Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 26-52)

1969-07-02 / nr. 26

4k PENTRU PATRIA fc­OASTRA, REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA! „ _ Æfl? EKEK «fc ■ ■ ■ Nr. 26 (5968) #Apararea patriei -17 jSpT­wtl ® TM 3 PAGINI,— 1 10) * ^ ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Activitate rodnică . Bilanțul făcut în subunitățile în care muncesc maiorii Al. Mugu­­lescu și Fl. Roșu arată, în cifre, ast­fel : în subunitatea maiorului Al. Mugulescu 67 la sută din militarii din ciclul întîi au devenit specia­liști clasa a 3-a ; din ciclul doi toți au devenit specialiști de clasă, din­tre care 30 la sută specialiști clasa a 3-a, iar 70 la sută specialiști clasa a 2-a. Toți operatorii radioreleu din ci­clul întîi sînt specialiști clasa a 3-a iar dintre cei din ciclul doi, 60 la sută sînt specialiști clasa a 3-a, iar 40 la sută, clasa a 2-a. In același timp , ne scrie pluto­nierul V. Popa — a cucerit titlul „subunitate de frunte“ plutonul co­mandat de locotenentul-major Mir­­cea Gherghe și 14 echipaje. Zilele trecute companiilor co­mandate de ofițerii I. Sîntimbrea­­nu, C. Mărunțelu și M. Luca le-ai fost înmînate diplomele de subuni­tăți de frunte, ne informează loco­­tenent-colonel FI. Burtan. La încheierea ciclului de instruc­ție a mai fost acordat titlul de subunitate de frunte plutoanelor comandate de : locotenenții S. Gro­­șcanu, C. Păvăloiu, C. Rusacov, S Czieger, de sergenții-majori V. Nea­­gu, I. Ene, precum și unui număr de 40 de grupe comandate de cei mai buni gradați.­­Militarii din unitatea noastră — ne informează maiorul Gr. To­loacă — și-au depășit angajamentul luat în cinstea celor două evenimente deosebite din viața poporului nostru Zilele trecute, s-a raportat marii unități că angajamentul de a depăși planul de producție la construcția de drumuri și poduri cu 100 000 lei a fost în trecut, obținîndu-se o pro­ducție — peste cea planificată în valoare de 259 880 lei. S-au evidențiat, în mod deosebit, subunitățile comandate de căpitanii Mihai Cojocaru, Aurel Căpraru, E­­mil Mureșan și sergentul Constan­tin Sandovici.­ ­ CONFIRES AL PARTIDULUI PUTERNIC ENTUZIASM ÎN INTIMPINAREAL CONGRESULUI T­Xl AL X-LEA AL PARTIDULUI Amplu program de dezvoltare a bazei energetice a țării In cadrul industrializării socialiste a țării, un loc important revine ra­murii energiei electrice, care a cu­noscut în ultimii 25 de ani o evo­luție cu ritmuri din cele mai ri­dicate din lume. înainte de 23 August 1944, in­dustria energiei electrice din țara noastră era o ramură industrială slab dezvoltată. In decurs de 54 de ani, de la punerea în funcțiune a primei centrale electrice (1884] pipă în anul 1938, puterea instalată în centralele electrice din România a ajuns la numai 501 MW. Energia electrică se producea în condiții neeconomice, prin combus­tibili superiori care puteau fi folosiți în condițiuni mai avantajoase în alte ramuri industriale. Mai puțin de 1 la sută din totalul potențialului hi­droenergetic­ al țării era exploatat de centralele hidroelectrice. Electri­ficarea rurală era ca și inexistentă­­ din 13 000 de sate, în 1945 numai în 483 localități rurale era introdusă lumina electrică. Promovind cu consecvență poli­tica sa marxist-leninistă de făurire a unei economii moderne pe baza industrializării socialiste, Partidul Comunist Român a acordat și a­­cordă o atenție deosebită creșterii continue a resurselor energetice primare și a producției de energie electrică, în avans față de dezvol­tarea celorlalte ramuri — ceea ce prezintă o importanță esențială. Ca urmare, în anii construcției socia­liste energetica s-a dezvoltat în mod continuu, în ritmuri superioare, a­­jungind să satisfacă în bune con­dițiuni necesarul de energie elec­trică solicitat de diferite categorii de consumatori. In perioada 1950—1965, producția de energie electrică a țării a cres­cut de cca. 8 ori. In această pe­rioadă au intrat în funcțiune cen­tralele electrice Doicești, Borzești, Paroșeni, Sîngiorgiu etc. Rețelele electrice de transport și distribuție au fost dezvoltate, realizîndu-se tot­odată sistemul energetic național pe întreg teritoriul țării. Hotărîrile Congresului al IX-lea au avut o mare importanță pentru dezvoltarea în ritm susținut a elec­trificării. In lumina acestor hotă­­rîri, în primii trei ani ai actualului plan cincinal s-au dat în funcțiune mai bine de două treimi din pu­terea de 4000 MW prevăzută a fi instalată în centralele electrice, ur­­mînd ca pînă în 1970 să se reali­zeze întreaga putere prevăzută. A fost continuată consecvent orienta­rea de concentrare a puterii insta­late în centrale mari, folosind gru­puri cu puteri unitare din ce în ce mai ridicate, care prezintă mari a­­vantaje economice atît din punct Ing. NICOLAE ARMENCOIU adjunct al ministrului energiei electrice de vedere al investițiilor specifice, cit și al cheltuielilor de exploatare In prezent ponderea centralelor mici — sub 10 MW — a scăzut sub 11 la sută, peste două treimi din puterea totală instalată azi în țară fiind în centrale mai mari de 100 MW. Este de menționat că în anul 1968, prin montarea celui de al doilea grup de 315 MW în cen­trala termoelectrică de la Craiova puterea acestei centrale a ajuns la aproape un milion de kW, la ni­velul prevederilor Directivelor Con­gresului al IX-lea al partidului. Datorită faptului că potențialu­l hidroenergetic al țării este limitat iar folosirea sa necesită investiții și durate de realizare mai mari, în structura centralelor electrice pon­derea cea mai mare o au centra­lele termoelectrice. Potrivit politicii generale de utilizare eficientă a po­tențialului energetic național, în producerea electricității prin astfel de centrale s-a pus accentul pe folosirea combustibililor de calitate inferioară. In felul acesta, combus­tibilii superiori pot fi utilizați mai rațional prin adîncirea gradului de prelucrare industrială. Ridicarea producției de energie electrică are loc în condițiile creș­terii continue a eficienței activității economice a întreprinderilor elec­­troenergetice. Dotarea noilor cen­trale cu grupuri cu puteri unitare mari, cu cazane ce produc abur cu parametri de presiune și tempera­tură înalți a permis reducerea apre­ciabilă a consumului specific de combustibil. Dacă în anul 1955 pen­tru producerea a 1000 kWh se fo­loseau 723 kg combustibil conven­țional, în 1965 indicele de consum a scăzut la 407 kg, iar în acest an la 354 kg. Mărirea eficienței în uti­lizarea instalațiilor producătoare­­ de electricitate a fost posibilă și prin extinderea producerii combinate de energie electrică și căldură prin termoficare. Paralel cu puterea instalată în centrale, în ultimii trei ani a con­tinuat procesul de dezvoltare și mo­dernizare a rețelelor pentru trans­portul și distribuția energiei elec­trice și termice. In această perioa­dă, sistemul energetic național fost interconectat cu sistemele ener­­­getice ale unor țări vecine. Sarcini mari revin ramurii ener­giei electrice în 1969, cînd produc­ția de energie electrică va ajunge la 31 miliarde kWh, corespunzătoa­re ritmului sp<>­ , de folosire a aces­teia în toate ramurile în agricultură și pentru industriale, nevoile populației. In acest an, producția de energie electrică pe locuitor va atinge circa 1560 kWh iar lungimea liniilor de 110-400 kW peste 10 000 km. La sfîrșitul anului 1969, numă­rul satelor electrificate va crește la 9 770, adică 74,3 la sută din numă­rul localităților rurale. In scopul realizării nivelului de producție sta­bilit se vor da în exploatare, in 1969, grupuri energetice cu o putere tota­lă de 650 MW. Concomitent cu aceasta, vor continua lucrările pe celelalte mari șantiere energetice de la Porțile de Fier, Lotru și se vor face pregătiri pentru începerea exe­cuției unor obiective energetice noi care urmează să intre în funcțiune în anii următori. Pe aceeași linie ascendentă, pro­iectul de Directive ale Congresului (Continuare în pag. a V-a) Inițiativele călăuzesc spre rezultate maxime împreună cu întregul popor, cu toți militarii, personalul unității noa­stre a luat cunoștință cu adîncă bucurie și firească mîndrie patrio­tică de conținutul documentelor ce vor fi supuse Congresului al X-lea al P.C.R. In unitate s-au studiat, se studiază și se va continua aprofun­darea Tezelor Comitetului Central, a proiectului de Directive privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltării e­­conomiei­­ naționale pe perioada 1976—1980. Ele ne înfățișează o ima­gine cuprinzătoare a minunatelor în­făptuiri spre care partidul ne-a con­dus ferm, cu înțelepciune, precum și jaloanele riguros științifice ale as­censiunii națiunii noastre socialiste pe noi trepte de civilizație și pro­gres, constituind documente progra­matice de excepțională valoare teo­retică și practică. Neprețuitul tezaur de idei sinteti­zate în documentele partidului cons­tituie și pentru armată îndreptarul luminos al îndeplinirii sarcinilor care ne stau în față. In cele ce urmează mă voi referi îndeosebi la iniția­tivă, trăsătură a stilului de muncă asupra căreia se insistă în mod deo­sebit în Tezele Comitetului Central. In unitatea noastră de transmisiuni, inițiativa este încurajată, mani­festarea acestei calități fiind consi­derată de către comandantul unită­ții și locțiitorii lui, de comitetul de partid și statul major drept una din expresiile vii ale conștiinței politice ridicate a militarilor, dovada năzuin­ței lor fierbinți de a-și închi­na patriei întreaga lor capa­citate. Experiența ne-a arătat că la dezvoltarea spiritului de inițiativă a contribuit mult studierea atentă a propunerilor și Sugestiilor, faptul că au fost puse la îndemînă cele necesare experimentelor, folo­­sindu-se în acest sens toate posibili­tățile­­ interne și cerîndu-se, cînd a fost cazul, sprijinul eșaloanelor su­perioare. Altă cale de stimulare a spiritului creator­ constă în aplicarea operativă a inițiativelor pozitive și explicarea în amănunt a cauzelor care fac inacceptabile alte soluții. Ur­marea faptului că se creează condi­ții prielnice pentru dezvoltarea­ ini­țiativei o vom ilustra prin cîteva exemple directe dintre cele mai re­cente. In prezent, se aplică în viață nu­meroase propuneri prețioase făcute de comuniști în adunările organiza­țiilor de bază de partid sau cu alte prilejuri, însușite de comanda uni-Colonel I. HOARA (Continuare în pag. a lil-aj Vizita în țara noastră a delegației m­a­m H militare ungare condusă de general-colonel Czinege Lajos In timpul primirii la tovarășul Nicolae Ceaușescu PRIMIREA LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit duminică la amiază delega­ția militară ungară, condusă de general-colonel Czinege Lajos, mem­bru supleant al Biroului Poli­tic al C.C. al P.M.S.U., ministrul apărării R. P. Ungare, care se află în vizită în țara noastră. La primire au luat parte Iosif Banc, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, Vasile Patilineț, secretar al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Ioniță, ministrul Forțelor Armate, general-colonel Mihai Burcă, ad­junct al ministrului Forțelor Ar­mate. A participat, de asemenea, Jozsef Vince, ambasadorul R. P. Ungare la București. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească, au fost evidențiate relațiile prietenești dintre cele două partide și țări, dintre armatele României și Ungariei, subliniin­­du-se dorința comună de a se dez­volta spre binele celor două po­poare, al cauzei socialismului și păcii. La invitația generalului-colonel Ion Ioniță, membru al C.C. al P.C.R., ministrul Forțelor Arma­te ale Republicii Socialiste Româ­nia, vineri dimineața a sosit în Ca­pitală o delegație militară ungară, condusă de general-colonel Czinege Lajos, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., minis­trul apărării Republicii Populare Ungare, care face o vizită în țara noastră. Oaspeții au fost întîmpinați pe aeroportul Băneasa, de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R, vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Vasile Patilineț, secretar al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Ioniță, ministrul Forțelor Armate, Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, Ion Stănescu, președintele Consiliului Securității Statului, ge­neral-colonel Ion Gheorghe, prim adjunct al ministrului Forțelor Ar­mate și șeful Marelui Stat Major, general-locotenent I. Coman și ge­­neral-colonel M. Burcă, adjuncți ai ministrului Forțelor Armate, Ion Cos­­ma, prim-vicepreședinte al Consiliu­lui popular municipal al Capitalei, reprezentanți ai conducerii Ministe­rului Afacerilor Externe, generali și ofițeri superiori. Au fost prezenți Jozsef Vince, am­basadorul R.P. Ungare la București, membri ai ambasadei, precum și a­­tașați militari acreditați în țara noastră. In aceeași zi, general-colonel Czi­nege Lajos și persoanele care-l în­soțesc au făcut o vizită protocolară la Ministerul Forțelor Armate. Apoi, oaspeții au depus coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei și la Monumentul eroilor sovietici și au vizitat Muzeul de istorie a partidu­lui comunist, a mișcării revoluțio­nare și democratice din România. Seara, general-colonel Ion Ioniță, ministrul Forțelor Armate ale Re­publicii Socialiste România, a oferit o recepție. Sâmbăta, delegația militară unga­ră a vizitat o unitate mecanizată din Capitală. Aici, oaspeții au fost in­formați asupra tradițiilor de luptă ale unității și au avut posibilitatea Locotenent-colonel VIRGIL POPESCU (Continuare în pag. a Vli­ o; PERFECȚIONAREA INSTRUCȚIEI— UN PROCES CONTINUU Personalul armatei noastre continuă cu avînt sporit munca de pregătire de luptă și politică în noul ciclu de instrucție. Marile evenimente care se apropie, cel de al X-lea Congres­ al Partidului Comunist Român și a 25-a aniversare a eliberării României de sub jugul fascist amplifică spiritul de emulație al tuturor militarilor, ho­­tărîrea lor fermă, ostășească de a ex­prima, prin fapte exemplare, acordul deplin și atașamentul total față de politica internă și externă a partidu­lui nostru, politică realistă și clarvă­zătoare profund științifică. Tezele C.C. al P.C.R. pentru Con­gresul al X-lea subliniază că „In concordanță cu linia stabilită de Con­gresul al IX-lea și Conferința Na­țională, partidul și statul vor asigura in continuare Întărirea capacității de apărare a țării, pregătirea militară și politică corespunzătoare a forțelor ar­mate — scut de nădejde al cuceriri­lor noastre socialiste, al muncii paș­nice a poporului, al independenței și libertății patriei", îndeplinind neabătut cerințele puse în fața armatei de către conducerea de partid și­ de stat, personalul for­țelor noastre armate obține realizări importante în întreaga activitate, in ridicarea capacității de luptă a sub­unităților, unităților și marilor uni­tăți. Rezultate bune și foarte bune — superioare tuturor acelora din tre­cut — confirmate la inspecțiile M.F.A și la alte activități importante din acest ciclu, reflectă eficiența mereu sporită a activității comandanților și locțiitorilor lor, a statelor majore, organelor și organizațiilor de partid. Eficiența aplicării­­ hotărîte a princi­piilor directoare privind perfecționa­rea conducerii și organizării muncii stabilite de partid s-au materializat în manifestarea mai largă a inițiati­vei, îmbunătățirea continuă a stilului și metodelor de muncă. Organizarea superioară a pregătirii de luptă politice la toate eșaloanele, conduce­și rea și îndrumarea competentă a pro­cesului viu și complex de instruire și educare de către comandanți și ajutoarele lor, disciplina și ordinea General-locotenent STERIAN TTRCA riguroasă din unități și subunități, răspunderea și exigența manifestată statornic de ofițeri, maiștri militari și subofițeri, perseverența și dragos­tea de a se instrui cu temeinicie do­vedite de gradați și soldați, au consti­tuit și vor constitui și în viitor fac­tori determinanți ai succeselor. Perfecționarea organizării și con­ducerii instrucției este un proces continuu, care nu poate fi conside­rat încheiat. In condițiile actuale de instruire, planificarea judicioasă, științifică muncii din unități și subunități ave­a o însemnătate deosebită. Fundamen­tată pe sarcinile trasate armatei de partid și guvern, de ordinele ministru­lui Forțelor Armate, pe experiența ciclurilor anterioare, precum și pe realitățile specifice din fiecare unitate și unitate, planificarea mare co­respunzătoare a pregătirii de luptă și politice asigură o instruire și edu­care a trupelor la un nivel calitativ superior. In prezent comandanții de toate treptele au atribuțiuni largi — și im­plicit mari răspunderi — în stabilirea activităților. Manifestind întreaga competență, autoritate și inițiativă in planificarea pregătirii de luptă și po­litice, eșalonul superior să nu se sub­stituie sau să îngusteze inițiativa eșalonului subordonat. Eșalonul su­perior planifică numai activitățile pe care le conduce direct, cele pe care le desfășoară mai multe unități (sub­unități) folosind aceeași bază mate­rială de instrucție (poligon, tanco­­drom, teren de instrucție, săli de spe­cialitate etc.), cele la care se urmă­rește atingerea unui scop comun, sau care necesită o coordonare — pentru a nu se suprapune. Orice activitate preconizată a fi (Continuare în pag. a II-a) ANUL XW în inimi — patria și partidul ClNTECE COMUNISTE În luna august din anul acesta, an de bogate și mărețe împli­niri, istoria va consemna cu li­tere de aur unul din momentele de fericită coincidență pentru po­porul român : ținerea Congresu­lui al X-lea al Partidului Comu­nist Român în preajma glorioasei aniversări a celor 25 de ani de libertate. Alături de întregul popor, și în cadrul aceluiași fierbinte și ne­mărginit entuziasm, scriitorii din țara noastră — vîrstnici sau ti­neri, consacrați sau debutanți, — vor avea prilejul să-și manifeste talentul încă o dată, cu solemni­tate și pregnanță, întîmpinînd cu opere noi cele două mari eveni­mente la care vor lua curînd parte. În ceea ce mă privește, apar VICTOR TALBURE țin generației acelor scriitori care și-au făcut drum în publicistica literara acum un sfert de veac. Aveam pe atunci vîrsta celor mai tineri poeți de azi, aflați încă pe băncile școlilor, dar, spre deose­bire de aceștia, examenul de ma­turitate în fața vieții noi l-am dat nu în săli spațioase și conforta­bile, ci în tranșeele celui de-al doilea război mondial, pe fron­tul antifascist, acolo unde, la che­marea patriei, ne-am dus, îm­­brăcînd uniforma militară mult înainte de termen. Generația mea a stat, așa cum spune Mihu Dragomir, „în mijlocul genezei", în vifozele și în răscru­cile lumii, a trăit împreună cu întreg poporul marile prefaceri pe care astăzi Tezele Comitetu­lui Central al partidului se înfă­țișează într-o admirabilă sinteză. Cîntecele noastre, născute în vîlvătaia insurecției și a revolu­ției socialiste, nu puteau fi decît revoluționare, scrise pe patul puș­tilor, în răgazul dintre două lupte, iar mai tîrziu, pe marile șantiere ale muncii voluntare pentru re­construcția tării, ele nu puteau avea alt mesaj decît acela pe care il scandau mulțimile descă­tușate, la mitingurile din piețele publice. Poeții generației mele au fost și au rămas credincioși idealului pentru care au luptat nu numai cu condeiul, dar și cu arma, întreaga istorie a literaturii a­cestui popor ne demonstrează că de la începuturi și pînă azi, de la Văcăreștii faimosului testament al cinstirei de patrie și al creș­terii limbii românești, tot ce a fost flamură în poezia noastră, a făcut poezie politică. Spiritul militant al poeziei po­litice străbate întreaga evoluție ascendentă a poeziei române, prefigurîndu-și culmile de Ic E­­minescu la Arghezi, el nefiind singur, dar fundamental. Convins de acest adevăr am adunat cîntecele scrise în aceas­tă perioadă de luptă într-o cule­gere selectiva, al cărei titlu, „Vioara roșie", este și titlul pri­mului meu volum. Și pentru că ultima mea carte, cuprinzînd în ea rodul unui sfert de veac de activitate poetică, a apărut în preajma glorioasei a­­niversâri a unui sfert de veac de cînd, sub înțeleapta și încercata conducere a partidului comuniști­lor, poporul nostru e liber și suie pe culmile civilizației, aș vrea ca toți cititorii mei să aibă prilejul să spună că fiecare rînd al cârjii e scris de un poet co­munist.

Next