Argus, septembrie 1944 (Anul 34, nr. 9385-9408)

1944-09-01 / nr. 9385

ANUL XXXIV Nr. 9385 CITIŢI şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTE) Itt ţară în străinătate Un an 2500 Lei Tariful în funcţiune 6 Iuni 1500 Lei de convenţiile poştale 3 luni 800 Lei internaţionale Pentru bănci, societăţi şi instituţii publice 3000 lei anual 7 lei in ţară — 12 lei în străinătate Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei 2 PAGINI 7 LEI Vineri 1 Septembrie 1144 k­m­i­BIROURILE : Bucu­reşti, str. Sărindar PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. No. 15. Tel: 3.05.44 Proprietar : „ARGUS“ S­­A.­­ înscris sub Nr. 303 Trib. Ilfov Redactor responsabil AL. PETROV­ICI FRIGUL MĂSURI PENTRU APROVIZIONAREA şI CONSERVAREA ALIMENTELOR CA­P­I­TAL­E­I împrejurările prin care a trecut Capitala în ultimele zile, au deter­minat o diminuare a stocurilor de produse alimentare necesare con­sumului zilnic al populaţiei. E drept că piaţa a făcut faţă tu­turor cererilor şi aceasta se explică prin aceea că toate magazinele au avut rezerve de mărfuri. Pe de altă parte, dacă populaţia n’a suferit, se datoreşte şi faptului că producătorii din jurul Capitalei, înfruntând multe riscuri şi-au fă­cut cursa zilnică obişnuită, adu­când suficiente cantităţi de lapte, fructe şi zarzavaturi. In modul acista nu s’au înregistrat nici ur­cări excesive de preţuri. Din con­tră.­eri, Preţurile leguminoaselor în pieţele principale au fost sub nivelul celor anterioare datei de 23 August. Pentru asigurarea aprovizionării Populaţiei cu pâine, s’a instituit din nou regimul cartelei şi în modul acesta nimeni n’a fost lipsit de acest aliment de primă necesitate. Sunt însă unele mărfuri care nu se produc în împrejurimile Capi­talei, ci la distanţe mai mari. In ultimele zile n’au mai intrat prin bariere sau prin gări asemenea produse alimentare. Pentru a nu se ajunge la epuiza­rea rezervelor, cu atât mai mult cu cât la distanţe nu exagerat de mari, se găsesc asemenea produse în cantităţi care ar asigura consu­mul continuu, ar fi necesare unele măsuri pentru organizarea trans­porturilor. Vorbim de brânzeturi, carne de vită şi porc, mezeluri şi legumi­noasele de iarnă: ceapă, fasole, cartofi. Libertatea iniţiativelor particu­lare în această materie, acordată de d. general Dombrovski, prima­rul general al Capitalei, este esen­ţială în asigurarea unor asemenea aprovizionări. Nu ştim însă în ce măsură Capitala dispune de sufi­ciente mijloace­­de transport cu tracţiune mecanică şi animală. Credem deci că pe lângă apelul că­tre comercianţi — pe deplin în­ţeles de aceştia — ar fi necesar să se facă intervenţii pe lângă prefec­turile judeţene limitrofe Ilfovului. Pentru că acestea, în măsura în care le este cu putinţă să organi­zeze prin instituţiile administrati­ve comunale transporturile de produse alimentare de la locul de producţie către Capitală, în­de­­osebi în zilele de sărbătoare, când nu se lucrează la câmp. Sătenii înţeleg cu prisosinţă situaţia şi se vor pune de bună voie la dispozi­ţia producătorilor, pentru acest scop, contra unei Plăţi echitabile. Totodată, pe liniile ferate acce­sibile s-ar putea organiza trans­porturi cu automotoarele, în fiecare zi, pentru ca şi sătenii mai înde­părtaţi de Capitală să poată veni aici cu produsele proprii, urmând a le vinde fie direct consumatori­lor, fie comercianţilor. Asigurându-se suficiente stocuri de mărfuri în Capitală, nu numai că se oferă populaţiei o bună şi facilă aprovizionare, dar se înlătu­ră automat orice perspectivă de scumpire a vieții sau de specula­­țiuni ilicite. Am discutat în nenumărate rân­duri problema conservării alimen­­telor prin frig. Trebue să se ştie odată că aceasta nu interesează în­­trepriderile frigorifere în măsura în care pot trage maximum de be­­n­eficii. Organizarea serioasă a unei reţele frigorifere de infrastructură este o necesitate de mare impor­tanţă pentru economia românească, a cărei bază este agricultura. In lipsa posibilităţilor realizării unei asemenea reţele, cel puţin în marile centre de consum crearea u­­nor serioase întreprinderi de con­servarea produselor alimentare prin frig, este un imperativ. Chestiunea nu priveşte numai pe producătorii de mărfuri, ci în deosebi forurile oficiale care au în grijă asigurarea aprovizionărilor. Operaţiunea trebue privită deci, în primul rând, din punctul de ve­dere al interesului economic gene­­ral. Numai ca un corolar al acestui interes, urmează pentru întreprin­­derile particuilare de specialitate, problema câştigului. In orice sistem economic, invest­iţiile de capitaluri se fac, pe lângă­­scopul de a se împlini o cerinţă eco­nomică, şi în acela de a se oferi a­­­cestor capitaluri o remuneraţie ma atare şi în acest domeniu problema realizării de beneficii pentru capi­talurile investite, este firească.­­ Aici însă, mai mult decât în al­te sectoare, întreprinderile respec­tive trebue să aib­a cu totul în ve­dere împlinirea rostului lor econo­mic, pentru ca numai din această împlinire să-şi tragă apoi benefi­ciile meritate. Care este situaţia la noi în ac­­ea­stă privinţă? In cele mai multe capitale de ju­deţ nu avem nicio întreprindere pentru conservarea alimentelor pe timp mai îndelungat. Peştele nu se conservă decât prin fiărare sau afumare şi uscare. Carnea nu se poate conserva de­cât pentru 7-8 zile, la unele din marile abatoare. Brânzeturile se conservă în piv­niţe, în condiţiuni nu totdeauna bune. Conservarea ouălor prin frig este încă în domeniul dezideratelor. Pentru conservarea untului pro­­dus vara ca să fie dat consumului în timpul iernii — când producţia este mult inferioară necesităţilor consumului — nu avem nicio între­prindere. « Conservarea prin congelare a pă­sărilor tăiate — care sunt eftine şi multe în timpul verii — nu se face nicăeri. Avem în schimb un „Oficiu al frigului“, în sarcina căruia ar că­dea __tocmai cu acest scop a fost creiat _ toate problemele conser­varii alimentelor prin fig. dar de a cărui activitate nu ştim nimic până acum, nimic altceva decât constitu­irea lui şi câteva convocări la şe­dinţe ale domnilor consilieri şi membri. Spunem toate acestea pentru că numeroşi comercianţi nu se plâng împotriva modului cum li se con­servă mărfurile de către întreprin­derile frigorifere existente, în spe­cial brânzeturile. Ni se arată că nu se dă temperatura necesară unei bune conservări, ci una mai ridica­tă, deşi tarifele de conservare sunt destul de mari. Lucrul nu se petrece pentru pri­ma oară de altfel. Acum câţiva ani , întreprindere a aruncat peşte sărat, caşcaval şi brânză de bur­duf, în valoare de mai multe mi­lioane de lei, din cauza relei con­servări. Credem că trebue să se arate problemei mai mult interes decât ână acum. Şi, cum conservarea a­­limentelor nu e o chestiune care interesează numai întreprinderea frigoriferă respectivă sub prisma beneficiilor, ci aprovizionarea pie­­ţii şi producţia naţională, socotim că forurile oficiale au dreptul să controleze activitatea întreprinderi­­lor frigorifere, pentru ca acestea să împlinească funcţiunea economică pentru care au fost creiate. Lăsate la întâmplare, s’ar putea ca ele să aibă în vedere mai mult beneficiile proprii decât această funcţiune. Iar în al doilea rând, dacă ceea­­ce avem în acest domeniu este atât de insuficient, să se ia măsurile ne­cesare, fie prin canalizarea unor capitaluri şi iniţiative particulare în această direcţie, fie prin interven­ţia directă a statului, în colaborare, cu particularii. Problema are importanţa ei deo­sebită în angrenajul economiei ro­­mâneşti, şi de aceea ar fi bine dacă i s’ar da cât mai curând o rezol­vare dreaptă. M. Mari scăderi la Bursa Neagră In târgul liber al devi­zelor — aşa numita bursa neagră — s’au înregistrat mari scăderi la devizele forte şi aur. Se ştie că devizele for­te şi aurul, fiind foarte căutate în ultima vreme, erau cotate de 10-20 de ori m­ai mult decât pari­tatea oficială. Scăderile, care la unele menete au mers până la 50% din ultimul curs existent la 20-23 August, se datorează micșorării extraordinare a cererii. PREŢUI ZARZAVATURILOR ŞI ALTOR ALIMENTE Din 30 August, la vânzarea cu amănuntul în Piaţa „Regina Ma­­ria”, s’au constatat de noi urmă­toarele preţuri: Pătlăgele roşii rotunde lei 15 kgr.; ardei graşi 1 leu bucata; păt­lăgele vinete 3—10 lei bucata (cela mai alese cu 9 —10 lei bucata) ; cartofi săpunari noui 25—30 lei kgr.; fasole verde grasă 20 lei kg.; fasole verde fideluţă 15—20 lei kgr.; pepeni verzi 15 lei kgr.; pe­peni galbeni specialităţi 20—25 lei kgr.; struguri de masă 100— 120 lei kgr. Dăm aceste preţuri reale ale pie­­ţii, pentru ca informând exact ceti­­torii, aceştia să nu poată fi specu­laţi de unii comercianţi ambulanţi sau de gheretele de cartier. Ouăle proaspete se vând cu lei 20 bucata. Brânzeturile, mezelurile şi untul, cu preţuri neschimbate. Sporirea producţiei industriale in Statele Unite Până în ultimul timp când s’a prevăzut că războiul se apropie de sfârşit, sporirea producţiei indus­­triale în Statele Unite a continuat fără întrerupere. Exemplele următoare arată nive­lul atins la sfârşitul anului 1943, prin numere indice. Producţia din 1939 e luată ca bază egal cu 100. La minereuri indicele arată 131, la fier şi oţel 175, la industria chi­mică 332, la maşini 445, la avioa­ne, vehicule cu motor, nave, etc. 701. In ce priveşte producţia de avi­oane în Statele Unite s’a realizat următorul record: la fiecare patru minute era gata, de folosit un a­­vion, fie de bombardament, fie de vânătoare, fie de transport. Pro­­ducţia de avioane a fost redusă în ultimul timp pentru ca disponibili­­tăţile erau considerabile. Pentru toat­e industriile, calcula­te la un loc, indicele e înscris la 225. Se mai înregistrează o sporire importantă mai ales în ce priveşte producţia de cărbune, de fontă, de oţel, de zinc şi de cupru. Chiar cu aceste cife nu s-a a­tins plafonul de capacitate produc­tivă al Statelor Unite Evident şi acolo au fost la început­ dificultăţi. Principala piedică în adaptarea in­­dustriei la nevoile crescânde ale răsboiului a fost o lipsă de materii prime. In ultimul timp, cantitatea de mână de lucru disponibilă a e­­xercitat o influentă determinantă. SITUAŢIA DIN CANADA In Canada, sporirea producţiei este relativ mai mare decât în Sta­­tele Unite. Indicele canadian a atins în oc­tombrie trecut cifra de 269 pentru totalitatea industriei, iar pentru fier şi oţel a depăşit cifra de 600 în cursul celui de-al doilea semes­tru din 1943. In ce priveşte pro­ducţia minieră e în jurul cifrei de 270. Numeroasele Informaţii pe care le avem asupra condiţiilor econo­mice din ţările Americei Latine a­rată că producţia minieră sporeşte­ şi că aceste ţări se industrializează­ din ce în ce mai­ scub­ Acest val de industrializare stâr­nit de răsboi, s’a întins şi pe alta continente. La această sporire a producţiei miniere şi industriale a ţărilor din America Latină, puse în slujba Sta­telor Unite a avut o consecinţă foarte importantă: sporirea reser­­velor monetare ale acestor ţări. Explicaţia acestor sporuri cons­tă în sporirea preţurilor Câteva din aceste ţări au strâns considerabile cantităţi de dolari, în special Argentina, Brazilia, Chili, Bolvia, Peru. Acelaş lucru s-a mai întâmplat şi cu alte ţări ca Egiptul, India, I­­ranul, Portugalia şi Turcia. Exportul Statelor Unite a depă­şit cu mult importul, dar e cazul de a aminti că aceste exporturi se fac în baza legei prêt et bail“ şi în consecinţă nu dau loc la transacţii monetare. Dacă facem abstracţie de aceste predări de mărfuri balanţa comer­cială a Statelor Unite e, actualmen­te negativă. Mai multe ţări din America La­­tină beneficiază într’o oare­care măsură de aceste predări în baza legei „prêt et bail“ Şi balanţa schimburilor comerciale propriu zise, le-a fost ceva mai favorabilă decât arată statisticele asupra co­­merţului exterior. In toate ţările unde producţia in­dustrială a fost considerabil spori­tă s’a înregistrat şi o sporire a cir­culaţiei fiduciare şi o urcare a pre­ţurilor. Al. P. Reluarea activităţii la ministerul agriculturei Din scurte convorbiri avute ori cu secretarii generali ai ministerului agri­culturei, d-nii I. Câlniceanu, D. Gro­­zescu şi Iuliu Radulovici reiese că se studiază problema concentrărei în Capitală a serviciilor răspândite din cauza bombardamentelor. Multe servicii su­nt aflate la Lu­goş. Situaţia se complică prin faptul că mulţi funcţionari ale căror case au fost distruse de bombardamente nu au unde locui. OPRIREA TRANSPORTURILOR DE CEREALE IN GERMANIA Duspă unele informa-­ fiani, toate transporturile «­e cereale destinate Ger­maniei, cari se aflau «şi ultimul timp în şlepurile de pe Dunăre şi care ur­mau să meargă spre por-t­urile de destinaţie d­in acea ţară,­ au fost­ oprite. Aceste transporturi ur­mează­­ în curând sa fie­­ îndrumate spre țările j­amice, dare au nevoie de­­ cereale. ■"r"^ A, .-----------------------*pl. VERTIGINOASE URCĂRI ALE ACŢIUNILOR LA BURSELE DIN BUCUREŞTI ŞI LONDRA Postul d de radio Londra a anunţat­eri, 30 August, că la bursa din Londra acţiunile româneşti au a­­vut urcări vertiginoase şi au fost mult cerute. Bur­­sa s-a înch­eiat cu tendin­­ţe ele haussa. La Bursa din Bucureşti, care şi-a reluat activita­tea eri, 30 August, a fost o animaţie cu totul neo­bişnuită. S'îlm înregistrat mari urcări — variind în­tre 206—S500 de puncte — şi cererea a fost foarte activă. La încheerea şedinţei oficiale s’a accentuat ten­dinţa de haussă. S'au încheiat numeroa­se tranzacţii, atât în târ­gul oficial, cât şi în târ­gul liber. Petrolifere, carbonife­rele, telefoanele, S. T. B., au fost cerute masiv. In darea de seamă zil­nică a ziarului nostru, se arată separat urcările în­registrate în târgul ofi­cial de eri. Situaţia agricolă in ţară Cu toată seceta care a bântuit în ultimul timp recolta de porumb e în genere bună. Porumburile semănate târziu au suferit din cauza secetei. Cu toate că pământul a fost ex­trem de uscat s’au făcut la timp destul de multe arături printre clăi. Seceta a împedecat şi anul acesta semănatul rapiţei. Culturile de orez se presintă în condiţii bune. Treetatul nu e încă sfârşit. SITUAŢIA VIILOR In unele regiuni mai ales în jud. Vâlcea câteva vii au fost mânate. Producţia de struguri de anul a­­cesta e în general satisfăcătoare. PRODUCŢIA DE FRUCTE Recolta de prune e în general sla­bă- la multe regiuni s’au folosit corcoduşă la fabricarea ţuicei. Cu toate dificultăţile inerente stării de război, fabricile de mar­­melade au lucrat intens. Numai fabricele ministerului a­­griculturei vor da o producţie de circa 320 vagoane şi cu producţia celorlalte fabrici se va ajunge la circa SCO vagoane. S’a fabricat marmelade de căp­şuni, smeură, caise, mere şi pere. Marmelada de prune va fi pu­ţină. ' — 1.) ­ata 29 AUGUST 1944 DEVIZELE Reichsmark-ul (Rmk), valuta ger­mană a fost in cursul războiului pro­fund depreciată pe târgul neoficial­ a­­ devizelor. Astăzi cotează 17—20 lei, fiind complect neglijată. De notat că oficial a fost impus cursul de 60 lei pentru schimburi au­torizate şi operaţiuni de clearing. In ţinuturile ocupate vremelnic de armatele hitleriste circulă o monedă specială: Reichskreditkass­scheine, ce­am valabilă şi pentru Transnistria cu aceiaşi partitate oficială de 60 lei ca şi Rmk. Pe târgul neoficial a cotat 9-14 lei. Cursurile oficiale ale acestor două monede germane constituiau un jaf direct, unul din metodele de secătuire aplicate de nazişti, pretutindeni. TÂRGUL ALIMENTAR Aprovizionarea târgului cu produse alimentare s-a normalizat. Halele a­­bundent aprovizionate cu legume,zar­­zavaturi şi fructe. Preţurile sunt ur­­matoradte (pe zi): : Cartofi 26; ceapa 20; pătlăgele ro­şii 20—40; fasole ţucără 15; bucără fi­dea 40; fasole verde 20; fasole verde fidea 40; bame 40—50. Pătlăgele vinete bucata 6—15; cas­traveţi 3-5; dovlecei 3-5; varză 15 20;­­ ardei graşi buc. 3. Fructe pe kg.: 60-80; pere 60-80; pe­re pergamute 140; struguri 80-140 ; pepeni verzi 15-20; galbeni 40. S’a distribuit came, slănină şi untu­ra topita de porc. Situaţia identică la brânzeturi, unt, mezeluri. Păsări în­ cantităţi suficiente. in Hale s’au vândut ouă la preţul­ de 20 lei bucata. CEREALELE Reproducem, pentru orientare, pre­țurile principalelor produse agrare (pe vagonul de 10.000 kg.). Prețuri oficiale obligatorii: Grâu, gr. hl. 75 kg, lei 260.000. Secară, gr. hl. 68 kgr, iei 187.000. Meiul, gr. hl. 70 kgr, iei 180.000. Orzul, gr. hl. 60 kg, lei 182.000. , Orzoaică gr. hl. 65 kgr. lei 220.000. Ovăzul, gr. hl. 42 kgr lei 209.000. Corpuri străine 3 la sută, predare stație sau schelă producător. Prețuri libere: Mazărea comestibilă „Victoria“ lei 200.000-220.000, franco vagon stație producător. Mazărea furajeră „Victoria“ lei 160.000, idem. Pastolea, lei 180.000-190.000, dupli­cat c.f.r Rapiţa naveta, lei 860.000-370.000, staţie de încărcare, lei 400.000 france fabrică Bucureşti. Rapiţă colza lei 380.000, staţie de încărcare. Turtele de floarea soarelui lei 280.000, bordo şlep. 30 AUGUST 1944 BURSA După o întrerupere de cinci zile,­­ din cauza bombardamentelor aeriene germane continue, Bursa şi-a reluat Miercuri activitatea normală, cu un bogat volum, de afaceri încheiate la cursuri mult superioare celor prece­dente. Sectorul împrumuturilor Statului mai slab decât cel al acţiunilor, înregi­strează numai două cotaţiuni şi anu­me: Renta consolidării, care urcă cu 1 3/4 punct la 56 şi renta 1953, în a­­vans cu 6 luni. puncte. Dintre valorile bancare■ sunt nego­ciate acţiunile Banca Românească la 1000, faţă de 720, cursul anterior. Hârtiile petrolifere foarte susţinute. I Astra Română urcă vertiginos cu SEOO de puncte la 8600; Concordia adaugă 8­50 de puncte; Redevenţa 255 de puncte; Prahova 270 de puncte şi I.R. D.P. 230 de puncte. Celelalte valori în­registrează deasemeni urcări. In compartimentul acţiunilor in­dustriale aceiaşi bună dispoziţie. Ur­cări mai însemnate au înregistrat: Cre­ditul Carbonifer cu 1500 de puncte Telefoane 1075 de puncte; S.T.R. pui 825 de puncte; Reşiţa 800 de puncte şi Radio optate 500 de puncte. Restul hârtiilor în notă generală a pieţei. Târgul liber foarte bogat în tran­zacţii, înregistrează cele mai multe tranzacţii printre acţiunile petrolifere. Tendinţă fermă. TÂRGUL ALIMENTAR Piaţa produselor alimentare îm­belşugat aprovizionată, cn deose­bire în zarzavaturi, legume şi fructe. S’au adus mari cantităţi de roşii ale căror preţuri au scăzut. Deasemenea s’au găsit cartofi şi ceapă peste cererile consumului. S’a continuat cu distribuirea de care de vită şi untură topită de porc. Magazinele de branşă dispun de suficiente cantităţi de brânze­turi, unt şi mezeluri. In hale s’au vândut ouă şi pasări vii la preţu­rile mercurialului. Pe târgul de detaliu s’au prac­ticat următoarele preţuri (pe kgr.): Cartofi 30; ceapă 20; roşii 15—30; fasole ţucără, grasă, verde 20 lei.. Pătlăgele vinete buc. 6—15 lei; Unite în ceea ce priveşte valutele — adică stabilirea unui curs ed­­i­­tabil al monezilor lor în ţările ’eliberate de tirania nazistă — cursurile devizelor forte au scă­zut masiv pe târgul neoficial. Ace­­­­laşi fenomen şi la monezile aur. Cererile lipsesc cu desăvârşire, speculanţii sunt desorientaţi. Această situaţie contribue la consolidarea monezii noastre na­ţionale. • CEREALELE R­eproducem, sub titlul informa­tiv, preţurile principalelor Produse agrare (Pe vagonul de 10.000 kgr.). PRETURI­­ OFICIALE OBLIGATORII: Grâu de 75 kr, gr. bl. 260.000. lei Secară de 68 kg., gr. hl., 187,000* lei Mei de 70 kr., gr. hl., 180.000 lei Orz de 60 kr., gr. hl., 182.000 lei Orzoaică de 65 kr., gr. hl., 220.000 lei Ovăz de 42 kr., gr. hl., 209.000 lei PRETURILE TÂRGULUI LIBERt: Mazare comestibilă „Victoria“ lei 200.000—220.000, stație de încăr­care, mazăre furajeră „Victoria“ 160.000 lei, idem, fasolea 180.000— 190.000, duplicat r­. f. r. ; rapiţă na­veta. 360.000—370.000, staţie de în­cărcare; 400.000 lei franco fabrica Bucureşti; rapiţă colza 380.000 lei, staţie de încărcare; turtele de floarea soarelui 280.000 lei, bordo şlep; ardei graşi 1—2 lei buc. castraveţi 3—5 lei buc. Pasări vii (bucata): găini 500; gâşte 800; raţe 440 lei; pui 250 şi 330 lei; boboci de gâscă 500 lei;­ ouă 20—22 buc. DEVIZELE Bursa neoficială a devizelor, atât de activă în timpul fostului regim, a intrat într’o Perioadă, de accen­tuată acalmie, din lipsa de cum­părători.­­ Ca urmare a politicei Naţiunilor BUNURILE GERMANILOR DIN ROMÂNIA AU FOST BLOCATE Bunurile germanilor și ale supuşilor ştiutelor cu care România se află în război a­­i fost blocate. P Aj­ax ! T SUBSECRETARIA­TUL DE STAT AL ROMÂNIZĂRII A FOST DESFIINŢAI Lichidarea acestui departament se va face de către ministeruil Econ­omiei Naţionale Intr’una din ultimele şedinţe ale Consiliului d­e miniştri, care avut loc zilele trecute s’a hotărît, printre altele, desfiinţarea Subse­­cretariatului de stat al românizării. Zilele acestea urmează ca lichi­darea fostului subsecretariat să se facă de către Ministerul economiei naționae. DESFIINŢAREA MUST­ERUI $1 A OFICIILOR DE TURISM Oi StRMÎÂÎE Guvernul a hotărît, cu prilejul^ ultimelor sale şedinţe de consiliu, că din motive de economie, să fie desfiinţat Ministerul propagangdei naţionale. In locul acestui deprtament ur­mează să se înfiinţeze Pe lângă Mi­nisterul afacerilor străine, o direc­ţie generală a per#. şi polgpgrtadet Cu acest prilej au mai fost des­­fiinţate oficiile de turism din străi­nătate, turistul intern urmând să fie repartizat la Ministerul coma­­nice­riilor. In sfârşit, a mai fost desfiinţat şi­ Institutul de studii şi cercetări internaționale. .

Next