Argus, martie 1946 (Anul 35, nr. 9807-9832)

1946-03-01 / nr. 9807

. » . » ABONAMENTE: «i 60.000 12 luni: Particulari şi firme individuale ei 100.000 12 luni: Bănci. Societăţi. Autorităţi au­ rezerva urcării preţurilor In străinătate tariful în funcţiune de convenţiile poştal­e internaţionale ^Declaraţiile negustorilor şi industriaşilor O lămurire din cercurile mini­sterului de industrie şi comerţ Revizuirea firmelor. De­cizia din 15 Februarie. Registrele cronologice Ultimele măsuri administrative, fuate de departamentele economice, au creat oarecare confuzie în cercu­rile comerciale și industriale. Acea­­stă confuzie se datorește în special faptului că unele din departamentele in decurs de una lună de zile au luat măsuri similare dar cu obiect diferit. REVIZUIREA FIRMELOR Astfel prin decizia publicată în Monitorul Oficial Nr. 19 din 22 Ia­­nuar­ie 1946, ministerul de industrie şi comerţ hotărăşte revizuirea ge­nerală a firmelor din toată ţara până la data de 1 Martie 1946. Măsura a fost luată plecându-se de la constatarea că o serie de fir­me sunt In inactivitate, altele au fost desfiinţate, altele sinistrate şi o altă serie de firme funcţionează cu sedii fictive, favorizând desvol­­tarea comerţului clandestin. Măsura era necesară şi pentru cunoaşterea exactă a situaţiei, toate firmele de pe întreg cuprinsul ţării au fost obligate să complecteze un formular cu o serie întreagă de date Termenul expira la data de 1 Martie, dar a fost prelungit până la 15 Martie DECIZIA DIN 15 FEBRUARIE 1946 doua decizie apărută în Mo­nitorul Oficial din 15 Februarie 1946 odată cu legea de recalculare a preţurilor, dată tot de ministerul de industrie şi comerţ prevede pen­tru industriaşi şi comercianţi obli­gaţiunea să declare în termen de 30 zile, adică tot până la 15 Martie a. c., următoarele date: Producătorii industriali indiferent de obiectul lor, de numărul lucră­­torilor întrebuinţaţi şi forţa motri­­că folosită: a) producţia pentru 1915; b) valoarea vânzărilor pe luni în 1945; c) numărul lucrătorilor de orice fel, pe fiecare lună 1945; d) salariile lunare plătite lucră­torilor în 1945; e) autorizaţia de funcţionare; f) valoarea impozitului. Comercianţii: 1) numărul de înmatriculare la Registrul Comerţului ; 2) sediul întreprinderii — forma juridică; 3) obiectul comerţului; 4) valoarea vânzărilor în 1945 pe luni; 5) salariile lunare plătite în 1945; 6) valoarea impozitului comercial pe exerciţiul 1945/46 Aceste declaraţii trebuesc depuse în tiei exemplare la ministerul de industrie şi comerţ. CE DECLARAŢII TREBUESC FACUTE Faptul că ambele deci­zii conţin dispoziţii aproa­­pe identice, a produs, cum era şi normal confuzie în rândurile celor interesaţi neştiind care din declara­ţie trebue făcută. Interesându-ne la Mini­sterul de industrie şi co­merţ ni s’a comunicat că TREBUESC FĂCUTE AM­BELE DECLARAŢII, FIE­CARE DECIZIE AVÂND SCOPUL EI. REGISTRELE CRONOLOGICE O altă confuzie a fost prilejuită de anularea deciziilor Comisariatu­­lui general al preţurilor din 2 Fe­­bruarie 1946 şi darea acestor două decizii cu registrele obligatorii, ne­­ştiindu-se care va fi aplicată mai ales că a doua decizie a întârziat să apară în Monitorul Oficial. Cum decizia pentru listele de cli­enţi a apărut în Monitorul Oficial de Sâ­mbătă 23 Februarie, iar deci­­zia cu registrele cronologice a apă­rut în Monitorul Oficial de Marţi 26 Februarie, începând de eri sunt obligatorii registrele stabilite prin deczia de­­mai sus. Mai rămâne acum ca Comisaria­tul preţurilor să stabilească dacă registrele vizate pe baza vechei de­cizii rămân valabile. ■ »B/HW/Vk MIERCURI 27 Februarie 1945 BURSA Târgul liber al acţiunilor, — Miercuri Bursa oficială nu funcţionează,— a fost ceva mai susţinut Au fost înregistrate următoarele cursuri (cumpără­tor): Gaz Metan 15.000. Mica 12.000. Credit Minier optate şi pui emis. XII 6100. Credit Minier pui emis. XI 5900. Le­tea neoptate 19.000. Letea optate şi pui 7000. S. T. B. 8500. Aur 5600. Prețul medaliilor ferm şi spo­rit la 665.000—670.000 Iei bucata. AURUL SI VALUTELE Au cotat : Napoleonul 600.000. Dolarul 32.500. Lira sterlină bancnote a 1 1st. 54.000. Lira sterlină bancnote mari 24.000 Francul elveţian 7800 Leva 22. RECONSTRUIREA ROG­ARII ORADEA MARE Serviciul tehnic al municipiu­lui Oradea Mare a întocmit pla­nurile pentru executarea lucră­rilor de reconstruire a aerogă­rii care, în urma acordului sem­nat cu Societatea de transpor­t rui aeriene româno-sovietică „TARS“, urmează să fie pusă în cel mai scurt timp posibil, la dispoziţia societăţii. Având în vedere că cursele aeriene servor începe la data de 1 Aprilie 1946, s-a dispus construi­rea unei aerogări provizorii din material de lemn, pentru ca lipsa de clădiri să nu stânje­nească bunul mers al circula­ţiei Lucrările de nivelare a aero­dromului vor fi începute, de a­­semenea, în curând. PREŢUL BUMBACULUI IMPORTAT D. Bucur Şchiopul. Comisarul general al preţurilor a avut eri o consfătuire cu d. ing. Kuhn administratorul delegat al ORIC-ului. S-a discutat fixarea preţului la bumbacul importat. Din calculele provizorii majo­rarea preţului bumbacului im­portat ar fi de circa 200%. UZINA ELECTRICA DIN CAREII-MARI ALIMEN­TATA DIN U. R. S. S. In timpul regimului hortyst, autorităţile au demontat uzina electrică a oraşului Careii-Mari. Pentru ca oraşul să nu fie lip­sit totuş de lumină, reţeaua e­­lectrică a fost legată la uzina electrică a oraşului îndepărtat din Ucraina Subcarpatică Uz­­gorod, care se afla, pe atunci, la fel sub ocupaţie fascistă. începând, însă din anul 1943, locuitorii din Careii-Mari au fost lipsiţi de curent electric, firul fiind distrus din cauza bombardamentelor. Uzgorodul, — după ce Ucrai­na Subcarpatică a intrat în U R. S. S., a devenit teritoriu so­vietic — şi-a refăcut uzina e­­lectrică, reparându-se în ace­­laş timp şi linia ce conduce e­­lectricitatea la Cărei. Astfel, cu ajutorul U. R. S. S. cetăţenii din Carei­ Mari se pot bucura din nou, de binefacerile, curen­­tuli electric. AE­ INDUSTRIEI §1 FINANTE1 DIRECTOR I MIM Alls HURTIG VINERI 1 MARTIE 194B Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziorului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „ARGUS“ S. A. Dnscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov D. ing. ION MICLESCU Preşedintele Asociaţiei Indus­triilor chimice şi director gene­ral al societăţii „Nitrogen“ ne-a dat răspunsul ce urmează. A­­dânc cunoscător al problemelor economice şi în apropiat con­tact cu nevoile industriale şi co­­merciale ale ţării, opiniile d-lui ing. Miclescu — care deţine şi un loc de frunte la UBIR­— forurile autorizate, preocupate de organizarea importului . — Ancheta dv. ne spune d. ing. Miclescu cu privire la or­ganizarea importului nostru pune degetul pe Una din cele mai dureroase răni ale econo­miei noastre. Avem nevoe de importuri de importurilor, ar putea fi solu­ţionată. PRODUCŢIA INTENSA NE POATE UŞURA IMPORTUL Toată grija trebueşte, deci, ÎNDREPTATĂ ASUPRA PRODUCŢIEI ŢARII. Lipsurile provocate de război în lumea întreagă sunt foarte mari; nevoia de produse de tot felul este pretutindeni foarte a­­cută, orice fel de produse am putea exporta ar fi binevenite şi bine primite peste hotare, numai să le avem. Intr'un articol publicat nu de mult, arătam că unul din sec­toarele de producţie ale noas­tre care ar putea interesa străi­nătatea ar fi cel chimic. Avem materii prime alin­tot soiul pentru refacerea şi ac­­tivitatea producţiei. Avem nevoe însă, în prim loc, de producţie pentru a putea plăti aceste importuri, pentru că, după ştiinţa mea, în afară de sumele ce avem de primit de la germani pentru produsele ce le-am dat în trecut, de alte de­vize în străinătate nu dispu­nem, iar posibilităţile de export actuale se reduc la foarte puţin lucru. Toate celelalte greutăţi cari stau în calea importului: con­venţii comerciale, transporturi, etc., pot fi învinse dacă princi­pala problemă, aceea a plăţii dente, şi foarte interesante pe cari le-am putea transforma în produse chimice cu mare cău­tare în restul lumeî. Producţia noastră care lân­cezeşte însă în toate sectoarele ei, are nevoe de activare prin toate mijloacele ce ne stau la îndemână. Nu se produce nici atâta cât aţi putea produce cu mijloacele de cari dispunem. Industria, în special, are de luptat cu mari greutăţi de or­din administrativ şi financiar pentru a-şi menţine fiinţa. În această grea situaţie fără sprijinul neprecupeţit al Guver­nului şi al Administraţiei de ANCHETELE NOASTRE Organizarea importurilor Numai organizarea temeinică a producţiei industriale ne poate uşura importul Mai multă atenţie la ce impo­rtăm. O colaborare strânsă intre Stat şi factorii de producţie Ce ne declară d. ing. Ion Miclescu preşedintele As­ociaţiilor industriei chimice Stat, greu ar putea fi vorba de noui investiţii pentru complec­­tarea şi desvoltarea producţiei actuale. Colaborarea cât mai strânsă între autoritatea de Stat şi ini­ţiativa particulară e astăzi mai necesară ca ori­când, fără a­­ceastă colaborare, cinstită şi sinceră, rezultate pozitive nu se pot obţine. Pentru puţinul pe care-l pu­tem importa în limita foarte re­dusă a posibilităţilor noastre de piaţă, importul trebueşte cântă­­rit cu cea mai mare zgârcenie, pentru a nu aduce în ţară de­cât ceea ce economia ţării are strictă şi urgentă nevoe. Portocalele şi grap­struhirile interesate pentru cei cari se pot plăti, pot să aştepte vremuri mai bune; deocamdată însă, am putea să ne lipsim de ele pen­tru a putea aduce în schimb lum­i m­ari de rari economia ţării mi se poate lipsi.­­ Situaţia este grea, ea cere din partea tuturor factorilor de producţie sforţări uriaşe pentru ca ţara să-i poată daiie­­fată. Aceste sforţări trebeusc însă coordonate în cea mai desă­,­vârşită armonie şi înţelegere şi în cea mai strânsă colaborare între toţi cei cari gândesc şi doresc la fel. H. M. Body Nu se prelungeşte termenul pentru declararea stocurilor de mărfuri Comunicatul Co­misa­ria­tu lies gene­­ral a­l preţurilor Printre alte doleanţe expuse de reprezentanţii industriei şi comer­ţului d-lor miniştri P. Bejan şi Bucur Schiopul a fost şi aceea a­­ prelungirii termenului pentru de­clararea stocurilor d­e mărfuri. In cursul zilei de ari se aştepta un răspuns din partea d-lui mini­stru al industriei si comerţului, răspuns care însă nu a fost dat. Cum ultima zi de depunere a acestor declaraţii este mâine Vi­neri 1 Martie, în locul răspunsului d-lui ministru Bejan. Comisaria­tul general al preţurilor a dat eri­­mătorul comunicat din care re­zultă că nu se mai acordă nici o prelungire, cei interesaţi trebuind să facă declaraţiile în termenul prevăzut, adică până la 1 Martie a c. COMUNICAT Din declaraţiile de stoc depuse până în prezent la Comisariatul General al Preţurilor conform de­ciziei ministeriale Nr. 76191 din 14 Februarie a■ c, rezultă că unii co­mercianţi şi industriaşi caută sub diferite forme să se eschiveze de la îndeplinirea acestei obligaţiuni. Se atrage atenţiunea tuturor co­mercianţilor că în conformitate cu­ prescripţiunile art. 2 din susmen­ţionata decizie sunt obligaţi să men­ţioneze în declaraţie: 1. numele, prenumele şi sediul pr­mei declarante; 2. felul mărfii aşa cum este tre­cut în factura de cumpărare; 3. cantitatea mărfurilor la data întocmirii declaraţiilor; 4. factura de dobândire a produ­selor şi mărfurilor indicându-se numele firmei de la care s-a cum­părat marfa precum şi data factu­rii; Ş­I 5. locul de depozitare al mărfu­rilor; 6. prețul legal de vânzare al mărfurilor calculat în conformitate c­u preevderile legii Nr. 349 din 3 Mai 1945 şi deriziunilor date în ba­za acestora­ Declaraţiile se vor depune pentru Bucureşti şi judeţul Ilfov la Co­misariatul General al Preţurilor, iar pentru restul ţării la oficiul e­­ronomic judeţean respectiv. Declaraţia se va întocmi în dublu exemplar din care anul vizat de autorităţile sus arătate va fi resti­tuit declarantului pentru dată cer­tă. Toate întreprinderile industriale şi meseriaşii patroni sunt obligaţi să declare întregul stoc de metrii prime, semifabricate, accesorii de fabricaţie, precum şi produsele fa­bricate destinate comercializării. Declaraţia va fi întocmită în con­formitate cu instrucţiunile de la punctele 2 şi 3 din susmenţionata decizie cu indicarea preţului de cumpărare la materiile prime, se­mifabricate şi accesorii de fabrica­ţie şi preţul de vânzare al produ­selor finite Se atrage atenţiunea că toţi aceia cari nu vor de­pune declaraţia în ter­tie­, vor depune declara­ţii incomplete sau cari nu vor arăta stocul real din ziua întocmirii declaraţi­ei, vor fi sancţionaţi în a­­fara penalităţilor ce de­curg din legea Nr. 351 din 3 Mai 1945 şi cu pu­nerea întreprinderii sub administrarea Statului și eventual închiderea în­treprinderii, radierea fir­mei și punerea ei în li­chidare. Alte termene care expiră: PLATA SPORURILOR DE IMPOZITE CU BONIFICAŢIE Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa generală că se a­­cordă o bonificaţie de 7% con­tribuabililor care achită în în­tregime până la 28 Februarie­ 1946, sporurile de impozite di­recte înfiinţate prin U. C. M. Nr. 1486 din 10 Dec. 1945 şi o bonificaţie de 5%a celor cari a­­citită până la aceiaşi dată spo­rurile cuvenite pe timpul până la 31 Decembrie 1945. Furnizorii Statului vor bene­ficia de prevederile alin. pre­cedente î­n cazurile când vor fl­du­d­a debitele respective prin compensaţie cu certificate de plată Termenul respectiv nu va mai fi prelungit. PLATA CONTRIBUŢIEI EXTRAORDINARE PE FIR­MELE COMERCIALE Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa întreprinderilor comerciale şi industriale de tot felul, că la 28 Februarie 1946 expiră termenul pentru plata contrib­ției extraordinare pe firme prevăzută de Jurnalul Consiliului de miniştri din 10 Decembrie 1945 şi de Decretul Lege Nr. 71 din 16 Februarie 1946. Cei cari nu vor achita în a­­cest termen vor fi urmăriţi pen­tru întreitul sumei datorate. DECLARAŢIILE IN VEDEREA VIITOA­RELOR IMPUNERI "Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa contribuabililor că la 28 Februarie 1946 expiră ter­menul pentru depunerea decla­­raţiunilor în vederea impunerii la cntribuţiunile directe pe exer­ciţiul 1946/1947. Sunt obligaţi a depune aceste declaraţiuni la circ. de consta­tare toţi comercianţii şi indus­triaşii şi profesioniştii, indife­­ferent dacă au fost impuşi sau nu până în prezent. Cei care nu se vor conforma vor suferi sancţiunile prevă­zute de lege. In pagina III-a IMPORTANTE DECLARAȚII ALE D-LUI MUSTRU MIRCEA SOLACGLU ■V" Majorare plafonului până la care se pot revizui impunerile Comisia de reformă fiscală s-a întrunit ori, discutând in continua­­re modificările propuse la legea contribuţiilor directe, fără a se rl­­jugne­ra soluţiuni importante. S-au discutat: chestiunea desfiin­ţării impozitului minimal al comer­­cianţlor şi liberilor profesionişti, pr­­ezarea impozitului mobiliar şi alte chestiuni de adaptare a legii contri­buţiilor directe, în privinţa modificării art. 27 din codul de procedură fiscală, în sensul sporirii plafonului până la care se pot face revizuiri de impu­neri pa cale administrativă, s-au făcut propuneri pentru majorarea lui la 20, 30 sau 50 milioane l«, această din urmă propunere fiind făcută de direcţia contribuţiunilor directe. Comisia, în majoritate a avizat a se spori plafo­­nul dela 5 milioane lei la 20 milioane lei. Termenul înăuntrul că­ruia se pot face cererela de revizuire a fost păs­trat la 3 luni. In pagina II : Buletinul econom­ic al licenţiaţilor Academiei Com­e­rciale din Anvers Situaţia sumară a Băncii Naţionale lA 2 FEBR­UARIE 1946 ■ Situaţia sumară a Băncii Naţionale a României la 2 Februarie a. c. faţă de aceia de la 26 Ianuarie a. c. a fost următoarea: Bilete de bancă în circulaţie 1.273 miliarde 750.600.250 lei faţă de 1.260 miliarde 401.036.500 lei. Totalul angajamentelor la vedere 1.387 miliarde 887.735.411 lei fată de 1.561 miliarde 711.877.047 lei. Stocul aur și angajamente în aur efectiv 90 miliarde 954.175.096 lei fata de 00 miliarde 953.269.344 lei. Portofoliul comercial 289 miliarrde 565.335-124 lei fată de 277 miliarde 915.235.392 Iei. Portofoliu si alte active provenita din lichidări 5 miliarde 552.758.601 lei faţă de 5 miliarde 974.687.478 lei. Avansuri pe titluri 8.167.704.178 lei faţă de 6 miliarde 234.633.325 lei, faţă de 6 miliarde 234.633.325 lei. Operaţiuni rezultând din mişcarea bo­nurilor de cassă 194 miliarde 328. 067.500 lei fată de 189 miliarde 776.155.000 Elte Datoria Statului neschimbată: 1 nt« Hard 864.465.941, 1 Avansuri temporare tezaurului nt* schimbate: 2 miliarde Iei» | Avans acordat Statului conform1 coa*­ventiei: 42 miliarde Iei» | Devize rezervate pentru plata Im­­­portului și alte plăţi 1.168.254.527 Iei față de 1 miliard 258.903.116 Iei. Devize în conturi de clearing decon­­tate 42 miliarde 652.097.614 lei faţ£ de 41 miliarde 454.884.991 leî. Devize în conturi de clearing et decontat din depunerile importatoril­or neschimbate: 40.387.154.529 lei. Activ corespunzător unor angajamente la termen 711 miliarde 634.822.699 le 1 față de 704 miliarde 281.580.834 lei. Conturi diverse 207.816.174.805 lei față de 206 miliarde 488.402-377 Iei. Scontul comercial 4 o/o. Scontul agricol 31,4 o/o , Lombardul 5 o/o. NAŢIONALIZAREA BĂNCII ANGLIEI Se tinde la transformarea ei î­ntru­n organ de guvernământ Datorită situaţiei în care se află azi Anglia, — războiul lip­­sind,o de o bună parte din ca­pitalurile ei învestite în străină­­tate — guvernul laburist s’a văzut nevoit să modernizeze di­ferite ramuri de producţie, ca şi Banca Angliei, condusă, încă şi azi, de statutul ei din veacul al XVII-lea. Banca Angliei e o companie particulară care numără 17.000 acţionari. Consiliul ei de ad­ministraţie este format din 1i directori, având în fruntea lor un administrator general. Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi de un organ, de origină veche, numit „Consiliul proprie­­tarilor”, corespunzând adunării generale, a acţionarilor. Banca nu publică dări de seamă anuale şi nu dă informaţii asupra bene­fi­­ciilor ei. In pofida acestor apa­renţe, conform vechiului statut determinată, într’o mare măsură, de legăturile ei cu Eşichierul (ministerul de Finanţe). Ţinând seama de această situaţie, econo­mişti de vază au socotit ca B­anca Angliei, cu toate ca ind­ependen­ta în mod oficial, faţă­ de orga­­nele conducerii statului consti­tuie, de fapt, un organ de guver­nământ. De aceea, programul laburişti­lor a propus o facă din ea un organ de guvernământ nu numai DE FACTO ci­ şi DE JURE. Aceasta înseamnă, în primul rând că consiliul de administraţie şi administratorul general, vor fi numiţi de către ministrul de Fi­­nanţe, responsabil în faţa Came­rei­ Comunelor, şi, în al doilea­­rând, că acţionarii Băncii, plă­­tind o indemnizaţie, nu vor mai fi prop­rietari. Din purtători de acţiuni, ei vor deveni, deci, pur­­tători de obligaţii. Naţionalizarea Băncii nu î în­seamnă, de fapt , după cum a declarat-o şi cancelarul Eşichie­rului, d. DALTON decât o mă­sură care nu face, în fond, decit să sancţioneze relaţiile strânse cari există intre Bancă şi Eşi­­chier. In ce priveşte organizarea unei direcţii spec­ale a investiţiilor capitalurilor, pe lângă Banca Anm­aliei, d. Dalton a declarat că pla­samentele înlăuntrul ţării ar tre­bui să fie controlate de guvern, în timp de pace, ca şi în timp de război, şi că va trebui se se în­curajeze, în orice mod, şi, în ace­­laş timp să se controleze inves­tiţiile din străinătate, părere pa care şi-a însuşit-o, în cursul dez­­baterilor, şi d. W. Churchill. D. Dalton a mai vorbit, deasemeni, de o reducere a taxei scontului de către Banca Angi­ei, în urma vizului direcţiunii investiţiilor de capitaluri. Naţionalizarea nu urmăreşte, după cum relatează „Economist”, după însă, declaraţiile d-lui Dalton, la o constrângere a in­vestirii fondurilor într’un dome­­niu determinat şi nici la pres­cripţii privind un control­ finan­ciar al utilizării, de către între­prinderi, al incasso-ul lor sau a altor resurse de care ele dispun. In Octombrie 1943, după pr­ma lectură a biroului de naţionaliza­­re a Băncii Angliei, acţionari au primit, în schimbul acţiunilor lor, obligaţiuni ale Statului de 3°/o pentru o sumă totală de 58 milioane lire sterline, astfel că venitul anual al fiecărui acţionar corespundea dividendului său global mediu pe ultimii 20 de ani.

Next