Argus, septembrie 1943 (Anul 33, nr. 9100-9123)

1943-09-01 / nr. 9100

ANUL XXXIII Nr. 9100 A apărut și s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TON­ No. 187 in străinătate Tariful în functions de convenţiile nostals internationals Pentru bănci, instituai si ad-iii puf 3000 lei anual 5 tei în tari­f 12 lei în străinătate A 8 O N In ţară Un an 1500 Lei 6 luni 800 „ 3 400­­A M E N T ; 4 PAGINI 5 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULU) BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar Nr. 15 INDUSTRIEI SI FINANTE! Telefon 3.05.44 Miercuri 1 Septembrie 1941 A apărut şi s-a pus in vânzare TIMPUL familiei I IMPUI PENTRU TONI No. 187 PU BL­I CIt­ATEA se primeşte la administrativ ziaru­lui și la toate agențiile de paticili­­tate. Proprietar: ,,A R G U S" S. , înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov ! Redactor responsabil: i­ AL. PETROV­ICI . Târgurile internaţionale P I A T A ea de an, târgurile internaţiona­le şi-au demonstrat cu prisosinţă u­­tilitatea pentru omenirea întreagă. Faimoasele târguri mai ales, de la Paris, New-York, Lipsea, etc., au prilejuit nu numai o apropiere în­tre marii oameni şi marile grupuri financiare, comerciale şi industria­le din toata lumea, apropiere care forma baza unei mai strânse cola­borări viitoare, nu numai o mai­­u­­cunoaştere a puterii de produc­ţie a tutur­or­ ţărilor şi a calităţii mărfurilor, dar şi o apropiere su­fletească intre popoare, care învaţă din preţuirea muncii, preţuirea co­lectivităţilor respective. Se luase, în plus, obiceiul ca la aceste târguri, pe lângă expunerea produselor care căutau pieţe străine de desfacere, să se trimită câte ceva reprezenta­tiv din toate manifestările de via­ţă ale popoarelor. Acestea au con­tribuit mult la cunoaşterea vieţii sufleteşti a neamurilor şi a modu­lui de a gândi şi trăi. Războiul actual a adus greutăţi destul de mari în calea organizării unor asemenea târguri şi de aceea numărul lor s’a limitat mult. Cu toate acestea, acolo unde ele au a­­vut loc a­u stârnit un interes gene­ral tot aşa de mare ca şi în vremu­rile de pace, ceea ce încă odată de­monstrează utilitatea lor. Astfel, târgul din Lipsea, în plin război şu a atras ca şi altă dată, în anul 1941, o mare mulţime de co­mercianţi şi numeroase întreprin­deri industriale din toate ţările eu­­ropene. Suspendarea organizării lui din 1942 încoace se datoreşte numai împrejurărilor excepţionale de războiu şi nevoii ce se simţea de a nu se pierde nicio clipă din tim­pul destinat producţiei de războiu. Dar dacă marile târguri interna­ţionale de talia celor dela Paris, Lipsea şi New-York nu s’au mai pu­tut organiza, în schimb s’au orga­nizat târguri mai mici la care au participat, aproape toate statele eu­ropene, in măsura în care le-a fost cu putinţă, fără neglijarea produc­ţiei. Târgul din Plovdiv — Bulgaria­­— a atras numeroşi expozanţi ai principalelor ţări europene şi tran­zacţiile încheiate n’au fost fără în­­sem­nătate. Acum, de câteva zile, s’a deschis târgul internaţional dela Izmir — Turcia. La acest târg, care în deo­sebi pentru statele din sudestul eu­ropean prezintă o importanţă şi mai mare, cu influenţe apreciabile asupra viitoarelor lor schimburi e­­conomice, participă şi ţara noastră. Cu prilejul deschiderii lui, minis­­trul economiei Turciei vizitând standul României şi-a exprimat în­treaga mulţumire şi satisfacţie pen­tru modul cum el a fost organizat, manifestându-şi totodată­ viile sen­timente de prietenie şi preţuire pen­tru poporul român. Participarea noastră la acest târg era indispensabilă. Relaţiile noastre comerciale cu sudestul european şi cu Turcia, Siria, Egiptul, etc., au fost, dealungul vremii, din cele mai strânse. Prin participarea la târgul din Izmir, România îşi dovedeşte capacitatea de producţie şi evolu­ţia producţiei sale agricole şi indu­striale, chiar în aceste vremuri ex­cepţionale, când zeci de mii de bra­ţe româneşti au părăsit lucrul lor obişnuit şi au luat armele pentru sfânta apărare a pământului stră­moşesc. Procesul de producţie îşi urmează cursul, mai accentuat chiar decât în trecut, în unele sectoare care interesează deopotrivă şi pie­ţele din sudestul european şi cele vecine ale acestora. Ospitalitatea oferită de oficiali­tatea turcă şi manifestarea din par­tea acesteia a vechilor sentimente de prietenie şi preţuire, sunt apre­ciate de noi la justa lor valoare. Târgurile internaţionale sunt pri­lej de apropiere între pieţele de producţie şi cele de consum, precum şi de o mai bună cunoaştere a po­poarelor în toate manifestările lor. De aceea, participarea la aseme­nea târguri este o necesitate orga­nică de prim ordin pentru orice po­por, dar mai ales pentru acelea a căror evoluție economică a luat un ritm mai viu față de trecut. A. Conferinţele fiscale. Regi­strul de cassa. Produse ali­mentare neraţionalizate a căror circulaţie e liberă. Bursa Bursa Tranzacţiile şedinţei de Luni s’au redus atât ca număr cât şi ca volum. Tendinţa generală, in afară de pe­trolifere, a fost totuşi susţinută. Valorile cu venit fix au fost mai căutate. Plusul cel mai însemnat l-a înregistrat Consolidarea la 4a1/* de la mn- # Dintre acţiuni, menţionăm S. T. S. in urcare cu 80 puncte şi Mica cu un spor de 90 puncte. Reşiţa a început să Conferinţele fiscala. Ministerul finanţelor a luat lău­dabila iniţiativă de a ţine săptămâ­nal în fiecare Vineri, câte o con­ferinţă fiscală, la care urmează să asiste comercianţii pe branşe. Iniţiativa este laudabila, insă mo­dul de aplicare credem că lasă de dorit sau mai exact nu credem că prin acest fel de conferinţe se va ajunge la rezultatul dorit, adică de a familiariza pe comercianţi cu le­giuirile fiscale. Şi crederm că nu se va putea a­­junge la scopul propus deoarece cu ocazia conferinţelor li se înşiră co­mercianţilor numai generalităţi. Ori nu legile nu le cunosc comer­cianţii ci in speciale teehnica apli­cări­lor. Ceiace ar fi necesar să se popu­leze ar fi tehnica aplicărei mult prea numeroase legiuiri fiscale ce avem. Și mai bine și util decât a­­ceastă familiarizare ar fi simplifi­carea legilor fiscale. Avem în pre­zent cu mult prea multe legiuiri fiscale, toate extrem de greu de aplicat. O simplificare a tehnicei fiscale, prin contopirea a cât mai multe taxe şi impozite, ar fi idealul. Dar în orice caz până atunci, este nece­sar ca la conferinţele fiscale vii­toare să se stărue mai mult asupra modalităţilor de aplicare în prac­tică, căci acestea nu cunosc negus­torii. Registrul de cassa Unele firme se plâng de faptul că, deşi prin comunicatul dat de minister şi publicat de toate ziarele, controlul aplicărei decretului privi­tor la registrul de cassă, o parte din controlori pretind ca toate fir­mele să aibă registru de cassă vi­zat de tribunal şi ca operaţiunile la zi şî că li s’a scris în Registru unic de control, că nu au fost găsiţi in regulă în această privinţă. Celor ce ne-au scris le arătăm că faptul de a li se înscrie în Registrul unic, vini pe cari nu le au sau pen­tru că nu şi-au îndeplinit datorii carî deasemenea nu le au, nu are vre-o importanţă şi aceste înscrieri nu pot avea nici o repercursiune. Produse alimentare neraţionalizate a că­ror circulaţie e liberă Subsecretriatul de Stat al Aprovi­zionării Armatei şi Populaţiei Civile comunică: Următoarele produse: brânza, un­tul, ouăle, păsările, vii şi tăiate, peş­tele sărat, slănina sărată, afumaturi­­le, mezelurile, mierea ele albine, pur­ceii de prăsilâ, zarzavaturile şi fruc­,­tele nefiind supuse regimului raţiona­lizării şi nici vreunor restricţiuni­ sunt libere în comerţ şi ca atare pentru cumpărarea şi transportarea lor nu are nevoie de nici o autorizaţiune specială din partea Subsecretariatu­lui de Stat al Aprovizionării. Orice cereri de autorizaţii speciale pentru cumpărarea şi transportul pro­duselor menţionate mai sus, adresate acestui Subsecretariat de Stat vor­­ rămâne pe viitor fără răspuns. Sovieticii nau izbutit după 7 săptămâni de ofensivă să străp­ungă sau să disloce frontul german IN GRELE LUPTE CARE D­UREAZA IN RĂSĂRIT APROAPE FARA ÎNTRERUPERE DELA 5 IULIE, SOVIETICII N’AU ISBU-­­ TIT, CU TOATA MAREA LOR SU­PERIORITATE NUMERICA, SA­­ STRĂPUNGĂ SI SA DISLOCE FR­ONTUL GERMAN. DESI IN­AMI-­­ CUL, NETINAND SEAMA DE M­ARILE PIERDERI, A ARUNCAT MEREU FORMATIUNI NOUI IN LUPTA ACOLO UNDE REUSISE SA OBTINA PĂTRUNDERI, S’A PUTUT TOTUSI DE FIECARE DATA SA SE PĂSTREZE SAU SA SE RECUPEREZE LINIILE, PRINTR’O APARARE ÎNDÂRJIT­A SI PRIN CONTRA-ATACURILE INFANTERIEI NOASTRE, CARE SIE BATE INCOMPARABIL, FI­IND SPRIJINITA STRĂLUCIT D­E CELELALTE ARME. ACOLO UNDE S’A AJUNS LA REPLICERI ELE S’AU FĂCUT I­­N DEPLINA ORDINE, DUPA DI­STRUGEREA TUTUROR OBIEC-­­ TIVELOR IMPORTANTE PENTR­U INAMIC, SI TOTDEAUNA CU , SCOPUL DE A SCURTA FRONT­UL SI DE A CAȘTIGA PRIN . ACEASTA NOUI REZERVE. ' . \ BERLIN, SC (Rador). — Dela car­, tierul general al Fuehrerului, înaltul­­ comandament al forţelor armate ger­mane comunică: . Şi eri s'a ajuns la grele lupte defensive, mai ales în sectorul sudic al fron­tului de răsărit. Taganro­­gul, cu desăvârşire dis­trus, a fost evacuat meto­dic. În zilele de 28 şi 29 Au­gust, bolşevicii au pier­dut 467 tancuri şi 82 avi­oane. Pe coasta, de răsărit a Siciliei, forma­ţiuni ale aviaţiei germane şi italiene au atacat concentrări de vase la Au­gusta. Ele au scufundat 2 vase petrolie­re cu o deplasare de 16.000 tone, pre­cum şi alte două rase şi au avariat grav patru cargoboturi prin lovituri­ de bombe. Cu prilejul unui atac dus până de­parte în Mediterana occidentală, avioa­ne germane de luptă au obţinut lovi­turi în plin cu bombe de mare calibru asupra unui vas de bătălie inamic şi asupra unui crucişetor. Câteva avioane inamice de hărţuire au aruncat în noaptea de 29 spre 30 August bombe izolate de deasupra te­ritoriului german de vest. În regiunea Sevsk s-a distins în mod deosebit în lupte grele regimentul 12 gren".­Perl al divi­ei 31 infanterie. Comunicat finlandez HELSINKI 30 (Rador). — Comuni­catul militar finlandez Ese T­uni 30 Au­­tust anunţă: In istmul Aunus au fost respinse in t­rei locuri mici detaşamente inamice care căutau să se apropie de poziţiile noastre. In partea de nord a frontului de ră­­sărit se semnalează câteva ciocniri în­tre trupe de recunoaştere. Pe celelalte frapturi terestre, nimic important de semnalat. Intr’o luptă aeriană, aviatorii noş­tri de vânătoare au doborât Dumine­că seara în regiunea Sursaari un a­­vion inamic de tipul „Jack 6“. Forma­ţiunile finlandeze nu a au suferit r.lei şi pierdere. * BERLIN, 30 (Rador). — For­țe navale germane au angajat la luptă în Marea Azov, la suid-vest de Taganrog­, şase vase cu motor bolşevice înarmate cu tunuri. Ele au scufundat, fără pierderi proprii, două vase inamice. * BERLIN, 30 (Rador)­. — Declara­ția guvernului britanic cu privire la pretinse atrocităţi germane ce ar fi fost săvârşite in Polonia, face parte — după cum se constată in cercurile politice­, germane — din acţiunea de propagandă şi din războiul nervilor, care erau in floare încă din vremea primului războiu mondial. La Berlin se consideră că n'are nici un rost să se mai polemizeze cu pri­vire la aceste poveşti despre atroci­tăţi şi se subliniază numai faptul că asasinatele în masă sunt specialitatea adversarului, aşa cum s’a dovedit cu ocumente. BERLIN, 30 (Rdor). — In cercu­rile militare germane se atrage a­­tenţia în mod deosebit asupra felu­lui special în care inamicul înţelege să informeze opinia publică asupra aşa ziselor succese. M­A­N­GA­N­U­L din metal indispensabil siderurgiei. Producție* Utilizări Consumul Manganul este un auxiliar abso­lut indispensabil in metalurgie, fie pentru desulfurizarea fontelor, fie pentru desoxidarea oţelurilor. El este întrebuințat în aliaj cu fierul (ie­rro-manan,­­Spiegeleisen, etc.). Aproape 90 la sută din consumul mondial de mangan se găsește în metalurgia ferului. Manganul este deasemenea uti­lizat în aliaj cu metale neferoase, ca arama, zincul, aluminiul, nicke­­lul, etc. Este cerut și pentru in­dustria chimică, a sticlei, în cera­mică, farmacie, etc. Dar aceste a­­plicaţiuni nu absorb decât 10 la sută din consumul mondial. Inainte de marele războiu, pro­ducţia mondială de mangan era de 2 până la 2 jura. milioane tone Producţia Producţia mondială de manganez se poate rezuma in patru grupe: Imperiul britanic 45 la sută U. R. S. S 41 la sută Brazilia 6 la sută Alte ţări 8 la sută 100 la sută Zăcămintele din Ucraina (în prin­cipal la Mikopol), care aprovizio­nau centrul U.R.S.S., Polonia şi fosta Cehoslovacie sunt controlate de forţele germane. Zăcămintele din India aparţin li­nei societăţi particulare: Central Province Mangnese Ore Company Limited, cu o producţie de 1.200.000 tone pe an. Alte surse de aprovizionare sunt Uniunea Sud Africană şi Coasta de Aur. Manganezul din Uniunea Sud­­africană a început să fie exploatat în 1935 şi aparţine unei societăţi numită: Associated Manganese Mi­nes of South Africa, Lted, a cărei producţie a fost considerabil mă­rită (1.200.000 tone). In România există i­a mai multe regiuni zăcă­minte de manganez. Re­zervele se cifrează la 7 milioane tone şi sunt re­partizate astfel: Bucovina 1.240.000 tone Mol­do­va 5.500.000 tone Transila­­nia 450.000 tone Banat 200.000 tone Minereul de manganez extras în aceste regiuni cuprinde 15—46 la sută metal. Dela 1957, Româ­nia se plasează în primul rang al producătorilor eu­ropeni da mangsin. Re­cent s-au vândut Italiei 4060 tone. g.pă otadih sindlu snss Consumul mondial de mangan Toate marile ţări industriale sunt­­ consumatoare de manganez in raport cu producţia lor de fontă şi oţel. In urma cuceririlor armatei germane a celor, mai de, seamă centre de producţie de mangan, ale U.R.S.S., aceasta nu mai con­tează ca furnizoare. Din acest mo­tiv şi ca urmare a crisei de tonaj, pe an, U.R.S.S. furniza 52 la sută din total, India britanică ceva mai mult de 40 la sută, complementul de 7­8 la sută, provnind din nu­meroase ţări. In prezent aceste două ţări sunt cei mai de seamă producători de manganez, dar şi alţi vechi producători şi-a­u mă­rit considerabil furniturile lor, în deosebi Brazilia, care in 1941 a ex­portat 437.000 tone. Cele două mi­ne slovace (Kisovice şi Schwa­­bendor) şi-au mărit producţia de la 60.000 tone în 1940 la 87.000 toni în 1941. Se estimează la 5.300.000 tone producţia mondială de mangan în 1936, cifră care a fost depăşită in 1937 şi 1938. mon­diala St. Unite întâmpină mari dificul­tăţi în aprovizionarea cu acest me­­tal­ neferos, indispensabil industriei sale siderurgice. Producţia sa in­ternă abea acoperă 15 la sută din exigenţele consumului. In afară de importul din Brazilia şi Cuba, au­torităţile americane au pus la dis­poziţie 6.565 mil.­­ dolari pentru a­­ru­mentarea producţiei proprii de mangan. înainte de actualul război consu­mul mondial de mangan era eva­luat la 3.500.000 tone. Cantităţile importate în 1937 s-au ridicat la: 990.00 tone pt. Statele Unite. 550.000 tone pt. Germania 492.000 tone pt. Franța 340.000­­tone pt. Belgia-Luxemburg 270.000 tone pt. Anglia 220.000 tone pt. Japonia 131.000 tone pt. Norvegia 75.000 tone pt. Italia. Contractele de magnez, normal, se tratau prin învoială pe tonă, u­­nitatea fiind procentul de metal, conţinut în minereu. Nici minereul, nici metalul nu sunt cotate pe bur­sele mondiale. Importanţa mangalului este con­siderabilă, mai ales actualmente, când consumul de produse siderur­gice şi metalurgice a atins un ni­vel nebănuit de mare. I ULTIMELE ale Regelui SOFIA, 30. — (Kador) . Luni, în zorii zilei, rămăşiţele pă­­mânteşi ale Regelui Boris au fost strămutate din capela Palatului la Ca­tedrala Alexandru Newsin. In jurul catafalcului fac de gardă câte 4 membri ai Casei civile şi mili­tare. Catafalcul stă între 8 drapele ale regimentelor care au fost sub coman­da personală a Regelui. Pe pieptul defunctului sunt aşezate icoane ale Sf. Ion de la Ria şi ale Sfintei Fecioare. Un sobor de preoţi slujeşte în con­tinuu. Populaţia se perindă un număr foar­te mare prin faţa catafalcului. * . SOFIA, 30 (Ep J. — Faţa ca de ceară a Regelui oglindeşte pa­cea eternă găsită în moarte. Trupul Regelui a fost îmbrăcat in uniformă de general de infan­terie. In mâini Regele ţine o icoa­nă. îndată ce marea catedrală a fost deschisă pentru public, mul­ţimea a şi început să năvălească, pentru a se ruga în genunchi la catafalcul Regelui. Despre ultimele ore cele ţaru­lui nu se află decât că imediat după agravarea stăvei sale de Sâmbătă la prânz, a fost chemat al doilea Preşedinte al Sfântului Sinod, Mitropolitul Paisie din Vraţa, pentru a-i da ultima îm­părtăşanie. In acest timp Rege­le deja se afla în agonie. La pa­tul său de moarte se aflau mem­brii majori ai familiei, în timp ce primul ministru, prof. Filoff, aştepta într’un salon separat, până ce, 10 minute după moar­tea Regelui a fost chemat în ca­meră wortmr cu Bufa «este pri­mul ministru a comunicat în Con­siliul de Miniștri știrea despre moartea Regelui cerând ap­roba­­rea citirei ambelor protocolari. rana acum nu s a găsit nici un testament al Regelui Boris SOFIA, 30 (Ep.). — Referitor la întrebarea dacă Regele Boris al Bul­gariei care a decedat Sâmbătă a lă­sat un testament, nu se spune nimic din partea oficială. Pare însă că per­soanele cari au fost îndrituite să cau­te în odăile de lucru ale Regelui un astfel de document, nu au putut găsi până în momentul de faţă­­ nici un astfel de testament. Conform consti­tuţiei Regele are dreptul de a procla­ma pe cele trei persoane cari ar urma să intre în Consiliul d­e Regenţă, care în cazul morţii Suveranului, din cau­za minorităţii moştenitorului tronu­lui, ar urma să preia conducerea afa­cerilor statului. Marea Adunare Na­ţională care va trebui să fie aleasă în termen de o lună după moartea Regelui va confirma Consiliul de Re­genţă. Dacă o astfel de dispoziţie din partea Regelui nu există, atunci Ma­rea Adunare Naţională va alege ca Consiliul de Regenţă dintre foşti sau activii membri ai guvernului şi ai Curţii de Casaţie. »-»»»-»»-» ««»♦♦♦»«·»» ♦ · »■» • CLIPE Boris D. GENERAL ION GHEORGHE MINISTRUL REGAL AL ROMÂNIEI LA BERLIN PRIMIT DE FÜHRER BERLIN, 30 (Rador). — Fuehrerul a primit, în prezența d-lui von Riben­­trop, ministrul afacerilor străine al Reichului, pe generalul Ion Gheorghe, noul ministru regal al României la Berlin, care i-a remis scrisorile sale de acreditare și scrisoarea de reche­mare a predecesorului său. e FUNERALIILE NAŢIONALE ale Mareşalului Frezau Suveranul, Mareşalul Conducător şi vice-preşe­­dintele Consiliului au adus ilustrului soldat supremul omagiu al Patriei Sobra ceremonie tic ia Schineta început de ziuă inourat. Picături rare de ploaie cad ca nişte lacrimi peste regiunea Băceşti-Echi­­neta. Tristeţea acestui cer sumbru se în­­bina cu sufletele cernite ale acelora veniţi să conducă la locul de veci pe cel ce a fost Mareşalul Con­stantin Prezan. Tristeţea stăpâneşte totul, începând cu gara Băceşti, care­­ a îmbrăcat haina cernită a unei pioase ceremonii, totul vesteşte durerea pla­iurilor moldovei care au pierdut pe u­­nul din cei mai valoroşi fii ai săi. Pe drumul de ţară care leagă gara de conacul Schineta, unde se află ilustrul dispărut, pâlcuri, de ţărani se îndreaptă tăcuţi spre locul de veşnică odihnă a venerabilului Mareşal. I­n comuna Băceşti, locuitorii au întins pe zăplazuri frumoasele lor covoare moldoveneşti şi strânşi in grupuri,pri­vesc fără să comenteze forfoteala ce nu mai încetează, a maşinelor cari duc invitaţii la conacul moşiei din Schineta. Trecem şi noi cu o maşină privind la tot ce ne înconjoară. Satul Schineta, situat pe moşia ma­reşalului, unde au fost împroprietă­riţi ţăranii, de pe pământurile sale, prezintă un aspect de jalnică durere. Locuitorii discută tristul­­ eveni­ment, nemai­contenind a aduce lau­de memoriei mareşalului Prezan, care le-a­ fost ca un părinte­­ fiecare, ne spune că ătun­c. Ciiia? aveau câte un păs se duceau la conac şi acolo erau întâmpinaţi de cocina Ol­­guţa, soţia Mareşalului sau chiiar de d. Mareşal care îi ajutau, îi sfătuiau şi le alinau durerile. Ajungem la conac.­­ Drumul de la intrare îl deschide alee de tei pe o distanţă de­ peste 500 metri. In curte lume multă şi armată, iar în faţa conacului un catafalc pe care e aşezat sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale Mareşalului decedat. Am vizitat conacul şi camera în care şi-a dat obştescul sfârşit. Totul de o sobrietate care aproape stinghereşte. Dar care exprimă modestia acestui ■ mare caracter. Nimic nu ne arată vre­o urmă de lux. Totul se prezintă sobru. Aşa cum a trăit. Modest a fost o viaţă întreagă şi modest a murit. Pe tot parcursul de la conac şi până la lăcaşul de veci, drapelele Armatei a 4-a se înclină în faţa rămăşiţelor pământeşti al­e defunctului Mareşal. Sus pe colina care domină Valea.. Romanului şi a Vasluiului la locul denumit „Trei stejari“ se văd două, morminte simple: unul al soţiei Mare­, şatului şi altul gata să primească pe acela care a fost tovarăşul­­său de viaţă. , Nici un murmur nu tulbură liniştea tristei ceremonii. Doar un vânt uşor­­ adie şi produce un foşnet prntre frunzele stejarilor cari vor străjui ca, două seculare sentinele cele două mor­minte. Foşnetul care, după cum spun­em ce l-au înconjurat pe Mareşal în tim­pul din urmă,, era singura mângâere in clipele de reculegere ale Mareşalu­lui la mormântul soţiei sale pe care-l vizita în fiecare dimineaţă. ■ _ Murmurul acestei adieri de vânt cân­­ta printre frunzele stejarilor imnurile de slavă pentru odihna sufletului ce­lui ce parcurgea ultimul său drum. Acest murmur îmbinat cu lacume­­le celor­­ce-i conduceau la locul de odihna și cu cerul acoperit de­ zăbra­nicele sale au complectat cadrul sobru al ceremoniei. ■­­ La ora 10, în imnurile cerului și în rugăciunile clerului un vrednic fiu al,, Moldovei a fost coborât în mormânt. Se auzeau suspinele mute,­­ fara, alas ale celor can l-au iubit ca pe un părinte al lor. Plângeau ţaraii de pe moşia Mareşalului. H plângeau şi pe el şi pe coana Olguţa. E. I. Popovici SOLEMNITATEA ÎNHUMĂRII Eri dimineaţă, la Schinten, lângă Vaslui au avut loc funeraliile naţio­nale ale Mareşalului Constantin Pre­­zan, într’urt cadru de ostăşească so­brietate. Două zile, sicriul cu rămăşiţele pă­mânteşti ale marelui dispărut a odih­nit pe catafalcul ridicat în camera un­­de abea acum două luni preoţii au­­slujit, prohodul tovarăşei sale de viaţă. In faţa conacului, pâlcuri de săteni în albe straie câmpeneşti aşteaptă tă­cute, într’o smerită reculegere. De Sâmbătă, străjuesc la căpătâiul sicriu­lui, înveşmântat în flamura tricolora, cavalerii Ordinului „Mihai Viteazul , în frunte cu generalul Manoliu. In faţa casei împresurată de verdea­­ţă, regimentele ţării şi-au trimis stin­dardele pentru ultimul salut: sunt 60 de drapele, cu gărzile lor, făcând cerc la intrarea­ căminului celui disparut. De dimineaţă, Luni, Episcopul Huşilor slujeşte o scurtă rugăciune, asistat nu­mai de preotul satului, potrivit ulti­milor dorinţe ale defunctului. Sicriul este apoi scos afară şi aşezat pe cata­falcul înălţat sub cerul liber, în mij­locul drapelelor şi al ostaşilor din Re­gimentul­­ 7 Infanterie nr. 25 „Mareşal Prezan“. Sosirea Suveranului, a Mareşalului Conducător şi a guvernului La ora 9 dimineaţa soseşte în gara Răceşti un tren special din care co­boară d. Mareşal I. Antonescu, Con­ducătorul Statului, împreună cu d-nii: prof. Mihai Antonescu, vice­preşe­dintele Consiliului de Miniştri, g-ral Pantazi, ministrul Apărării Naţionale, C. Va­siliu, ministru Subsecretar de Stat la Interne, colonel Davidescu, şeful Cabinetului Militar al Condu­cătorului, Lt. Col. Eug. Niculescu. Adjutant al d-lui Mareşal, şi suita militară în frunte cu d-nii: maior Caloenescu, comandor Deveselu şi căpitan Zilişteanu. Compania de onoare dă onorul, co­mandantul local dă raportul. Zece minute mai târziu, în caden­ţele Imnului Regal, poposeşte în ga­ră trenul Suveranului. La coborâre, Majestatea Sa Regele este întâmpi­nat de d. Mareşal Conducător, de d. vice­preşedinte al Consiliului şi de ceilalţi membri ai guvernului. Sunt deasemenea prezenţi aci la întâmpî­narea Suveranului d-nii : 1. Mari­­nescu, ministrul Justiţiei, g ral I Şteflea şeful Marelui Stat Major, g-ral Şova ministru Subsecretar de Stat la Marină g-ral C. Dragalina, guvernatorul Bucovinei, g-ral Rozin în fruntea comandanţilor de Mari unităţi şi întreaga Moldovă, precum şi numeroşi generali de rezervă, foşti camarazi de arme ai defunctului, in frunte cu d-nii g-ral Samsonovic, Ciupercă, Zadîg, etc. In urma Suveranului, desema dis trenul regal d-m­i: g-ral Sănătescu,­ şeful Casei Militare a M. S. Rege­lui, col. Octav Tildea, mare maestru de ceremonii, Dimitrie Negel, admi­nistratorul Dom. Coroanei, col. Ro­bert Bossie, şi căp. comandor Gher­­ghel, adjutanţi regali. In vreme ce fanfara intonează pen­tru întâmpinarea Suveranului, Im­nul Regal, soborul prelaţilor se pre­­găteşc pentru rugăciunile de prohod, la căpătâiul catafalcului dominat de casca simplă a soldaţilor. In I.P.S.S. Patriarhului Nicodim, parti­cipă la acest suprem serviciu divin. I.P.S.S. Mitropolitul Nicolas al Ardea­lului I P. S. Mitropolitul Irineu al Moldovei I. F. S. Mitropolitul Nicul al Olteniei, precum şi EpiscopuL Gri­­gorie Leu al Huşilor. In faţa sicriului, a luat loc familia şi prieteni ai ilustrului dispărut: d-na şi d. prof. dr. Dimitriu, d-na şi d. Poenaru Iatan, d-na şi d. dr. ERau, d-na, şi d. dr. Ciurea, d-na Negoescu, d-ra Maria Scodrea, d-na şi d. ge­neral Filitti. De cealaltă parte a sicriului, s’au aliniat generalii comandanţi, la flan­cul cărora sunt ataşaţii militari in­vitaţi : general de cavalerie Hanses şeful misiunii militare germane, col. Gebauer, şi col. von Oertzen, din mi­siunea germană, col. Bodini, ataşa militar al Italiei, col. Detarle a.^4 militar al Franţei, comandant La Gaille ataşat aeronautic al Finţei. Alături de invitaţii oficiali, au venit Să salute pentru ultima oară pe marele petat numeroşi prieteni şi admiratori, dorini sa se încline la mormânt cu aceiaşi pieta­te ca şi sutele de ţărani ce sosesc necon­tenit pe drumurile armonioaselor coline moldoveneşti. Sunt aci­­d. profesor Horia Hulubei rectorul Universităţii din Bucu­reşti! profesor David, rectorul Universită­­ţii din laşi, c-na şi d. gen. Râdulescu, Mi­hail Negura, fost înalt demnitar G. Pa­­duraru procuror gen. al Curţii de AP6l Bucureşti, G. Darie şi Cristescu dureetori în­ protocolul statului, alături c­a­­­li­tatile locale: col. Măescu prefectul jud­. Roman, col. Talpeş, prefectul jud. Iaşi, profesor C. Capră, primarul oraşului Vaslui, fostul adjutant al Mareşalul’n Pre­zan­­t,col. Văsescu, a luat loc în dreapta catafalcului, unde s-a aliniat şi frontul co­mandanţilor de mari unităţi generale Flo­rin Georgescu, Bădescu, Carlaonţ, Osman Manafu, Trifu, Topor, Barozzi, Dăecălescu, Poenaru D. general N. Pălăngeanu, prefectul po­liţiei Capitalei, supravegiee la primirea­­ oaspeţilor şi îndeplinirea CV'"Mor pentru această ceremonie la care de­ssnetul, cu o mol­estie de adevărat soldat nu a vrut nici omagii de discursuri, nici ofrande de­fi­ori. Corul armatei, dă răspunsurile­ la fu­­­ gile înalţilor prelaţi Trupele, aliniate in faţa crângului, ascultă cu frunţile desco­perite, cu armele întoarse, cu baionetele Continuare in parţ. al II-a

Next