejul „Zilei învățătorului“ Solemnitatea înmînării unor înalte titluri și ordine Marți, de Ziua învățătorului, a avut loc la Consiliul de Stat solemnitatea înmînării unor înalte titluri și ordine. In marea sală de marmură se aflau învățători și profesori cu o bogată activitate, care au educat numeroase generații, cadre didactice care au contribuit la dezvoltarea învățămîntului în țara noastră Cei prezenți au salutat cu îndelungi și puternice aplauze intrarea în sală a tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, exprimîndu-și sentimentele de dragoste și recunoștință față de partid și guvern. Erau de față tovarășii Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Costin Nădejde, adjunct al ministrului învățămîntului. Se dă citire decretelor privind conferirea titlului de „învățător emerit al Republicii Populare Romîne“, „Profesor emerit al Republicii Populare Romîne“, „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a și „Medalia Muncii“ unor învățători și profesori din învâțămîntul de cultură generală și din învățământul profesional și tehnic. Rind pe rînd, învățători și profesori primesc de la președintele Consiliului de Stat înaltele distincții. Ei mulțumesc în cuvinte emoționante conducerii partidului și statului, personal tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru această înaltă prețuire a activității lor. A luat apoi cuvîntul tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej care, din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri, a felicitat călduros pe învățătorii și profesorii cărora le-au fost conferite distincții. Arătînd că ele exprimă marea prețuire pe care partidul și guvernul o acordă învățătorimii noastre, corpului didactic, tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej a spus : „Cine nu-și amintește cu emoție de învățătorul care i-a pus întîia oară condeiul în mină, i-a învățat să scrie și să citească, îndreptindu-i primii pași pe calea științei de carte. Desigur, părinților le este plăcut să se mîndrească cu copiii lor. Dar acela care duce greul, acela care întâlnește și e chemat să modeleze caractere atît de diferite, firi atît de deosebite, este învățătorul. Partidul și guvernul, care au prețuit întotdeauna activitatea dumneavoastră didactică — a spus în continuare tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej — au convingerea că și în viitor cadrele didactice își vor îndeplini nobila lor misiune : de a pregăti omul de mîine, omul societății socialiste, omul societății comuniste. Nu mă îndoiesc că veți fi la înălțimea acestei misiuni. încă o dată, din toată inima, vă felicit”. învățătorii și profesorii prezenți la solemnitate au primit cu căldură și entuziasm cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Luînd cuvîntul, învățătorul emerit Teodor Boldea, din Galați, a SPUS „Mă uit la șirul lung al celor 40 de ani care au trecut de cînd pășeam pentru prima dată pragul școlii în care urma să lucrez, școală de țară, improvizată, cu pămînt pe jos, avînd doar o singură clasă. Am găsit aici o mină de copii slabi și prost îmbrăcați, dar avînd în ochi licărul inteligenței sănătoase, al dorinței de a învăța carte". Amintind in continuare marile greutăți pe care le întîmpinau odinioară școala și slujitorii ei, vorbitorul a spus : „Astăzi, eu și colegii mei din regiunea Galați, ca și cei de pe întregul cuprins al patriei noastre, lucrăm în condiții cu totul noi. Localuri sănătoase, clase spațioase, laboratoare și atâtea altele ne stau la dispoziție. Asemenea condiții de muncă, precum și condițiile de trai ce ne sunt asigurate prin grija partidului, faptul că astăzi învățătorul se bucură de stimă și apreciere, sporesc elanul și pasiunea sa in îndeplinirea nobilei sale misiuni. Oglindind grija permanentă partidului și guvernului pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale celor ce muncesc, recenta Hotărîre a C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la majorarea salariilor constituie un imbold în munca noastră" „Distincțiile acordate nouă astăzi sunt o dovadă a înaltei aprecieri pe care partidul și guvernul o acordă muncii de făurire a omului nou — a spus în cuvîntul său profesorul emerit Vasile Popeangă, de la Școala pedagogică din Arad. Eu lucrez într-o școală care formează viitori învățători Adeseori în clasă arătăm elevilor noștri câtă deosebire există între munca și viața omului de la catedră în anii noștri față de trecut“. Arăt încă poo 1 fAc-1o fomn T+i /Tin +V+<n +inr»r*îî u,un V.CI uncuuiu KA1.4.J. h ii absolvenți băteau drumurile în căutarea unui post în învățământ și, cînd îl găseau, aveau de luptat cu nenumărate greutăți, vorbitorul spus în continuare : „Astăzi, absolvenții institutelor și școlilor pedagogice au locul asigurat în invățămînt, sînt așteptați în școli cu căldură și dragoste, sînt sprijiniți să muncească și să-și înjghebeze viața în condiții pe care noi, cei mai vîrstnici, în trecut nici nu le-am visat". In încheierea cuvîntului lor, vorbitorii au mulțumit cu căldură partidului, guvernului și personal tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, pentru înalta apreciere, au asigurat în numele celor distinși, ai colegilor lor, că vor munci cu toate forțele pentru a-și îndeplini misiunea încredințată de partid, de a pregăti tineretul chemat să participe la opera măreață de construire a noii societăți, de a-l educa în spiritul dragostei și devotamentului față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului. La sfîrșitul solemnității, conducătorii de partid și de stat au ciocnit un pahar de șampanie cu cei prezenți. In aplauzele entuziaste ale asistenței, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a urat celor distinși sănătate, ani îndelungați de viață, noi succese în munca lor. (Agerpres) In pagina 3-a publicăm lista celor distinși cu înaltele titluri de „învățător Emerit al Republicii Populare Romîne“ și „Profesor Emerit al Republicii Populare Romîne" In timpul solemnității de la Consiliul de Stat STĂPINII MARILOR AGREGATE Congresul al III-lea al partidului a pus în fața siderurgiștilor din țara noastră sarcina de a produce în 190*j circa 2 milioane tone de fontă, 3,3 milioane tone oțel și peste 2 milioane tone laminate. O mare parte din aceste cantități vor trebui să se producă aici, la Hunedoara. De aceea, mobilizați de organizațiile de partid, jurnaliștii, oțelarii, laminatorii se străduiesc să găsească noi și noi căi prin care să poată da patriei metal mai mult și de tot mai bună calitate. Tehnica nouă a pătruns în secțiile combinatului cu pași repezi. In ultimii ani au fost îmbunătățite procedeele tehnologice, au fost modernizate agregatele. Stăpînirea lor deplină a impus în măsură tot mai mare necesitatea ridicării nivelului profesional al colectivului marelui combinat de la Hunedoara. A devenit ceva obișnuit ca la fiecare loc de muncă, în fiecare secție și sector, într-o anumită zi din săptămînă să vezi grupuri de muncitori îndreptîndu-se spre sălile unde maiștri și ingineri cu multă experiență le explică tainele proceselor tehnologice, ajutîndu-i să-și ridice neîncetat pregătirea. împreună fac calcule, discută, scot la iveală alte și alte rezerve pentru sporirea realizărilor. Cursurile de completare a cunoștințelor profesionale, organizate pe lingă fiecare secție a combinatului, sînt frecventate cu regularitate de peste 8 000 de muncitori, din toate meseriile. Lecțiile predate aici sînt strîns legate de necesitățile producției. La furnale, spre exemplu, ele sînt axate pe factorii care concură la sporirea indicilor de utilizare a agregatelor, la sporirea producției de fontă și la reducerea consumului de cocs , la oțelării, pe elaborarea corectă a șarjelor și reducerea procentului de declasare. Cursurile sînt organizate pe meserii și au programme analitice judicios întocmite în funcție de specificul fiecărei secții. Tematicile au fost alcătuite de colective de ingineri și tehnicieni din secțiile respective. Cursurile își desfășoară activitatea pe lingă secții (în sălile de cursuri și, cînd e cazul, la locul de muncă) In unele secții s-a creat necesitatea specializării cadrelor în mînuirea unor agregate de înaltă tehnicitate și efectuarea unor operațiuni mai complexe. In acest scop au fost organizate cursuri de specializare. Intre anii 1961— 1962, ele au cuprins aproape 700 de muncitori în meseriile: fochiști cazane, sudori, lăcătuși, electricieni, laminatori, cuptorari (pentru laminare) și proiectanți. Pentru maiștri au fost organizate lectorate. Aici, cei mai pregătiți ingineri din secții fac expuneri privind organizarea procesului de producție, introducerea tehnicii noi, metodele avansate de muncă. In cadrul lectoratelor, maiștrilor li se dau spre rezolvare anumite probleme ce le ridică necesitățile producției. Asemenea lectorate au fost organizate pe toate secțiile lungă de bază. In ultimii trei ani au urmat diferite cursuri de specializare și de ridicare a calificării profesionale aproape 9 000 de siderurgiști. Printre aceștia se numără și marea majoritate dintre cei 5 000 de absolvenți ai școlii profesionale. Mai mult de 200 muncitori au absolvit în ultimii trei ani școlile de maiștri. Faptul că peste tot se învață, că pe oameni îi frămîntă problemele producției, face ca metodele de muncă și procedeele tehnologice să se îmbunătățească continuu, să apară inițiative din cele mai valoroase roade ale gîndirii colective. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pentru anul în curs, de pildă, jurnaliștii s-au angajat să dea peste plan o cantitate însemnată de fontă și, ceea ce e mai important, să reducă consumul specific de cocs (materia primă cea mai scumpă) cu 10 kg/tonă. Un angajament cit se poate de îndrăzneț, dacă ținem seama că în trecut se consuma cu mult mai mult cocs decît era planificat. Se va putea face aceasta ridicînd temperatura aerului insuflat în furnale, organized bine munca la întrețineri și respectînd întocmai instrucțiunile tehnologice. Trecîndu-se la fapte, s-a început șirul căutărilor. La cursurile de completare a cunoștințelor profesionale, de ridicare a calificării, cu ocazia ședințelor de producție și în diverse alte con ing. GH. COMȘUȚA Continuare în pag. 3-a] Cronică himedoreana Se evacuează o nouă șarja de fontă Foto: AGERPRE&