Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 26-52)

1970-11-25 / nr. 47

■ PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA! ANUL XXVI ^ am­m H­H­Bi Nr­ 47­­6 ° 40 A'tfriAizs.'ZS. .­r-^­­ ■b­r ~ Tt'" - ' Bl fSăă Æi 8­99i Rk 9'A. flBSBMBk £$& Bk B B «R­B­B .nr^om ->r uniriiDnic itm­ wmmpararea uainei -ilP^niW fie va VPW va ^PB nai gggfSpr­­'sss^mra an wm mm m mm apare saptaminal H ■ ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA 8 PAGIN­A 1 LE" DUPĂ ALEGEREA NOILOR ORGANE CONDUCĂTOARE DE PARTID In centrul atenției. _______________________ _ î # INSTRUIREA LOR TEMEINICĂ Se apropie de sfîrșit adunările si confe­rințele pentru dări de seamă și alegeri din organizațiile de partid. Expresie a aplică­rii consecvente a principiilor statutare, ele au adus o substanțială contribuție la crește­rea rolului și influenței organizațiilor de partid, la dezvoltarea democrației interne, la întărirea răspunderii tuturor comuniștilor pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Aprecierea că nimic nu rămîne în afara sferei de preocupări a organizațiilor de par­tid își are argumentarea în adevăruri in­contestabile. Adunările și conferințele pen­tru dări de seamă și alegeri au făcut o cu­prinzătoare analiză a modului cum au mun­cit organele conducătoare, comuniștii pentru aplicarea in viață a sarcinilor desprinse din hotăririle Congresului al X-lea al P.C.R., ale plenarelor care au urmat, din cuvîn­­tările secretarului general al partidului — tovarășul Nicolae Ceaușescu. A fost supusă unei analize profunde, combative contribu­ția organelor și organizațiilor de partid la mobilizarea personalului Forțelor Armate pentru îndeplinirea sarcinii trasate de Coman­dantul suprem privind obținerea calificati­vului bine de către fiecare unitate, s-au tras învățăminte pentru viitor pornind de la ideea că această sarcină rămîne mereu ac­tuală. Ancorate în realitățile vieții din unități și comandamente, hotăririle adoptate dau o perspectivă clară muncii, înfățișează direc­țiile principale spre care trebuie îndreptate în viitor eforturile comuniștilor. Hotărîtoare este de acum munca politico-organizatorică pentru traducerea în viață a tot ceea ce s-a stabilit cu acest prilej, mobilizarea tuturor forțelor și energiilor pentru ridicarea pe trepte tot mai înalte a rolului organelor și organizațiilor de partid, creșterea influentei lor in toate domeniile activității militare, astfel ca la aniversarea semicentenarului partidului ele să se prezinte mai puternice, mai viguroase decît oricînd. Dînd o binemeritată apreciere modului cum au muncit în perioada anterioară, adu­nările și conferințele au reales în organele conducătoare un număr însemnat de comu­niști, în același timp, au fost aleși în noile organe conducătoare de partid și mulți alți tovarăși care prin muncă și comportare au dovedit că merită această mare încredere. Conținutul și eficiența activității viitoare depinde nemijlocit de competența organe­lor conducătoare nou alese, de priceperea lor de a folosi cele mai adecvate forme și metode de muncă pentru rezolvarea sarci­nilor, de dinamismul și inițiativa cu care vor acționa în activitatea de zi cu zi. Rezultă de aici răspunderea cu care consiliile poli­tice de la toate eșaloanele, comitetele de partid trebuie să privească problema instrui­rii temeinice și multilaterale a organelor conducătoare de partid nou alese, care se de­tașează, în momentul de față, ca o sarcină de stringentă actualitate, în lumina Instrucțiunilor C.C. al P.C.R. Secretariatul Consiliului politic superior al Forțelor Armate a stabilit ca în armată in­struirea noilor organe conducătoare de par­tid să se desfășoare eșalonat, între 10 de­cembrie 1970 și 20 ianuarie 1971. Sub aspect organizatoric, al răspunderilor nemijlocite, instruirea se va desfășura astfel : la consi­liile politice ale marilor unități (similare) vor fi convocați pentru 3—4 zile secretarii comitetelor de partid și locțiitorii lor, se­cretarii birourilor organizațiilor de bază direct subordonate și locțiitorii lor ; la co­mitetele de partid de la regimente (similare), vor fi instruiți, timp de 2—3 zile, membrii comitetelor de partid, ai birourilor organi­zațiilor de bază precum și organizatorii gru­pelor­­ de­­ partid și locțiitorii acestora; la organizațiile de bază de partid direct subor­donate consiliilor politice vor fi instruiți membrii birourilor organizațiilor de bază, organizatorii grupelor de partid și locțiitorii acestora — timp de 6—8 ore, eșalonate în 1—2 zile, în afara programului de instruc­ție ; la comitetele de partid (consiliile poli­tice) din instituțiile militare de invatamint vor­ fi instruiți — timp de 8—10 ore, eșalo­nate în­­ 2—3 zile, în afara programului de învățămînt — membrii birourilor organiza­țiilor de bază, organizatorii grupelor de par­tid și locțiitorii acestora. Atît la consiliile po­litice, cit și la comitetele de partid care or­ganizează instruirea noilor organe conducă­toare vor participa și activiștii din apara­tul acestor organe. Instruirea membrilor comitetelor de partid, a birourilor organizațiilor de bază, a orga­nizatorilor grupelor de partid și locțiitorilor acestora din direcțiile centrale, comanda­mentele de armată și de armă se va face de către comitetele de partid respective, timp de 8—10 ore, eșalonate în 2—3 zile, în afara programului, în ce privește instruirea orga­nelor conducătoare din unitățile și subuni­tățile de grăniceri, construcții, căi ferate, drumuri, cele care lucrează în ture etc. — a­cea­sta se poate organiza, în raport cu po­sibilitățile și condițiile specifice, și în tim­pul programului avînd aprobarea coman­danților. Desigur eficiența acestei instruiri este con­diționată direct de conținutul ce i se asi­gură. Stabilirea tematicii convocărilor, în raport cu nevoile reale, cu specificul fiecărui dome­niu de activitate a fost lăsată la latitudinea consiliilor politice și comitetelor de partid, ceea ce sporește bineînțeles și mai mult răs­punderea acestora pentru instruirea organe­lor alese, în mod firesc această acțiune re­prezintă un prilej de orientare a organelor conducătoare asupra sarcinilor principale ce le revin în actualul ciclu de instrucție, de înarmare a lor cu acele forme și metode concrete de muncă menite să dea un plus de forță și eficiență muncii ideologice în scopul înarmării întregului personal cu concepția materialist-dialectică despre lume și­ ­ Continuare in vag. a ///-ai Citifi in pag. a ll-a: PREGĂTIREA MILITARILOR CA BUNI TRĂGĂTORI -PE O TRAIECTORIE OPTIMĂ REZULTATELE LA TRAGERI SE HOTĂRĂSC IN POLIGOANELE DE ANTRENAMENT Raicti’s ..Apărării patriei41 I M. mproc r­ lT^RA SCRIITORI DESPRE OSTAȘI Un mare scriitor observa, încă de pe la nceputul secolului, că oamenii moderni au un fel de stinghereală atunci cind sunt puși in împrejurarea de a rosti cuvinte odinioară solemne și aproape sacre. Și totuși, există noțiuni nobile, care au trecut intacte de-a lungul veacurilor, păs­­trându-și o puritate de loc. Nu le poți rosti ÎN JURUL DRAPELULUI, așa cum se­­ adună viața în jurul inimii HORIA LOVINESCU fără să-ți simți buzele arse de pecetea lor. Zilele acestea o nouă pădure tinără a ță­rii noastre va pronunța jurămîntul militar. Aici nu mai e loc pentru nici un fel de filozofie sceptică a cuvîntului. Căci jură­­mintul militar nu e o convenție verbală, ci o realitate de viață și de moarte. In uniformă, adunați în jurul drapelului așa cum se adună viața in jurul inimii, mii de tineri se vor lega prin jurâmint în fața țării. Iar în clipa aceea, țara va înceta să mai fie o reprezentare geografic­ă și senti­mentală. Uriașă prezență vie, maternă, dar neînduplecată, evocată prin jurămînt, ea va privi pe fiecare dintre acești tineri drept în ochi. Și ce poate fi mai nemaipomenit de frumos, decît să găsești în tine puterea, dă­ruirea și curățenia de a susține o asemenea privire. Clipă unică, in care individul își asumă dintr-o dată răspunderea pentru tre­cut și viitor, pentru memoria străbunilor și soarta copiilor nenăscuți încă, pentru ape și munți, pentru toată agoniseala materială și spirituală a poporului nostru, pentru viața lui nouă, socialistă, făurită cu atâtea sacrifi­cii și eroism sub conducerea clarvăzătoare a partidului: clipă unică în care ne legăm ca jurămîntul acesta atît de mare să-l aco­perim și garantăm, dacă va fi nevoie, chiar cu ceea ce avem mai prețios , viața noastră. Și în care — ca răsplată — această viață își capătă supremul ei rost și noblețea cea mai înaltă. „Soarta“ țintei este pecetluită.. Foto : ST. IONESCU VIZITA DELEGAȚIEI DE PARTID SI GUVERNAMENTALE ROMANE, CONDUSA DE TOVARĂȘUL MAE CEAUSESCU, IN R.P. BULGARIA Intre 18 si 21 noiembrie 1970, o delegație de partid și guverna­mentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, la in­vitația Comitetului Central al Parti­dului Comunist Bulgar, a Prezidiului Marii Adunări Naționale și a Con­siliului de Miniștri al R.P. Bulgaria a făcut o vizită oficială în țara so­cialistă vecină și prietenă, înalții oaspeți români s-au bucurat în R. P. Bulgaria de o primire căl­duroasă, cordială, expresie a priete­niei frățești, tradiționale dintre po­poarele, partidele și țările noastre. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republi­ca Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația de partid și guvernamen­tală română a vizitat orașele Botev­­grad și Vrața, s-a întîlnit­ cu oame­nii muncii și cu reprezentanți ai or­ganelor locale de partid și de stat, a purtat convorbiri oficiale cu con­ducătorii de partid și de stat bulgari, a luat cunoștință de realizările po­porului bulgar în construcția socia­lismului, de succesele obținute, sub conducerea Partidului Comunist Bul­gar, în dezvoltarea economiei, știin­ței și culturii, în ridicarea nivelului de trai, a făcut cunoscute izbînzile pe care poporul român le dobîndește, sub conducerea Partidului Comunist Român, în făurirea societății socia­liste multilateral dezvoltate, întreaga vizită, manifestările pe care le-a prilejuit au constituit o contribuție remarcabilă: la întărirea prieteniei româno-bulgare, la cauză păcii și socialismului. După semnarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală româno-bulgar ENGELS ȘI TEORIA MILITARĂ CONTEMPORANĂ în cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea a 150 de ani de la nașterea lui Friedrich Engels, zilele acestea, la Academia militară a avut loc o masă rotundă, care a abordat, din perspectivă contemporană, principa­lele aspecte ale operei militare teoretice a ilustrului gîn­­ditor și dascăl al proletariatului. La această dezbatere și-au dat concursul : general de armată ION TUTOVEA­­NU, comandantul Academiei militare, general-locotenent STELIAN STAICU, general-maior ION ȘUTA, general-maior dr. ing. IOAN ANGHELOIU, general-maior CONSTANTIN BURADA, general-maior GHEORGHE SAVA, colonel MI­­HAI ARSÎNTESCU, colonel TRAIAN GROZEA, colonel dr. CORNEUU SOARE, colonel dr. ROMUL DUMA, întrucît discuțiile purtate au pus în lumină idei și preocupări de interes mai larg pentru înțelegerea proble­melor actuale ale teoriei militare, ale practicii de instruire și educare a trupelor, ziarul le reproduce. O OPERĂ-O PERSPECTIVĂ MASA ROTUNDĂ ORGANIZATĂ LA ACADEMIA MILITARĂ In cuvîntul introductiv generalul de armată ION TUTOVEANU s-a referit­ la unele criterii de valori­ficare a moștenirii militare a lui Engels, în noile condiții istorice subliniind faptul că ea își păstrează întreaga actualitate, împreună cu Marx — a spus vor­bitorul — Engels a lăsat mișcării revoluționare o moștenire bogată, o vastă operă teoretică în cadrul că­reia un loc important îl ocupă pro­blemele teoriei militare. Pentru a­­cest domeniu, Engels a manifestat un interes deosebit, considerîndu-l drept una din specialitățile sale. încă din tinerețe, el a studiat lu­crările lui Clausewitz, Jomini, Blü­cher, Gneisenau și ale altor gîndi­­tori militari, a urmărit cu atenție campaniile militare ale vremii, dez­voltarea armamentului și tehnicii de luptă, a strategiei și tacticii. Opera militară a lui Engels cuprin­de peste 80 de scrieri, cu privire la problemele războiului și armatei, dintre care 20 reprezintă studii și lucrări ample de teorie și istorie militară. Astăzi, din perspectiva istoriei, se poate afirma cu deplin temei că Friedrich Engels a deschis un drum nou în studiul problemelor militare, elaborînd bazele teoretice și metodologice ale unei cercetări întemeiate pe concepția materialist­­dialectică despre lume, opusă idea­lismului, metafizicii, dogmatismu­lui, capabilă să ofere concluzii via­bile pentru înțelegerea evoluției atît de complexe a fenomenelor luptei armate. Tocmai datorită unor ase­menea trăsături, creația teoretică a lui Engels își afirmă prezența vi­guroasă în contemporaneitate, exer­cită o uriașă influență asupra gîn­­dirii militare. Desigur, problemele cu care ne confruntăm astăzi în domeniul științei și artei militare sînt altele decît cele din vremea lui Engels. Cunoașterea și rezolvarea lor nu e cu putință printr-o raportare me­canică la opera acestuia. La abor­darea creatoare a fenomenului mi­litar actual, ne obligă înseși carac­terul, natura materialismului dia­lectic și istoric, ne îndeamnă în­treaga orientare politică și ideolo­gică a Partidului Comunist Român, care transpune cu clarviziune, realitatea concretă, specifică, a ță­rn­rii noastre adevărurile generale ale marxism-leninismului. Citiți in pag. a V-a rezumatul dezbaterilor purtate CHENAR AICI ESTE LOCUL MEU ! Locotenentul DUMITRU DIMIANU — Nu știu dacă tocmai despre mine e nimerit să scrieți la această rubrică. Am citit portretele apărute pină acum și cred că nu pot aspira la un loc in „Chenar“. Sînt tinăr, am absolvit abia de doi ani școala militară, n-am des­tulă experiență... — .. .Aveți 23 de ani, v-ați născut în comuna Ro­bești, județul Buzău, cind erați mic ați fost un copil rău. — .. .Bu am fost un bă­iat cuminte. Nu am ieșit din cuvîntul mamei decît o dată. Eram prea fraged la minte ca să-mi dau sea­ma că opt copii se cresc greu. A trebuit să muncesc de mic. La 14 ani am vrut să plec la Buzău să mă înscriu la liceu și pentru că nu aveam bani m-am dus la un vecin care avea să-i dea mamei 100 de lei, i-am luat și am fugit. Mi-a părut rău, dar n-aveam ce face. Atunci am văzut pen­tru prima dată un oraș ! — In care nu v-a plăcut să rămâneți. Locotenent-major P. BANA (Continuare în pas. a Il-a)

Next