Argus, martie 1946 (Anul 35, nr. 9807-9832)
1946-03-01 / nr. 9807
. » . » ABONAMENTE: «i 60.000 12 luni: Particulari şi firme individuale ei 100.000 12 luni: Bănci. Societăţi. Autorităţi au rezerva urcării preţurilor In străinătate tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale ^Declaraţiile negustorilor şi industriaşilor O lămurire din cercurile ministerului de industrie şi comerţ Revizuirea firmelor. Decizia din 15 Februarie. Registrele cronologice Ultimele măsuri administrative, fuate de departamentele economice, au creat oarecare confuzie în cercurile comerciale și industriale. Această confuzie se datorește în special faptului că unele din departamentele in decurs de una lună de zile au luat măsuri similare dar cu obiect diferit. REVIZUIREA FIRMELOR Astfel prin decizia publicată în Monitorul Oficial Nr. 19 din 22 Ianuarie 1946, ministerul de industrie şi comerţ hotărăşte revizuirea generală a firmelor din toată ţara până la data de 1 Martie 1946. Măsura a fost luată plecându-se de la constatarea că o serie de firme sunt In inactivitate, altele au fost desfiinţate, altele sinistrate şi o altă serie de firme funcţionează cu sedii fictive, favorizând desvoltarea comerţului clandestin. Măsura era necesară şi pentru cunoaşterea exactă a situaţiei, toate firmele de pe întreg cuprinsul ţării au fost obligate să complecteze un formular cu o serie întreagă de date Termenul expira la data de 1 Martie, dar a fost prelungit până la 15 Martie DECIZIA DIN 15 FEBRUARIE 1946 doua decizie apărută în Monitorul Oficial din 15 Februarie 1946 odată cu legea de recalculare a preţurilor, dată tot de ministerul de industrie şi comerţ prevede pentru industriaşi şi comercianţi obligaţiunea să declare în termen de 30 zile, adică tot până la 15 Martie a. c., următoarele date: Producătorii industriali indiferent de obiectul lor, de numărul lucrătorilor întrebuinţaţi şi forţa motrică folosită: a) producţia pentru 1915; b) valoarea vânzărilor pe luni în 1945; c) numărul lucrătorilor de orice fel, pe fiecare lună 1945; d) salariile lunare plătite lucrătorilor în 1945; e) autorizaţia de funcţionare; f) valoarea impozitului. Comercianţii: 1) numărul de înmatriculare la Registrul Comerţului ; 2) sediul întreprinderii — forma juridică; 3) obiectul comerţului; 4) valoarea vânzărilor în 1945 pe luni; 5) salariile lunare plătite în 1945; 6) valoarea impozitului comercial pe exerciţiul 1945/46 Aceste declaraţii trebuesc depuse în tiei exemplare la ministerul de industrie şi comerţ. CE DECLARAŢII TREBUESC FACUTE Faptul că ambele decizii conţin dispoziţii aproape identice, a produs, cum era şi normal confuzie în rândurile celor interesaţi neştiind care din declaraţie trebue făcută. Interesându-ne la Ministerul de industrie şi comerţ ni s’a comunicat că TREBUESC FĂCUTE AMBELE DECLARAŢII, FIECARE DECIZIE AVÂND SCOPUL EI. REGISTRELE CRONOLOGICE O altă confuzie a fost prilejuită de anularea deciziilor Comisariatului general al preţurilor din 2 Februarie 1946 şi darea acestor două decizii cu registrele obligatorii, neştiindu-se care va fi aplicată mai ales că a doua decizie a întârziat să apară în Monitorul Oficial. Cum decizia pentru listele de clienţi a apărut în Monitorul Oficial de Sâmbătă 23 Februarie, iar decizia cu registrele cronologice a apărut în Monitorul Oficial de Marţi 26 Februarie, începând de eri sunt obligatorii registrele stabilite prin deczia demai sus. Mai rămâne acum ca Comisariatul preţurilor să stabilească dacă registrele vizate pe baza vechei decizii rămân valabile. ■ »B/HW/Vk MIERCURI 27 Februarie 1945 BURSA Târgul liber al acţiunilor, — Miercuri Bursa oficială nu funcţionează,— a fost ceva mai susţinut Au fost înregistrate următoarele cursuri (cumpărător): Gaz Metan 15.000. Mica 12.000. Credit Minier optate şi pui emis. XII 6100. Credit Minier pui emis. XI 5900. Letea neoptate 19.000. Letea optate şi pui 7000. S. T. B. 8500. Aur 5600. Prețul medaliilor ferm şi sporit la 665.000—670.000 Iei bucata. AURUL SI VALUTELE Au cotat : Napoleonul 600.000. Dolarul 32.500. Lira sterlină bancnote a 1 1st. 54.000. Lira sterlină bancnote mari 24.000 Francul elveţian 7800 Leva 22. RECONSTRUIREA ROGARII ORADEA MARE Serviciul tehnic al municipiului Oradea Mare a întocmit planurile pentru executarea lucrărilor de reconstruire a aerogării care, în urma acordului semnat cu Societatea de transport rui aeriene româno-sovietică „TARS“, urmează să fie pusă în cel mai scurt timp posibil, la dispoziţia societăţii. Având în vedere că cursele aeriene servor începe la data de 1 Aprilie 1946, s-a dispus construirea unei aerogări provizorii din material de lemn, pentru ca lipsa de clădiri să nu stânjenească bunul mers al circulaţiei Lucrările de nivelare a aerodromului vor fi începute, de asemenea, în curând. PREŢUL BUMBACULUI IMPORTAT D. Bucur Şchiopul. Comisarul general al preţurilor a avut eri o consfătuire cu d. ing. Kuhn administratorul delegat al ORIC-ului. S-a discutat fixarea preţului la bumbacul importat. Din calculele provizorii majorarea preţului bumbacului importat ar fi de circa 200%. UZINA ELECTRICA DIN CAREII-MARI ALIMENTATA DIN U. R. S. S. In timpul regimului hortyst, autorităţile au demontat uzina electrică a oraşului Careii-Mari. Pentru ca oraşul să nu fie lipsit totuş de lumină, reţeaua electrică a fost legată la uzina electrică a oraşului îndepărtat din Ucraina Subcarpatică Uzgorod, care se afla, pe atunci, la fel sub ocupaţie fascistă. începând, însă din anul 1943, locuitorii din Careii-Mari au fost lipsiţi de curent electric, firul fiind distrus din cauza bombardamentelor. Uzgorodul, — după ce Ucraina Subcarpatică a intrat în U R. S. S., a devenit teritoriu sovietic — şi-a refăcut uzina electrică, reparându-se în acelaş timp şi linia ce conduce electricitatea la Cărei. Astfel, cu ajutorul U. R. S. S. cetăţenii din Carei Mari se pot bucura din nou, de binefacerile, curentuli electric. AE INDUSTRIEI §1 FINANTE1 DIRECTOR I MIM Alls HURTIG VINERI 1 MARTIE 194B Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziorului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „ARGUS“ S. A. Dnscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov D. ing. ION MICLESCU Preşedintele Asociaţiei Industriilor chimice şi director general al societăţii „Nitrogen“ ne-a dat răspunsul ce urmează. Adânc cunoscător al problemelor economice şi în apropiat contact cu nevoile industriale şi comerciale ale ţării, opiniile d-lui ing. Miclescu — care deţine şi un loc de frunte la UBIR— forurile autorizate, preocupate de organizarea importului . — Ancheta dv. ne spune d. ing. Miclescu cu privire la organizarea importului nostru pune degetul pe Una din cele mai dureroase răni ale economiei noastre. Avem nevoe de importuri de importurilor, ar putea fi soluţionată. PRODUCŢIA INTENSA NE POATE UŞURA IMPORTUL Toată grija trebueşte, deci, ÎNDREPTATĂ ASUPRA PRODUCŢIEI ŢARII. Lipsurile provocate de război în lumea întreagă sunt foarte mari; nevoia de produse de tot felul este pretutindeni foarte acută, orice fel de produse am putea exporta ar fi binevenite şi bine primite peste hotare, numai să le avem. Intr'un articol publicat nu de mult, arătam că unul din sectoarele de producţie ale noastre care ar putea interesa străinătatea ar fi cel chimic. Avem materii prime alintot soiul pentru refacerea şi activitatea producţiei. Avem nevoe însă, în prim loc, de producţie pentru a putea plăti aceste importuri, pentru că, după ştiinţa mea, în afară de sumele ce avem de primit de la germani pentru produsele ce le-am dat în trecut, de alte devize în străinătate nu dispunem, iar posibilităţile de export actuale se reduc la foarte puţin lucru. Toate celelalte greutăţi cari stau în calea importului: convenţii comerciale, transporturi, etc., pot fi învinse dacă principala problemă, aceea a plăţii dente, şi foarte interesante pe cari le-am putea transforma în produse chimice cu mare căutare în restul lumeî. Producţia noastră care lâncezeşte însă în toate sectoarele ei, are nevoe de activare prin toate mijloacele ce ne stau la îndemână. Nu se produce nici atâta cât aţi putea produce cu mijloacele de cari dispunem. Industria, în special, are de luptat cu mari greutăţi de ordin administrativ şi financiar pentru a-şi menţine fiinţa. În această grea situaţie fără sprijinul neprecupeţit al Guvernului şi al Administraţiei de ANCHETELE NOASTRE Organizarea importurilor Numai organizarea temeinică a producţiei industriale ne poate uşura importul Mai multă atenţie la ce importăm. O colaborare strânsă intre Stat şi factorii de producţie Ce ne declară d. ing. Ion Miclescu preşedintele Asociaţiilor industriei chimice Stat, greu ar putea fi vorba de noui investiţii pentru complectarea şi desvoltarea producţiei actuale. Colaborarea cât mai strânsă între autoritatea de Stat şi iniţiativa particulară e astăzi mai necesară ca oricând, fără această colaborare, cinstită şi sinceră, rezultate pozitive nu se pot obţine. Pentru puţinul pe care-l putem importa în limita foarte redusă a posibilităţilor noastre de piaţă, importul trebueşte cântărit cu cea mai mare zgârcenie, pentru a nu aduce în ţară decât ceea ce economia ţării are strictă şi urgentă nevoe. Portocalele şi grapstruhirile interesate pentru cei cari se pot plăti, pot să aştepte vremuri mai bune; deocamdată însă, am putea să ne lipsim de ele pentru a putea aduce în schimb lumi mari de rari economia ţării mi se poate lipsi. Situaţia este grea, ea cere din partea tuturor factorilor de producţie sforţări uriaşe pentru ca ţara să-i poată daiiefată. Aceste sforţări trebeusc însă coordonate în cea mai desă,vârşită armonie şi înţelegere şi în cea mai strânsă colaborare între toţi cei cari gândesc şi doresc la fel. H. M. Body Nu se prelungeşte termenul pentru declararea stocurilor de mărfuri Comunicatul Comisariatu lies general al preţurilor Printre alte doleanţe expuse de reprezentanţii industriei şi comerţului d-lor miniştri P. Bejan şi Bucur Schiopul a fost şi aceea a prelungirii termenului pentru declararea stocurilor de mărfuri. In cursul zilei de ari se aştepta un răspuns din partea d-lui ministru al industriei si comerţului, răspuns care însă nu a fost dat. Cum ultima zi de depunere a acestor declaraţii este mâine Vineri 1 Martie, în locul răspunsului d-lui ministru Bejan. Comisariatul general al preţurilor a dat erimătorul comunicat din care rezultă că nu se mai acordă nici o prelungire, cei interesaţi trebuind să facă declaraţiile în termenul prevăzut, adică până la 1 Martie a c. COMUNICAT Din declaraţiile de stoc depuse până în prezent la Comisariatul General al Preţurilor conform deciziei ministeriale Nr. 76191 din 14 Februarie a■ c, rezultă că unii comercianţi şi industriaşi caută sub diferite forme să se eschiveze de la îndeplinirea acestei obligaţiuni. Se atrage atenţiunea tuturor comercianţilor că în conformitate cu prescripţiunile art. 2 din susmenţionata decizie sunt obligaţi să menţioneze în declaraţie: 1. numele, prenumele şi sediul prmei declarante; 2. felul mărfii aşa cum este trecut în factura de cumpărare; 3. cantitatea mărfurilor la data întocmirii declaraţiilor; 4. factura de dobândire a produselor şi mărfurilor indicându-se numele firmei de la care s-a cumpărat marfa precum şi data facturii; ŞI 5. locul de depozitare al mărfurilor; 6. prețul legal de vânzare al mărfurilor calculat în conformitate cu preevderile legii Nr. 349 din 3 Mai 1945 şi deriziunilor date în baza acestora Declaraţiile se vor depune pentru Bucureşti şi judeţul Ilfov la Comisariatul General al Preţurilor, iar pentru restul ţării la oficiul eronomic judeţean respectiv. Declaraţia se va întocmi în dublu exemplar din care anul vizat de autorităţile sus arătate va fi restituit declarantului pentru dată certă. Toate întreprinderile industriale şi meseriaşii patroni sunt obligaţi să declare întregul stoc de metrii prime, semifabricate, accesorii de fabricaţie, precum şi produsele fabricate destinate comercializării. Declaraţia va fi întocmită în conformitate cu instrucţiunile de la punctele 2 şi 3 din susmenţionata decizie cu indicarea preţului de cumpărare la materiile prime, semifabricate şi accesorii de fabricaţie şi preţul de vânzare al produselor finite Se atrage atenţiunea că toţi aceia cari nu vor depune declaraţia în tertie, vor depune declaraţii incomplete sau cari nu vor arăta stocul real din ziua întocmirii declaraţiei, vor fi sancţionaţi în afara penalităţilor ce decurg din legea Nr. 351 din 3 Mai 1945 şi cu punerea întreprinderii sub administrarea Statului și eventual închiderea întreprinderii, radierea firmei și punerea ei în lichidare. Alte termene care expiră: PLATA SPORURILOR DE IMPOZITE CU BONIFICAŢIE Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa generală că se acordă o bonificaţie de 7% contribuabililor care achită în întregime până la 28 Februarie 1946, sporurile de impozite directe înfiinţate prin U. C. M. Nr. 1486 din 10 Dec. 1945 şi o bonificaţie de 5%a celor cari acitită până la aceiaşi dată sporurile cuvenite pe timpul până la 31 Decembrie 1945. Furnizorii Statului vor beneficia de prevederile alin. precedente în cazurile când vor flduda debitele respective prin compensaţie cu certificate de plată Termenul respectiv nu va mai fi prelungit. PLATA CONTRIBUŢIEI EXTRAORDINARE PE FIRMELE COMERCIALE Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa întreprinderilor comerciale şi industriale de tot felul, că la 28 Februarie 1946 expiră termenul pentru plata contribției extraordinare pe firme prevăzută de Jurnalul Consiliului de miniştri din 10 Decembrie 1945 şi de Decretul Lege Nr. 71 din 16 Februarie 1946. Cei cari nu vor achita în acest termen vor fi urmăriţi pentru întreitul sumei datorate. DECLARAŢIILE IN VEDEREA VIITOARELOR IMPUNERI "Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa contribuabililor că la 28 Februarie 1946 expiră termenul pentru depunerea declaraţiunilor în vederea impunerii la cntribuţiunile directe pe exerciţiul 1946/1947. Sunt obligaţi a depune aceste declaraţiuni la circ. de constatare toţi comercianţii şi industriaşii şi profesioniştii, indifeferent dacă au fost impuşi sau nu până în prezent. Cei care nu se vor conforma vor suferi sancţiunile prevăzute de lege. In pagina III-a IMPORTANTE DECLARAȚII ALE D-LUI MUSTRU MIRCEA SOLACGLU ■V" Majorare plafonului până la care se pot revizui impunerile Comisia de reformă fiscală s-a întrunit ori, discutând in continuare modificările propuse la legea contribuţiilor directe, fără a se rljugnera soluţiuni importante. S-au discutat: chestiunea desfiinţării impozitului minimal al comercianţlor şi liberilor profesionişti, prezarea impozitului mobiliar şi alte chestiuni de adaptare a legii contribuţiilor directe, în privinţa modificării art. 27 din codul de procedură fiscală, în sensul sporirii plafonului până la care se pot face revizuiri de impuneri pa cale administrativă, s-au făcut propuneri pentru majorarea lui la 20, 30 sau 50 milioane l«, această din urmă propunere fiind făcută de direcţia contribuţiunilor directe. Comisia, în majoritate a avizat a se spori plafonul dela 5 milioane lei la 20 milioane lei. Termenul înăuntrul căruia se pot face cererela de revizuire a fost păstrat la 3 luni. In pagina II : Buletinul economic al licenţiaţilor Academiei Comerciale din Anvers Situaţia sumară a Băncii Naţionale lA 2 FEBRUARIE 1946 ■ Situaţia sumară a Băncii Naţionale a României la 2 Februarie a. c. faţă de aceia de la 26 Ianuarie a. c. a fost următoarea: Bilete de bancă în circulaţie 1.273 miliarde 750.600.250 lei faţă de 1.260 miliarde 401.036.500 lei. Totalul angajamentelor la vedere 1.387 miliarde 887.735.411 lei fată de 1.561 miliarde 711.877.047 lei. Stocul aur și angajamente în aur efectiv 90 miliarde 954.175.096 lei fata de 00 miliarde 953.269.344 lei. Portofoliul comercial 289 miliarrde 565.335-124 lei fată de 277 miliarde 915.235.392 Iei. Portofoliu si alte active provenita din lichidări 5 miliarde 552.758.601 lei faţă de 5 miliarde 974.687.478 lei. Avansuri pe titluri 8.167.704.178 lei faţă de 6 miliarde 234.633.325 lei, faţă de 6 miliarde 234.633.325 lei. Operaţiuni rezultând din mişcarea bonurilor de cassă 194 miliarde 328. 067.500 lei fată de 189 miliarde 776.155.000 Elte Datoria Statului neschimbată: 1 nt« Hard 864.465.941, 1 Avansuri temporare tezaurului nt* schimbate: 2 miliarde Iei» | Avans acordat Statului conform1 coa*ventiei: 42 miliarde Iei» | Devize rezervate pentru plata Importului și alte plăţi 1.168.254.527 Iei față de 1 miliard 258.903.116 Iei. Devize în conturi de clearing decontate 42 miliarde 652.097.614 lei faţ£ de 41 miliarde 454.884.991 leî. Devize în conturi de clearing et decontat din depunerile importatorilor neschimbate: 40.387.154.529 lei. Activ corespunzător unor angajamente la termen 711 miliarde 634.822.699 le 1 față de 704 miliarde 281.580.834 lei. Conturi diverse 207.816.174.805 lei față de 206 miliarde 488.402-377 Iei. Scontul comercial 4 o/o. Scontul agricol 31,4 o/o , Lombardul 5 o/o. NAŢIONALIZAREA BĂNCII ANGLIEI Se tinde la transformarea ei întrun organ de guvernământ Datorită situaţiei în care se află azi Anglia, — războiul lipsind,o de o bună parte din capitalurile ei învestite în străinătate — guvernul laburist s’a văzut nevoit să modernizeze diferite ramuri de producţie, ca şi Banca Angliei, condusă, încă şi azi, de statutul ei din veacul al XVII-lea. Banca Angliei e o companie particulară care numără 17.000 acţionari. Consiliul ei de administraţie este format din 1i directori, având în fruntea lor un administrator general. Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi de un organ, de origină veche, numit „Consiliul proprietarilor”, corespunzând adunării generale, a acţionarilor. Banca nu publică dări de seamă anuale şi nu dă informaţii asupra beneficiilor ei. In pofida acestor aparenţe, conform vechiului statut determinată, într’o mare măsură, de legăturile ei cu Eşichierul (ministerul de Finanţe). Ţinând seama de această situaţie, economişti de vază au socotit ca Banca Angliei, cu toate ca independenta în mod oficial, faţă de organele conducerii statului constituie, de fapt, un organ de guvernământ. De aceea, programul laburiştilor a propus o facă din ea un organ de guvernământ nu numai DE FACTO ci şi DE JURE. Aceasta înseamnă, în primul rând că consiliul de administraţie şi administratorul general, vor fi numiţi de către ministrul de Finanţe, responsabil în faţa Camerei Comunelor, şi, în al doilearând, că acţionarii Băncii, plătind o indemnizaţie, nu vor mai fi proprietari. Din purtători de acţiuni, ei vor deveni, deci, purtători de obligaţii. Naţionalizarea Băncii nu î înseamnă, de fapt , după cum a declarat-o şi cancelarul Eşichierului, d. DALTON decât o măsură care nu face, în fond, decit să sancţioneze relaţiile strânse cari există intre Bancă şi Eşichier. In ce priveşte organizarea unei direcţii specale a investiţiilor capitalurilor, pe lângă Banca Anmaliei, d. Dalton a declarat că plasamentele înlăuntrul ţării ar trebui să fie controlate de guvern, în timp de pace, ca şi în timp de război, şi că va trebui se se încurajeze, în orice mod, şi, în acelaş timp să se controleze investiţiile din străinătate, părere pa care şi-a însuşit-o, în cursul dezbaterilor, şi d. W. Churchill. D. Dalton a mai vorbit, deasemeni, de o reducere a taxei scontului de către Banca Angiei, în urma vizului direcţiunii investiţiilor de capitaluri. Naţionalizarea nu urmăreşte, după cum relatează „Economist”, după însă, declaraţiile d-lui Dalton, la o constrângere a investirii fondurilor într’un domeniu determinat şi nici la prescripţii privind un control financiar al utilizării, de către întreprinderi, al incasso-ul lor sau a altor resurse de care ele dispun. In Octombrie 1943, după prma lectură a biroului de naţionalizare a Băncii Angliei, acţionari au primit, în schimbul acţiunilor lor, obligaţiuni ale Statului de 3°/o pentru o sumă totală de 58 milioane lire sterline, astfel că venitul anual al fiecărui acţionar corespundea dividendului său global mediu pe ultimii 20 de ani.