Argus, iulie 1940 (Anul 30, nr. 8164-8189)

1940-07-01 / nr. 8164

ANUL XXX No. 8164 A apărut si s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI Nr. 23 12 pagini 5 Lei In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internationale 3 lei In ţară—6 lei In străinătate 4 pagini 3 Lei ORGAN ZILNIC AL Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constatin Miile No. INDUSTRIEI SI FINANTE! Telefon 3.05.44 Luni 1 Iulie 1940 ABONAMENTE In tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ A apărut şi s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOU Nr. 23 12 pagini 5 lei PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : ,ARGUS” S. AL înscris sub No. 203 Trib. Ilfov, „ Redactor responsabila e AL- Pan-TIOVTCI 1 Calmul, răbdarea şi încrederea înţelepciunea strâmbşilor noş­tri a tras, din învăţăturile vieţii, nenumărate formule pline de în­ţelesi care cuprind în ele o re­semnare conştientă în faţa duş­măniei împrejurărilor, amestecată cu un simţ adânc de oportunitate. Vorba cronicarului că nu sunt vremurile sub cârma omului, ci bietul om sub vremi, cuprinde un adânc înţeles de renunţare la ne­­voe, dar cu încrederea nesdrun­­cinată în venirea altor vremi mai prielnice, mai binevoitoare faţă de dorinţa şi voinţa noastră. In m­lădierea în faţa vântului săl batec, pe vremi de furtună, ştim că asigură mai bine rezistenţa de­cât dârzenia neînduplecaţi a unor arbori deprinşi să se înalţe, drept în sus, spre cer. De aci zicătoarea despre trestia care se îndoie fă­ră să se rupă, ca atâtea alte plante delicate, în vreme ce ste­jarul dârz poate fi smuls de fur­tună. Adaptarea la mediu şi împre­jurări, pe care o constatăm­ în lumea vegetală şi animală, o în­tâlnim­ tot aşa de des în orga­nizarea societăţilor omeneşti. Oa­menii sunt şi ei, printr’o lege sta­tornică a vieţii însăşi, ţinuţi să se adapteze la asprimile sau ca­priciile clim­atului, la sărăcia so­lului, la nesiguranţa scoarţei pă­mântene, siguduită de cutremure şi aşa mai departe, pentru a pu­tea trăi înfruntând tot ceea ce se opune sau stinghereşte desvolta­­rea firească a vieţii. Simţul de înţelegere a primej­diilor şi darul de prevedere pen­tru înfruntarea lor făţişe sau pe ocolite­, cu partea de jertfe co­respunzătoare la ceasul destinului copleşitor, sunt caracteristice fiin­ţei simţitoare şi gânditoare care este omul. Simţul primejdiilor şi instinctul de conservare le întâl­nim, de altfel, chiar la vieţuitoarele inferioare omului aşa cum ne în­vaţă observaţiile atente şi înde­lungi ale cercetătorilor vieţii din lumea animală. Solidaritatea naţională sporeşte în asemenea clipe de durere şi de îngrijorare, dar încrederea în viitor strâns legată de solidarita­tea aceasta sporită, cât şi de în­văţămintele trecutului plin de du­reroase amintiri. Suferinţa comună leagă pe oa­meni între ei mai repede şi mai puternic decât bucuria sau mulţu­mirile uşoare de tot soiul. Calmul, răbdarea şi încrederea sporite printr-o solidaritate naţio­nală sporită pe urma grelelor în­cercări, sunt cele mai necesare pentru a înfrunta, cu succes, până la limanul dorit şi aşteptat in­­fornîța vremurilor. A. C­OMUNICATUL Marelui Stat Major al Armatei In ziua de 29 Iunie a. c. Marele Stat Major co­munică următoarele: .... I Ca urmare a acceptarea notei ultimative adre­sată de guvernul U. R. S. S., trupele sovietice au început să treacă în Basarabia în dimineaţa zilei de 28 Iunie a. c. I In aceiaşi zi trupele noastre au început opera­ţiunile de evacuare, predând oraşele Cernăuţi, Chi­şinău şi Cetatea­ Albă.­­ Până în ziua de 29 iunie ora 12 s’a cedat teri­toriul până la linia generală : Berhomet-Sud, Cernăuţi, Româncăuţi, Fioreşti, Orhei-vest, Chişinău, Căuşani, Lacul Alibei. Operațiunile de evacuare din partea noastră continuă conform programului. Guvernul U. R. S. S. nu a cerut baze­­ pe Dunăre şi Marea Neagră Nici un incident n'a avut loc la frontiera ungara sau bulgara Unele posturi de radio şi agenţii au comunicat că Guvernul U. R. R. S. ar fi cerut deja noi baze pe Dunăre şi Marea Neagră.­­ Se desmint aceste ştiri, deoarece ele nu cores­pund adevărului. Deasemeni sunt inexacte toate svonurile despre pretinse incidente la frontierele cu Ungaria și B­ulgaria. Interzicerea oricărui spectacol până în ziua de 1 Iulie DISPOZIŢIA MINISTERULUI DE INTERNE Din ordinul d-lui Ministru de In­terne, până în ziua de Luni, 1 Iulie, exclusiv, vor fi închise toate tea­trele, cinematografele, varietările şi grădinile de vară cu muzică. Se suprimă, pe acelaş interval de timp, orice producţie muzicală, de orice natură, instrumentală sau vo­cală, în orice loc s’ar produce: res­taurante, cârciumi, bodegi etc. Deasemeni sunt oprite „dansurile, la parchet” precum şi toate petre­cerile cu lăutari. In această prohibiţie intră şi re­uniunile sportive de orice natură, alergările de cai, trap și galop, de­la Băneasa, foot-bal, concursuri de înot, etc. « P­IA­ŢA Spiritul de întreprindere. — Amânarea adunării generale a Uniunii Camerelor de comerţ. — Declaraţiile de stocuri şi de preţuri. — Piaţa comercială Piaţa comercială Piaţa comercială a fost ori­ceva mai activă. La prăvăliile de arti­cole alimentare, vânzările au fost mai mari ca de obicei. Toate cere­rile au fost satisfăcute cu uşu­rinţă. In special, s’a observat o abun­denţă desăvârşită în unele arti­cole cari preocupau în genere pe cumpărători, cum ar fi zahărul, arpacaşul, lampantul. Lipsă numai de săpun şi ulei. In ciuda evenimentelor, activita­tea pieţii e normală, fără de o a­­gitaţie deosebită şi fără de sim­­ptome de nelinişte. Spiritul de întreprin­dere Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti a întocmit o stati­­stică privitoare la înscrierile de firme din primele cinci luni ale anului. Din această statistică re­zultă marele progrese făcute în a­­cest an, în ceiace privește spiritul de întreprindere. Astfel, de unde acum un an in cinci luni s’au înregistrat numai trei sute cincizeci de firme, în a­­cest an, s’au înscris numai până acum aproape o nsie de întreprin­deri comerciale și industriale. Majoritatea nouilor firme fac parte din domeniul alimentar. Consumul cărnii Se cunosc motivele pentru care ministerul agriculturii, a fost silit să propuie reducerea zilelor de consum a cărnii. Din cauza unui consum exagerat şi a unor expor­turi masive, ca şi din cauza fap­tului că nu s’a ţinut seama de vârsta animalelor tăiate, am a­­juns să luăm măsuri restrictive. Rezultatele obţinute graţie lor sunt deocamdată destul de bune. Din informaţiile pe care le avem, rezultă că tăierile în abatorul Ca­pitalei au scăzut cu circa patru­zeci la sută. E o serioasă econo­mie pentru stocul nostru de vite. Amânarea adunării generale a Uniunii Camerelor de comerţ La 4 iulie urma să se întrunea­scă adunarea generală a Uniunei camerelor de industrie din Bucu­reşti. Acestei adunări i se atribuia o deosebită însemnătate, deoarece d. Mircea Cancicov, ministrul e­­conomiei naţionale, urma să ia un prim contact cu comercianţii şi industriaşii din toată ţara, şi să se facă o expunere asupra proec­­telor sale de guvernare. Faţă de situaţia actuală, aduna­rea generală a fost amânată fără termen. S-a comunicat tuturor ca­merelor că ea nu va mai avea deo­camdată loc. In ceia ce priveşte forma obişnui­tă, a votării bugetului, s’a hotărît ca el să fie aprobat de ministerul e­­conomiei naţionale. Lemnele de foc Depozitele de lemne de foc ale Ca­pitalei au comunicat organelor în drept că disponibilul de lemne e cu totul neîndestulător faţă de cererile tot mai stăruitoare ale consumatori­lor. In consecinţă, au cerut să se aplice cu mai multă grabă măsurile hotărîte de ministerul economiei na­ţionale. Declaraţiile de sto­curi şi de preţuri Oficiul central al speculei din inn­­statat că de la o vreme multe din firmele cari trebue să facă declara­­nisterul economiei naţionale a con­ţii de stocuri şi de preţuri, potri­vit art. 8 din Decretul lege din 18 Noembrie 1939, pentru reprimarea şi înfrânarea speculei ilicite, nu se conformează întocmai legii, netrimi­­ţând declaraţiile bilunare. Faţă de această situaţie, Oficiul a invitat Camera de comerţ să inter­vie pe lângă negustori, făcându-i a­­tenţi asupra dispoziţiilor art. 23 şi 24 din această lege, care îi consideră infractorii îi sancţionează foarte aspru. Toţi negustorii engrosişti cari au întârziat cu facerea declaraţiilor, să se grăbească a Ie înainta. Cele cari au vreo nedumerire sau sunt într’o situaţie specială, trebue să comuni­ce cele ce le interesează, Oficiului central al speculei din ministerul e­­conomiei naţionale, trimiţând câte o copie şi Camerelor de comerţ, spre a fi scoşi de pe lista celor ce ur­mează a fi sancţionaţi. Deasemeni, toţi negustorii cari nu şi-au vizat la Camera de comerţ au­torizaţia pentru comerţul de engros, să se grăbească a o face, spre a nu avea neplăceri. Săpunul de rufe Deasemenea în multe magazine lipseşte săpunul de rufe. Comercian­ţii pretind că nu pot ţine acest ar­ticol deoarece are fixat preţul ma­ximal de 54 lei kgr., iar fabricile cer 60 lei pe kgr., luând plata cu anticipaţie şi liberând factură pe preţul maximal. Piaţa comercială Piaţa comercială a fost ori cal­mă în anumite ramuri de comerţ a­­limentar, s-a putut observa o activi­tate mai vie care însă nu potae fi comparată cu ce se întâmplă în timpul crizelor din toamna anului trecut. Se pare că publicul şi-a fă­cut în sfârşit convingerea că toate nevoile sale vor putea fi cu uşu­rinţă împlinite. Operaţiile pe credit au încetat a­­proape cu totul. Se observă oare­care greuetate la încasarea crean­ţelor. In schimb, nu se observă nici un simptom de îngrijorare în ceia ce priveşte activitatea noastră econo­mică. Toate informaţiile pe care le a­­vem concordă în a arăta că activi­tatea continuă neştirbită și că fie­care în prăvălia, industria sau ate­lierul său își continuă munca. Drumul de fier fiind foarte aglo­merat cu transporturi speciale, ori nu s’au făcut nici încărcări, nici des­cărcări de mărfuri. * ia maritimă Leningrad- Stettin MOSCOVA 29 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei DNR trans­mite: Ziarul „Leningradsk­aja” anunţă că o linie maritimă de vapoare ra­pide a fost inaugurată între Lenin­grad şi Stettin. La ducere, vapoarele trec prin Talin, Riga şi Stettin iar la îna­poiere vasele trec pe la Stockholm și Helsinki. Se crede că asemenea călătorii vor dura cu totul vreo 15 zile. Primul vapor din acest serviciu a părăsit Vineri portul Leningrad. Schimbul de mărfuri româno-german­ ­e cuprinde darea de seamă a Camerei de Comerţ germano-română pentru anu­l 937-38-39 Relaţiunile economice dintre cele două ţări s’au intensificat din ce în ce mai mult, ambele ţări hotărându-se a strânge şi mai mult aceste relaţiuni. Ca urmare a acestui fapt. Germania ocupă primul loc şi în anul 1939 în comerţul exterior al României. In afară de aceasta, în conformitate cu acordul comercial germano-român, lu­crările preliminare pentru valorifica­rea produselor româneşti au fost in­tensificate. Volumul schimbului de măsuri din­tre cele două ţări în anul­ 1939 a cres­cut considerabil In comparatie cu anii precedenţi. La toate categoriile de mărfuri creşterea valorilor exportate in Lei, este una considerabilă. In ceea ce priveşte importul din Germania se remarcă o schimbare: articole de consum se introduc într’o măsură mai restrânsă, centrul de greutate zăcând în mărfurile prime şi mijloacele de producţiune, permiţând fabricarea ar­ticolelor de consum în ţară. Capaci­tatea de producţie a ţării este în creş­tere. Pe lângă mărfurile prime care se găsesc în ţară, o serie întreagă de asemenea mărfuri trebuesc importate din străinătate, astfel mărfurile pri­me pentru industria fierului, industria textilă și pentru industria pieței. Din punct de vedere al valorii, Ro­mânia a importat din Germania de trei ori mai mult decât a important din Franţa şi Anglia împreună, iar în ceea ce priveşte exportul român în Germania, el este de două ori mai mare decât exportul în cele două pu­teri occidentale. In ceea ce priveşte situaţiunea a­­provizionârii cu mărfuri prime în cursul anului 1939, ea nu s’a îmbu­nătăţit considerabil, cu toate că re­colta a fost una foarte bună. Din cauza situaţiunii generale economice, aprovizionarea cu mărfuri prime n’a putut fi făcută întotdeauna în confor­mitate cu cererile celor trei sectoare menţionate: industria fierului, indus­tria textilă şi industria pieței, statul trebuind să ia măsuri speciale. Cele­lalte sectoare industriale se aprovizio­nează cu mărfuri autochtone, deşi ele sunt de asemenea avizate la importuri. Astfel ordinea importanţei mărfurilor prime la import a fost în acest inter­val următoarea: mărfuri prime, ar­mament, maşini şi piese de schimb. Cantitativ la aprobarea cererilor de import şi export s-a procedat după cum urmează: 45 la sută armament, comenzi de stat şi plăţile cupoanelor externe, 30 la sută mărfuri prime, 25 la sută diferite articole de import pentru promovarea producţiei autoh­tone. In schimbul comercial cu Germa­nia, această schemă s’a aplicat nu­mai într’o măsură oarecare. Dată fi­ind cererea statelor neutrale şi a ce­lor cari poartă războiul împreună cu creşterea preţurilor, condiţionată de această cerere de mărfuri, politica României, în ceea ce priveşte exportul, a putut întrebuinţa într-o măsură oa­recare profiturile realizate la expor­turi pentru acoperirea cheltuelilor de înarmare a ţării. In încheiere darea de seamă insistă asupra planului cincinal al României, subliniând că scopul acestuia este de a face ţara cât posibil independenţă la importuri. Acest plan începe în mod logic cu intensificarea construc­ţiei legăturilor de comunicaţie, căi fe­rate, străzi, canale, porturi, antrepo­zite ş. a. m. d. şi deasemenea cu va­lorificarea bogăţiilor minerale ale ţâ­rii. La cereale se prevede o îmbună­tăţire a calităţii. Se preconizează de­asemenea cultivarea intensă a semin­ţelor oleaginoase, leguminoase şi plan­te industriale. O privire asupra anului 1939 dove­deşte că politica economică inaugu­rată în 1938 prin abandonarea ten­dinţelor economice liberale, a fost ur­mărită în România consecvent, ele fiind înlocuite prin dirijarea autori­tară nu numai în domeniul politic ci şi în cel economic pentru desăvârşi­rea cărora se depun străduinţe demne de admirat. Săptămâna financiară de FICUS Monroe. Aprovizionarea cu lent­­e de foc. Problema săpunului. Motorizarea și şoselele moderne Monroe James Monroe, al cincilea preşe­dinte al Statelor­ Unite, a formulat faimoasa lui doctrină, „America a Americanilor”, într’un mesaj adre­sat poporului în ziua de 2 Decem­brie 1823. Formula nu era nouă, nici originală, înaintea lui şi după el, naţionaliştii extremişti din toa­te ţările şi-au făcut din ea un steag. Fost luptător, subt Washington în răsboiul pentru independenţă Monroe a simţit că ispita succese­lor militare împotriva Angliei ar expune­­Statele-U­nite la mari pri­mejdii dacă tânăra republică, a că­rei independenţă data de 36 de ani numai, s’ar amesteca în treburile Europei ori dacă Europa ar fi lă­sată să se amestece în treburile ei. Era o realitate politică ce dădea prestigiu şi tărie formulei lui Mon­roe făcând din ea crezul, unui ma­re popor. Ideea aceasta era pe cale de a fi extinsă pe întreaga emisferă de vest pentru a deveni o doctrină pan americană. Conferinţa de la Lima trebuia să afirme în faţa lumii în­tregi solidaritatea republicelor sud­­americane cu Statele­ Unite şi a or­ganiza un front comun împotriva oricărui Stat neamerican care ar ameninţa pe vre-una din ele. Nu s’a ajuns însă decât, la angajamentul de a nu se recurge la forţă pentru aplanarea diferendelor ce s’ar putea ivi între ele şi la obligaţia de a respecta şi executa tratatele liber consimţite Doctrina Monroe a fost totuşi în­lăturată pentru un scurt timp, în răsboiul din 1911-18. Pentru un scurt timp numai, căci Statele­ Uni­­te s’au izolat imediat după pace, Parlamentul lor a refuzat să ratifi­ce tratatul de la Versailles inspirat în bună parte de preşedintele Wil­son. Americanii au refuzat să facă parte din Liga Naţiunilor, deşi ideea acestui aşezământ este o e­­manaţiune a ideologiei lor. Insfăr­­şit, s’a revenit la doctrina lui Mon­roe. Acum, în toiul campaniei pentru alegerea preşedintelui, şi în legătu­ră cu evenimentele din Europa, doctrina Monroe este din nou la ordinea zilei, combătută de unii şi susţinută de alţii cu o înverşunare egală. Participarea Statelor­ Unite la marele răsboiu european nu trebue privită prin prizma afinităţii de rasă cu Anglo-Saxonii, ori subt as­pectul recunoştinţei faţă de Franţa aşa de simplu şi de mişcător ex­primată de generalul Pershing la mormântul lui Lafayette), imediat după debarcarea trupelor america­ne în Europa: „Lafayette, iată-ne”. Participarea Statelor­ Unite a în­semnat pentru marea republică, complecta ei independenţă econo­mică şi transformarea creditorilor europeni în debitori. Bogăţiile, şi îndeosebi aurul, au trecut dincolo de oceanul Atlantic. Care sunt, astăzi, motivele cam­paniei intervenţioniste care înfrun­tă pe cea izolaţionistă în Statele­­ Unite? Se pare că oamenii de Stat americani nu pot rămâne indife­renţi în faţa curentelor economice care se desemnează în Europa, şi care ar putea înrâuri direct siste­mului economic american. După părerea unora, acesta ar fi fost şi rostul adevărat al faimoa­sei călătorii de informare a secre­tarului de Stat Sumner Wells. Aprovizionarea cu lemne de foc Luând in primire departamentul Economiei Naţionale, d. ministru Cancicov a ţinut să accentueze că nu urmăreşte programe vaste pentru viitor ci lucrări imediate pentru sa­tisfacerea nevoilor populaţiei şi com­baterea spectrului scumpetei. Ca principiu general, s’a hotărît o poli­tică a „articolului-tip” care e mai uşor de menţinut la un preţ fix, con­trolat. Intre aceste articole figurea­ză deocamdată: îmbrăcămintea, în­călţămintea, săpunul, macaroanele şi lemnele de foc. Problema cea mai urgentă, acea a lemnelor de foc a fost studiată cu deosebită luare aminte, atât în ceea­ce priveşte exploatarea cât şi în ceea ce priveşte preţul de vânzare. Ţinându-se seama de împrejurări, de lipsa de braţe şi de mijloace de transport, problema a fost luată în considerare în ansamblul ei precum şi din punctul de vedere adminstra­­tiv, pentru ca prin măsuri raţionale şi prin simplificarea formalismului birocratic, cantităţile să fie sporite şi distribuţia să fie cât mai egală în diferite regiuni. Prohibirea expor­tului, de pildă, afectează o cantitate neînsemnată de lemne de foc, câteva sute de mii de tone, dar uşurează mult situaţia unei regiuni care cu­prinde Bihorul, Oradea-Mare, Valea lui Mihai, Careii-Mari, Satu Mare şi Aradul, regiune izolate de centrele de aprovizionare (masivele păduroa­­se din împrejurimi nefiind accesibile exploatărilor, din motive de ordin militar, în conformitate cu prevede­rile legii forestiere). Pentru o regiu­ne cu litoralul Mării Negre unde se consumă, în timpul sezonului mai a­­les, lemne de foc pentru nevoile cas­nice, se va permite, ca și în trecut, importul foarte avantajos din Bulga­ria. Pentru comunele numeroas­e din centrele păduroase se va lăsa direc­torilor regionali silvici mai multă la­titudine de autorizare a exploatări­lor, de stabilire a normelor de vân­zare, de punere in valoare a produ­selor forestiere, de crearea stocurilor de lemne de foc. Surplusul, după sa­tisfacerea nevoilor locale, va fi în­(Continuare in pag. 2-a) M­ersul Răsboiului Comunicat german BERLIN, 29. (Rador). — Marele Cartier general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armata comunică. In Franţa nu sunt evenimente deosebite de semnalat. Un submarin anunţă că a scufundat 38.000 de tone din marina comer­cială inamică. Un alt submarin a scufundat trei vase înarmate inamice cu un tonaj total de 11.000 tone. Ca şi in zilele precedente, grupuri ale aviaţiei de luptă au atacat şi in ziua de 28 şi în noaptea următoare uzine de armament în Anglia meri­dională şi centrală, precum şi instalaţii din porturi, cu un succes vădit. Foarte eficace a fost bombardarea concentrărilor de trupe şi imbar­­caţiilor din insulele britanice din Marea Mânecii, Jersey şi Guernesey, un­de s-au observat mari incendii şi explozii foarte puternice la instalaţiile porturilor. • Avioanele britanice au efectuat din nou sboruri de noapte pe deasu­pra Germaniei de nord şi de vest, trecând pe deasupra Belgiei şi Olandei, unde au aruncat bombe in diferite puncte. Cu acest prilej mai multe lo­cuinţe au fost avariate şi câteva persoane civile au fost rănite. Din patru avioane doborâte, două au fost răpuse de artileria antiaeriană. Germanii nu au suferit pierderi. Comunicat italian ROMA, 29 (Rador). — De undeva din Italia , Cartierul general italian publică comunicatul Nr. 18. Unul din submarinele noastre a scufundat, printr-o torpilă și lovituri de tun, un pachebot înarmat de 10.000 tone, care naviga sub escortă. In Africa de nord, bombardarea unui câmp la sud de Marsa Mata­ruh a fost efectuată cu succes, mitraliindu-se trupele, lovindu-se in­stalaţiile şi distrugându-se pe pământ vreo 20 aparate. Toate aparatele noastre s-au întors la bazele lor. Comunicat britanic CAIRO, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Reuter transmite ur­mătorul comunica oficial al comandamentului armatei aeriene britanice : Vineri, raiduri aeriene britanice au fost efectuate cu succes asupra de­pozitelor de muniţii din localitatea Maccaaea (Eritreia). Avioanele noastre de bombardament, sburând jos, au atacat și au tras focuri de mitralieră asupra depozitelor de benzină. După 5 ore depozitul principal mai continua să ardă. Celelalte depozite se stinseră. Se crede că cea mai mare parte din benzina care se află in depozitul de pe acest aerodrom a fost incendiată. Deasemenea au fost atacate câteva depozite pline cu bombe, pricinuin­­du-se mari explozii. Bărăcile militare din apropierea lor au fost atinse și au suferit mari pagube, după câteva ore ele mai ardeau încă. Toate avioanele noastre s-au înapoiat la bazele lor, nevătămate. În partea apuseană a deşertului, un raid a fost efectuat deasupra ae­rodromului El Gubbi. Bombele aruncate au explodat printre bărăci şi avioa­nele aflate pe pământ. S‘a produs o mare explozie din cauza benzinei care s’a aprins şi fumul se ridica la o înălţime de 300 metri. Fotografiile luate, au arătat loviturile directe asupra avioanelor de pe teren şi asupra depozitului de benzină. Inamicul a fost luat prin surprindere. Noi nu am suferit nici o pierdere. Inamicul a atacat Mersa Matrub, unde a aruncat numeroase bombe. Pagubele au fost mici Avionele noastre de luptă au avut ciocniri cu inamicul deasupra insulei Malta. Un avion de bombardament inamic a fost doborât. Un hidroavion britanic, a reperat, in cursul unui sbor de recunoaştere, un submarin inamic şi l-a atacat. Rezultatul acestui atac nu este incă cu­noscut.

Next