Argus, septembrie 1944 (Anul 34, nr. 9385-9408)
1944-09-01 / nr. 9385
ANUL XXXIV Nr. 9385 CITIŢI şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTE) Itt ţară în străinătate Un an 2500 Lei Tariful în funcţiune 6 Iuni 1500 Lei de convenţiile poştale 3 luni 800 Lei internaţionale Pentru bănci, societăţi şi instituţii publice 3000 lei anual 7 lei in ţară — 12 lei în străinătate Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei 2 PAGINI 7 LEI Vineri 1 Septembrie 1144 kmiBIROURILE : Bucureşti, str. Sărindar PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. No. 15. Tel: 3.05.44 Proprietar : „ARGUS“ SA. înscris sub Nr. 303 Trib. Ilfov Redactor responsabil AL. PETROVICI FRIGUL MĂSURI PENTRU APROVIZIONAREA şI CONSERVAREA ALIMENTELOR CAPITALEI împrejurările prin care a trecut Capitala în ultimele zile, au determinat o diminuare a stocurilor de produse alimentare necesare consumului zilnic al populaţiei. E drept că piaţa a făcut faţă tuturor cererilor şi aceasta se explică prin aceea că toate magazinele au avut rezerve de mărfuri. Pe de altă parte, dacă populaţia n’a suferit, se datoreşte şi faptului că producătorii din jurul Capitalei, înfruntând multe riscuri şi-au făcut cursa zilnică obişnuită, aducând suficiente cantităţi de lapte, fructe şi zarzavaturi. In modul acista nu s’au înregistrat nici urcări excesive de preţuri. Din contră.eri, Preţurile leguminoaselor în pieţele principale au fost sub nivelul celor anterioare datei de 23 August. Pentru asigurarea aprovizionării Populaţiei cu pâine, s’a instituit din nou regimul cartelei şi în modul acesta nimeni n’a fost lipsit de acest aliment de primă necesitate. Sunt însă unele mărfuri care nu se produc în împrejurimile Capitalei, ci la distanţe mai mari. In ultimele zile n’au mai intrat prin bariere sau prin gări asemenea produse alimentare. Pentru a nu se ajunge la epuizarea rezervelor, cu atât mai mult cu cât la distanţe nu exagerat de mari, se găsesc asemenea produse în cantităţi care ar asigura consumul continuu, ar fi necesare unele măsuri pentru organizarea transporturilor. Vorbim de brânzeturi, carne de vită şi porc, mezeluri şi leguminoasele de iarnă: ceapă, fasole, cartofi. Libertatea iniţiativelor particulare în această materie, acordată de d. general Dombrovski, primarul general al Capitalei, este esenţială în asigurarea unor asemenea aprovizionări. Nu ştim însă în ce măsură Capitala dispune de suficiente mijloacede transport cu tracţiune mecanică şi animală. Credem deci că pe lângă apelul către comercianţi — pe deplin înţeles de aceştia — ar fi necesar să se facă intervenţii pe lângă prefecturile judeţene limitrofe Ilfovului. Pentru că acestea, în măsura în care le este cu putinţă să organizeze prin instituţiile administrative comunale transporturile de produse alimentare de la locul de producţie către Capitală, îndeosebi în zilele de sărbătoare, când nu se lucrează la câmp. Sătenii înţeleg cu prisosinţă situaţia şi se vor pune de bună voie la dispoziţia producătorilor, pentru acest scop, contra unei Plăţi echitabile. Totodată, pe liniile ferate accesibile s-ar putea organiza transporturi cu automotoarele, în fiecare zi, pentru ca şi sătenii mai îndepărtaţi de Capitală să poată veni aici cu produsele proprii, urmând a le vinde fie direct consumatorilor, fie comercianţilor. Asigurându-se suficiente stocuri de mărfuri în Capitală, nu numai că se oferă populaţiei o bună şi facilă aprovizionare, dar se înlătură automat orice perspectivă de scumpire a vieții sau de speculațiuni ilicite. Am discutat în nenumărate rânduri problema conservării alimentelor prin frig. Trebue să se ştie odată că aceasta nu interesează întrepriderile frigorifere în măsura în care pot trage maximum de beneficii. Organizarea serioasă a unei reţele frigorifere de infrastructură este o necesitate de mare importanţă pentru economia românească, a cărei bază este agricultura. In lipsa posibilităţilor realizării unei asemenea reţele, cel puţin în marile centre de consum crearea unor serioase întreprinderi de conservarea produselor alimentare prin frig, este un imperativ. Chestiunea nu priveşte numai pe producătorii de mărfuri, ci în deosebi forurile oficiale care au în grijă asigurarea aprovizionărilor. Operaţiunea trebue privită deci, în primul rând, din punctul de vedere al interesului economic general. Numai ca un corolar al acestui interes, urmează pentru întreprinderile particuilare de specialitate, problema câştigului. In orice sistem economic, investiţiile de capitaluri se fac, pe lângăscopul de a se împlini o cerinţă economică, şi în acela de a se oferi acestor capitaluri o remuneraţie ma atare şi în acest domeniu problema realizării de beneficii pentru capitalurile investite, este firească. Aici însă, mai mult decât în alte sectoare, întreprinderile respective trebue să aiba cu totul în vedere împlinirea rostului lor economic, pentru ca numai din această împlinire să-şi tragă apoi beneficiile meritate. Care este situaţia la noi în această privinţă? In cele mai multe capitale de judeţ nu avem nicio întreprindere pentru conservarea alimentelor pe timp mai îndelungat. Peştele nu se conservă decât prin fiărare sau afumare şi uscare. Carnea nu se poate conserva decât pentru 7-8 zile, la unele din marile abatoare. Brânzeturile se conservă în pivniţe, în condiţiuni nu totdeauna bune. Conservarea ouălor prin frig este încă în domeniul dezideratelor. Pentru conservarea untului produs vara ca să fie dat consumului în timpul iernii — când producţia este mult inferioară necesităţilor consumului — nu avem nicio întreprindere. « Conservarea prin congelare a păsărilor tăiate — care sunt eftine şi multe în timpul verii — nu se face nicăeri. Avem în schimb un „Oficiu al frigului“, în sarcina căruia ar cădea __tocmai cu acest scop a fost creiat _ toate problemele conservarii alimentelor prin fig. dar de a cărui activitate nu ştim nimic până acum, nimic altceva decât constituirea lui şi câteva convocări la şedinţe ale domnilor consilieri şi membri. Spunem toate acestea pentru că numeroşi comercianţi nu se plâng împotriva modului cum li se conservă mărfurile de către întreprinderile frigorifere existente, în special brânzeturile. Ni se arată că nu se dă temperatura necesară unei bune conservări, ci una mai ridicată, deşi tarifele de conservare sunt destul de mari. Lucrul nu se petrece pentru prima oară de altfel. Acum câţiva ani , întreprindere a aruncat peşte sărat, caşcaval şi brânză de burduf, în valoare de mai multe milioane de lei, din cauza relei conservări. Credem că trebue să se arate problemei mai mult interes decât ână acum. Şi, cum conservarea alimentelor nu e o chestiune care interesează numai întreprinderea frigoriferă respectivă sub prisma beneficiilor, ci aprovizionarea pieţii şi producţia naţională, socotim că forurile oficiale au dreptul să controleze activitatea întreprinderilor frigorifere, pentru ca acestea să împlinească funcţiunea economică pentru care au fost creiate. Lăsate la întâmplare, s’ar putea ca ele să aibă în vedere mai mult beneficiile proprii decât această funcţiune. Iar în al doilea rând, dacă ceeace avem în acest domeniu este atât de insuficient, să se ia măsurile necesare, fie prin canalizarea unor capitaluri şi iniţiative particulare în această direcţie, fie prin intervenţia directă a statului, în colaborare, cu particularii. Problema are importanţa ei deosebită în angrenajul economiei româneşti, şi de aceea ar fi bine dacă i s’ar da cât mai curând o rezolvare dreaptă. M. Mari scăderi la Bursa Neagră In târgul liber al devizelor — aşa numita bursa neagră — s’au înregistrat mari scăderi la devizele forte şi aur. Se ştie că devizele forte şi aurul, fiind foarte căutate în ultima vreme, erau cotate de 10-20 de ori mai mult decât paritatea oficială. Scăderile, care la unele menete au mers până la 50% din ultimul curs existent la 20-23 August, se datorează micșorării extraordinare a cererii. PREŢUI ZARZAVATURILOR ŞI ALTOR ALIMENTE Din 30 August, la vânzarea cu amănuntul în Piaţa „Regina Maria”, s’au constatat de noi următoarele preţuri: Pătlăgele roşii rotunde lei 15 kgr.; ardei graşi 1 leu bucata; pătlăgele vinete 3—10 lei bucata (cela mai alese cu 9 —10 lei bucata) ; cartofi săpunari noui 25—30 lei kgr.; fasole verde grasă 20 lei kg.; fasole verde fideluţă 15—20 lei kgr.; pepeni verzi 15 lei kgr.; pepeni galbeni specialităţi 20—25 lei kgr.; struguri de masă 100— 120 lei kgr. Dăm aceste preţuri reale ale pieţii, pentru ca informând exact cetitorii, aceştia să nu poată fi speculaţi de unii comercianţi ambulanţi sau de gheretele de cartier. Ouăle proaspete se vând cu lei 20 bucata. Brânzeturile, mezelurile şi untul, cu preţuri neschimbate. Sporirea producţiei industriale in Statele Unite Până în ultimul timp când s’a prevăzut că războiul se apropie de sfârşit, sporirea producţiei industriale în Statele Unite a continuat fără întrerupere. Exemplele următoare arată nivelul atins la sfârşitul anului 1943, prin numere indice. Producţia din 1939 e luată ca bază egal cu 100. La minereuri indicele arată 131, la fier şi oţel 175, la industria chimică 332, la maşini 445, la avioane, vehicule cu motor, nave, etc. 701. In ce priveşte producţia de avioane în Statele Unite s’a realizat următorul record: la fiecare patru minute era gata, de folosit un avion, fie de bombardament, fie de vânătoare, fie de transport. Producţia de avioane a fost redusă în ultimul timp pentru ca disponibilităţile erau considerabile. Pentru toate industriile, calculate la un loc, indicele e înscris la 225. Se mai înregistrează o sporire importantă mai ales în ce priveşte producţia de cărbune, de fontă, de oţel, de zinc şi de cupru. Chiar cu aceste cife nu s-a atins plafonul de capacitate productivă al Statelor Unite Evident şi acolo au fost la început dificultăţi. Principala piedică în adaptarea industriei la nevoile crescânde ale răsboiului a fost o lipsă de materii prime. In ultimul timp, cantitatea de mână de lucru disponibilă a exercitat o influentă determinantă. SITUAŢIA DIN CANADA In Canada, sporirea producţiei este relativ mai mare decât în Statele Unite. Indicele canadian a atins în octombrie trecut cifra de 269 pentru totalitatea industriei, iar pentru fier şi oţel a depăşit cifra de 600 în cursul celui de-al doilea semestru din 1943. In ce priveşte producţia minieră e în jurul cifrei de 270. Numeroasele Informaţii pe care le avem asupra condiţiilor economice din ţările Americei Latine arată că producţia minieră sporeşte şi că aceste ţări se industrializează din ce în ce mai scub Acest val de industrializare stârnit de răsboi, s’a întins şi pe alta continente. La această sporire a producţiei miniere şi industriale a ţărilor din America Latină, puse în slujba Statelor Unite a avut o consecinţă foarte importantă: sporirea reservelor monetare ale acestor ţări. Explicaţia acestor sporuri constă în sporirea preţurilor Câteva din aceste ţări au strâns considerabile cantităţi de dolari, în special Argentina, Brazilia, Chili, Bolvia, Peru. Acelaş lucru s-a mai întâmplat şi cu alte ţări ca Egiptul, India, Iranul, Portugalia şi Turcia. Exportul Statelor Unite a depăşit cu mult importul, dar e cazul de a aminti că aceste exporturi se fac în baza legei prêt et bail“ şi în consecinţă nu dau loc la transacţii monetare. Dacă facem abstracţie de aceste predări de mărfuri balanţa comercială a Statelor Unite e, actualmente negativă. Mai multe ţări din America Latină beneficiază într’o oarecare măsură de aceste predări în baza legei „prêt et bail“ Şi balanţa schimburilor comerciale propriu zise, le-a fost ceva mai favorabilă decât arată statisticele asupra comerţului exterior. In toate ţările unde producţia industrială a fost considerabil sporită s’a înregistrat şi o sporire a circulaţiei fiduciare şi o urcare a preţurilor. Al. P. Reluarea activităţii la ministerul agriculturei Din scurte convorbiri avute ori cu secretarii generali ai ministerului agriculturei, d-nii I. Câlniceanu, D. Grozescu şi Iuliu Radulovici reiese că se studiază problema concentrărei în Capitală a serviciilor răspândite din cauza bombardamentelor. Multe servicii sunt aflate la Lugoş. Situaţia se complică prin faptul că mulţi funcţionari ale căror case au fost distruse de bombardamente nu au unde locui. OPRIREA TRANSPORTURILOR DE CEREALE IN GERMANIA Duspă unele informa- fiani, toate transporturile «e cereale destinate Germaniei, cari se aflau «şi ultimul timp în şlepurile de pe Dunăre şi care urmau să meargă spre por-turile de destinaţie din acea ţară, au fost oprite. Aceste transporturi urmează în curând sa fie îndrumate spre țările jamice, dare au nevoie de cereale. ■"r"^ A, .-----------------------*pl. VERTIGINOASE URCĂRI ALE ACŢIUNILOR LA BURSELE DIN BUCUREŞTI ŞI LONDRA Postul d de radio Londra a anunţateri, 30 August, că la bursa din Londra acţiunile româneşti au avut urcări vertiginoase şi au fost mult cerute. Bursa s-a încheiat cu tendinţe ele haussa. La Bursa din Bucureşti, care şi-a reluat activitatea eri, 30 August, a fost o animaţie cu totul neobişnuită. S'îlm înregistrat mari urcări — variind între 206—S500 de puncte — şi cererea a fost foarte activă. La încheerea şedinţei oficiale s’a accentuat tendinţa de haussă. S'au încheiat numeroase tranzacţii, atât în târgul oficial, cât şi în târgul liber. Petrolifere, carboniferele, telefoanele, S. T. B., au fost cerute masiv. In darea de seamă zilnică a ziarului nostru, se arată separat urcările înregistrate în târgul oficial de eri. Situaţia agricolă in ţară Cu toată seceta care a bântuit în ultimul timp recolta de porumb e în genere bună. Porumburile semănate târziu au suferit din cauza secetei. Cu toate că pământul a fost extrem de uscat s’au făcut la timp destul de multe arături printre clăi. Seceta a împedecat şi anul acesta semănatul rapiţei. Culturile de orez se presintă în condiţii bune. Treetatul nu e încă sfârşit. SITUAŢIA VIILOR In unele regiuni mai ales în jud. Vâlcea câteva vii au fost mânate. Producţia de struguri de anul acesta e în general satisfăcătoare. PRODUCŢIA DE FRUCTE Recolta de prune e în general slabă- la multe regiuni s’au folosit corcoduşă la fabricarea ţuicei. Cu toate dificultăţile inerente stării de război, fabricile de marmelade au lucrat intens. Numai fabricele ministerului agriculturei vor da o producţie de circa 320 vagoane şi cu producţia celorlalte fabrici se va ajunge la circa SCO vagoane. S’a fabricat marmelade de căpşuni, smeură, caise, mere şi pere. Marmelada de prune va fi puţină. ' — 1.) ata 29 AUGUST 1944 DEVIZELE Reichsmark-ul (Rmk), valuta germană a fost in cursul războiului profund depreciată pe târgul neoficial a devizelor. Astăzi cotează 17—20 lei, fiind complect neglijată. De notat că oficial a fost impus cursul de 60 lei pentru schimburi autorizate şi operaţiuni de clearing. In ţinuturile ocupate vremelnic de armatele hitleriste circulă o monedă specială: Reichskreditkassscheine, ceam valabilă şi pentru Transnistria cu aceiaşi partitate oficială de 60 lei ca şi Rmk. Pe târgul neoficial a cotat 9-14 lei. Cursurile oficiale ale acestor două monede germane constituiau un jaf direct, unul din metodele de secătuire aplicate de nazişti, pretutindeni. TÂRGUL ALIMENTAR Aprovizionarea târgului cu produse alimentare s-a normalizat. Halele abundent aprovizionate cu legume,zarzavaturi şi fructe. Preţurile sunt urmatoradte (pe zi): : Cartofi 26; ceapa 20; pătlăgele roşii 20—40; fasole ţucără 15; bucără fidea 40; fasole verde 20; fasole verde fidea 40; bame 40—50. Pătlăgele vinete bucata 6—15; castraveţi 3-5; dovlecei 3-5; varză 15 20; ardei graşi buc. 3. Fructe pe kg.: 60-80; pere 60-80; pere pergamute 140; struguri 80-140 ; pepeni verzi 15-20; galbeni 40. S’a distribuit came, slănină şi untura topita de porc. Situaţia identică la brânzeturi, unt, mezeluri. Păsări în cantităţi suficiente. in Hale s’au vândut ouă la preţul de 20 lei bucata. CEREALELE Reproducem, pentru orientare, prețurile principalelor produse agrare (pe vagonul de 10.000 kg.). Prețuri oficiale obligatorii: Grâu, gr. hl. 75 kg, lei 260.000. Secară, gr. hl. 68 kgr, iei 187.000. Meiul, gr. hl. 70 kgr, iei 180.000. Orzul, gr. hl. 60 kg, lei 182.000. , Orzoaică gr. hl. 65 kgr. lei 220.000. Ovăzul, gr. hl. 42 kgr lei 209.000. Corpuri străine 3 la sută, predare stație sau schelă producător. Prețuri libere: Mazărea comestibilă „Victoria“ lei 200.000-220.000, franco vagon stație producător. Mazărea furajeră „Victoria“ lei 160.000, idem. Pastolea, lei 180.000-190.000, duplicat c.f.r Rapiţa naveta, lei 860.000-370.000, staţie de încărcare, lei 400.000 france fabrică Bucureşti. Rapiţă colza lei 380.000, staţie de încărcare. Turtele de floarea soarelui lei 280.000, bordo şlep. 30 AUGUST 1944 BURSA După o întrerupere de cinci zile, din cauza bombardamentelor aeriene germane continue, Bursa şi-a reluat Miercuri activitatea normală, cu un bogat volum, de afaceri încheiate la cursuri mult superioare celor precedente. Sectorul împrumuturilor Statului mai slab decât cel al acţiunilor, înregistrează numai două cotaţiuni şi anume: Renta consolidării, care urcă cu 1 3/4 punct la 56 şi renta 1953, în avans cu 6 luni. puncte. Dintre valorile bancare■ sunt negociate acţiunile Banca Românească la 1000, faţă de 720, cursul anterior. Hârtiile petrolifere foarte susţinute. I Astra Română urcă vertiginos cu SEOO de puncte la 8600; Concordia adaugă 850 de puncte; Redevenţa 255 de puncte; Prahova 270 de puncte şi I.R. D.P. 230 de puncte. Celelalte valori înregistrează deasemeni urcări. In compartimentul acţiunilor industriale aceiaşi bună dispoziţie. Urcări mai însemnate au înregistrat: Creditul Carbonifer cu 1500 de puncte Telefoane 1075 de puncte; S.T.R. pui 825 de puncte; Reşiţa 800 de puncte şi Radio optate 500 de puncte. Restul hârtiilor în notă generală a pieţei. Târgul liber foarte bogat în tranzacţii, înregistrează cele mai multe tranzacţii printre acţiunile petrolifere. Tendinţă fermă. TÂRGUL ALIMENTAR Piaţa produselor alimentare îmbelşugat aprovizionată, cn deosebire în zarzavaturi, legume şi fructe. S’au adus mari cantităţi de roşii ale căror preţuri au scăzut. Deasemenea s’au găsit cartofi şi ceapă peste cererile consumului. S’a continuat cu distribuirea de care de vită şi untură topită de porc. Magazinele de branşă dispun de suficiente cantităţi de brânzeturi, unt şi mezeluri. In hale s’au vândut ouă şi pasări vii la preţurile mercurialului. Pe târgul de detaliu s’au practicat următoarele preţuri (pe kgr.): Cartofi 30; ceapă 20; roşii 15—30; fasole ţucără, grasă, verde 20 lei.. Pătlăgele vinete buc. 6—15 lei; Unite în ceea ce priveşte valutele — adică stabilirea unui curs editabil al monezilor lor în ţările ’eliberate de tirania nazistă — cursurile devizelor forte au scăzut masiv pe târgul neoficial. Acelaşi fenomen şi la monezile aur. Cererile lipsesc cu desăvârşire, speculanţii sunt desorientaţi. Această situaţie contribue la consolidarea monezii noastre naţionale. • CEREALELE Reproducem, sub titlul informativ, preţurile principalelor Produse agrare (Pe vagonul de 10.000 kgr.). PRETURI OFICIALE OBLIGATORII: Grâu de 75 kr, gr. bl. 260.000. lei Secară de 68 kg., gr. hl., 187,000* lei Mei de 70 kr., gr. hl., 180.000 lei Orz de 60 kr., gr. hl., 182.000 lei Orzoaică de 65 kr., gr. hl., 220.000 lei Ovăz de 42 kr., gr. hl., 209.000 lei PRETURILE TÂRGULUI LIBERt: Mazare comestibilă „Victoria“ lei 200.000—220.000, stație de încărcare, mazăre furajeră „Victoria“ 160.000 lei, idem, fasolea 180.000— 190.000, duplicat r. f. r. ; rapiţă naveta. 360.000—370.000, staţie de încărcare; 400.000 lei franco fabrica Bucureşti; rapiţă colza 380.000 lei, staţie de încărcare; turtele de floarea soarelui 280.000 lei, bordo şlep; ardei graşi 1—2 lei buc. castraveţi 3—5 lei buc. Pasări vii (bucata): găini 500; gâşte 800; raţe 440 lei; pui 250 şi 330 lei; boboci de gâscă 500 lei; ouă 20—22 buc. DEVIZELE Bursa neoficială a devizelor, atât de activă în timpul fostului regim, a intrat într’o Perioadă, de accentuată acalmie, din lipsa de cumpărători. Ca urmare a politicei Naţiunilor BUNURILE GERMANILOR DIN ROMÂNIA AU FOST BLOCATE Bunurile germanilor și ale supuşilor ştiutelor cu care România se află în război ai fost blocate. P Ajax ! T SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ROMÂNIZĂRII A FOST DESFIINŢAI Lichidarea acestui departament se va face de către ministeruil Economiei Naţionale Intr’una din ultimele şedinţe ale Consiliului de miniştri, care avut loc zilele trecute s’a hotărît, printre altele, desfiinţarea Subsecretariatului de stat al românizării. Zilele acestea urmează ca lichidarea fostului subsecretariat să se facă de către Ministerul economiei naționae. DESFIINŢAREA MUSTERUI $1 A OFICIILOR DE TURISM Oi StRMÎÂÎE Guvernul a hotărît, cu prilejul^ ultimelor sale şedinţe de consiliu, că din motive de economie, să fie desfiinţat Ministerul propagangdei naţionale. In locul acestui deprtament urmează să se înfiinţeze Pe lângă Ministerul afacerilor străine, o direcţie generală a per#. şi polgpgrtadet Cu acest prilej au mai fost desfiinţate oficiile de turism din străinătate, turistul intern urmând să fie repartizat la Ministerul comaniceriilor. In sfârşit, a mai fost desfiinţat şi Institutul de studii şi cercetări internaționale. .