Argus, septembrie 1946 (Anul 35, nr. 9946-9970)
1946-09-01 / nr. 9946
ANUL XXXV Nr. 9946 CITIŢI fl raspândîH TIMPUL cu ultínrcil® stiri interne si externe BHNBí81£®ÉS&aii®S£^í&&iaiaí^&.J&S££2i3i, ABONAMENTE! S“e- Innn^ft *2 •«*»«. Panicolari si firm« Individuale Lei 120.000 12 luni: BSncI. Societăţi, Autorităţi ________ sub rezerva urcării preturilor In sîs*»mn$'**ra tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale COMBATEREA EVAZIONISMULUI FISCAL ŞI ECONOMIC Intr’o întreprindere economică conlucrează elemente multiple şi disparate. Fiecare salariat are o anumită formaţiune şi un anume loc de activitate- Conlucrarea salariaţilor în întreprinderi, emulaţia care naşte spontan, fac succesul frmei. Priceperii şi experienţei variate a celor cari dau viaţă unei întreprinderi, trebue opusă pregătirea deplină a unui organ de control. Nu poţi controla ceea ce nu cunoşti.. Organul de control în orice situaţiune ar fi pus, trebue să corespundă şi nici un detaliu din procesul intim al întreprinderii să nu-i scape. Evaziunea este foarte mare în toate compartimentele vieţii economice. Controlul nu trebue să fie simbolic ci efectiv. Armelor secrete ale evaziunii, trebue să le fie opuse armele şi mai perfecţionate ale controlului de Stat. Rolul organului de control este să împiedice manevrele speculative ale producătorilor şi comercianţilor lipsiţi de simţ cetăţenesc şi să canalizeze către visteria publică,toate drepturile Statului E nevoie să precizăm că examinarea superficială, controlul incomplect, deservesc cauza. Elementele nepregătite chiar când sunt bine intenţionate, fac mai mult rău decât bine economiei naţionale. Ştim cu toţii că nevoile financiare ale ţării sunt aproape insolubile. Şi mai ştim că cu cât sunt mai mari prevalările Statului, cu atât mai mică e dorinţa unora de a se supune inexorabilului, fiindcă evaziunea priveşte acele minorităţi cari îşi trag oxigenul din asfixia generală. Nu pentru cetăţenii înţelegători e destinat controlul, ci pentru refractarii îmbuibaţi, pentru duşmanii redresării ţării. Aceştia împiedică opera de reconstrucţie a ţării şi democratizarea ei prin continuarea afacerilor şi spolierea avutului colectivităţii în majoritatea cazurilor cu concursul şi de conivenţă cu cei chemaţi să conducă, supravegheze, execute, controlul economic şi fiscal. Majoritatea profiterilor de răsboi şi a gangsterilor comerţului negru, nu au fost identificaţi, iar cei identificaţi sunt impuşi la sume derizorii. Fiscalitatea excesivă este îndreptată nu asupra acestor spoliatori, ci asupra odor cu venituri mici şi criza de credit pe urma deprecierii leului, anexează grav viaţa economică a ţării. Apoi evaziunile şi fraudele constitue un pericol nu numai din punct de vedere material, dar şi moral, pentru că nimic nu revoltă, nu deprimă şi nu creiază şi alimentează stări de suflet dureroase decât spectacolul celor ce cheltuesc sume enorme, fără a le şti de unde le au şi fără să contribue cu ceva la finanţele publice. Această stare de spirit ce are consecinţe economice, şi care ar putea paraliza producţia şi produce eventual alte convulsiuni sociale, se manifestă în rândurile maselor de muncitori şi salariaţi. Aceştia plătesc impozite Statului disproporţionat cu veniturile lor reale, ei neavând minimum de existenţă, pe când beneficiarii conjuncturilor actuale, speculanţii şi tot soiul de exploatatori ai muncii, fără salarii fixe şi fără o calificaţie sau pregătire profesională, cheltuesc sume fabuloase, fără ca comunitatea socială să profite din această abundenţă a lor. Deci măsurile şi mijloacele de a extirpa pe aceşti evazionişti fiscali şi economiei apare ca o necesitate inexorabilă. Aceste măsuri şi mijloace trebuesc însă puse în mâna unei organizaţii de control formată din oameni pregătiţişi cinstiţi, oameni verificaţi prin luptă pentru patrimoniul şi interesul public. Aceasta fiindcă actuala organizaţie de control, cu un aparat de control vast şi împovărător, a dovedit o activitate mai puţin convincr. ION I. GHELASE (Continuare în pag. 3-a) Sursele de fliaitare a noului plan cincinal al U.R.S.S de R. SMEHOV Al patrulea plan cincinal stalinist ridică probleme colosale de refacere şi desvoltare a econimiei naţionale a Uniunii Sovietice. Sarcina primordială, pe care şi-a pus-o guvernul sovietic, constă în a restabili, într’un termen cât mai scurt posibil, forţa şi frumuseţea din trecut a Ucrainei, Belorusiei şi a altor regiuni, care au suferit temporar jugul nemţilor. Multe construcţii nouă au şi început ai înălţate în întreaga ţară, multe altele se prevăd a fi clădite în anii apropiaţi. Zeci de miliarde de ruble vor fi cheltuite anual pentru realizarea formidabilului program de construcţie al noului plan cincinal. Volumul investiţiilor de capital centralizate pentru refacerea şi desvoltarea economiei naţionale a URSS, în europaţii cinci ani, este fixat la suma de 250,3 miliarde ruble, iar costul întreprinderilor restaurate şi a noualor întreprinderi ce vor fi date în exploatare se cifrează la Suma de 234 miliardle ruble. Care Sunt Sursele pentru acoperirea acestor asigurări? Guvernul Sovietic cheltueşte anual, pentru nevoile culturale şi sociale ale populaţiei, sume cu mult mai mari decât cele pe care le percepe de la populaţie sub forme de impozite şi reţineri. Reiese că nu din impozite vr fi obţinute fondurile, necesare pentru construcţie. Salariile muncitorilor şi funcţionarilor şi remunerarea muncii în gospodăriile colective Sunt sistematic urcate, iar preţurile oficiale pe alimente, încălţăminte, îmbrăcăminte şi alte obiecte de larg consum sunt treptat scăzute. Toae acestea nu se petrec spontan, de la sine, ci după plan. Sursele pentru finanţarea constructor în cursul noului plan cincinal,* ca şi înainte de război, vor fi, în prmul rând, acumulările crescânde ale economiei naţionale- Nicăeri în lume statul nu poate dispune în aşa măsură de acumulările economice ca‘n Uniunea Sovietică. În alte ţări folosirea veniturilor vreunei întreprinderi este data bun început limitată de acela, în buzunarele căruia revin veniturile şi este la cheremul aceluia care deţine veniturile. Altfel se prezintă lucrurile în Uniunea Sovietică. 9c] • buzunarul pentru veniturile majoritaţii covârşitoare a gospodăriei este unul singur — al întregului popor, de ele dispune exclusiv poporul în persoana guvernului său. Prin urmare, prima sursă a marei finanţări a planului cincinal sunt veniturile întreprinderilor de stat. Dar de aci decurge şi altceva — folosirea raţională a acestor venituri. Poate părea că suma cea mai ridicată de venituri dă, de pildă, Moscova, iar aceste venituri se cheltuesc în mare parte pentru lucrări die construcţie în Ucraina sau Belorusia. Sau o parte deosebit de mare a veniturilor provine de la o singură ramură a industriei, iar necesităţile zilei cer folosirea acestor venituri pentru desfăşurarea altor ramuri ale industriei. Veniturile economiei naţionale se concentrează in mâinile Statului, iar folosirea lor depinde în întregime de hotărîrea ce anume se va recunoaşte că e mai raţional să se construiască în acest an sau plan cincinal și în ce anume loc. Firesc că in legătură cu aceasta interesele a diferite regiuni sau (Continuare în nan. 4-al ■"■— D. JAMES BYRNES A PRIMIT PE D. GH. TATARESCU PARIS 30 (Rador). — D. George Tătărescu a fost primit Vineri în audienţă de d. Byrnes, secretarul departamentului de stat ird-american şi şef al delegaţiei nordamericane la conferinţa de pace. Audienţa a durat o oră şi un sfert. a PAGINI 200 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI, BIROURILE INDUSTRIEI §1 FINARȚI. Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 IHrectore MIHAIL HUSIT IG SBBBNævsEiBainsinBisæiseiniagBi ii® ii m Vineri 30 August 1046 Această întâmplare nu e o anecdotă. Un controlor fiscal din cei binevoitori a prezentat unei întreprinderi două procese verbale de impunere: unul la o cifră de afaceri de 600 milioane, al doilea la 120 de milioane. întreprinderea avea latitudinea să aleagă: cel de al doilea proces verbal de impunere era însă legat de un „cadou“ în sumă de 3 milioane pentru osteneala controlorului, întreprinderea a acceptat impunerea mai uşoară şi a plătit... onorariul omului cu geanta. După aceea a reclamat Ministerului de Finanţe, care a dispus să se facă o minuţioasă cercetare fiscală. S-a constatat că impunerea „binevoitoare“ la suma de lei 120 milioane cifra de afaceri, era extrem de serioasă în raport cu veniturile firmei ! Ce! mai exigent inspector fiscal n’ar fi putut calcula mai mult. Şi iată cum controlorul care a primit cadoul — poate invoca în apărarea sa faptul că nu a frustat Statul ! BURSA Şedinţa de închidere a activităţii săptămânale a târgului financiar s-a desfăşurat sub auspiciile unei mai bune dispoziţiuni. S-au relevat prin fermitatea lor deosebită acţiunile „Credit Minier“, cererile fiind desoebit de active. Mişcarea vie la industriileminiere a dat rezultate pozitive, moderate, în timp ce valorile societăţilor de transport-comunicaţii şi-au ameliorat substanţial cursurile. Bancarele complect neglijate. In compartimentul valorilor cu venit fix unele redresări importante. împrumutul Refacerii Naţionale Cursurile împrumutului Refacerii Naţionale au evoluat ferm depăşind nivelul cotei 76. Tendinţa a rămas orientată în această direcţie. Târgul libera a! medaliilor activ. Oferta mai insistentă a produs o importantă scădere a preţului. Cartea de muncă mi este obstatorie pentru comercianţi Sfatul Negustoresc a primit din partea comercianţilor din provincie şi Capitală întâmpinări relevându-se că organe ale oficiilor de muncă, îndrumare şi plasare, pretind ca şi negustorii să aibă cartea de muncă, prevăzută de legea nr. 426 94". Termenul pentru complectarea declaraţiilor tip ale Cărţii de muncă expiră astăzi 31 August 1946. In urma lămuririlor luate de la Ministerul Muncii, se face cunoscut că potrivit art. I din legea nr. 420/946 sunt obligaţi a avea Cartea de muncă numai salariaţii din industrie şi comerţ.Lucrătorii, funcţionarii, meseriaşii, ucenicii precum şi meseriaşii patroni) Comercianţii sunt scutiţi de ţinerea Cărţii de muncă. Viitoarea beire a devizelor Aseară, s-a ţinut la ministerul Economiei Naţionale o conferinţă la care au luat parte d-nii miniştri P. Bejan, ministrul Economiei Naţionale; Mircea Solacnnji, ministrul comerţului exterior; P. Alexandrini, ministrul finanţelor; Gh. Maurer, subsecretar de stat al Comunicaţiilor; Monciu, secretar general al comerţului exterior şi Zeiger, director general în ministrul comunicaţiilor. S-au examinat problemei© ridicai© de memet acord cu URSS şi viitoarea lege a devizelor. Infiintarea unei conmisiuni pentru aprobarea compensaţiilor D. Mircea Solacolu a dispus alcătuirea unei comni* siuni pentru aprobarea operaţiunilor de import, export şi comerţ exterior. Majorarea preţurilor la exportul de cherestea Mfctxfr.'r* comerţului exterior a dispus majorarea preţurilor la exportul de cherestea de la 12 la ÎS livre sterline F. O. B. Constanţa. Aceste majorări au fost determinate pe deoparte de numeroasele cereri primite din Franţa şi Belgia, cu plata în dolari, iar pe de altă parte de imposibilitatea Suediei şi Finlandei de a exporta Scherestea pe piaţa mediteraneană. Export de must de struguri pe piaţa engleză Ministerul aprovizionării Britanice se interesează dacă exportatorii de vinuri pot face export de must de struguri pe piaţa engleză. Deasempeni sunt cereri şi pentru pulpe de fructe, ouă şi nuci coast ataşat comercial englez în România D. C. W. Robinson a fost numit în postul de prim secretar comercial pe lângă Oficiul Reprezentanţei Politice al Marei Britanii la Bucureşti. Insa şi-a luat postul în primire. D. Şt. VVistescu, ataşat comercial la Eterna Numirea d-lui Şt. Niţescu, fostul director al Comerţului Exterior şi actualmente director al soc. „Mărăşeşti“, în postul de ataşat comercial la Berna, a fost bine primită în toate cercurile economice. Expectenţa cap&t£GHla directia Regiementirii ccM^^Rui cu străinătate şi legăturile d-sale cu oficialitatea şi lumea comercială elveţiană sunt o chezăşie a desvoltării raporturilor economice româno-elveţiene Trimiterile d© consilieri economici şi ataşaţi comerciali în străinătate Din informaţiunile ce le deţinem, d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri a hotărît ca pe viitor nici o trimetere de consilieri economici sau ataşaţi comerciali să nu se facă fară avizul unei consiuni restrânse care va lucra la Preşedinţie. Din această comisiune vor face parte d-nii: preşedinte dr. Petru Groza; Petre Bejan, ministrul industriei şi comerţului; M. Solacolu, comisarul general al comerţului exterior şi Era. Bodnăraş, secretarul general al Preşedinţiei Consiliului de miniştri. A-** Duminică I Sept. 1946 s! râ^Smlțl MPUL cu trițgv^e știri interne şi externe Wtr PUBLICITATEA se primește la administraţia rarnîoi| ti la ttwte agenffîle de publicitate Proprietar „ARGUS" S. A. \nscrie sub Nr. 208 Trib Ilfov STABILIZAREA SALARULUI IN MAREA BRITANII Sub sistemul economiei controlate, stabilit în timpul ultimului războiu, mecanismul industrial Britanic a atins un înalt grad de stabilitate. Sistemul este încă menţinut spre beneficiul general al claselor muncitoare din Marea Britanie. In primele șase luni ale acestui an, salariile săptămânale ale unui număr de aproape 5.500.000 de muncitori au crescut cu mai mult de 1.750.000 lire sterlure. De fapt nicio reducere de salarii cuprinzând un număr mai însemnat de uncitori nu s’a produs în această perioadă, de timp. Dela începutul lunii Septembrie 1939 Şi până la sfârşitul lui Iunie 1946, cifra medie a măririi de salarii săptămânale a fost de aproximativ 61 la sută. Câştigurile săptămânale medii s’au urcat fireşte mai mult. Preţurile de vânzare cu amănuntul a articolelor de primă necesitate au fost pe de altă parte riguros menţinute sub control. Aşa se explică faptul că indicele costului vieţii nu s-a urcat în detrimentul salariaţilor. Au fost, bineînţeles, multe schimbări în folosirea veniturilor unei familii, cât şi în greutatea diverselor sarcini pe care venitul familiar trebuie să-l suporte. In prezent nu există nici un alt sistem de a măsura mişcarea sa, preţurilor, îa măsura în caree se influenţează standardul de viaţă şi cheltuielile medii ale unei familii de muncitori. Ceea ce merită să fie relevat este faptul că în baza acestei calculări, costul vieţii s’a urcat din Septembrie 1939 cu 32 la sută pe când salariile s’au urcat, aceeaş perioadă, cu 61 la sută. Mai mult chiar. Precum s’a arătat, salariile sunt în continuă creştere. Câştigurile mediii au scăzut însă dela încetarea osti-a lităţilor. Schimbarea preţurilor- vânzări cu amănuntul este, de altă parte, complect staţionavă. In primele şase luni ale anului curent, faţă de urcarea de 1.750.000 lire sterline a sa-alariilor săptămânale, date statistice oficiale arată că indexul costului de viaţă nu a variat mai mult decât cu unul sau două puncte de la lună la lună. Costul vieţii e fixat la punctul undei se măsea la începutul lui 1945. Un alt fapt semnificativ, estel venitul mediu. Ultimele statis-| tici ale ministerului muncii şi industriilor arată că veniturile me-| dii ale tuturor muncitorilor auj scăzut cu aproximativ 3sud. săp-| tamân? 1 între sfârșitul războiulul și începutul anului prezent. Iul Iulie 1945 venitul general al muncitorilor era de 90sh. săptămâ'l nai. In Ianuarie 1946 acest ve-| nit a scăzut la 92sh. Trebuie [ avut în vedere că aceste cifre reprezintă venitul brut, inclusiv gratificaţii!« şi înainte de ce se fac reţinerile pentru impozite sau contribuţiuni la asigurările so* ciale. Fireşte că sunt deosebiri marii între salariile diferitelor catego ri,tip i.iu,Pururi, bărbaţi, femei, băieţi şi fete. Câştigul mediu al unui bărbat la începutul anului curent era de 114s id. Venitul mediu al unei femei era de 59s I id. Tinerii sub 21 ani câștigau în medie 43s id pence Ccmimr rt.*© §rs pagifSa 3 a Importante măsuri pentru activarea producţiei carbonifere Un organism central de coordonare - Crearea unui oficiu al cărbunelui - întărirea micilor exploatări - Stadiul lucrăriilor planului general de electrificare - Se vor construi centrale termo - electrice - Un plan pe 20 ani Scăderea producţiei de cărbuni, a constituit, într’un timp una din problemele’ a cărei rezolvare a preocupat atât ministerul de resort, adică Ministerul Minelor şi Petrolului, căt şi Consiliul Superior Economic. In studiu de aproape doi ani de zile, chestiunea sporirii producţiei de cărbuni, a fost continuu pe tapet, căutându-se ca prin diferite soluţii, unele temporare, să se amelioreze măcar în parte problema manei de lucru, prin eforturi serioase în ceea ce priveşte buna aprovizionare ?i salarizare a personalului minier. Măsurile luate până in prezent dacă, după cum reese din cercetările organelor în drept, au adus unele îmbunătăţiri în acest sector de activitate, nu au putut să rezolve problema în complexul ei. UN ORGANISM CENTRAL DE CONDUCERE Deaceea în ultimul timp s’a făcut simţită nevoia unor mărfuri unitare şi coordonate în acest sector de actvitate- măsuri care să asigure pe desparte o producţie cât mai raţională şi cât mai aproape din cea normală, iar pe de altă parte procurarea de materiale tehnice şi îmbunătăţirea situaţiei muncitorilor. Pentru aceasta forurile superioare demomice, au căzut die acord în principiu că este necertar creat unui organism central care doneze întreaga activitate din sectarul cărbunelui crearea unui oficiu AL CĂRBUNELUI Căpătând și avizul Consiliului Superior Economic, Ministerul Minelor și Petrolului a întocmit un proiect de lege» prin care se creează pe lângă acest minister un oficiu al cărbunelui. Misiunea acestui oficiu va fi aceea de a coordona activitatea tuturor ministerelor interesate — interne, asigurări sociale, mine și petrol, muncă, lucrări publice C. G- M — în ceea ce privește măsurile ce s’au luat și se vor lua cu privie la industria cărbunelui■ întărirea micilor exploatări Intenţia legiuitorului în ceea ce priveşte acest Oficiu este de a uni într’un singur organism întreaga activitate carboniferă, strângând laolaltă micile exploatări care au ei lucrează izolat. Prin acest organism şi prin unitate de acţiune atât micile exploatări cât şi marile întreprinderi, vor putea saşi reorganizeze producţia, având posibilitatea de a şi procura materiale de exploatare, lucrători calificaţi şi mijloace de întreţinere a acestora. Oficiul cărbunelui, având în mână întreaga activitate carboniferă, urmărind realizarea unui plan integrat dproducţie şi având la îndemână, concursul Statului pentru procurarea de materiale necesare exploatărilor, va putea să găsească soluţiile ceel mai potrivite pentru a impune, atât patronilor cât şi salariaţilor, măsurile corespunzătoare unei activități productive. Proectul de lege, având în principiu aprobarea Consiliului Superior Economic, urmează să capete în cursul săptămânii viitoare redactarea definitivă spre a fi supus spre examinare și aprobare forurilor în drept STADIUL LUCRĂRILOR PLANULUI GENERAL DE ELECTRIFICARE Concomitent cu reorganizarea sectorului cărbunelui, se lucrează la în* Const. Tache Continuare în pagina 34 a w Banca Naţională va acorda credit pentru exploatările aurifere Ministerul Finasseîcî a întocmit presctelele decret lege prin care se modifică dispoziţiile art. 96 din statutele Băncii Naţionale, potrivit cărora Bance Naţională urma să acorde credite pentru finanţarea exploatărilor aurifere nuntea până la 5 Iunie 1841i Potrivit decretului lene, vechiul termen s^a rf*®lwn pit cu 10 ani, adică Bestea Naţională va putea acorda credite pentru exploatările aurifere până la 5 Iunie 1662. Măsura guvernului se întemeiată pp constatările tehnicienilor,, potrivit cărora exploatările aurifere in România, pot da randamentul mulţumite©, dar sunt greu de făcut ti în pricina sărăciei miniere urifer. REORGANIZAREA ECONOMILOR Comisiunea Siho íu-reató la pronunţă rile Hvni ;*îî re«r -nnizauooiioiii^{che D ix ț«iiut cri o noua şedinţă la Comisariatul general al preţurilor. Au fost discutate propunerile diferiţilor delegaţi ai departamentelor, organizaţiilor profesionale, rămânând să se mai ţină o ultimă şedinţă în care să se ia hotărâri definitive. Strângerea recoltelor în ER.S.S. este aproape terminată MOSCOVA' 30 (Agerpres). _ Agenţia Tass transmite: Secerişul cerealelor din.» Ucrina, Caucaz şi Asia Centrală este pe punctul de a fi terminat Majoritatea regiunilor au realizat deja planul de stat asupra blocării grâului şi milioane de puritale de grâu sunt depozitate în elevatoare. Strângerea recoltei se face într’un ritm cu mult mai rapid decât anul precedent Mai mult de jumătate din holdele cu cereale au fost deja secerate în regiunile fluviului Volga ca și în regiunile centrale ale U. R. S. S.-ului. Deasemenea au început lucrările pentru strângerea recoltei de secară de iarna şi grâul de primăvară din Siberia. Extremul Orient şi regiunile nordice ale ţării (regiuni în care recolta de anul accesta este deosebit de abondentă) este în plină desfăşurare. Strângerea recoltei de in este pe sfârşite. Recolta de anul acesta va permite să se realizeze în întregime placul de stat asupra blocării firelor de in şi să asigure din plin cantitatea de sămânţă necesară tuturor regiunilor ţării care cultivă rgâu. Odată terminată strângerea recoltei de cereale în regiunile din sudul ţării, va începe strângerea recoltei de bumbac şi a floarei soarelui. Anul acesta recolta de orez este foarte abondentă în regiunea Krasnodar,, din nordul Caucazului (30 quintale la ha). • Culegerea frunzelor de ceai este pe sfârşite în republicele Transcaucaziene. Recoltarea sfeclei de zahăr a început în republicele Asiei Centrale. Intr’o regiune asiatică agricultorii au strâns 300 quintale sfeclă de zahăr la ha. Strângerea parţială a recoltei de bumbac, care în acest an s’a copt mai de vreme ca de obicei a început deasemenea. . Starea actuală a plantaţiilor promite o bună recoltă. Numeroase regiuni ale U. R. S. S.-ului au trecut în mod simultan la sstrângerea recoltei şi la conservarea seminţelor de secară de iarnă şi a grâului. , .