Argus, ianuarie 1929 (Anul 20, nr. 4716-4739)

1929-01-02 / nr. 4716

Carburatorul SOLEX Complectează automobilul omului de afaceri, doritor de a nu-și pierde timpul ș i a nu-fi strica liniștea Echipat cu un SOLEX auto­mobilul d-v. va sosi tot­deauna la timp S. E. R. I. A. S. A. (fHi Ing. Ch. Monttot) Bucur«#*, Sir. «.ral Fio. «acu, 11 Tatalon 33*|#« i. ,A.A­J\' y\ A­yo-L %,­ .... (Industria produselor de cafea­­­­ din România Rolul ei, social şi economic yV y, yv yv y*, ,**, Importanţei acestei ramuri spe­ciale a industriei alimentare i se atribue un rol mult mai însem­nat în alimentaţia maselor popu­lare, decât aşa cum noţiunea „Surogat de cafea“ e interpre­­ttă adeseori în cercurile insufi-JT Marca registrator cient iniţiate mulţi oameni având un anumit prejudiciu con­tra tuturor produselor denumite pe scurt „surogate”. Câteodată s’a stăruit în acest prejudiciu până la punctul de a se vorbi de contrafaceri şi imitaţiuni. Abia în ultimele dece­nii s’a format în spiritul pu­blic, o convingere mai apropiată de realitate, nu numai în cercu­rile consumatorilor, ci şi în cele ştiinţifice şi anume, că din ma­terii prime bune şi sănătoase, cari servesc şi la alimentaţia oa­menilor, se pot fabrica produse speciale de adausuri şi înlocui­toare de cafea, cari sunt che­mate să joace un rol destul de însemnat în domeniul alimenta­ţiei populare. Luxul de a întrebuinţa cafea boabe, pură şi scumpă, nu şi-i poate permite azi ori­ce consu­mator, astfel că prin surogatele ce se fabrică de firmele renu­mite şi de prima categorie, s’a găsit mijlocul bine venit de a oferi consumatorilor în general aceiaşi plăcere de a avea o ca­fea sănătoasă şi prielnică şi a­­nume preparată în diferite va­­riaţiuni. După cum citim în revistele de specialitate din străinătate milioane şi milioane de familii din toată Europa şi adesea şi din celelalte continente beau cafeaua lor cu lapte preparată cu „Franck-cafea“ care este cunos­cută şi foarte apreciată, de mul­­­­te decenii ca un corectiv foarte căutat. România posedă de aproape 40 ani o fabrică proprie de „Franck-cafea“, în Bucureşti, şos. Viilor Nr. 20, care acum 5 ani a fost transformată într’o so­cietate anonimă română. Şi in Braşov a luat fiinţă o asemenea industrie, precum şi o instalaţie modernă pentru prelucrarea ma­teriilor prime. In aceste două în­treprinderi „Franck“ se fabrică pentru toată România Mare du­pă metode adoptate prin practi­ca de 100 ani a acestei industrii în ţările occidentale, cunoscutul produs „veritabil Franck“ de cea mai bună calitate, ambalat în cutii şi suluri şi fabricat din ma­terii prime cultivate în ţară. Veritabila „Franck-cafea“ re­prezintă un fabricat din cicoare pură, destinat să fie adăugat ca­felei boabe, pentru a obţine nu numai o eftinire ci şi o perfecţio­nare a băuturei de cafea. Cicoa­rea este cunoscută deja de 2 se­cole ca o plantă medicinală se­lecţionată prin creştere în curs de mai multe decenii, şi a cărei compoziţie chimică conţine o se­rie de substanţe preţioase şi foar­te importante pentru hrana omu­lui, făcând abstracţie de­­culoa­­rea ei puternica, de aroma plă­cută şi de marele ed spor la în­trebuinţare. Planta de cicoare este una din cele mai purtătoare de inulină (Laevulosa) şi s’a dovedit în mii de cazuri că consumaţia de ci­coare are un efect foarte avan­­tagios asupra digestiunei, graţie amărăciunei ei de un gust foarte plăcut. PREPARATELE DE ÎNLOCUI­RE A CAFELEI * Afară de adausul de cafea men­ţionat mai sus, societatea mai fabrică şi înlocuitorul de cafea ENRILO“ ,de care s’a vorbit mult în ultimul timp şi asupra căruia am dori să atragem în special atenţiunea. „ENRILO“ este un produs de cafea combinat din cicoare şi ce­reale care dă o fiertură de cafea foarte gustoasă şi extrem de pri­elnică, sănătăţii care poate fi con­sumată la orice oră din zi în orice cantităţi atât de copii, cât şi de adulţi, fie ea caldă sau ameste­cată cu lapte. ENRILO întruneşte toate substanţele nutritive nece­sare corpului omenesc, pentru a fi considerat drept un aliment complect. Noi ne-am putut con­vinge­ personal că o cafea cu lap­te preparată cu „ENRILO“ ,are un gust delicios asemănător cu acela de ciocolată, şi că el este o băutură înviorătoare, excelentă atât biată ca schwartz, cât şi re­ce ca mazagran, astfel că acest produs­­nu numai că suplineşte cafeaua boabe, dar poate fi reco­mandată cu deplin succes, ori de câte ori medicii interzic consu­mul cafelei naturale. Este mai mult decât îmbucu­rător faptul, că posedăm în Ro­mânia o astfel de industrie im­portantă care are menirea în vii­tor de a ajuta năzuinţele socie­tăţilor şi ligei antialcoolice, de­oarece consumaţia de cafele fa­bricate din produse agricole, este recunoscută şi recomandată de mult de marii savanţi din ţară şi străinătate (dr. Istrati şi dr. O­­breja) ca superioară. Sforţările repetate ale societă­­ţei anon­ române, „Heinrich Franck Söhne“ de a­ introduce produsele­­ei în toate straturile populaţiei, şi de a le populariza şi la ţară între săteni, merită , din punct de vedere al rolului so­cial pe care îl urmăreşte şi din punctul de vedere al unei econo­mii sănătoase, să fie sprijinite cât de mult de cercurile oficiale, precum şi de atenţiune deosebi­tă din partea comercianţilor­›5? % ›5? prin Comisia interimară a oraşului Tg. Jiu Consiliul comunal al oraşului Tg.-Jiu fiind disolvat, s’a insti­tuit o comisiune interimară care să administreze interesele comu­nale până la alegerea şi instala­rea unui nou consiliu comunal, compus din d-nii: D. G. Mano­­lescu, preşedinte; V. Arjod­anu, dr. Miron Băluş, preot V. Dănău, inginer N. Iorgulescu, Ilie Bă­­descu, Ion Alimănuţ şi Gheor­­ghe Pascu, membri. Colegiul electoral al oraşului Tg.-Jiu a fost convocat pentru ziua de 25 Februarie 1929, spre a procede la alegerea noului con­siliu comunal. Admiterea aparatelor speciale de cu­parat lichide „Monitorul Oficial“ din 30 De­cembrie ch­. publică o deciziune a ministerului de industrie şi co­merţ prin care pe lângă măsurile de capacitate legale prevăzute de art 78 şi 101 din regulamen­tul legii pentru aplicarea siste­mului metric se admite construi­rea, importarea, vânzarea, repa­rarea şi închirierea şi ca atare primirea la verificarea primitivă şi periodică a aparatelor speciale de măsurat lichide: petrol, ben­zină, etc. Din punct de vedere al con­­strucţiunii acestor aparate se deosebesc următoarele trei cate­gorii, singurele admisibile la ve­rificare : Aparate cu unul sau doua va­­se-măsură de câte 5 litri capaci­tate fiecare, fără subdiviziuni; Aparate cu vasul măsură divi­zat ; Măsurători proprii ziși cu disc, pe volum. Amânarea alegerilor pentru consiliul jude­ţean Bihor Printr’o ordonanţă a ministe­rului de interne, publicată în Monitorul Oficial­ din 30 De­cembrie 1928, alegerile pentru consiliul judeţean al jud. Bihor, fixate prin amânare la 9 Ianua­rie 1929, au fost amânate din nou penru data de 9 Februarie 1921­. * Şi totuşi, pactul Kellog a exer­citat asupra opiniei populare, o influenţă covârşitoare în privinţa posibilităţilor de dezarmare. In primul moment, s’a crezut că pa­cea fiind asigurată, se va renunţa la apăsătoarele cheltueli ale pre­gătirilor de războiu. Nereuşita de până acum a conferinţelor pregă­titoare ale dezarmării părea sfâr­şită­ S’a dovedit contrariul. In lip­sa garanţiilor reale de pace, — şi pactul Kellog aduce mai puţine ga­ranţii şi chiar mai puţine promi­siuni decât pactul Ligii Naţiunilor— nici uin stat nu se decide a renunţa la mijloacele proprii de apărare. In fond, pacea prin dezarmare nu e o soluţie­ Din primele lucrări ale experţilor, s’a văzuit că nici măcar definiţia noţiunei „dezar­mare” nu se poate stabili. Adevă­rul e că, atâta vrem cât dăinueşte în rândul popoarelor spiritul răz­boiului, e inutilă încercarea de su­primare a mijloacelor technice de luptă şi a efectivelor militare. Cine voeşte războiul sau cine trebue să-l suporte va găsi ori­când alte mijloace în loc. Ceiace se impune e educarea popoarelor spre pace- Şi această operă mai anevoiaşă dar singura de temeiu, începută cu crearea Ligii Naţiunilor, cere ani şi ani. In domeniul economic, solidari­tatea afirmată cu un an înainte la Geneva, n’a făcut progrese vizi­bile. Liga Naţiunilor a colaborat prin sfaturi şi­ prin ajutor pozitiv la refacerea unor ţări. Dar legătu­rile directe în lumea economică, schimbarea politicii­­P­rotecţioniste prin liberul schimb, suprimarea autarchiilor, regularea internaţio­nală a producţiei, toate remediile recomandate la Conferinţa mon­dială economică din 1926, n’au avut nici măcar cât de slabe în­ceputuri de realizare. Anul nou începe sub pecetea li­nei probleme esenţial politice, dar cu mari restrângeri financiare şi economice. La ordinea zilei , re­vizuirea problemei reparaţiilor germane, în legătură cu posibilita­tea evacuării Renaniei­­Se în­cearcă, prin acordul comun al pu­terilor interesate, o modificare a planului Dawes, întocmit acum câţiva ani­­Se încearcă aşezarea definitivă a plăţilor Germaniei, probabil printr-o reducere a dato­riei şi se tinde mai ales la lichida­rea în scurt termen a acestei da­torii. Foştii aliaţi, datori Ame­rica cu împrumuturile făcute în scopul războiului, se străduesc să compenseze creanţele cu datoriile lor. Un comitet de experţi, finan­ciarii cei mai străluciţi ai Europei, se va întruni în ianuarie pentru a cerceta posibilităţile şi mijloacele de realizare ale acestui plan. Dacă vor reuşi să deslege mul­ţumitor problema cea mai greu apăsătoare asupra relaţiilor euro­pene şi asupra relaţiilor dintre Eu­ropa şi America, anul 1929 va fi cu adevărat începutul unei ere noui între popoare. A. Hurtig ^'-&c^U!2^C&c*!DCZZ2DC2Z20CZZZ5<-£&0G&S3GE23CZZ2rhC7rr7~>C77?~, Europa In 192S (Continuare din pag. l-a) ^23CZ2^CZZ23CZ^CZZ23C^2Z^CZZ^^C^2^C^Z^3C^Z2^CZZ2DCZZ23CZ??n^777^nrr7^<^rr7-lczr> S’a lămurit fără multă zabavă că osânda privește numai războiul de agresiune. Că tratatele, prevă­zând răsboiul pentru apărarea pă­cii, sunt valabile. Că anumite re­giuni ale globului scapă controlu­lui pactului. Că neţinerea în seamă a legământului de pace nu aduce sancţiuni. Şi atunci a fost întrece­rea nemaivăzută între toate gu­vernele, toate cuprinse de dragul păcii eterne, toate grăbindu-se să-şi pună semnătura pe pactul Kellog. Chiar şi Rusia. Pactul Kellog, astfel limitat ca forţă reală,, a rămas o afirmaţie solemnă a tendinţelor de pace, o consacrare platonică a unui ideal. Cu atât mai platonic, cu cât a fost urmat îndată de noul înarmări, în­ Europa, ca şi în America. 8 Impunerile fiscale pe 1929 Instrucţiunile Ministerului de Finanţe Se aduce la cunoştinţa generală că termenul de predare a declaraţiunilor de impuneri pe anul 1929 începe la 1 Ianuarie 1929 şi expiră la finele a­­cestei luni (31 Ianuarie 1929). Acest termen pentru marile între­prinderi se prelungeşte până la 15 Fe­bruarie, iar pentru societăţile anoni­me până la aprobarea bilanţului de către adunarea generală, care insă nu poate trece de 30 Aprilie 1929-Se atrage atenţiunea celor obligaţi la facerea declaraţiunilor că nu se vor mai acorda alte termene peste cele mai sus prevăzute, împlinirea drepturilor Statului pen­tru anul 1929, pe trimestrul Ianuarie Şi Aprilie, până la stabilirea impune­rilor de către prima instanţă — Co­­misiunile anuale — se va face cu ti­tlul provizoriu In condiţiunlie art. 5 din legea contribuţiunilor din 15 No­­embrie 1927. CUM SF vmnLARAŢIUNU.F 9 Declaraţiimile se fac: a) Pentru impunerea veniturilor din comerţ, industrie, profesiuni şi alte ocupaţiuni necomerciale, pe for­mularul No. 4, iar pentru societăţi a­­nonime şi pentru comercianţii şi in­dustriaşii cari au registre în regulă şi bilanţ întocmit, pe formularul No. 4 bis; b) Pentru impunerea venitului glo­bal pe formularul No. 5; c) Locuitorii satelor fac aceleaşi declaraţiuni pentru impunerea venitu­lui global, însă acei săteni cari au a­­vut în anul 1928 un venit sub 10.000 lei nu vor mai face declaraţiuni pe formularul No. 5. (A se vedea titlul: Dispense, de mai jos); d) Proprietarii de imobile urbane, potrivit art 4 al legii din 15 Noem­­brie 1927, sunt obligaţi, dacă venitul imobilelor lor a sporit în cursul anu­lui cu mai mult de o pătrime, se în­­crunoştiinţeze în scris circumscripţia de percepere locală —— dela data spo­riri­i_ contrariu sunt în contraven­ţie Pentru anul 1928, excepţional, acei cari sunt în situaţia arătată, fără să fi făcut încunoştiiinţările in termenul cerut de lege, pot face acele încunoş­tiinţări până la finele lunei Ianuarie 1929, în care caz nu vor mai fi su­puşi sancţiunilor legii. Declaraţia se va face pe hârtie sim­plă fără timbru. Formularele No. 4, 4 bis şi 5 se pot procura dela percepţii. Se menţionează că aceste declara­ţiuni trebuesc complectate cu toate datele prevăzute în formular, căci altfel ele se consideră incomplete şi declaranţii cad sub sancţiunile prevă­zute pentru cei ce nu dau declaraţii. Instrucţiunile pentru întocmirea şi predarea declaraţiunilor se găsesc pe acele formulare. CE SE DECLARA ? Veniturile din imobile, fie ele pro­prietăţi agricole, fie clădiri, fiind im­puse de comisiunile de recensământ nu se mai declară decât pentru i­pu­nerea venitului global, trecându-se în declaraţiunile No. 5 veniturile aşa cum ele se găsesc aşezate pentru im­pozitele elementare. Pentru imobilele neianpuse încă , declaraţia trebue dată pentru aşeza­rea impozitului elementar, folosindu­­se formularul No. 3, iar pentru glo­bal In declaraţia No. 5, se va arăta locul unde se află situat imobilul cu indicaţia că e neimpus. Celelalte venituri impozabile anual se declară astfel cum ele s'au încasat de contribuabil sau sunt de încasat pe anul precedent 1928, după arătă­rile prevăzute în instrucţiunile aflate pe formularele de declaraţiuni. Dacă unde din veniturile cuvenite pe anul 1928, cum sunt dividendele ş­­antiemele, nu se cunosc, se declară ce s’a încasat în acel an pentru anul 1927. Scăderile legale din impozite pen­tru sarcini familiare şi sarcini ipote­­care, urmează a fi cerute prin decisi raţiuni, conform art. 66 din lege, deci acei cari nu vor face declaraţia pierd dreptul la asemenea scăzăminte. Contribuabilii cari nu pot complec­ta ei însă la declaraţiunile, le vor face la percepţiile fiscale unde li se va complecta declaraţiile de către func­ţionarii percepţii şi vor semna după ce vor fi lămuriţi asupra dispoziţiu­­nilor legii. DISPENSE 1. Contribuabilul care are venit sub 10.000 lei, în total atât din veni­turile sale proprii cât şi ale soţiei sau altor membrii ai familiei sale şi care le are la dispoziţie, este dispensat de darea declaraţiei de impunere la ve­nitul global. Dacă însă are de cerut vreo scădere legală din impozitele e­­lementare, pentru sarcini ipotecare sau familiare cari se acordă anual, va trebui să facă cererea tot pe formu­larul de declaraţii No. 5. Scăderea pentru micile venituri se va face şi fără declaraţie atât în co­munele, rurale, cât şi în cele­ urbane. 2. Deasemenea e dispensat de da­rea declaraţiilor pentru venitul glo­bal contribuabilul care nu are decât un singur Venit din comerţ, meserie «W» ■* ryită; îrt .Cu­m­in«,­­ţiei reşedinţei sale şi pentru care face declaraţie separată, însă cu condiţiu­nea să menţioneze pe declaraţiunea făcută pentru acea impunere la impo­zitul elementar că nu mai are alt ve­nit nici el nici membrii familiei aflaţi în sarcina sa. Această menţiune echi­valând cu declaraţia pentru global, scăderea pentru membrii familiei se va cere prin declaraţie la impozitul elementar. Pentru orice alte scăderi din venitul global va face cerere se­parată pe formularul de declaraţie No. 5. Dacă are un venit numai din sa­lariu sau mobiliar, va face declara­ţie pe acelaş formular (model No. 5). Se atrage atenţiunea contribuabi­lilor cari au venituri din salarii că nu se vor considera complecte acele de­claraţii dacă nu vor fi însoţite de a­­deverinţa model No. 19 relativă la salariile, indemnizaţiile, fie în bani, fie în natură, etc., primite în anul 1928, complectată de cei ce au plătit asemenea venituri. Aceste adeverinţe se găsesc la percepţii şi administraţi­ile financiare. 3. Contribuabilul al cărui venit im­pozabil, fie global, fie elementar, ju­decat după cel din anul precedent, e acelaş ca şi în anul anterior şi dacă nu are nici un scăzământ de cerut şi nu şi-a schimbat nici reşedinţa, nici nu şi-a modificat felul ntreprinderii sau al profesiunii, poate să nu mai facă declaraţiune, şi in acest caz se presupune că a menţinut declaraţia din anul precedent în ce priveşte ve­niturile, nu însă în ce priveşte scăde­rile pentru sarcini familiare sau pen­tru datorii ipotecare ori chirografare pentru cari se cere dovezi în fiecare an. Deci, spre a obţine pe anul 1929 aceleaşi scăderi, trebuie să facă de­claraţie şi să aducă acele dovezi la efectuarea impunerii când va fi citat. (A se vedea paragraful 172 b din instrucţiunile oficiale). De această dispensă nu pot bene­ficia cei obligaţi la ţinerea registrelor comerciale şi la încheerea bilanţului întrucât cifrele din registre nu pot fi aceleaş ca în anul precedent şi deci vpflihtril» în tnt­rn-m­ii SANCŢIUNI Contribuabilii cari nu se află în condiţiunile de* dispensă sus prevă­zute sau ale căror venituri s’au modi­ficat şi nu vor face declaraţiile de impunere în termen sau le vor face incomplecte, vor fi supuşi din oficiu şi li se vor aplica amenzile prevăzute de art 976 din legea pentru unificarea contribuţiunilor directe. STABILIREA IMPUNERILOR Impunerile se vor efectua la per­­cepţii în zilele cari se vor publica şi afişa la localurile percepţiilor. Contribuabilii cari au făcut decla­­raţiuni vor fi citaţi. Cei impuşi din oficiu nu se ci­­tează. Contribuabilii vor trebui să fie pre­zenţi la impunere cu actele şi regis­­trele ce au a prezenta în zilele în cari vor fi citaţi, iar cei ce nu se ci­tează vor trebui să se prezinte în zi­lele publicate; aceasta în interesul lor, spre a nu se comite erori. Cererile de despăgu­biri de la Turcia Ministerul afacerilor străine, p­rin „Monitorul Oficial“ din 30 Decembrie 1928, aduce la­­cunoş­tinţa supuşilor români cari au înaintat ministerului afacerilor străine severi de despăgubiri pen­tru da­une de război suferite pe teritoriul statului turcesc, că sunt in­vi­taţi a trece de urgenţă la divizia economică din zisul Departament, pentru a completa formularele întocmite conform rescripţiunilor comisiunii de c­­aluare din Paris, i­.­tru­cât ve­chile cereri nu corespund cerin­ţelor sus zisei comisiuni. I—twwł **■ amili Citiți ,ARGUS* Valabilitatea carnete­lor de identitate ale funcţionarilor pe CFR. Direcţiunea generală a căilor fe­rate a luat măsură ca toate car­netele de identitate ale funcţiona­rilor şi pensionarilor publici, ale funcţionarilor şi pensionarilor c. f. r., precum şi ale membrilor lor de familie — soţie şi copii minori — să fie prelungite până la 31 Ianuarie 1929, fără viză­ Viza urmează să se facă în cursul lunei Ianuarie. Noul Comisar al gu­vernului de pe lângă Camera de comerţ din Bucureşti D. Ioan I. Butză, profesor, di­rector de întreprindere industria­lă, a fost numit comisar al gu­vernului pe lângă Camera de co­merţ şi industrie din Bucureşti, pe ziua de 15 Decembrie 1928, în locul d-lui inginer Ştefan Mihăi­­lescu, demisionat MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI (Direcţiunea Generală a Minelor) No. 117.228. 1Pod­icotile Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 14 Ianuarie 1929, o­­rele 11, se va ţine licitaţie publică la ministerul Industriei şi Comer­ţului, în cabinetul Directorului Ge­neral al Minelor, calea Victoriei 133, în conformitate cu art. 72—83 din legea contabilităţii publice, pen­tru vânzarea cantităţii de: Kgr. 97.296.963 ţiţei diverse calităţi provenind din drepturile de rede­­venţă şi impozit minier cuvenite Statului. Concurenţii pot oferi pentru în­treaga cantitate de ţiţei scoasă în vânzare, sau pentru fracţiuni din această cantitate. Caietul de sarcini şi condiţiunile de licitaţie se pot vedea în fiecare zi de lucru, de la orele 11—13, la Direcţia sus-menţionată. Supra-oferte nu se primesc.

Next