Apărarea Patriei, iulie 1964 (Anul 20, nr. 153-179)

1964-07-01 / nr. 153

★ Pentru patria noastră, Republica Populară Română , apărarea patriei Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XX Nr. 153 (5546) | Miercuri 1 iulie 1964 | 4 PAGINI — 20 BANI se Îndeplinesc angajamentele ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA Subunitatea co­mandată de loco­tenentul - major Gh. Cătulescu de­ține titlul de frunte, dovedește ofițerul con­știinciozitate în in­struirea subordo­naților, indrumin­­du-i îndeaproape mai ales la in­strucția de specia­litate Iată-1 verificînd corectitudinea ele­mentelor de tra­gere, înregistrate de către unul din militari. Foto : M. POJOGEANV Cercetașia în poligon ...In poligon, subunitatea de cer­cetare comandată de locotenentul­­m­ajor V. Munteanu se pregătește pentru trageri. Se execută o șe­dință de tragere de luptă cu grupa. Comandantul dă ultimele indicații, începe tragerea. pa Pe poziția de plecare se află gra­comandată de caporalul V. Sâlceanu — compusă în întregime din militari de frunte. ...Primele ținte cad din primele serii. Grupa acționează cu hotărâre ; focul precis,­ executat asupra tutu­ror obiectivelor care apar, aduce în final grupei calificativul foarte bine. Celelalte grupe nu s-au lăsat mai prejos, astfel că, la sfîrșitul ședin­ței de tragere, calificativul general al subunității a fost foarte bine. întunericul s-a lăsat de mult. Ir poligon a venit din nou subunita­tea de cercetare. Combinînd focul cu mișcarea, e­­xecutînd cu precizie tragerea asu­pra țintelor iluminate prin diferite procedee — grupa comandată de caporalul M. Ursu a obținut califi­cative foarte bune. La fel s-au comportat și militarii celorlalte gru­pe.’ Este un nou succes pe drumul îndeplinirii angajamentului de a obține titlul de frunte. Locotenent GH. CRETL Instrucția tactică la un nivel superior Acțiuni temeinic organizate și coordonate Intr-o discuție la care luau parte mai mulți ofițeri, un tînăr coman­dant punea la un moment dat întrebarea dacă, în condițiile noi ale ducerii luptei ofen­sive, ar mai fi posibilă și necesară executarea simultană a atacului li­mitei dinainte­a apărării de către infanterie și tancuri. „Apărarea, după cu­ îmi dau eu seama, nu are limită dinainte continuă — spunea ofițerul. Pe de altă parte, infanteria moto și tancurile au vi­teze de înaintare diferite și ca urmare atacul simultan­­ ar limita inițiativa comandanților?. Această părere era firește greșită. Au fost aduse atunci suficiente ar­gumente care l-au­ convins pe tâ­nărul comandant că punctul de ve­dere exprimat nu este cîtuși de pu­țin just. Este adevărat că, în prezent, baza apărării o constituie punctele de sprijin de pluton și raioanele de companie dispersate de front și în adîncime, cu mari intervale între ele. Densitatea în trupe, armament și tehnică de luptă pe kilometru a scăzut. Corespunzător cu necesitățile dispersării forțelor și mijloacelor a scăzut și densitatea realizată de atacatori. Dar aceasta nu înseamnă că nu mai există o limită dinainte­a apărării continuă. Se știe doar că punctele de sprijin și raioanele de apărare se dispun în așa fel încît în fața întregului front al apărării să se creeze o zonă compactă de foc antitanc și contra infanteriei. Intervalele se acoperă, de regulă, cu mijloace de foc care trag de flanc din punctele de sprijin ve­cine, iar unele intervale se trans­formă în „pungi de foc“. Deci nu se poate considera că apărarea mo­dernă are „găuri“ și că poate fi ușor înfrîntă. In aplicația tactică cu temă de luptă ofensivă executată cu bata­lionul de infanterie moto coman­dat de maiorul Nicolae Sturza, sub­unitățile părții adverse erau dis­puse astfel în teren încît traseul li­mitei dinainte­a apărării era sinuos, făcînd o curbă pronunțată la flan­cul sting. După cum era fixat ali­niamentul de desfășurare pentru a­­tac, subunitățile din eșalonul întîi al batalionului amintit urmau să parcurgă distanțe diferite pînă la limita dinainte­a apărării adversa­rului ; în partea cea mai apropiată erau 600 m, iar în cea mai înde­părtată — aproximativ 1 300 m. Pentru ca subunitățile de infante­rie moto, împreună cu tancurile de sprijin­­ nemijlocit, sprijinite înde­aproape de focul artileriei, să poată ataca simultan limita dinainte­a apărării, trebuia firește să se ia din timp anumite măsuri. Hotărîrea comandantului de ba­talion a fost ca momentul plecării subunităților­ la atac să-l constituie succesiv : ora „C“ — 13 minute pentru infanterie și­­„G“ — 7 mi­nute pentru tancuri — unde ali­niamentul de desfășurare se găsea la distanța maximă, și ora „C“ — 6 minute pentru cele de infanterie și „C“ — 4 minute pentru cele de tancuri — unde aliniamentul de desfășurare se găsea la distanța cea mai apropiată. — Cum justificați această hotă­­rîre ? l-a întrebat pe comandantul de batalion conducătorul aplicației tactice. Acesta a argumentat în felul ur­mător : infanteria în atacul execu­tat pe jos parcurge suta de metri în aproximativ 1 minut (6 km pe oră — și cînd militarii sînt temei­nic antrenați chiar 7—8 km pe oră­, iar tancurile — în 30 secunde (a­­proximativ 12 km pe oră) , rapor­tate la distanțele respective s-au obținut cifrele arătate. Cînd s-a trecut practic la execu­ție, subunitățile de infanterie moto au atacat în același timp cu tancu­rile limita dinainte­a apărării ad­versarului, pe întregul ei front, fapt ce a făcut ca rezistențele în­­tîlnite să fie scoase din „luptă“ în timpul cel mai scurt. Chiar dacă cu ajutorul armei nu­cleare se creează breșe largi și a­­dînci în dispozitivul de apărare, nu înseamnă că cei care atacă nu vor întîmpina rezistență și deci pot să înceapă atacul în momente di­ferite. Acțiunile necoordonate, izo­late, ale subunităților pe timpul atacului limitei dinainte­a apărării vor fi respinse ușor de adversar cu focul concentrat executat din sec­toarele neatacate. Prin urmare a­­tacul trebuie să fie întotdeauna bine organizat, să se execute si­multan și cu hotărîre. Locotenent-colonel G. GEORGESCU Sporește numărul specialiștilor de clasă întrecerea socialistă se desfășoară cu avînt și în subunitatea de radiotelegrafiști al cărei comandant este căpitanul A. Simon. Ca rezultat al lui eforturilor întregii­colectiv, aproape toți ostașii anului doi sînt acum specialiști clasa a 2-a. In ce pri­vește pregătirea milita­rilor de anul întîi, o­­biectivul ca mai mult de jumătate dintre ei să devină specialiști de clasă va fi cu mult de­­pășit. In momentul de față — ne-a informat comandantul —subuni­tatea e pe deplin pre­gătit­ă pentru a candi­da­­n­ succes la obține­rea titlului de „Subunita­te de frunte". In aces­te zile, munca de strucție și educație in­căpătat un deosebit a- a­vuut, fiecare dintre sub­ordonații mei manifes­­tind hotărîrea fermă de a-și îndeplini cut mai bine angajamentele lua­te în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eli­berării patriei. coResp. „Plutonul prietenilor cărții" Cînd a început școala de gradați, în pluton e­­rau doar trei purtători ai insignei „Prieten al cărții“ Dar încă de atunci, organizatorul U.T.M., caporalul grupei Șt. Musteață, consemna în caietul său : „Toți ute­­miștii s-au angajat să se pregătească pentru a participa la discuțiile finale. Lucrurile nu au fost lăsate să se desfășoare de la sine. Organizato­rul grupei, utemiștii ca­re obținuseră deja in­signa i-au ajutat pe ceilalți, i-au mobilizat să-și respecte angaja­mentele luate. Printre cei mai activi în pregă­tirea pentru discuția fi­nală au fost soldații E. Șorban, I. Capotă, I. Moise și I. Gheorghe. ...Zilele trecute a a­­vut loc o adunare a gru­pei U.T.M. Organizato­rul a subliniat cu acest prilej că angajamentul luat în cinstea zilei de 23 August a fost înde­plinit: toți militarii din pluton sînt purtători ai insignei „Prieten al cărții“ Acest succes se adau­gă celorlalte realizări obținute de pluton la instrucție, trageri, apli­cații și în celelalte do­menii de activitate. Maior T. GHEBERTA Militarii de frunte, mîndria subunităților Caporalul ION NISTOR, militar de frunte, comandant de obuzier, Caporalul GH. VADUVA, militar de frunte, specialist de clasă, comandant grupă radiotelegrafiști. Soldatul V. BOTEZATU, militar de frunte, telefonist Foto: ST. IONESCU Aprecierea cunoștințelor dobîndite Timp de o săptămână, în unita­tea unde muncește ofițerul N. Gă­­giulescu s-au desfășurat verifică­rile pentru obținerea titlului de „Militar de frunte“. Un număr de 65 de militari au cucerit titlul. Toți aceștia au dovedit că au cunoștințe temeinice, că sînt bine instruiți, că merită să poarte pe piept semnul celor mai buni mili­tari. Plutonier V. POPiî Cu prilejul „Zilei învățătorului“ Solemnitatea înmînării unor înalte titluri și ordine Marți, de Ziua învățătorului, a avut loc la Consiliul de Stat so­lemnitatea înmînării unor înalte titluri și ordine. In marea sală de marmură se aflau învățători și pro­fesori cu o bogată activitate, care au educat numeroase generații, cadre didactice care au contribuit la dez­voltarea învățămîntului în țara noastră Cei prezenți au salutat cu înde­lungi și puternice aplauze intrarea în sală a tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Mau­rer, Emil Bodnăraș, Leonte Răutu, Ștefan Voitec­, exprimîndu-și sen­timentele de dragoste și recunoș­tință față de partid și guvern. Erau de față tovarășii Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ștefan Bălan, ministrul învă­țămîntului, Costin Nădejde, adjunct al ministrului învățămîntului. Se dă citire decretelor privind conferirea titlului de „învățător emerit al Republicii Populare Ro­­mîne“, „Profesor emerit al Republi­cii Populare Romîne“, „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a și „Medalia Muncii“ unor învățători și profe­sori din învâțămîntul de cultură generală și din învățământul profe­sional și tehnic. Rind pe rînd, învă­țători și profesori primesc de la președintele Consiliului de Stat înal­tele distincții. Ei mulțumesc în cu­vinte emoționante conducerii parti­dului și statului, personal tovară­șului Gheorghe Gheorghiu-Dej pen­tru această înaltă prețuire a acti­vității lor. A luat apoi cuvîntul tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej care, din partea Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Romîn, a Con­siliului de Stat și a Consiliului de­­ Miniștri, a felicitat călduros pe în­vățătorii și profesorii cărora le-au fost conferite distincții. Ară­­tînd că ele exprimă marea pre­țuire pe care partidul și guvernul o acordă învățătorimii noastre, cor­pului didactic, tovarășul Gh. Gheor­ghiu-Dej a spus : „Cine nu-și a­­mintește cu emoție de învățătorul care i-a pus întîia oară condeiul în mină, i-a învățat să scrie și să citească, îndreptindu-i primii pași pe calea științei de carte. Desigur, părinților le este plăcut să se mîn­­drească cu copiii lor. Dar acela care duce greul, acela care întâl­nește și e chemat să modeleze ca­ractere atît de diferite,­ firi atît­ de deosebite, este învățătorul. Parti­dul și guvernul, care au prețuit întotdeauna activitatea dumnea­voastră didactică — a spus în con­tinuare tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej — au convingerea că și în vi­itor cadrele didactice își vor înde­plini nobila lor misiune : de a pre­găti omul de mîine, omul societă­ții socialiste, omul societății comu­niste. Nu mă îndoiesc că veți fi la înălțimea acestei misiuni. încă o dată, din toată inima, vă felicit”. învățătorii și profesorii prezenți la solemnitate au primit cu căldu­ră și entuziasm cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Luînd cuvîntul, învățătorul eme­rit Teodor Boldea, din Galați, a SPUS „Mă uit la șirul lung al celor 40 de ani care au trecut de cînd pășeam pentru prima dată pra­gul școlii în care urma să lucrez, școală de țară, improvizată, cu pămînt pe jos, avînd doar o singură clasă. Am găsit aici o mină de copii slabi și prost îmbrăcați, dar avînd în ochi licărul inteli­genței sănătoase, al dorinței de a învăța carte". Amintind in continuare marile greutăți pe care le întîmpinau odi­nioară școala și slujitorii ei, vorbi­torul a spus : „Astăzi, eu și colegii mei din regiunea Ga­lați, ca și cei de pe între­gul cuprins al patriei noastre, lucrăm în condiții cu totul noi. Lo­caluri sănătoase, clase spațioase, la­boratoare și atâtea altele ne stau la dispoziție. Asemenea condiții de muncă, precum și condițiile de trai ce ne sunt asigurate prin grija partidului, faptul că astăzi învă­țătorul se bucură de stimă și apre­ciere, sporesc elanul și pasiunea sa in îndeplinirea nobilei sale misiuni. Oglindind grija permanentă partidului și guvernului pentru îm­­­bunătățirea condițiilor de viață ale celor ce muncesc, recenta Hotărîre a C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la majorarea salariilor constituie un imbold în munca noastră" „Distincțiile acordate nouă astăzi sunt o dovadă a înaltei aprecieri pe care partidul și guvernul o acordă muncii de făurire a omului nou — a spus în cuvîntul său profesorul emerit Vasile Popeangă, de­ la Școala pedagogică din Arad. Eu lucrez­­ în­­tr-o școală care formează viitori în­vățători Adeseori în clasă arătăm elevilor noștri câtă deosebire există între munca și viața omului de la catedră în anii noștri față de trecut“. Ară­t încă po­o 1 f­A­c-1­o fo­mn T+i /­Tin +­V+<n +inr»r*îî u,un V.CI un­cuuiu KA1.4.J. h ii absolvenți băteau drumurile în cău­tarea unui post în învățământ și, cînd îl găseau, aveau de luptat cu nenumărate greutăți, vorbitorul spus în continuare : „Astăzi, absol­­­venții institutelor și școlilor pedagogice au locul asigurat în invățămînt, sînt așteptați în școli cu căldură și dragoste, sînt spri­jiniți să muncească și să-și înjghe­beze viața în condiții pe care noi, cei mai vîrstnici, în trecut nici nu le-am visat". In încheierea cuvîntului lor, vor­bitorii au mulțumit cu căldură partidului, guvernului și personal tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, pentru înalta apreciere, au asigurat în numele celor distinși, ai colegilor lor, că vor munci cu toate forțele pentru a-și îndeplini misiu­nea încredințată de partid, de a pre­găti tineretul chemat să participe la opera măreață de construire a noii societăți, de a-l educa în spi­ritul dragostei și devotamentului față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului. La sfîrșitul solemnității, condu­cătorii de partid și de stat au ciocnit un pahar de șampanie cu cei prezenți. In aplauzele entuzias­te ale asistenței, tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej a urat celor distinși sănătate, ani îndelungați de viață, noi succese în munca lor. (Agerpres) In pagina 3-a publicăm lista celor distinși cu înaltele titluri de „învățător Emerit al Republicii Populare Romîne“ și „Profesor Emerit al Repu­blicii Populare Romîne" In timpul solemnității de la Consiliul de Stat STĂPINII MARILOR AGREGATE Congresul al III-lea al parti­dului a pus în fața sid­erurgiști­­lor din țara noastră sarcina de a produce în 190*j circa 2 mi­lioane tone de fontă, 3,3 milioane tone oțel și peste 2 milioane tone laminate. O mare parte din aceste cantități vor trebui să se pro­ducă aici, la Hunedoara. De a­­ceea, mobilizați de organizațiile de partid, jurnaliștii, oțelarii, la­­minatorii se străduiesc să gă­sească noi și noi căi prin care să poată da patriei metal mai mult și de tot mai bună calitate. Tehnica nouă a pătruns în secțiile combina­tului cu pași re­pezi. In ultimii ani au fost îm­bunătățite procedeele tehnologi­ce, au fost modernizate agregate­le. Stăpînirea lor deplină a im­pus în măsură tot mai mare ne­cesitatea ridicării nivelului pro­fesional al colectivului marelui combinat de la Hunedoara. A devenit ceva obișnuit ca la fiecare loc de muncă, în fiecare secție și sector, într-o anumită zi din săptămînă să vezi gru­puri de muncitori îndreptîndu-se spre sălile unde maiștri și ingi­neri cu multă experiență le ex­plică tainele proceselor tehnolo­gice, ajutîndu-i să-și ridice ne­încetat pregătirea. împreună fac calcule, discută, scot la iveală alte și alte rezerve pentru spo­rirea realizărilor. Cursurile de completare a cu­noștințelor profesionale, organi­zate pe lingă fiecare secție a combinatului, sînt frecventate cu regularitate de peste 8 000 de muncitori, din toate meseriile. Lecțiile predate aici sînt strîns legate de necesitățile producției. La furnale, spre exemplu, ele sînt axate pe factorii care con­cură la sporirea indicilor­­ de uti­lizare a agregatelor, la sporirea producției de fontă și la redu­cerea consumului de cocs , la o­­țelării, pe elaborarea corectă a șarjelor și reducerea procentului de declasare. Cursurile sînt or­ganizate pe meserii și au program­me analitice judicios întocmite în funcție de specificul fiecărei secții. Tematicile au fost alcă­tuite de colective de ingineri și tehnicieni din secțiile respective. Cursurile își desfășoară activi­tatea pe lingă secții (în sălile de cursuri și, cînd e cazul, la locul de muncă) In unele secții s-a creat necesi­tatea specializării cadrelor în mînuirea unor agregate de înaltă tehnicitate și efectuarea unor o­­perațiuni mai complexe. In acest scop au fost organizate cursuri de specializare. Intre anii 1961— 1962, ele au cuprins aproape 700 de muncitori în meseriile: fochiști cazane, sudori, lăcătuși, electri­cieni, laminatori, cuptorari (pen­tru laminare) și proiectanți. Pentru maiștri au fost organi­zate lectorate. Aici, cei mai pre­gătiți ingineri din secții fac ex­puneri privind organizarea pro­cesului de producție, introducerea tehnicii noi, metodele avansate de muncă. In cadrul lectorate­lor, maiștrilor li se dau spre re­zolvare anumite probleme ce le ridică necesitățile producției. A­­semenea lectorate au fost orga­nizate pe toate secțiile lungă de bază. In ultimii trei ani au urmat diferite cursuri de specializare și de ridicare a calificării profe­sionale aproape 9 000 de siderur­­giști. Printre a­ceștia se numără și marea majori­tate dintre cei 5 000 de absol­venți ai școlii pro­fesionale. Mai mult de 200 mun­citori au absolvit în ultimii trei ani școlile de maiștri. Faptul că peste tot se învață, că pe oa­meni îi frămîn­­tă problemele producției, face ca metodele de muncă și proce­deele tehnologice să se îmbunătă­țească continuu, să apară inițiative din cele mai valoroase­­ roade ale gîndirii colective. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pentru anul în curs, de pildă, jurnaliștii s-au angajat să d­ea peste plan o can­titate însemnată de fontă și, ceea ce e mai important, să reducă consumul specific de cocs (mate­ria primă cea mai scumpă) cu 10 kg/tonă. Un angajament cit se poate de îndrăzneț, dacă ținem seama că în trecut se consuma cu mult mai mult cocs decît era planificat. Se va putea face a­ceasta ridicînd temperatura aeru­lui insuflat în furnale, organi­zed bine munca la întrețineri și respectînd întocmai instrucțiunile tehnologice. Trecînd­u-se la fapte, s-a în­ceput șirul căutărilor. La cursu­rile de completare a cunoștințe­lor profesionale, de ridicare a ca­lificării, cu ocazia ședințelor de producție și în diverse alte con­ ing. GH. COMȘUȚA­ ­ Continuare în pag. 3-a] Cronică himedoreana Se evacuează o nouă șarja de fontă Foto: AGERPRE&

Next