Argus, iulie 1940 (Anul 30, nr. 8164-8189)
1940-07-01 / nr. 8164
ANUL XXX No. 8164 A apărut si s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI Nr. 23 12 pagini 5 Lei In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internationale 3 lei In ţară—6 lei In străinătate 4 pagini 3 Lei ORGAN ZILNIC AL Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constatin Miile No. INDUSTRIEI SI FINANTE! Telefon 3.05.44 Luni 1 Iulie 1940 ABONAMENTE In tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ A apărut şi s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOU Nr. 23 12 pagini 5 lei PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : ,ARGUS” S. AL înscris sub No. 203 Trib. Ilfov, „ Redactor responsabila e AL- Pan-TIOVTCI 1 Calmul, răbdarea şi încrederea înţelepciunea strâmbşilor noştri a tras, din învăţăturile vieţii, nenumărate formule pline de înţelesi care cuprind în ele o resemnare conştientă în faţa duşmăniei împrejurărilor, amestecată cu un simţ adânc de oportunitate. Vorba cronicarului că nu sunt vremurile sub cârma omului, ci bietul om sub vremi, cuprinde un adânc înţeles de renunţare la nevoe, dar cu încrederea nesdruncinată în venirea altor vremi mai prielnice, mai binevoitoare faţă de dorinţa şi voinţa noastră. In mlădierea în faţa vântului săl batec, pe vremi de furtună, ştim că asigură mai bine rezistenţa decât dârzenia neînduplecaţi a unor arbori deprinşi să se înalţe, drept în sus, spre cer. De aci zicătoarea despre trestia care se îndoie fără să se rupă, ca atâtea alte plante delicate, în vreme ce stejarul dârz poate fi smuls de furtună. Adaptarea la mediu şi împrejurări, pe care o constatăm în lumea vegetală şi animală, o întâlnim tot aşa de des în organizarea societăţilor omeneşti. Oamenii sunt şi ei, printr’o lege statornică a vieţii însăşi, ţinuţi să se adapteze la asprimile sau capriciile climatului, la sărăcia solului, la nesiguranţa scoarţei pământene, siguduită de cutremure şi aşa mai departe, pentru a putea trăi înfruntând tot ceea ce se opune sau stinghereşte desvoltarea firească a vieţii. Simţul de înţelegere a primejdiilor şi darul de prevedere pentru înfruntarea lor făţişe sau pe ocolite, cu partea de jertfe corespunzătoare la ceasul destinului copleşitor, sunt caracteristice fiinţei simţitoare şi gânditoare care este omul. Simţul primejdiilor şi instinctul de conservare le întâlnim, de altfel, chiar la vieţuitoarele inferioare omului aşa cum ne învaţă observaţiile atente şi îndelungi ale cercetătorilor vieţii din lumea animală. Solidaritatea naţională sporeşte în asemenea clipe de durere şi de îngrijorare, dar încrederea în viitor strâns legată de solidaritatea aceasta sporită, cât şi de învăţămintele trecutului plin de dureroase amintiri. Suferinţa comună leagă pe oameni între ei mai repede şi mai puternic decât bucuria sau mulţumirile uşoare de tot soiul. Calmul, răbdarea şi încrederea sporite printr-o solidaritate naţională sporită pe urma grelelor încercări, sunt cele mai necesare pentru a înfrunta, cu succes, până la limanul dorit şi aşteptat infornîța vremurilor. A. COMUNICATUL Marelui Stat Major al Armatei In ziua de 29 Iunie a. c. Marele Stat Major comunică următoarele: .... I Ca urmare a acceptarea notei ultimative adresată de guvernul U. R. S. S., trupele sovietice au început să treacă în Basarabia în dimineaţa zilei de 28 Iunie a. c. I In aceiaşi zi trupele noastre au început operaţiunile de evacuare, predând oraşele Cernăuţi, Chişinău şi Cetatea Albă. Până în ziua de 29 iunie ora 12 s’a cedat teritoriul până la linia generală : Berhomet-Sud, Cernăuţi, Româncăuţi, Fioreşti, Orhei-vest, Chişinău, Căuşani, Lacul Alibei. Operațiunile de evacuare din partea noastră continuă conform programului. Guvernul U. R. S. S. nu a cerut baze pe Dunăre şi Marea Neagră Nici un incident n'a avut loc la frontiera ungara sau bulgara Unele posturi de radio şi agenţii au comunicat că Guvernul U. R. R. S. ar fi cerut deja noi baze pe Dunăre şi Marea Neagră. Se desmint aceste ştiri, deoarece ele nu corespund adevărului. Deasemeni sunt inexacte toate svonurile despre pretinse incidente la frontierele cu Ungaria și Bulgaria. Interzicerea oricărui spectacol până în ziua de 1 Iulie DISPOZIŢIA MINISTERULUI DE INTERNE Din ordinul d-lui Ministru de Interne, până în ziua de Luni, 1 Iulie, exclusiv, vor fi închise toate teatrele, cinematografele, varietările şi grădinile de vară cu muzică. Se suprimă, pe acelaş interval de timp, orice producţie muzicală, de orice natură, instrumentală sau vocală, în orice loc s’ar produce: restaurante, cârciumi, bodegi etc. Deasemeni sunt oprite „dansurile, la parchet” precum şi toate petrecerile cu lăutari. In această prohibiţie intră şi reuniunile sportive de orice natură, alergările de cai, trap și galop, dela Băneasa, foot-bal, concursuri de înot, etc. « PIAŢA Spiritul de întreprindere. — Amânarea adunării generale a Uniunii Camerelor de comerţ. — Declaraţiile de stocuri şi de preţuri. — Piaţa comercială Piaţa comercială Piaţa comercială a fost oriceva mai activă. La prăvăliile de articole alimentare, vânzările au fost mai mari ca de obicei. Toate cererile au fost satisfăcute cu uşurinţă. In special, s’a observat o abundenţă desăvârşită în unele articole cari preocupau în genere pe cumpărători, cum ar fi zahărul, arpacaşul, lampantul. Lipsă numai de săpun şi ulei. In ciuda evenimentelor, activitatea pieţii e normală, fără de o agitaţie deosebită şi fără de simptome de nelinişte. Spiritul de întreprindere Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti a întocmit o statistică privitoare la înscrierile de firme din primele cinci luni ale anului. Din această statistică rezultă marele progrese făcute în acest an, în ceiace privește spiritul de întreprindere. Astfel, de unde acum un an in cinci luni s’au înregistrat numai trei sute cincizeci de firme, în acest an, s’au înscris numai până acum aproape o nsie de întreprinderi comerciale și industriale. Majoritatea nouilor firme fac parte din domeniul alimentar. Consumul cărnii Se cunosc motivele pentru care ministerul agriculturii, a fost silit să propuie reducerea zilelor de consum a cărnii. Din cauza unui consum exagerat şi a unor exporturi masive, ca şi din cauza faptului că nu s’a ţinut seama de vârsta animalelor tăiate, am ajuns să luăm măsuri restrictive. Rezultatele obţinute graţie lor sunt deocamdată destul de bune. Din informaţiile pe care le avem, rezultă că tăierile în abatorul Capitalei au scăzut cu circa patruzeci la sută. E o serioasă economie pentru stocul nostru de vite. Amânarea adunării generale a Uniunii Camerelor de comerţ La 4 iulie urma să se întrunească adunarea generală a Uniunei camerelor de industrie din Bucureşti. Acestei adunări i se atribuia o deosebită însemnătate, deoarece d. Mircea Cancicov, ministrul economiei naţionale, urma să ia un prim contact cu comercianţii şi industriaşii din toată ţara, şi să se facă o expunere asupra proectelor sale de guvernare. Faţă de situaţia actuală, adunarea generală a fost amânată fără termen. S-a comunicat tuturor camerelor că ea nu va mai avea deocamdată loc. In ceia ce priveşte forma obişnuită, a votării bugetului, s’a hotărît ca el să fie aprobat de ministerul economiei naţionale. Lemnele de foc Depozitele de lemne de foc ale Capitalei au comunicat organelor în drept că disponibilul de lemne e cu totul neîndestulător faţă de cererile tot mai stăruitoare ale consumatorilor. In consecinţă, au cerut să se aplice cu mai multă grabă măsurile hotărîte de ministerul economiei naţionale. Declaraţiile de stocuri şi de preţuri Oficiul central al speculei din innstatat că de la o vreme multe din firmele cari trebue să facă declaranisterul economiei naţionale a conţii de stocuri şi de preţuri, potrivit art. 8 din Decretul lege din 18 Noembrie 1939, pentru reprimarea şi înfrânarea speculei ilicite, nu se conformează întocmai legii, netrimiţând declaraţiile bilunare. Faţă de această situaţie, Oficiul a invitat Camera de comerţ să intervie pe lângă negustori, făcându-i atenţi asupra dispoziţiilor art. 23 şi 24 din această lege, care îi consideră infractorii îi sancţionează foarte aspru. Toţi negustorii engrosişti cari au întârziat cu facerea declaraţiilor, să se grăbească a Ie înainta. Cele cari au vreo nedumerire sau sunt într’o situaţie specială, trebue să comunice cele ce le interesează, Oficiului central al speculei din ministerul economiei naţionale, trimiţând câte o copie şi Camerelor de comerţ, spre a fi scoşi de pe lista celor ce urmează a fi sancţionaţi. Deasemeni, toţi negustorii cari nu şi-au vizat la Camera de comerţ autorizaţia pentru comerţul de engros, să se grăbească a o face, spre a nu avea neplăceri. Săpunul de rufe Deasemenea în multe magazine lipseşte săpunul de rufe. Comercianţii pretind că nu pot ţine acest articol deoarece are fixat preţul maximal de 54 lei kgr., iar fabricile cer 60 lei pe kgr., luând plata cu anticipaţie şi liberând factură pe preţul maximal. Piaţa comercială Piaţa comercială a fost ori calmă în anumite ramuri de comerţ alimentar, s-a putut observa o activitate mai vie care însă nu potae fi comparată cu ce se întâmplă în timpul crizelor din toamna anului trecut. Se pare că publicul şi-a făcut în sfârşit convingerea că toate nevoile sale vor putea fi cu uşurinţă împlinite. Operaţiile pe credit au încetat aproape cu totul. Se observă oarecare greuetate la încasarea creanţelor. In schimb, nu se observă nici un simptom de îngrijorare în ceia ce priveşte activitatea noastră economică. Toate informaţiile pe care le avem concordă în a arăta că activitatea continuă neştirbită și că fiecare în prăvălia, industria sau atelierul său își continuă munca. Drumul de fier fiind foarte aglomerat cu transporturi speciale, ori nu s’au făcut nici încărcări, nici descărcări de mărfuri. * ia maritimă Leningrad- Stettin MOSCOVA 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei DNR transmite: Ziarul „Leningradskaja” anunţă că o linie maritimă de vapoare rapide a fost inaugurată între Leningrad şi Stettin. La ducere, vapoarele trec prin Talin, Riga şi Stettin iar la înapoiere vasele trec pe la Stockholm și Helsinki. Se crede că asemenea călătorii vor dura cu totul vreo 15 zile. Primul vapor din acest serviciu a părăsit Vineri portul Leningrad. Schimbul de mărfuri româno-german e cuprinde darea de seamă a Camerei de Comerţ germano-română pentru anul 937-38-39 Relaţiunile economice dintre cele două ţări s’au intensificat din ce în ce mai mult, ambele ţări hotărându-se a strânge şi mai mult aceste relaţiuni. Ca urmare a acestui fapt. Germania ocupă primul loc şi în anul 1939 în comerţul exterior al României. In afară de aceasta, în conformitate cu acordul comercial germano-român, lucrările preliminare pentru valorificarea produselor româneşti au fost intensificate. Volumul schimbului de măsuri dintre cele două ţări în anul 1939 a crescut considerabil In comparatie cu anii precedenţi. La toate categoriile de mărfuri creşterea valorilor exportate in Lei, este una considerabilă. In ceea ce priveşte importul din Germania se remarcă o schimbare: articole de consum se introduc într’o măsură mai restrânsă, centrul de greutate zăcând în mărfurile prime şi mijloacele de producţiune, permiţând fabricarea articolelor de consum în ţară. Capacitatea de producţie a ţării este în creştere. Pe lângă mărfurile prime care se găsesc în ţară, o serie întreagă de asemenea mărfuri trebuesc importate din străinătate, astfel mărfurile prime pentru industria fierului, industria textilă și pentru industria pieței. Din punct de vedere al valorii, România a importat din Germania de trei ori mai mult decât a important din Franţa şi Anglia împreună, iar în ceea ce priveşte exportul român în Germania, el este de două ori mai mare decât exportul în cele două puteri occidentale. In ceea ce priveşte situaţiunea aprovizionârii cu mărfuri prime în cursul anului 1939, ea nu s’a îmbunătăţit considerabil, cu toate că recolta a fost una foarte bună. Din cauza situaţiunii generale economice, aprovizionarea cu mărfuri prime n’a putut fi făcută întotdeauna în conformitate cu cererile celor trei sectoare menţionate: industria fierului, industria textilă şi industria pieței, statul trebuind să ia măsuri speciale. Celelalte sectoare industriale se aprovizionează cu mărfuri autochtone, deşi ele sunt de asemenea avizate la importuri. Astfel ordinea importanţei mărfurilor prime la import a fost în acest interval următoarea: mărfuri prime, armament, maşini şi piese de schimb. Cantitativ la aprobarea cererilor de import şi export s-a procedat după cum urmează: 45 la sută armament, comenzi de stat şi plăţile cupoanelor externe, 30 la sută mărfuri prime, 25 la sută diferite articole de import pentru promovarea producţiei autohtone. In schimbul comercial cu Germania, această schemă s’a aplicat numai într’o măsură oarecare. Dată fiind cererea statelor neutrale şi a celor cari poartă războiul împreună cu creşterea preţurilor, condiţionată de această cerere de mărfuri, politica României, în ceea ce priveşte exportul, a putut întrebuinţa într-o măsură oarecare profiturile realizate la exporturi pentru acoperirea cheltuelilor de înarmare a ţării. In încheiere darea de seamă insistă asupra planului cincinal al României, subliniând că scopul acestuia este de a face ţara cât posibil independenţă la importuri. Acest plan începe în mod logic cu intensificarea construcţiei legăturilor de comunicaţie, căi ferate, străzi, canale, porturi, antrepozite ş. a. m. d. şi deasemenea cu valorificarea bogăţiilor minerale ale ţârii. La cereale se prevede o îmbunătăţire a calităţii. Se preconizează deasemenea cultivarea intensă a seminţelor oleaginoase, leguminoase şi plante industriale. O privire asupra anului 1939 dovedeşte că politica economică inaugurată în 1938 prin abandonarea tendinţelor economice liberale, a fost urmărită în România consecvent, ele fiind înlocuite prin dirijarea autoritară nu numai în domeniul politic ci şi în cel economic pentru desăvârşirea cărora se depun străduinţe demne de admirat. Săptămâna financiară de FICUS Monroe. Aprovizionarea cu lente de foc. Problema săpunului. Motorizarea și şoselele moderne Monroe James Monroe, al cincilea preşedinte al Statelor Unite, a formulat faimoasa lui doctrină, „America a Americanilor”, într’un mesaj adresat poporului în ziua de 2 Decembrie 1823. Formula nu era nouă, nici originală, înaintea lui şi după el, naţionaliştii extremişti din toate ţările şi-au făcut din ea un steag. Fost luptător, subt Washington în răsboiul pentru independenţă Monroe a simţit că ispita succeselor militare împotriva Angliei ar expuneStatele-Unite la mari primejdii dacă tânăra republică, a cărei independenţă data de 36 de ani numai, s’ar amesteca în treburile Europei ori dacă Europa ar fi lăsată să se amestece în treburile ei. Era o realitate politică ce dădea prestigiu şi tărie formulei lui Monroe făcând din ea crezul, unui mare popor. Ideea aceasta era pe cale de a fi extinsă pe întreaga emisferă de vest pentru a deveni o doctrină pan americană. Conferinţa de la Lima trebuia să afirme în faţa lumii întregi solidaritatea republicelor sudamericane cu Statele Unite şi a organiza un front comun împotriva oricărui Stat neamerican care ar ameninţa pe vre-una din ele. Nu s’a ajuns însă decât, la angajamentul de a nu se recurge la forţă pentru aplanarea diferendelor ce s’ar putea ivi între ele şi la obligaţia de a respecta şi executa tratatele liber consimţite Doctrina Monroe a fost totuşi înlăturată pentru un scurt timp, în răsboiul din 1911-18. Pentru un scurt timp numai, căci Statele Unite s’au izolat imediat după pace, Parlamentul lor a refuzat să ratifice tratatul de la Versailles inspirat în bună parte de preşedintele Wilson. Americanii au refuzat să facă parte din Liga Naţiunilor, deşi ideea acestui aşezământ este o emanaţiune a ideologiei lor. Insfărşit, s’a revenit la doctrina lui Monroe. Acum, în toiul campaniei pentru alegerea preşedintelui, şi în legătură cu evenimentele din Europa, doctrina Monroe este din nou la ordinea zilei, combătută de unii şi susţinută de alţii cu o înverşunare egală. Participarea Statelor Unite la marele răsboiu european nu trebue privită prin prizma afinităţii de rasă cu Anglo-Saxonii, ori subt aspectul recunoştinţei faţă de Franţa aşa de simplu şi de mişcător exprimată de generalul Pershing la mormântul lui Lafayette), imediat după debarcarea trupelor americane în Europa: „Lafayette, iată-ne”. Participarea Statelor Unite a însemnat pentru marea republică, complecta ei independenţă economică şi transformarea creditorilor europeni în debitori. Bogăţiile, şi îndeosebi aurul, au trecut dincolo de oceanul Atlantic. Care sunt, astăzi, motivele campaniei intervenţioniste care înfruntă pe cea izolaţionistă în Statele Unite? Se pare că oamenii de Stat americani nu pot rămâne indiferenţi în faţa curentelor economice care se desemnează în Europa, şi care ar putea înrâuri direct sistemului economic american. După părerea unora, acesta ar fi fost şi rostul adevărat al faimoasei călătorii de informare a secretarului de Stat Sumner Wells. Aprovizionarea cu lemne de foc Luând in primire departamentul Economiei Naţionale, d. ministru Cancicov a ţinut să accentueze că nu urmăreşte programe vaste pentru viitor ci lucrări imediate pentru satisfacerea nevoilor populaţiei şi combaterea spectrului scumpetei. Ca principiu general, s’a hotărît o politică a „articolului-tip” care e mai uşor de menţinut la un preţ fix, controlat. Intre aceste articole figurează deocamdată: îmbrăcămintea, încălţămintea, săpunul, macaroanele şi lemnele de foc. Problema cea mai urgentă, acea a lemnelor de foc a fost studiată cu deosebită luare aminte, atât în ceeace priveşte exploatarea cât şi în ceea ce priveşte preţul de vânzare. Ţinându-se seama de împrejurări, de lipsa de braţe şi de mijloace de transport, problema a fost luată în considerare în ansamblul ei precum şi din punctul de vedere adminstrativ, pentru ca prin măsuri raţionale şi prin simplificarea formalismului birocratic, cantităţile să fie sporite şi distribuţia să fie cât mai egală în diferite regiuni. Prohibirea exportului, de pildă, afectează o cantitate neînsemnată de lemne de foc, câteva sute de mii de tone, dar uşurează mult situaţia unei regiuni care cuprinde Bihorul, Oradea-Mare, Valea lui Mihai, Careii-Mari, Satu Mare şi Aradul, regiune izolate de centrele de aprovizionare (masivele păduroase din împrejurimi nefiind accesibile exploatărilor, din motive de ordin militar, în conformitate cu prevederile legii forestiere). Pentru o regiune cu litoralul Mării Negre unde se consumă, în timpul sezonului mai ales, lemne de foc pentru nevoile casnice, se va permite, ca și în trecut, importul foarte avantajos din Bulgaria. Pentru comunele numeroase din centrele păduroase se va lăsa directorilor regionali silvici mai multă latitudine de autorizare a exploatărilor, de stabilire a normelor de vânzare, de punere in valoare a produselor forestiere, de crearea stocurilor de lemne de foc. Surplusul, după satisfacerea nevoilor locale, va fi în(Continuare in pag. 2-a) Mersul Răsboiului Comunicat german BERLIN, 29. (Rador). — Marele Cartier general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armata comunică. In Franţa nu sunt evenimente deosebite de semnalat. Un submarin anunţă că a scufundat 38.000 de tone din marina comercială inamică. Un alt submarin a scufundat trei vase înarmate inamice cu un tonaj total de 11.000 tone. Ca şi in zilele precedente, grupuri ale aviaţiei de luptă au atacat şi in ziua de 28 şi în noaptea următoare uzine de armament în Anglia meridională şi centrală, precum şi instalaţii din porturi, cu un succes vădit. Foarte eficace a fost bombardarea concentrărilor de trupe şi imbarcaţiilor din insulele britanice din Marea Mânecii, Jersey şi Guernesey, unde s-au observat mari incendii şi explozii foarte puternice la instalaţiile porturilor. • Avioanele britanice au efectuat din nou sboruri de noapte pe deasupra Germaniei de nord şi de vest, trecând pe deasupra Belgiei şi Olandei, unde au aruncat bombe in diferite puncte. Cu acest prilej mai multe locuinţe au fost avariate şi câteva persoane civile au fost rănite. Din patru avioane doborâte, două au fost răpuse de artileria antiaeriană. Germanii nu au suferit pierderi. Comunicat italian ROMA, 29 (Rador). — De undeva din Italia , Cartierul general italian publică comunicatul Nr. 18. Unul din submarinele noastre a scufundat, printr-o torpilă și lovituri de tun, un pachebot înarmat de 10.000 tone, care naviga sub escortă. In Africa de nord, bombardarea unui câmp la sud de Marsa Mataruh a fost efectuată cu succes, mitraliindu-se trupele, lovindu-se instalaţiile şi distrugându-se pe pământ vreo 20 aparate. Toate aparatele noastre s-au întors la bazele lor. Comunicat britanic CAIRO, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Reuter transmite următorul comunica oficial al comandamentului armatei aeriene britanice : Vineri, raiduri aeriene britanice au fost efectuate cu succes asupra depozitelor de muniţii din localitatea Maccaaea (Eritreia). Avioanele noastre de bombardament, sburând jos, au atacat și au tras focuri de mitralieră asupra depozitelor de benzină. După 5 ore depozitul principal mai continua să ardă. Celelalte depozite se stinseră. Se crede că cea mai mare parte din benzina care se află in depozitul de pe acest aerodrom a fost incendiată. Deasemenea au fost atacate câteva depozite pline cu bombe, pricinuindu-se mari explozii. Bărăcile militare din apropierea lor au fost atinse și au suferit mari pagube, după câteva ore ele mai ardeau încă. Toate avioanele noastre s-au înapoiat la bazele lor, nevătămate. În partea apuseană a deşertului, un raid a fost efectuat deasupra aerodromului El Gubbi. Bombele aruncate au explodat printre bărăci şi avioanele aflate pe pământ. S‘a produs o mare explozie din cauza benzinei care s’a aprins şi fumul se ridica la o înălţime de 300 metri. Fotografiile luate, au arătat loviturile directe asupra avioanelor de pe teren şi asupra depozitului de benzină. Inamicul a fost luat prin surprindere. Noi nu am suferit nici o pierdere. Inamicul a atacat Mersa Matrub, unde a aruncat numeroase bombe. Pagubele au fost mici Avionele noastre de luptă au avut ciocniri cu inamicul deasupra insulei Malta. Un avion de bombardament inamic a fost doborât. Un hidroavion britanic, a reperat, in cursul unui sbor de recunoaştere, un submarin inamic şi l-a atacat. Rezultatul acestui atac nu este incă cunoscut.