Argus, august 1942 (Anul 32, nr. 8780-8806)

1942-08-01 / nr. 8780

ANUL XXXII Nr. 8780 4 apărat $isa a pus in vânzare TIMIPUL familiei TIMPUL PENTRU TOJI No. 131 ABONAMENTE In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 3 luni 300 3 lei în țară - l lei în străinătate In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionala MOc.*TlVtHk ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INOUMiEI Şl FINANŢE! K* Telefon 3.05.44 dată 1 August 1942 pârât şi s'a pus in vânzare « PUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 131 PUBLICITATE A M primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : *ARGUS” S. A. „ înscri» sub Nr. 203 Trib. Iliat „ Redactor responsabila "S AL. PETE O NICI CUMPĂTARE SLOVACA In Slovacia, călătorul e isbit tic Îndată de relativa îndestulare, atât în ce priveşte alimentaţia, cât şi îmbrăcămintea. Se î nţelege că nu mică-i este mirarea, când se ştie că aproape întreaga Europă îşi drămuieşte hrana şi-şi măsoară vestmintele, pentru a putea ajunge la toţi şi a avea acest puţin totdeauna. Dacă, însă, călătorul străin priveşte mai cu luare aminte într’un restaurant, de pildă, unde se ospătează oameni ai ţării, atunci observă cât de cumpănit este Slovacul la ale mâncării, cât de puţin risipeşte şi cât de mulţumit se arată cu ceea ce i se dă. Prin urmare, de o raţionalizare venit®, de sus nici nu ar fi nevoie, ea fiind făcută de cetăţeanul însuşi, care o poartă în firea lui. Practic vorbind, în Slovacia nu există ceea ce se chiamă în alte părţi „lux”. . Luxul este semnul deosebirii prea mari intre clasele sociale. E „uniforma” celor bogaţi dar şi celor risipitori, e păcatul unei capitale prea diferite de restul ţării prin formele de viaţă ce le cultivă şi Ie încurajează, prin nevoia ce o simt unii de a isbi cu tot dinadinsul privirile Celorlalţi, printr’o psihologie — uneori — de vârtej şi de isterie-Ceea ce nu e deloc cazul cu Slovacia- Acolo oamenii sunt puţin diferenţiaţi din punct de vedere social şi singurele realităţi sociale sunt: ţăranul şi orăşeanul, care trăiesc într’o temeinică armonie. Clase suprapuse nu există, după cum ţara nu are o capitală, în care să se concentreze totul, dela guvern până la femeile frumoase. Omul slovac e modest, chiar când atinge cele mai înalte trepte ale ierarhiei în Stat. Cine a văzut pe unii dintre marii demnitari ai ţării, s’a convins de aceasta. Toţi sunt de o mare simplitate în felul de a fi, dela haina pe care o poartă până la modul cum merg pe stradă şi cum mănâncă. Ţinut din cei mai de seamă factori ai actualei conduceri slovace, un om tânăr, deci predispus, poate, la o anume căutare de prestigiu, a fost văzut, în tot cursul celor 11 zile, cât au stat scriitorii şi ziariştii români în Slovacia, cu acelaşi costum de haine, dintr’o stofă şi cu o tăietură modeste. Această modestie apropietoare de oameni e în Slovacia ceva foarte firesc şi numai dacă ar fi altfel s’ar produce mirarea. După cum oamenii s’ar mira dacă cutare înalt funcţionar nu ar veni din când în când în mijlocul lor ca să ia informaţii in chip direct, ba chiar să culeagă şi unele sugestii rodnice. Nu e mai puţin adevărat, că aparatul de Stat al Slovaciei e şi el mult simplificat, în comparaţie cu al altor ţări. Statornicia oamenilor de valoare, pricepuţi, în posturile administrative locale, este unul din atributele cele mai temeinice ale micii republici. întâlneşti primari sau prefecţi care stau în fruntea comunei sau judeţului de 10 şi chiar 15 ani. In asemenea condiţii e uşor de înţeles şi uşurinţa de guvernare şi buna gospodărire a ţării. Atmosfera publică slovacă e aceea care nu numai îngăduie şi inspiră, dar impune asemenea lucruri care, gândind bine, sunt cele mai fireşti cu nutinţă. Felul de a gândi al .,omului de pe stradă” este el, cel dintâi, la locul lui, căci nimeni şi nimic nu strică mai mult o clasă conducătoare ca însuşi mediul în care ea trăieşte şi-şi exercită puterea. In Slovacia omul sfinţeşte locul şi nu locul pe om. De aceea de sus până jos, observatorul străin înregistrează aceeaşi cumpătare şi aceeaşi modestie — semne ale maturităţii şi ale seriozităţii unui popor care a trecut prin multe, în cursul frământatei lui istorii, dar a rămas cu demnitatea , cea într’adevăr mare — a simplităţii, cultivând numai valorile grele de înţeles, pline de miez. Nimic de prisos nu vezi în această ţară de oameni muncitori şi, deşi mică iar — politiceşte vorbind — cu o independenţă de dată timpurie, improvizaţia de ultimă oră n’ai s’o afli nicăeri, nici într’un fel şi nici într’un domeniu. G. Ivaşcu In marele cot al Donului retragerea inamicului a fost tăiată înaintarea continuă spre Caucaz BERLIN 30. (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: La sud de Rostov, formaţiuni ale armatei şi unităţi de SS înarmate urmăresc pe inamicul care se retrage, dând uneori lupte grele contra ariei-La sud de fluviul Sal, trupe rapitfe au luat cu a*salt orașul Proletasrkaia si au intrebuit in mai multa locuri cea din urmă legătură iînnmicită de cale ferată care 'șagă regiune?! Cay.caiului de restul Uniunii 9uiridice. Cu acest prilej s’a distins în mod deosebit o divizie blindată din Brandenburg. Cu prilejul luptelor defensive date împotriva atacurilor de degajare ale inamicului, o divizie blindată din Wuertenburg-Baden a nimicit prin lupte crâncene, în cursul zilei de eri, 68 de tankuri inamice, cele mai multe de tip greu. După sboruri de recunoaştere efectuate cu succes, puternice formaţiuni aeriene au sprijinit atacurile armatei terestre. În marele cot al Donului a fost luată retagerea către răsărit a forţelorr inamice* In regiunea Voronej, inamicul a pierdut eri alte 18 tankurri* In sectorul central al frontului şi la sud tre lacul umen, s’au dat lupte încununate de succes,desfăşurate pe un teren dificil In extremul nord, instalaţiile de aprovizionare şi de şantiere de Ia Murmansk, precum şi o mare tabără de trupe situată la vest de golful Kola, au fost greu lovite prin atacuri aeriene. Atacuri de hărţuire, executate ziua la adăpostul norilor deşi de câteva avioane de bombardament britanice izolate asupra unor oraşe din regiunea Rinului, au avut un efect redus. Noaptea trecută, o formaţiune britanică de avioane de bombardament a atacat câteva localităţi din ţinutul Saar, mai ales cartiere de locuinţe din oraşul Saarbrücken, cu care trilel a fost distrus printre altele şi teatrul districtual. Populaţia civilă a avut pierderi. Dintre avioanele care luau parte la atac, 7 au fost doborâte. Alte 2 avioane inamice au fost doborâte de artileria marinei deasupra Golfului German. Pe coasla de răsărit a Angliei, un avion de luptă a lovit in plin cu bombe, f.i timpul zilei, atelierele unei industrii de armament. Puternice forţe ale aviaţiei germane au atacat din nou oraşul Birmingham in noaptea de 29 spre 30 iulie. Avioane de recunoaştere au observat azi in zori n unei vase incendii mari. In fata coastei olandeze, vase de avantpost au scufundat 4 din 10 canonere britanice care atacau şi au mai incendiat una. Inamicul a renunțat la luptă. Bătălia de pe Den va răsturna întreaga strategie anglo americană STOCKHOLM, 30 (Rador) — Corespondentul agenţiei DNR semnalează o ştire primită din Londra de ziarul „Dagens Nyheter“, în care se spune că cercurile autorizate din capitala britanică cred că evoluţia situaţiei pe frontul de răsărit va aduce aliaţilor cea mai mare criză militară din cursul acestui conflit. Bătălia de pe Don ameninţă să răstoarne toată marea strategie anglo-americană, aşa cum s’a întâmplat şi după prăbuşirea Franţei, deoarece toată strategia anglo-saxonă din prezent se bazează pe premiza că Uniunea Sovietelor va rămâne un factor militar operativ până la ofensiva anglo-americană asupra Europei. Ofensiva germană a deschis însă perspective grele pentru anglo-saxoni, abstracţie făcându-se de situaţia precară din Egipt. Acum, anglo-americanii trebuie să-și revizuiască strategia după starea reală din Rusia Sovietică. PIATaI lacune in tariful ele transporturi pe C. F. R. Fixarea preţurilor la încălţarea iute* Bursa Tendinţa generală se menţine staţionară în bursă. Între împrumuturile statului cea mai căutată hârtie este in ultimul timp împrumutul Reîntregirii care în şedinţa de eri a urcat la 72 faţă de 71 ultimul curs din ajun. Valorile bancare şi petrolifere fau mai înviorat. Astfel Banca Naţională urcă la 9850 dela 9700 iar,. R. D. P. la S35 dela 310, aceasta din urmă negociindu-se cu tendinţă fermă. Volumul afacerilor puţin urcat la sectoarele bancar şi petrolifer. Lacune in tariful transporturilor pe C. F. R. Foaia oecială a Căilor ferate române, No. 1238 din 41 și 1332 din 41, enumără mărfurile pentru cari transportul se taxează la întreg tonajul vagonului în care sunt încărcate. Mărfurile prevăzute în foile oficiale mai sus indicate, cari se taxează la tonajul întreg al vagonului sunt mărfuri indigene, cari se pot cu uşurinţă procura de predator, pentru completare. Industriaşii se plâng Insă că, unele staţiuni nu ţin seama de indicaţiunile din foile oficiale şi taxează la intreg tonajul vagonului şi alte mărfuri . In special maşini importate. Dacă un industriaş primeşte din străinătate, maşini din fier de o greutate oarecare — spre exemplu 5000 kgr. şi cere vagon iar calea ferată H pune la dispoziţie un GR — adică un vagon de 15 000 kgr. — nu este normal şi drept să i se pretindă plata pentru întreg tonajul vagonului. Maşinile din fier nu sunt trecute Intre mărfurile arătate în foile oficiale — la cari se calculează tariful la Întreg tonajul şi cu toate acestea unele staţiuni calculează astfel. Se pare că este vorba de lacune ale tarifului de transport. Cum industriaşii nu sunt cu nimic vinovaţi de aceste lacune şi pentru a nu se mai repeta şi în viitor asemenea taxări greşite roagă forurile competente ca pe de o parte să se dea dispoziţiuni categorice staţiunilor asupra modului de taxare pentru asemenea cazuri, iar pe de altă parte sumele reclamate ca încasate pe nedrept să fie restituite. Fixarea preţurilor la încălţăminte După cum am arătat în conformitate cu prevederile deciziunei ministeriale publicată în Monitorul Oficial No. 125 din 2 iunie, controlul şi vizarea listelor de preţuri ale atelierelor pentru încălţămintea cu fete din piele şi talpă sintetică sau cauciuc, cari lucrează pentru magazine, intra în atribuţiunile Camerilor de Comerţ. Cu toate că sunt două lunide la apariţia acestei deciziuni, Camera de Comerţ din Bucureşti este în imposibilitate să rezolve cererile depuse de atelierele în chestiune, deoarece Ministerul Economiei Naţionale nu a dat încă răspuns la unele întrebări puse de Cameră în legătură cu această chestiune. Meseriaşii proprietari de ateliere ce lucrează astfel de Încălţăminte roagă să se ia grabnice măsuri pentru rezolvarea cererilor, deoarece întârzierea le produce însemnate pagube iar întârzierea în rezolvarea listelor de preţuri va duce la aceiaşi situaţie din trecut, când din cauza greutăţii cu care se vizau 11 stele de preţuri la minister, multe mărfuri de vară au rămas nevândute, trebuind să fie ținute până în primăvara viitoare. Industrializarea stufului din Delta Dunării Fabricarea celulozei« Alte posibilităţi de industrializare Intr-un articol precedent am analizat câteva aspecte ale posibilitătilor de industrializare a stufului din delta Dunării. Vom aminti cu acest prilej că s’a mai făcut acum câţiva ani la Brăila o încercare care a dat greş. S’a construit atunci o fabrică de celuloză. Fabrica celulozei din stuf costă mai mul decât celuloza din lemn pentru că atunci lemnul era extin şi transportul stufului la o distanţă de 200 km. încarcă mult preţul stufului. Industria germană D. prof. Antipa, într’un memoriu de acum câţiva ani, spune: In general la fabricile din Germania au văzut fabricându-se cantităţi mari de celuloză din stuf, care însă nu e bine albită, aşa că serveşte mai mult ca hârtie de împachetat carton , de o calitate foarte bună şi rezistent servind apoi la industria cartonajelor, tapete, pereţi de geamantane, carton de legătorie, tocuri de ghete de dame, etc. decât la fabricarea hârtiei albe. Cauza e că ei nu au descoperit încă metodele de a înălbi suficient pasta de celuloză, această chestiune fusese totuşi destul de bine rezolvată încă de d. dr. Klein în Brăila, care a fabricat din celuloză de stuf o hârtie albă (cu 50 și 70 la sută stuf) și a produs o pastă de celuloză foarte curată, după cum se vede din microfotografiile publicate de el în revista engleză „the Pappermaker“. D. dr. Klein a arătat încă de atunci că fibra de stuf e cu mult superioară celei de lemn și o egalează pe aceia de esparto, deci e capabilă de a da o hârtie de calitate superioară. O adevărată celuloză pură și bine albită (făcută din stuf trimis de mine din Delta Dunării), am văzut numai în Miribel făcute în laboratorul de Vains cu procedeul său de clorhidrat şi sodă, obţinute prin electroliză de sare. * .■■■-> . ■ Pentru a putea urmări de aproape procedeul său d. de Vains, mi-a fabricat în prezenţa mea în laboratorul său, o cantitate de celuloză de kgr. din stuf, fierbândrile cu 17 la sută Na. CI. la 6 atmosfere, timp de 6 ore. Apoi după o spălătură tratând-o cu hidrat de clor şi în urmă după o altă spălătură înălbind-o cu hipoclorit de calciu, rezultatul a fost o celuloză frumoasă albă. In ultimul timp industria germană a făcut mari progrese, perfecţionând metodele de fabricaiune a celulozei. Alte posibilităfi pentru valorificarea stufului și plantelor aquatice Studiind chestiunea valorificării stufului jirin industria celulozei ?,d. Antipa a urmărit totodatăJjÂ'orice posibilități de a i»iiÂ*înTafalMr5în a ceste plante precum şi în genere toate speciile de plante aquatice,care formează împreună cu stuful masivul stufăriilor din Delta Dunării. In afară de întrebuinţarea stufu-ului drept combustibil, căruia i se poate da o formă mai maniabilă şi uşor transportabilă prin brichetare şi de utilizarea papurei şi a altor diferite specii pentru tot felul de împletituri — rogojini, coşuri, scaune, etc., — dogărie, stucatură, etc. s’a mai făcut o parte de serioase cercetări şi încercări pentru a găsi o utilizare mare industrială. Mai cu seamă în Germania în timpul războiului, s’a încercat a se utiliza rădăcinile stufului — care sunt bogate în amidon, zahăr, etc. — pentru ’a se produce nutreţe consistente pentru vite. Cea mai serioasă şi mai valoroasă dintre toate produsele este obţinerea unei fibre care poate fi toarsă şi utilizată la ţesătorie. Mai întâi s’au preparat fibrele de papură pentru a face din ele un fir care să înlocuiască iuta, cu care s’au fabricat ţoale, sfoară ca cea de Manilla, frânghii, etc. întrebuîntându-se fie singură fie amestecată cu cânepă, după rezistenţa pe care voim să o dea; încă fabrica din Brăila pornise experienţa în această direcţiune. In anii din urmă d. Glaviez, Directorul cunoscutei fabrici „Textiloswercke Glawiez” de la Odorf (Saxonia), a reuşit să obţină fibrele atât de papură cât şi de stuf foarte curate şi să le dea o largă întrebuinţare, în industria ţesătoriei. Pentru ca fabrica să poată conta pe o aprovizionare eftină cu stuf trebue să îndeplinească următoarele condiţii 1. Fabrica să fie situată, beocat posibil chiar în interiorul Deltei sau cel mult la marginea ei,de exemplu la Tulcea. 2. Să se alcătuiască un plan general de aprovizionare care să utilizeze cât mai perfect condiţiunile naturale ale Deltei şi anume: a. Să se aleagă anume bălţile din care se poate face lesnicios recolta şi să se stabilească o rotaţiune; b. Să se amenajeze canalele naturale cari stabilesc comunicaţiunea bălţilor între ele şi cu Dunărea spre a face prin aceasta un transport ieftin. * -- ‘ . f'4’’ 1 c) Să se amenajeze anume grindiai (locuri ridicate insubmersibile) din Deltă pentru a servi ca locuri de depozite uşor accesibile; d. Să se studieze de către tul inginer mecanic adaptarea maşinilor simple de cosit şi legat stuful, la condiţiunile speciale ale Deltei, atât pentru a putea lucra pe apă cât ,1î pentru timpul când băltite sunt e. Să se construiască o serie de poduri (bărci mari) şi vreo două bărci cu motor pentru remorcarea lor: f. Să se organizeze uri serviciu special cu şefi de echipe permanenţi pentru recoltă, depozitare şi transport. g. Eventual, pentru a se micşora volumul şi a se înlesni transportul unor cantităţi mai mari de stuf de la depozite la fabrică a se strivi stuful trecândii] prin valturi speciale şi apoi al presa în baloturi mari ca piele. Prin acest procedeu s’ar prepara în acelaş timp materia primă pentru fabricare, înlesnind acţiunea lesiei în Lessiveuse. 3. Procedeele de fabricare întrebuinţate să fie cât se poate de ieftine, cum de exemplu procedeul de Varis. 4. Preţulde cumpărare al statului dela Stat să fie moderat eventual o taxă pe tona de celuloză produsă. 5. Fabrică să-sî aibe asigurat dreptul de a exporta produsele ei spre a le putea vinde cu preturile mondiale. In asemenea condiţiuni fabrica va putea desigur suporta orice concurentă, căci oricât de scump ar costa recolta — chiar dacă am fi nevoiţi să tăiem stuful cu mâna — mâna de lucru la noi costă totuşi mai puţin decât în altă ţară şi transporturile îndepărtate cu calea ferată — ca la fabricile cele maridin Germania — sunt aci excluse, noi având întreaga suprafaţă de producţie de 400.000 ha. în imediata apropiere de fabrică Mai având însă în vedere că stuful din Germania abia ajunge la 2 m. înălţime şi are o grosime mică, pe când stuful diri Deltă ajunge la 15 m. înălţime şi are o grosime considerabilă şica Stuful de acolo abia dă 40 la sută celuloză, pe când al nostru dă 51 la sută, putem afirma cu siguranţă că în condiţiunile celerai desavantajoase, tot putem rezista la orice concurenţă . Dacă mai considerăm insa şi preţurile fabuloase la care a ajuns astăzi celuloza, atunci trebuie să vedem că e vorba de o rentabilitate cu totul extraordinară. PARLAMENTUL TURC SE ÎNTRUNEŞTE LUNEA VIITOARE ANKARA 30. (Rador)’. — Ştefani: Marea Adunare Naţională turcă se va întruni, pentru prima oară, după vacanţele parlamentare Lunea viitoare In cursul acestei sesiuni vor fi ratificate acordurile comerciale-DH figr DATORIA CONSUMATORILOR Nu contestăm că specula ilicită este un fenomen ce se grefează pe organismul economic în toatetimpurile şi în toate tarile. El se agravează învremuri tulburi în vremuri de răsboae şi mai ales în ţări unde moravurile sunt încă urmarea unor influenţe istorice şi unei lipse de disciplină cetăţenească pe care, de cele mai multe ori autorităţile Statului, printr’o îngăduinţă rău Inţeleasă, n’a ştiut s’o formeze. Pildele în această privinţă sunt la îndemâna oricui şi ar fi îndestul să cităm disciplinata Germanie şi mai toate ţările nordice în frunte cu acea ţară plină de virtuţi şi curăţenie sufletească care este Finlanda unde cinstea nu este un comandament moral ci o simplă însuşire firească care se confundă cu marile instincte ale omului. Noi, românii, orice ar spune pesimiştii şi detractorii, suntem un popor fondarmente cinstit, dovadă fondul adevărat al imensei majorităţi a ţăranului român. Influenţele streine ale ultimelor veacuri şi silnicia lor au lăsat insă In unele pături sociale deformaţiuni morale care mai dăinue încă. Aceste tare sufleteşti trebuiau să se manifeste şi In ordinea noastră economică de azi, dând naştere unui vast câmp în care actele de speculă se generalizează aproape peste tot şi Inbracă uneori formele cele mai hidoase. Este drept că autoritatea a luat încă din vreme toate măsurile pentru a preveni şi combate aceste pernicioase fenomene dar ea n’a izbutit să Ie Înfrângă decât într’o foarte mică parte. Iar specula şi speculanţii continuă în dispreţul tuturor constrângerilor. * Această carenţă a autorităţi! este foarte explicabilă deoarece nici un guvern din lume nu va izbuti să Înfrâneze pornirile nesăţioase ale speculanţilor câtă vreme însăşi massa populaţiei nu-i vine în ajutor In faţa spectacolului ce-l avem Cu toţii, zilnic, sub ochi, e timpul să ne precizăm: autoritatea Statului, de bine de rău, a reacţionat înpotriva speculei In limita puterilor sale, edictând legi drastice, luând dispoziţiuni pe teren şi sancţionând mii si mi de contravenenti cu amenzi, trimetere în lagăr, închisoare, etc. Dar noi, noi consumatorii, noi ce ara făcu!? ! ! Am reacţiona! noi ca îuşî de p.d- Lin măcar? A văzu! cineva, o manifestare activă, fie ea sub orice formă« a acestei masse enorme de consumatori în mâna cărora dealtfel stă loagă puterea de a înfrânge specula? Unde este omul, eroul* să-i zicem aşa, care s’a relevat* fie şi de unul singur, luând de piep! specula şi speculanţii? Niciunul. 1 ! !. I |*i Dintr’un egoism feroce, consumatorul s’a făcut fără să-şi dea seama complicele cel mai important al speculantului. S’a gândit el vre-oe!a! Să ia de scur pe zarzavagiul care-şi bâtei joc de el în fiecare dimineaţă şi îl vinde cu mult peste preturile prevăzute în acel *,Mercurial’* ce este obligat să-l poarte asupra-i* să-l arate la cerere şi să-l execute ?. A reacţionat el contra lăptarului care-i vinde apă albită în loc de lapte, împotriva băcanului care-l frustează* câî de cât, de la zahăr*’ dela ulei şi dela alte toate? A reacţionat vreunul contra măcelarului care a spus că nu mai are carne, când el trebue s’o aibă, de-' oare ce i se dă după numărul dei cartele ? Contra gheţarului care ii i-a pres tul dublu pe un bloc de ghiaţă* contră cismarului care-i cere 8, 10 şi 12 mii de lei pe o pereche tre pantofi, contra chelnerului care nu e mulţumit cu un bacşiş de 25 l la sută ca să catadicsească abia a-ţi servi un ţap de bere şi contra tuturor marilor şi micilor specii* lanţi care zilnic atentează, fără niciun scrupul la punga lui? Nicodată ! Este adevărat că gazelele sunt asaltate de numeroase scrisori prin care li se cere ca, ele să reacţio-' fieze, ele să protesteze, ele să ceară guvernului măsuri drastice* măsuri capitale care să meargă până lai spânzurători şi tăeri de capete, în Piaţa Teatrului* a tuturor speculanţilor. ]>| (*£1 Vedeţi* domnul consumator cerespânzurători şi tăeri de capete, dar dumnealui nu îndrăznește săi ridice măcar un deget împotriva senioriei sale, domnul speculant! Se poate imagina o postură mai îragi-comică decât a blândului*, ^bunului și 'îngăduitorului conslu» imator român? li „Nu e nimic de făcut cu asemenea oameni — ne spunea mai zilele trecute unul din miniştrii în grija cărui e dată aprovizionarea ţării. Aştept de atâta vreme să văd pe cineva că intră pe uşa mea totdeauna deschise şi îmi prezintă fapte concrete de speculă spre a lei sancţiona. I Nji vine nimeni sau dacă cineva’ îmi denunţă unele lucruri, niciodată n’are curajul să-mî dea numele făptuitorului. Toate măsurile bune pe care 10 iau sunt contracarate de însuşi consumatorul complice inconştient cu duşmanul Iul. I Zadarnic, încercaţi dumneavoastră ziariştii să'mi aduceţi la cunoştinţă prin gazete diferitele fapte repro- babile de speculă. „ Câtă vreme voi simţi alături, de mine sprijinul consumatorului, măsurile mele sunt lovituri de sabie în apă, afară numai dacă nu doriţi să tai capetele tuturor vinovaţilor , atât al speculanţilor cât şi al speculaţilor lor complici”. E cineva ca să nu fie de acord cu spusele Excelentei Sale? Iar dacă toată dreptatea e de patru tea sa, atunci să ne pătrundem de aceste adevăruri şi să ne facem da,toria şi noi consumatorii. D. Th. Valah« la Camera Comunelor s’a cerut începerea unor noni tratative cu India AMSTERDAM, 80 (Rador). — D. N. B.: Serviciul de Informaţii britanic anunţă că Joi a avut loc in Camera comunelor o desbatere asupra Indiei. D. Amery, ministrul pentru India a anunţat camera că comitetul panindian a adoptat o moţiune prin care se cere retragerea imediată a dominaţiei engleze din India, ameninţând la masele poporului vor fi puse în mişcare, dacă această moţiune nu este primită. Guvernul englez dă un avertisment tuturor celor care sprijină politica încurajatăde comitetul executiv al partidului congresului pan-indian. Guvernul britanic speră că „poporul indian nu va aproba o mişcare, ce ar atrage consecinţe catastrofale“. Deputatul laburist Ammon a propus să se înceapă alte negocieri cu India. Deputatul conservator Lockar Lampson a atras atenţia asupra unei eventuale arestări a lui Gandhi, fapt care nu ar putea duce la altceva decât la a-i face reclamă. Răspunzând la o întrebare pusă de deputatul laburist Sunensea, d. Amery a declarat că UMl nutui comunist au fost puşi in libertate în India. Aceşti deţinuţi eliberaţi vor ajuta Anglia în efortul ei de război. Actele anexate la petiţii trebuesc timbrate Ministerul de finanţe aduce la cunoştinţa generală că, potrivit art. 4 § 1 din legea timbrului, orice anexe pre- zentate odată cu cererile făcute la diferite autorităţi administrative, se timmbrează cu timbrul fiscal de 5 lei, indiferent de numărul filelor. î întrucât rezolvarea nu se poate faca decât după timbrarea complectă atât a cererilor cât şi a anexelor, publicul este rugat să se conforme legii pentru a evita întârzieri şi corespondenţă vift.