Argus, octombrie 1942 (Anul 32, nr. 8832-8857)

1942-10-01 / nr. 8832

ANUL XXXII Nr. 863 î apărut pi s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUl. PENTRU 2011 No. 140 A­BONAMENTE In ţară Un an iqoo Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 8 (ei în tară­­in străinărte Tariful in fujimno ,e convenţiile ptale interna­ţion. 6 (ei In străintate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, București Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI MEI Telefon 3.05.44 JOI 1 OCTOMBRIE 1942 A apărut şi s-a pus în vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 140 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru­lui şi la toate agenţiile de publicitat­­e. Proprietar : „ARGUS" S. A înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov . Redactor responsabili AL. PETROVICI SPAŢIUL MĂI NEGRE, ISVOR DE VIŢĂ NOUĂ Războiul care se desfăşoară îm­potriva bolşevismului rusesc, cu peripeţiile sângeroase ale bătălii­lor de la Stalingrad şi din Caucaz, nu este decât una din înfăţişerile cele mai însemnate ale sforţării pentru lărgirea spaţiului european de viaţă şi progres prin înglobarea temeinică a bazinului Mării Negre în comunitatea europeană. Fără spaţiu, viaţa nici nu se poate închipui. înăbuşirea cuiva, individ sau popor, din lipsa spaţiului de respi­raţie şi de mişcare, înseamnă con­damnarea sigură la o moarte, care poate îi înceată şi de lungă durată sau iute şi violentă. E cunoscută, din istoria lumii, puterea de atracţie aproape mag­netică a mării asupra populaţiilor din cuprinsul pământului înconjură­tor şi legătura nesdruncinată dintre uşurinţele transportului pe apă şi desvoltarea ţărilor. Ţărmul maritim alcătuind gra-­ niţa cea mai sigură a Statelor şi,­ totodată, poarta cea mai prielnicâ( pentru facerea şi desvoltarea legăti­turilor cu străinătatea, omenirea) a presimţit aproape dela începutu-n rile ei foloasele stăpânirii la mare. De aceea, desvoltarea civilizaţi ca şi a gândirii omeneşti, în fo­mele lor cele mai înalte, le întâ­nim, dealungul istoriei, strâns le­gate de înflorirea navigaţiei la­pi poarei® maritime. Omenirea s’a desvoltat şi a pro­gresat, d­intâi, pe drumul apele prin comerţul şi navigaţia pe mal Abia mult mai târziu, aproape­­ timpurile contimporane, după de­voltarea căilor de uscat, civilizat a răsbit şi în cuprinsul continent­lor. Dar odată deschise transport­rile şi comunicaţiile din lăuntr continentelor prin fluvii şi car­duri, prin căi ferate şi drumuri automobil, iar acum în urmă ră­sboiul avioanelor, civilizaţia n­ternă, cu formele technicei perni­ţionate, s-a răspândit pretutindi şi, potrivit principiului va dor­municante, e pe cala să ridice velul de viaţă al tuturor oameni! Se înţelege că în acest proces transformare­a condiţiilor de ii omenească, prin perfecţiunile t nicei moderne, care uşurează tra­porturile şi comunicaţiile de felul biruind spaţiul­­ econom­is timpul, — bazinul Mării Negre putea să rămână, mai deja izolat de restul Europei Ca popor de margine în acea parte a vechiului continent, lo­cuită mereu de navă urie şi a nintăriie politice dela miază no­te şi dela răsărit, — noi putem­ţelege, mai bine decât orie, pricinile adevărate .aie întârzi şiiapolerii ce se vădesc în lumea biruluî Mării Negre. tvăliriie barbare, cum şi des fiarea navigaţiei libere din Ma­ri Neagră, au condamnat, timp dcâteva veacuri, întreg spaţiul asta european la sărăcie şi intu­­rec. Astfel, am fost siliţi de vi­­fela vremurilor să ne depărtăm «ţărmul Mării Negre — marea lilizaţiei şi a bogăţiei din anti­­tate până la începutul veacului mijloc — şi să trăim ascunşi munţii noştri, ca ursul In bar !. In vremea aceasta, alte po­ate, cu o aşezare geografică mai jelnică, au cunoscut un destin îi norocos la adăpost de primej­ile din afară şi au putut, în de­mnă siguranţă ,să muncească, să lune, să progreseze. Cine ar putea să nu recunoască atuşi, că de aproape un veac, de Ind­ularea Neagră a fost, iarăşi eschisă navigaţiei şi comerţul i­nternaţional, iar Dunărea, ca prin Ipar unim de apă din spaţiul eu­opean central, a fost, şi ea, ma mit sau mai puţin asigurată împo­iva năvălirii dela miază noapte uite s‘au îndreptat prin părţile sastre şi că semnele de progres , au arătat şi s-au înmulţit? Dar adevăratul şi temeinica Progres, pe care numai siguranţa politică o poate înlesni Statelor şi topoarelor respective era departe de înfăptuire. Starea de veşnică nesiguranţa politică sub ameninţarea tăcută dar cu atât mai primejdioasă de la" răsărit, prin necunoscutul tăinuit­or formele misterioase ale tarismului şi, apoi, ale bolşevismului rusesc a împiedicat, mereu, până în vara anului trecut, nivelarea vieţii eu­ropene până în spaţiul Mării Ne­gre. Războiul de acum, pornit şi vara trecută şi care se desfăşoară biruitor dealungul ţărmurilor Mării Negre, până la deplina lor liberare din ghiarele bolşevismului rusesc — e menit să aducă, în sfârşit, si­guranţa şi în spaţiul Mării Negre, iar prin acest singur fapt să des­chidă un isvor de viaţă nouă eu­ropeană şi românească în acelaş timp. Prin bogăţiile nesfârşite de tot felul din spaţiul înconjurător al Ma­rii Negre ca şi prin forţa biologică a populaţiilor respective, care pot da din belşug braţe de muncă, spa­ţiul acesta, odată înglobat în sigu­ranţa europeană, e menit să de­vină, in foarte scurtă vreme, izvor de viaţă nouă atât pentru Europa întreagă cât şi pentru noi. Românii, neam aflat din vechime la gurile Dunării şi la Marea Neagră. _ _ * N. Daşcovici k)^a Discursul minisfilm de externe al telilu­i comentat Cercurile politice germane BERLIN, 29 (Rador). — Marele curs al ministrului de externe Reichului a găsit — după cum se clară în cercurile politice german, un mare ecou în toată lumea. Coÿ tarile sunt absolut de acord al faptului că puterile pactului trip au făcut un fel de „inventar al­­­selor de victorie’* In țările inamice, discursul a • dat mai mult cuvânt cu cuvânt da­ră comentări, ceea ce—după păr cercuriîor berl'neze — ar însemni' înclinată în faţa faptelor ev'd, care nu pot fi negate nici chiar i­namicii pactului tripartit. Cu privire la aceasta, se declară mentalitatea englezească în fata a­cestui discurs se găseşte în ziarul­­dez Goeteburgs Handels och Si Tidni ng, care respiră sentimentul glez faţă de discursul ministrului­­mari. Tristeţea şi deprimarea engli în faţa celor spuse de ministrul de externe al Reichul­ui a fost cu mai mare cu cât aproape în timp de Willkie, trimisul speciall preşedintelui Roosevelt zugrăvea faţa presei anglo-saxone aproape g­­laş tablou pe care ministrul gen 51 făcea cu pr­vire “la Rusia Sovie. Dacă TIMES observă că d­are, ca martor nepărtinitor a adus ura­re serviciu, la Berlin se subliniau 5r.tr adevăr d. Wilk­'e nu ar fi lit găsi un moment mai prielnic fu facerea declaraţiilor sala în ce fe­­ste impresiile culese în Uniunea S­­vietelor. Odăr­­ărerea exprimată­­de d.Il­kie, după care englezii ar face bine dacă nu ar n­ai socoti timpul ca aliat., corespunde cu părerea germană că timpul lucrează acum pentru puteri­le pactului tripartit In plus, la Berlin se mai atrage in­tenţia asupra unei discuţii din Statele Unite şi din Anglia asupra celui de al doilea front, care au fost rezolvate prin declararile d-lui Willkie. O se­rie de articole și comentarii lasă­­să se întrevadă că în Statele Unite se cart­ă a se recurge la subterfugii, pen­tru a scăpa de răspunderea celui de al doilea front și de acuzările rusești. P­IAŢA Conservele de peşte. Aprovizionarea oficiilor funcţionăreşti cu carne. Preţurile la restaurante. Orariul de lucru în comerţul de cereale. Bursa Bursa Tendinţa bursieră continuă să fie calmă. Numai împrumuturile Statului au fost mai bine dispuse. Au urcat: Ex­proprierea şi renta unificată 4­/? cu câte Slt, înzestrarea mare a fost singura hârtie din acest compartiment care coboară, la 77 de la 78. Petroliferele au fost puţin căutate. Nu au cotat decât Creditul Minier şi I. R. D. P. Hârtiile industriale au înregistrat minusuri lipsite de însemnătate, în afară de S. T. B. şi Gaz Metan can pierd câte 50 puncte. Volumul operaţiunilor s-a redus pu­ţin în sectoarele petrolifere şi indus­triale. Conservele de peşte Abundenţa de peşte în această epocă a făcut ca autorităţile de resort să îndemne publicul să facă aprovizionări pentru iarnă din a­­cest aliment conservându-l prin sărare sau preparate de marinate, zacuscă, etc.. Mulţi cititori ne scriu că ar ur­ma cu multă plăcere îndemnurile oficiale, dar pentru a putea pre­para marinată este necesar ulei, ori în cele mai multe cartiere ale Capitalei de foarte multă vreme nu s’a distribuit încă uleiul şi chiar când se va distribui raţia este atât de mică şi se capătă la intervale de timp atât de mari, că abea dacă ajunge de picat în sa­late. Gospodinele ar fi foarte bucu­roase şi recunoscătoare subsecreta­­riatului de stat al aprovizinărei, dacă dat fiind posibilităţile de fa­bricare de ulei şi din alte seminţe decât cele utilizate până în pre­zent, s’ar da o raţie suplimentară de ulei specială pentru prepararea conservelor de peşte pentru iarnă. Aprovizionarea ofi­ciilor funcponăreşti cu carne In urma înţelegerii Intervenite între Ministerele de resort şi U­­niunea Sindicatelor exportatorilor de animale, această din urmă a­­sociaţie, ai căror membrii aprovi­zionează de mai multe luni încoa­ce Capitala cu carne, a primit să predea 3-500 de porci graşi, la un preţ mult inferior pieţei, care va fi prelucraţi pentru aprovizionarea oficiilor funcţionăreşti cu produse animale eftine. Preţurile la restau­rante Primim numeroase scrisori de la cititori cari ne atrag atenţiunea a­­supra faptului că deşi preţurile a­­limentelor principale, carnea, peş­tele şi zarzavaturile au scăzut sim­­ţitor, preţurile la restaurante au aceiaş tendinţă de urcare. De când carnea se găseşte din a­­bundenţă şi preţul a fost redus cu 20 lei la kgr., cele mai multe res­taurante, nu numai că nu au re­dus preţurile fripturilor sau să mărească porţiile, dar au sporit chiar preţurile cu 20 lei la frip­tură-La peşte scăderea este foarte mare. Crapul de peste 4 kgr. care cu câteva luni în urmă se găsea cu greutate şi costa peste 250 Iei kgr. se găseşte acum din abunden­ţă cu 151 lei kgr. la detaliu. Deci se vinde înainte cu 00 la sută mai scump decât acuma. Cu toate a­­cestea preţurile la mâncărurile de Peşte au rămas neschimbate iar porţiile tot atât de minuscule. De preţul vinurilor se plâng şi podgoreni nu numai consumatorii. Cum în comerţ nu are nici o im­portanţă preţul de cost, ei numai cel de înlocuire, preţurile la cari se vând astăzi vinurile în localuri sunt în mare disproporţie, iaţă d­e preţurile la care se oferă în pre­­zent vinurile de către podgoreni. Preţul menţinut mare este pro­­hibitiv pentru marea masă a con­sumatorilor şi de acest fapt, adi­că de cererea mult prea scăzută se plâng podgorenii. Orariul de lucru în comerţul de cereale Faţă de noul orariu de lucru stabilit pentru întreprinderile co­merciale din Capitală, Uniunea exportatorilor de cereale din Ro­mânia, a intervenit pe lângă Mi­nisterul Muncii, în sensul ca fir­mele care se ocupă cu comerţul de cereale să poată lucra, ca şi în tre­­cut şi după amiază, în afară de Sâmbăta după amiază, când servi­ciul este suspendat. Scrisoarea d-lui Mareşal Antonescu adresată d-lui general N. Stoenescu D. Mareşal Antonescu, Conducăto­rul Statului a trimis următoarea scri­soare d-lui general Stoenescu, fost ministru al finanţelor, Bucureşti, 24 Septembrie 1042. DOMNULE GENERAL, Mi-aţi cerut să aprob placarea Dvs. din guvern, pentru a putea se­ vă fa­ceţi datoria de general acolo, unde luptă ostaşii noştri­­ pe front. Ostaş eu însu­mi vă uiterog şi am datoria să vă înlesnesc această che­mare a carierei Dvs. Folosesc acest prilej ca să vă mul­ţumesc călduros pentru serviciile p® care le-aţi făcut guvernului şi ţării, prin munca Dvs., prin devotamentul Dvs. şi prin realizările pe c■are, deşi militar, aţi ştiut să le obţineţi la un departament tehnic dintre cele mai grele, în împrejurări de războiu care cer atâtea contribuţii, dar impun s­­tata disciplină finanţelor Statului. Aţi servit ţara în împrejurări ex­cepţional de grele, şi aceasta nu o voiu uita niciodată. Reintrând în cariera noastră ostă­şească sunt sigur că meritele Dvs. vor continua să folosească ţării. Primiţi, vă rog, Domnule Ministru, asigurarea stimei mele ■ MAREŞAL ANTONESCU *•' Nouile salarii ale lucratorilor din industria mecanica si metalurgica Comisariatul General al Preturi­lor a dat următoarea deciziune prin care salariile lucrătorilor din industria mecanică şi metalurgici au fost unificate: ART. 1. — Lucrător­ii întrebuin­ţaţi în industria mecanică şi meta­lurgică se salarizează cu începere dela 1 Octomvrie 1947 în confor­mitate cu normele stabilite în pre­zenta deciziune. ART. 21. — Din punctul de ve­dere al salariului, lucrătorii se în­­part în categoriile prevăzute de legea pentru reglementarea califi­cărilor profesionale în industrie Nr. 517 din 18 Iulie 1942 şi anume: 1) muncitori necali'T.-ati; 2) lucrători industrial şi 3) lucrători calificaţi.­­ ART. 3. — Lucrătorii calificaţi se împart în următoarele grupe: Grupa A: şelari — curelari, dul­gheri, galvanizatori, caretaşi, g rotari, zugravi - vopsitori şi zi­dari de construcţii, trupa B: caretaşi, cazangii, e­­lectricienInstalatori flt­.rari, gra­vori, imstalatori, lăcătuşi, mecanici­­armuriCTd. mecanici-auto, strungari în lemn săn­os, sudori tâmplari, ti­nichigii, turnători, zidari de cup­toare şi zugravi-'­opsitori de caro­serii. X Grupa C­: ceasornicari, electri­­cieni-constructori, frezorii mecanici ajustori, mecanici-strungare, meca­nici de precizie, opticieni și rectu­catori.­­ Din punctul de vedere al salati­­zării și numai în aplicarea prezen­tei deciziuni, lucrătorii de mai jo­s se asimilează lucrătorilor calific­ate şi se încadrează în grupe după cum urmează: Grupa A: ascuţitori de scule, şle­fuitori şi topi­tori. Grupa B: călitori, găuritori, la­minatori, oţelari, raborcuri şi tră­gători de metal. Grupa C­: călitori de scule şi matriţe, controlori-verificatori, me­canici de motoare de uzină, meca­nici de aviație, modelieri și trasa­tori. Din punctul de vedere al­­salari­zării și numai în aplicarea prezen­tei deciziuni întreprinderile vor în­­cadra specialitățile neprevăzute în Categoria lucrătorilor ART. 5. — Limitele minime şi maxime prevăzute la art. 4 se re­feră la bărbaţi şi anume: a) muncitorii­­ necalificaţi mai mari de 18 ani; b) lucrători industriali mai mari de 21 ani şi c) lucrători calificaţi cu o prac­tică de cel puţin 2 ani de la califica­re. ART. 6 .— Limitele minime şi maxime ale salariilor muncitorilor necalificati care nu îndeplinesc con­dițiile prevăzute în art. 5 vor fi reduse cu 30—50 la sută. Salariile lucrătorilor industriali )... (Grupa A L­ucrători calificați (Grupa B­­ G­rupa C AkVf. 9. — Mediile aritmetice ale­­ salariilor­ de bază plătite de în­treprinderi, pe categorii şi grupe ART. 10. — Media aritmetică a salariilor se obţine împărţind tota­­lul salariilor de bază plătite pe ca­tegorii şi gr­upe de lucrători (fără ore suplimen­­tare şi acorduri) la nu­mărul total a­l orelor­ lucrate. Aplicarea}? salariilor după localități ART. 11. — Limitele minime si maxime si m­ediile aritmetice ale sa­acest articol în grupa cea mai a­­propiată. Limitele salariilor ale baza ART. 4. — Fiecare lucrător va aveaA fixat un salariu de bază o­­rar în raport cu categoria și gru­pa din care face parte Salariile de bază, indiferent da­că sunt stabilite pe bază de timp sau pe bază de ac­ord, se fixează între următoarele două limite cu excepțiunile prevăzute in art. 11: și calificaţi care nu îndeplinesc conditiunile prevăzute în art. 5 în­cep dela o limită minimală cu 30 la sută mai scăzută decât aceia prevăzută în art. 4. AR­T. 7. — Limitele minime si maxime ale salariilor femeilor vor fi reduse cu 50 la sută fată de li­mitele salariior bărbaţilor cores­punzătoare categoriei, grupei, vâr­stei si practicei lor. ART. 8. — Mediile aritmetice ale salariilor de bază plătite de între­prinderi, pe categorii și grupe de lucrători prevăzuți la art. 4, nu vor putea depăși următoarele limi­te : tăriilor stabilite prin art.­­4-9, se a­­plică în localitățile din categoria l-a de salarizare prevăzută în Jur­nalul Consiliului de Miniștri Nr. 420 d­in 8 Aprilie 1941. Pentru celelalte categorii de lo­calități prevăzute în acelas Jurnal limitele și mediile aritmetice ale sa­,Continuare în pag. 2-a Categoria lucrătorilor Muncitori necalificati Lucrători industriali Lucrători calificati Muncitori necalificati Lucrători industriali (Grupa A (Grupa B (Grupa C Salariile are oră în lei limita minima“ limita maximă: 26 28 32 32 32 32 42 55 65 75 Lei pe oră 29 34 40 45 50 de lucrători prevăzuți la­­art. 6 și 7, și vor putea depăși următoare­le limite: Reconstrucţia interna a României elogiată de „Deutsche Allgemeine Zeitung” BERLIN, 29 (Rador). - DEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG publică un articol intitulat „România hotărâtoa­re” semnat semnat de d. Hans Schu­macher, „In stadiul noii­lor mari decizi ani (tepe frontul de răsărit, spune articolul România a intrat in al treilea an de domnie al M. S. Regelui Mihai şi de conducere al Mareşalului Ion Antone­­scu. . . Ca şi pe coasta caucaziană, unde ca­valeria românească a jucat un rol în­semni la cucerirea fort­ficaţi­lor teres­­­tre şi marine de la Novorossisk, ultimul punct de sprij­n important al flotei sov­etice din Marea Neagră, diviziile române luptă Încununate de succes, in sectorul dela Stalingrad, într'una din cele mai Înverşunate bătălii din acest război, alături de unităţ­le germane. Escadrilele de vânătoare româneşti care au intervenit in luptele aeriene de la Stalingrad au putut, in interval de câteva zile, să doboare 22 de av­oa­­ne inamice, ele având numai două iier­deri. In acest timp pati a îşi îndrepta mai mult ca oricând gândurile ei pline de recunoştinţă către fiii sai care, după victoriile din primul şi al doilea an de război împotriva Sovietelor, într’o frăţie de arme nesdruncinată cu ar­mata germană, au împodobit stindar­dul ţării cu lauri proas­pet: la Sebasto­pol, Don, Marea de Azov şi acum in Caucaz şi pe Volga. Este natural ca guvernul Conducă­torului Statului român să nu cruţe nici un efort menit să menţină şi să mărească şi mai mult puterea de lup­tă şi forţa de acţiune a armatei, care pentru strălucita «­ af­rmare a fost o­­norată de Germania prin acordarea Crucii de Fier în gradul de Cavaler I» nu mai puţin de o­jici generali, coman­danţi de armată. Grija pentru armată, pentru a cărei reorganizări şi înarmare cu mijloace moderne de luptă­ Conducătorul Sta­tului îşi consacră deja" Începutul acti­vităţii sale toată energia, este ca şi mai înainte în mod categoric în fruntea programului de luptă. Corpenzle de material pentru armată au crescut în ultimii doi ani cu­ 130 miliarde lei, a­­dică 70 la sută din suma totală chel­­tuiă pentru înzestrarea armatei de la 1938 şi până la 1940. Producţia indus­triei grele a crescut cu 50 la sută pe­ste nivelul normal”. D. Schumacher dă apoi unele date asupra stări financiare a României, arătând că bugetul este echilibrat, în ciuda sarc­rilor excepţionale impuse de război, şi că nici impozitele nu au fost sporite. Toate acestea, continuă d-sa, au fost posib­le prin economisi­rea banului public, printr’o bună ad­ministrare a impozitelor directe şi printr’o politică sănătoasă, guvernul având în acest chip posibilitatea să în­treprindă şi unele opere de construc­ţie internă, care nu aveau legătură şi imediată cu necesităţile războiului.­­ După prima urcare a salariilor tn­ Ianuarie 1941 şi a doua din Octombria anul trecut, s’a anunţat o nouă urcare, care să pună de acord disproporţia ac­tuală dintre preţuri şi veniturile ac­tuale ale funcţionarilor. Atenţia guver­nului a fost îndreptată şi asupra mun­citorimii prin înfiinţarea­­unui institut de credit şi de asigurări. In domeniul sănătăţii publice s'a lucrat iarăşi foar­­te mult, iar studenţii medicinisti au fost obligaţi să presteze o muncă da război de trei luni. S'au creat dease­­meni 25 de centre sanitare moderne.­­Articolul relevă mai departe realizăr­­ile obţinute în asigurările sociale şi rezultatele înregistrate de Consiliul da Patronaj, care sub conducerea M. S. Reginei-Marie Elena şi a d-nei Mare­­şal Antonescu s’a desvoltat într’o or­ganizaţie importantă, cu un buget rea­lizat prin cheie şi donaţii publice.­­ Personalitatea Mareşalului Conducă­tor şi a d-lui prof. Mihai Antonescu, vice-preşedintele Consiliului de mini­­ştru colaborator i­dei şi nelobos­­, de o înaltă capacitate, garantează că popo­­rul aliat din sud-est îşi va continua şi pe viitor drumu drept al u­iui progres vizibil, cu aceiaşi energie şi acelaşi mare succes, — spune în încheere DEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG Nouă poziţii fortificate cucerite de trupele germane la sad de Terek la Stalingrad luptele continua cu grele pierderi pentru inamic BERLIN 29 (Rador) . De la car­tierul general al Fu­hrerului, înaltul comandament al forţelor armate ger­­mana comunică: In Caucaz şi la sud­ de Terek, trupe germane au cucerit poziţii inamice puternic construite şi a­­prig apărate, de pe un te­­ren muntos împădurit şi greu de pătruns. Aviaţia germană­ a bom­bardat regiunea portului Tuapse şi a avariat două vapoare de tonaj mijlo­ciu în Marea Neagră. In lupta de la Stalin­grad, atacul a dus prin lupte grele, în ziua de eri, şi la pătrunderea în regiunea de nord a oraşu­lui. Inamicul a continuat BERLIN, 29 (Rador). — Puternice unităţi germane de avioane de luptă STUKA au intervenit, cu mare efica­citate, în bătălia terestră de la sud-est de lacul Ilmen, în ziua de Luni- Aviaţia germană a bombardat cui­burile de rezistenţă sovietice şi poziţii de artilerie inamice, reducând la tă­cere numeroase tunuri. A­tacurile date de batalioanele ger­mane au fost sprijinite de puternice formaţii de avioane germane de dis­trugere şi de vânătoare. In foarte multe puncte rezistenţa sovieticilor a fost sdrobită graţie atacurilor puter­nice ale aviaţiei germane, zadarnic atacurile sale de uşurare dinspre nord. Pe frontul Donului, trupe ungare au efectuat cu succes o operaţiune de a­­tac locală. Slăbe atacuri inamice in sectorul central al frontului au fost respinse. In sectorul nordic al frontului, cu prilejul unui atac german dat de tru­pe terestre şi de aviaţie, numeroase posturi de luptă sovietice au fost ni­micite, inamicul suferind mari pier­deri sângeroase.­­A­tacuri locale ale inamicului au dat greş. Regiunea oraşului şi portului Ar­­hanghelsk a fost bombardată noap­tea trecută. S-au declarat numeroase incendii.­­ v Avioane germane de luptă au lovit cu bombe în plin instalaţii importante de război din mai multe localităţi din Anglia de sud-est, cu prilejul unor a­­tacuri de zi efectuate de la mică înăl­ţime. Spre răsărit de Great Yarmouth, un cargobot a fost grav avariat de bombe. răsărit, în aceeaşi perioadă de timp, 77 de avioane. BERLIN 29 (Rador). — Aviaţia germană a înregistrat noui succese împotriva aviaţiei bolşevice şi in ziua de 28 Septembrie. După ştirile de până acum, 50 de avioane inamice au fost doborite de către aviaţia de vânătoare germană­, alte­­4 avioane fiind doborite de arti­leria antiaeriană. BOLŞEVICII CONTI­NUA SA ÎNTREBUINŢE­ZE FEMEI IN ARMATA BERLIN 29 (Rador). — Se află din izvor militar că bolşevicii conti­nuă să întrebuinţeze femeile in arma­tă, ca soldaţi şi chiar ofiţeri. Astfel, un­ grup de şoc german a luat prizonieri într’o operaţiune la sud-est de Orei, printre cari a fost gă­sită şi o femee îmbrăcată în unifor­mă de locotenent. Locotenentul-femee a declarat că a primit o instrucţie de trei luni şi apoi a fost trimisă pe front, pentru a con­duce în luptă formaţiuni feminine. REZISTENTĂ SOVIETICILO­R DISTRUSA IN BATALIA DELA LACUL ILMEN BERLIN 29 (Rador). — Din izvor militar se anunţă: De la 15 până la 28 Septembrie, bolşevicii au pierdut 964 de avioane, dintre care 816 au fost doborâte de a­­vioane germane de vânătoare în lup­te aeriene, iar 17 avioane bolşevice au fost distruse pe pământ. Germanii au pierdut pe frontul de ATACAREA UNUI CAMP DE AVIAŢIE DE LAN­GA MURMANSK BERLIN, 29 (Rador). — înaltul comandament al forţelor armate anunţă că avioane de luptă germane au atacat cu succes, în noaptea de 28 Septembrie, un câmp de aviaţie bolşevic situat la nord de Mur­mansk. Cu­ toată puternica rezistenţă a artileriei antiaeriene inamice, avioa­nele de luptă au aruncat bombele aer timp de aproape o oră, profi­tând de o bună vizibiltate, asupra clădirilor și a pistelor de decolare. Depozite de benzină au luat foc. S'au produs două mari explozii. Scurt timp după aruncarea pri­melor bombe a izbucnit un mare incendiu în partea vestică a aero­­dromului și un fum gros s’a ridicat în văzduh. Bombe care au făcut explozie printre hangare cu nimicit, mai multe avioane bolșevice.

Next