Argus, septembrie 1946 (Anul 35, nr. 9946-9970)

1946-09-01 / nr. 9946

ANUL XXXV Nr. 9946 CITIŢI fl raspândîH TIMPUL cu ultínrcil® stiri interne si externe BHNBí81£®ÉS&aii®S£^í&&iaiaí^&.J&S££2i3i, ABONAMENTE! S“e- Innn^ft *2 •«*»«. Panicolari si firm« Individuale Lei 120.000 12 luni: BSncI. Societăţi, Autorităţi ________ sub rezerva urcării preturilor In sîs*»mn$'**ra tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale COMBATEREA EVAZIONISMULUI FISCAL ŞI ECONOMIC Intr’o întreprindere economică conlucrează elemente multiple şi dis­parate. Fiecare salariat are o anu­mită formaţiune şi un anume loc de activitate- Conlucrarea salariaţi­lor în întreprinderi, emulaţia care naşte spontan, fac succesul frmei. Priceperii şi experienţei variate a celor cari dau viaţă unei întreprin­deri, trebue opusă pregătirea de­plină a unui organ de control. Nu poţi controla ceea ce nu cunoşti.. Or­ganul de control în orice situaţiune ar fi pus, trebue să corespundă şi nici un detaliu din procesul intim al întreprinderii să nu-i scape. E­­vaziunea este foarte mare în toate compartimentele vieţii economice. Controlul nu trebue să fie simbolic ci efectiv. Armelor secrete ale eva­ziunii, trebue să le fie opuse armele şi mai perfecţionate ale controlului de Stat. Rolul organului de control este să împiedice manevrele specu­lative ale producătorilor şi comer­cianţilor lipsiţi de simţ cetăţenesc şi să canalizeze către visteria publi­­că,toate drepturile Statului E nevoie să precizăm că exami­narea superficială, controlul incom­­plect, deservesc cauza. Elementele nepregătite chiar când sunt bine intenţionate, fac mai mult rău de­cât bine economiei naţionale. Ştim cu toţii că nevoile financiare ale ţă­rii sunt aproape insolubile. Şi mai ştim că cu cât sunt mai mari preva­lările Statului, cu atât mai mică e dorinţa unora de a se supune inexo­rabilului, fiindcă evaziunea prive­­şte acele minorităţi cari îşi trag oxigenul din asfixia generală. Nu pentru cetăţenii înţelegători e des­tinat controlul, ci pentru refracta­rii îmbuibaţi, pentru duşmanii re­dresării ţării. Aceştia împiedică o­­pera de reconstrucţie a ţării şi de­mocratizarea ei prin continuarea a­­facer­ilor şi spolierea avutului co­lectivităţii în majoritatea cazurilor cu concursul şi de conivenţă cu cei chemaţi să conducă, supravegheze, execute, controlul economic şi fis­cal. Majoritatea profi­teri­l­or de răs­­boi şi a gangsterilor comerţului ne­gru, nu au fost identificaţi, iar cei identificaţi sunt impuşi la sume de­rizorii. Fiscalitatea excesivă este îndreptată nu asupra acestor spolia­tori, ci asupra odor cu venituri mi­ci şi criza de credit pe urma depre­cierii leului, anexează grav viaţa economică a ţării. Apoi evaziunile şi fraudele constitue un pericol nu numai din punct de vedere material, dar şi mo­ral, pentru că nimic nu revoltă, nu deprimă şi nu creiază şi alimentează stări de suflet dureroase decât spec­tacolul celor ce cheltuesc sume e­­norme, fără a le şti de unde le au şi fără să contribue cu ceva la fi­nanţele publice. Această stare de spirit ce are consecinţe economice, şi care ar putea paraliza producţia şi produce eventual alte convulsiuni sociale, se manifestă în rândurile maselor de muncitori şi salariaţi. Aceştia plătesc impozite Statului disproporţionat cu veniturile lor rea­le, ei neavâ­nd minimum de existen­ţă, pe când beneficiarii conjuncturi­lor actuale, speculanţii şi tot soiul de exploatatori ai muncii, fără sa­larii fixe şi fără o calificaţie sau pregătire profesională, cheltuesc su­me fabuloase, fără ca comunitatea socială să profite din această abun­denţă a lor. Deci măsurile şi mij­loacele de a extirpa pe aceşti eva­­zionişti fiscali şi economiei apare ca o necesitate inexorabilă. Aceste mă­suri şi mijloace trebuesc însă puse în mâna unei organizaţii de control formată din oameni pregătiţi­­şi cin­stiţi, oameni verificaţi prin luptă pentru patrimoniul şi interesul pu­blic. Aceasta fiindcă actuala organi­zaţie de control, cu un aparat de control vast şi împovărător, a dove­dit o activitate mai puţin convin­cr. ION I. GHELASE (Continuare în pag. 3-a) Sursele de fliaitare a noului plan cincinal al U.R.S.S de R. SMEHOV Al patrulea plan cincinal stalinist ridică probleme colosale de reface­re şi desvoltare a econimiei naţiona­le a Uniunii Sovietice. Sarcina primordială, pe care şi-a pus-o guvernul sovietic, constă în a restabili, într’un termen cât mai scurt posibil, forţa şi frumuseţea din trecut a Ucrainei, Belorusiei şi a altor regiuni, care au suferit temporar jugul nemţilor. Multe construcţii nouă au şi început a­i înălţate în întreaga ţară, multe al­tele se prevăd a fi clădite în anii apropiaţi. Zeci de miliarde de ruble vor fi cheltuite anual pentru realizarea formidabilului program de construc­ţie al noului plan cincinal. Volu­mul investiţiilor de capital centra­lizate pentru refacerea şi desvo­lta­­rea economiei naţionale a URSS, în europ­aţii cinci ani, este fixat la suma de 250,3 miliarde ruble, iar costul întreprinderilor restaurate şi a noualor întreprinderi ce vor fi date în exploatare se cifrează la Suma de 234 miliardle ruble. Care Sunt Sursele pentru acope­rirea acestor asigurări? Guvernul Sovietic cheltueşte a­­nual, pentru nevoile culturale şi sociale ale populaţiei, sume cu mult mai mari decât cele pe care le per­cepe de la populaţie sub forme de impozite şi reţineri. Reiese că nu din impozite v­­r fi obţinute fondu­rile, necesare pentru construcţie. Salariile muncitorilor şi funcţionari­lor şi remunerarea muncii în gos­podăriile colective Sunt sistematic urcate, iar preţurile oficiale pe ali­­mente, încălţăminte, îmbrăcăminte şi alte obiecte de larg consum sunt treptat scăzute. Toae acestea nu se petrec spontan, de la sine, ci după plan. Sursele pentru finanţarea con­structor în cursul noului plan cin­cinal,* ca şi înainte de război, vor fi, în pr­mul rând, acumulările cres­cânde ale economiei naţionale-­­ Nicăeri în lume statul nu poate dispune în aşa măsură de acumulă­rile economice ca‘n Uniunea Sovie­tică. În alte ţări folosirea venituri­lor vreunei întreprinderi este data bun început limitată de acela, în buzunarele căruia revin veniturile şi este la cheremul aceluia care de­ţine veniturile. Altfel se prezintă­­ lucrurile în Uniunea Sovietică. 9c] • buzunarul pentru veniturile majori­­taţii covârşitoare a gospodăriei este­­ unul singur — al întregului popor, de ele dispune exclusiv poporul în persoana guvernului său. Prin urmare, prima sursă a ma­rei finanţări a planului cincinal sunt veniturile întreprinderilor de stat. Dar de aci decurge şi altceva — folosirea raţională a acestor veni­turi. Poate părea că suma cea mai ridicată de venituri dă, de pildă, Moscova, iar aceste venituri se chel­tuesc în mare parte pentru lucrări die construcţie în Ucraina sau Belo­­rusia. Sau­­ o parte deosebit de mare a veniturilor provine de la o singură ramură a industriei, iar ne­cesităţile zilei cer folosirea acestor venituri pentru desfăşurarea altor ramuri ale industriei. Veniturile e­­conomiei naţionale se concentrează in mâinile Statului, iar folosirea lor depinde în întregime de hotărîrea­ ce anume se va recunoaşte că e mai raţional să se construiască în acest an sau plan cincinal și în ce anume loc. Firesc că in legătură cu acea­sta interesele a diferite regiuni sau (Continuare în nan. 4-al ■"■—­ D. JAMES BYRNES A PRIMIT PE D. GH. TATARESCU PARIS 30 (Rador). — D. George Tătărescu a fost primit Vineri în audienţă de d. Byrnes, secretarul departamentului de stat ird-ame­­rican şi şef al delegaţiei nord­­americane la conferinţa de pace. Audienţa a durat o oră şi un sfert. a PAGINI 200 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI, BIROURILE­ INDUSTRIEI §1 FINARȚI. Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 IHrectore MIHAIL HUSIT IG SBBBNævsEiBainsinBisæiseiniagBi ii® ii m Vineri 30 August 1046 Această întâmplare nu e o anecdotă. Un controlor fis­cal din cei binevoitori a prezentat unei întreprinderi două procese verbale de impunere: unul la o cifră de afaceri de 600 milioane, al doilea la 120 de milioane. întreprinderea avea latitudinea să aleagă: cel de al doi­lea proces verbal de impunere era însă legat de un „cadou“ în sumă de 3 milioane pentru osteneala controlorului, întreprinderea a acceptat impunerea mai uşoară şi a plătit... onorariul omului cu geanta. După aceea a reclamat Ministerului de Finanţe, care a dispus să se facă o minuţioasă cercetare fiscală. S-a constatat că impunerea „binevoitoare“ la suma de lei 120 milioane cifra de afaceri, era extrem de serioasă în raport cu veniturile firmei ! Ce! mai exigent inspector fiscal n’ar fi putut calcula mai mult. Şi iată cum controlorul care a primit cadoul — poate invoca în apărarea sa faptul că nu a frustat Statul ! BURSA Şedinţa de închidere a activi­tăţii săptămânale a târgului fi­nanciar s-a desfăşurat sub aus­piciile unei mai bune dispozi­­ţiuni. S-au relevat prin fermitatea lor deosebită acţiunile „Credit Minier“, cererile fiind desoebit de active. Mişcarea vie la industriile­­miniere a dat rezultate pozitive, moderate, în timp ce valorile societăţilor de transport-comu­­nicaţii şi-au ameliorat substan­ţial cursurile. Bancarele complect neglijate. In compartimentul valorilor cu venit fix unele redresări im­portante. împrumutul Refacerii Naţionale Cursurile împrumutului Re­faceri­i Naţionale au evoluat ferm depăşind nivelul cotei 76. Tendinţa a rămas orientată în această direcţie. Târgul libera a! medalii­lor activ. Oferta mai insis­tentă a produs o impor­tantă scădere a preţului. Cartea de muncă mi este ob­statorie pentru comercianţi Sfatul Negustoresc a primit din partea comercianţilor din provincie şi Capitală întâmpi­nări relevându-se că organe ale oficiilor de muncă, îndrumare şi plasare, pretind ca şi negus­torii să aibă cartea de muncă, prevăzută de legea nr. 426 94". Termenul pentru complecta­­rea declaraţiilor tip ale Cărţii de muncă expiră astăzi 31 Au­gust 1946. In urma lămuririlor luate de la Ministerul Muncii, se face cu­noscut că potrivit art. I din le­gea nr. 420/946 sunt obligaţi a avea Cartea de muncă numai salariaţii din industrie şi co­merţ.­­Lucrătorii, funcţionarii, meseriaşii, ucenicii precum şi meseriaşii patroni) Comercianţii sunt scutiţi de ţinerea Cărţii de muncă. Viitoarea beire a devi­zelor Aseară, s-a ţinut la ministerul Economiei Naţionale o confe­rinţă la care au luat parte d-nii miniştri P. Bejan, ministrul Economiei Naţionale; Mircea Solacnnji,­ m­inistru­l comerţului exterior; P. Alexandrini, mini­strul finanţelor; Gh. Maurer, subsecretar de stat al Comuni­caţiilor; Monciu, secretar gene­ral al comerţului exterior şi Zeiger, director general în mini­­s­trul comunicaţiilor. S-au examinat proble­mei© ridicai© de memet a­­cord cu URSS şi viitoarea lege a devizelor. Infiintarea unei conmi­­siuni pentru aproba­­rea compensaţiilor D. Mircea Solacolu a dis­pus alcătuirea unei comni* si­uni pentru aprobarea o­­peraţiunilor de import, ex­­port şi comerţ exterior. Majorarea preţurilor la exportul de chere­stea Mfctxfr.'r* comerţului ex­terior a dispus majorarea preţurilor la exportul de cherestea de la 12 la ÎS liv­re sterline F. O. B. Con­stanţa. Aceste majorări au fost determinate pe deoparte de numeroasele cereri pri­mite din Franţa şi B­elgia, cu plata­ în dolari, iar pe de altă parte de imposibi­litatea Suediei şi Finlan­dei de a exporta Schere­st­ea pe piaţa meditera­neană. Export de must de stru­guri pe piaţa engleză Ministerul aprovizionării Bri­tanice se interesează dacă ex­portatorii de vinuri pot face export de must de struguri pe piaţa engleză. Deasempeni sunt cereri şi pen­tru pulpe de fructe, ouă şi nuci coast ataşat comercial englez în­­ România D. C. W. Robinson a fost nu­mit în postul de prim secretar comercial pe lângă Oficiul Re­prezentanţei Politice al Marei Britanii la Bucureşti. In­sa şi-a luat postul în pri­mir­e. D. Şt. VVistescu, ataşat comercial la Eterna Numirea d-lui Şt. Niţescu, fostul director al Comerţului Exterior şi actualmente director al soc. „Mărăşeşti“, în postul de ataşat comercial la Berna, a fost bine primită în toate cercurile economice. Expect­en­ţa cap&t£GHla direc­­tia Regiementirii ccM^^Rui cu străinătate şi legăturile d-sale cu oficialitatea şi lumea comer­cială elveţiană sunt o chezăşie a desvoltării raporturilor econo­mice româno-el­v­eţiene Trimiterile d© consi­lieri economici şi ata­şaţi comerciali în stră­inătate Din informaţiunile ce le de­ţinem, d. dr. Petru Groza, pre­şedintele Consiliului de miniştri a hotărît ca pe viitor nici o tri­­metere de consilieri economici sau ataşaţi comerciali să nu se facă fară avizul unei con­­siuni restrânse care va lucra la Pre­şedinţie. Din această comisiune vor face parte d-nii: preşedinte dr. Petru Groza; Petre Bejan, mi­nistrul industriei şi comerţului; M. Solacolu, comisarul general al comerţului exterior şi Era. Bodnăraş, secretarul general al Preşedinţiei Consiliului de mi­niştri. A-­** Duminică I Sept. 1946 s! râ^Smlțl MPUL cu trițgv^e știri interne şi externe Wtr PUBLICITATEA se primește la administraţia r­arnîoi| ti la ttwte ag­enffîle de publicitate Proprietar­­ „ARGUS" S. A. \nscrie sub Nr. 208 Trib Ilfov STABILIZAREA SALARULUI IN MAREA BRITANII Sub sistemul economiei con­trolate, stabilit în timpul ulti­mului războiu, mecanismul in­dustrial Britanic a atins un înalt grad de stabilitate. Sistemul este încă menţinut spre beneficiul ge­neral al claselor muncitoare din Marea Britanie. In primele șase luni ale aces­tui an, salariile săptămânale ale unui număr de aproape 5.500.000 de muncitori au crescut cu mai mult de 1.750.000 lire sterlure.­­ De fapt nicio reducere de sa­larii cuprinzând un număr mai însemnat de u­ncitori nu s’a produs în această perioadă, de timp. Dela începutul lunii Sep­tembrie 1939 Şi până la sfâr­şitul lui Iunie 1946, cifra me­die a măririi de salarii săptămâ­nale a fost de aproximativ 61 la sută. Câştigurile săptămânale medii s’au urcat fireşte mai mult. Preţurile de vânzare cu amă­nuntul a articolelor de primă necesitate au fost pe de altă parte riguros menţinute sub con­trol. Aşa se explică faptul că in­dicele costului vieţii nu s-a ur­cat în detrimentul salariaţilor. Au fost, bineînţeles, multe schimbări în folosirea venituri­lor unei familii, cât şi în greu­tatea diverselor sarcini pe care venitul familiar trebuie să-l su­porte. In pr­ezent nu există nici un alt sistem de a măsura mişcarea s­a, preţurilor, îa măsura în caree se influenţează standar­dul de viaţă şi cheltuielile medii ale unei familii de muncitori. Ceea ce merită să fie relevat este faptul că în baza acestei calcu­lări, costul vieţii s’a urcat d­in Septembrie 1939 cu 32 la sută pe când salariile s’au urcat, aceeaş perioadă, cu 61 la sută. Mai mult chiar. Precum s’a arătat, salariile sunt în continuă creştere. Câştigurile mediii au scăzut însă dela încetarea osti-a lităţilor. Schimbarea preţurilor- vânzări cu amănuntul este, de altă parte, complect staţio­navă. In primele şase luni ale anului curent, faţă de urcarea de 1.750.000 lire sterline a sa-­­alariilor săptămânale, date sta­­­tistice oficiale arată că indexul costului de viaţă nu a variat mai­ mult decât cu unul sau două puncte de la lună la lună. Cos­tul vieţii e fixat la punctul undei se măsea la începutul lui 1945.­ Un alt fapt semnificativ, estel venitul mediu. Ultimele statis-| tici ale ministerului muncii şi in­­dustriilor arată că veniturile me-| dii ale tuturor muncitorilor auj scăzut cu aproximativ 3s­ud. săp-| tam­ân? 1 între sfârșitul războiulu­l și începutul anului prezent. Iul Iulie 1945 venitul general al mun­­citorilor era de 90sh. săptămâ'l nai. In Ianuarie 1946 acest ve-| nit a scăzut la 92sh. Trebuie [ avut în vedere că aceste cifre re­prezintă venitul brut, inclusiv gratificaţii!« şi înainte de ce se­ fac reţinerile pentru impozite sau contribuţiuni la asigurările so*­­ ciale. Fireşte că sunt deosebiri marii între salariile diferitelor catego­ ri,­­tip i.iu,Pururi, bărbaţi, femei, băieţi şi fete. Câştigul mediu al unui bărbat la începutul anu­lui curent era de 114s id. Veni­tul mediu al unei femei era de 59s I id. Tinerii sub 21 ani câș­tigau în medie 43s id pence Ccmimr­ rt.*© §rs pagifSa 3­ a Importante măsuri pentru activarea producţiei carbonifere Un organism central de coordonare - Crearea unui oficiu al cărbunelui - întărirea micilor exploatări - Stadiul lucrăriilor planului general de electrificare - Se vor con­strui centrale termo - electrice - Un plan pe 20 ani Scăderea producţiei de cărbuni, a constituit, într’un timp una din pro­blemele’ a cărei rezolvare a preocu­pat atât ministerul de resort, adică Ministerul Minelor şi Petrolului, căt şi Consiliul Superior Economic. In studiu de aproape doi ani de zile, chestiunea sporirii producţiei de cărbuni, a fost continuu pe tapet, că­utându-se ca prin diferite soluţii, unele temporare, să se amelioreze măcar în pa­rte problema manei de lucru, prin eforturi serioase în ce­­ea ce priveşte buna aprovizionare ?i salarizare a personalului minier. Mă­surile luate până in prezent dacă, după cum reese din cercetările orga­nelor în drept, au adus unele îmbu­nătăţiri în acest sector de activitate, nu au putut să rezolve problema în complexul ei. UN ORGANISM CEN­TRAL DE CONDUCERE Deaceea în ultimul timp s’a făcut simţită nevoia unor mărfuri unitare şi coordonate în acest sector de ac­­tvitate- măsuri care s­ă asigure pe desparte o producţie cât mai raţio­nală şi cât mai aproape din cea nor­mală, iar pe de altă parte procura­rea­ de materiale tehnice şi îmbună­tăţirea situaţiei muncitorilor. Pentru aceasta forurile superioare demomice, au căzut die acord în principiu­ că este necertar crea­t unui organism central care doneze întreaga activitate din sec­­­­tarul cărbunelui­ crearea unui oficiu AL CĂRBUNELUI Căpătând și avizul Consiliului Su­perior Economic, Ministerul Mine­lor și Petrolului a întocmit un proi­ect de lege» prin care se creează pe lângă acest minister un oficiu al cărbunelui. Misiunea acestui oficiu va fi aceea de a coordona activitatea tuturor ministerelor interesate — interne, asigurări sociale, mine și petrol, muncă, lucrări publice C. G- M­ — în ceea ce privește măsurile ce s’au luat și se vor lua cu privie la in­dustria cărbunelui■ întărirea micilor exploatări Intenţia legiuitorului în ceea ce priveşte acest O­­ficiu este de a uni în­tr’un singur organism în­treaga activitate carboni­feră, strângând laolaltă micile exploatări care au ei lucrează izolat. Prin acest organism şi prin unitate de acţiune atât micile ex­ploatări cât şi marile în­treprinderi, vor putea sa­şi reorganizeze producţia, având posibilitatea de a şi procura materiale­ de ex­ploatare, lucrători califi­caţi şi mijloace de între­ţinere a acestora. Oficiul cărbunelui, având în mână întreaga activitate carboniferă, ur­mărind realizarea unui plan integrat d­­producţie şi având la îndemână, concursul Statului pentru procura­rea de materiale necesare exploată­rilor, va putea să găsească soluţiile ceel mai potrivite pentru a impune, atât patronilor cât şi salariaţilor, măsurile corespunzătoare unei acti­vități productive. Proectul de lege, având în princi­piu aprobarea Consiliului Superior Economic, urmează să capete în cursul săptămânii viitoare redacta­rea definitivă spre a fi supus spre examinare și aprobare forurilor în drept STADIUL LUCRĂRILOR PLANULUI GENERAL DE ELECTRIFICARE Concomitent cu reorga­nizarea sectorului cărbu­nelui, se lucrează la în* Const. Tache Continuare în pagina 34 a w Banca Naţională va acorda credit pentru exploatările aurifere Ministerul Finas­s­eîcî­ a întocmit presctel­ele de­cret lege prin care se mo­difică dispoziţiile art. 96 din statutele Băncii Na­ţionale, potrivit cărora Bance Naţională urma să acorde credite pentru fi­nanţarea exploatărilor a­­urifere nuntea până la 5 Iunie 1841i Potrivit decretului lene, vechiul termen s^a rf*®lwn pit cu 10 ani, adică Beste­a Naţională va putea acor­da credite pentru exploa­tările aurifere până la 5 Iunie 1662. Măsura guvernului se întemeiată pp constatări­le tehnicienilor,, potrivit cărora exploatările auri­fere in România, pot da randamentul mulţumite©, dar sunt greu de făcut ti în pricina sărăciei minie­re uri­fer. REORGANIZAREA ECONOMILOR Comisiunea Siho íu-reató la pronunţă rile Hvni ;*îî re«r -nniza­­uooiioiii^{c­he D ix ț«iiut cri o noua şedinţă la Comisariatul ge­neral al preţurilor. Au fost discutate propunerile diferiţilor delegaţi ai departa­mentelor, organizaţiilor profe­sionale, rămânând să se mai ţină o ultimă şedinţă în care să se ia hot­ărâri definitive. Strângerea recoltelor în ER.S.S. este aproape terminată MOSCOVA' 30 (Agerpres). _ Agenţia Tass transmite: Secerişul cerealelor din.» U­­crina, Caucaz şi Asia Centrală este pe punctul de a fi terminat Majoritatea regiunilor au reali­zat deja planul de stat asupra blocării grâului şi milioane de puritale de grâu sunt depozitate în elevatoare. Strângerea recol­tei se face într’un ritm cu mult mai rapid decât anul precedent Mai mult de jumătate din hol­dele cu cereale au fost deja se­cerate în regiunile fluviului Vol­ga ca și în regiunile centrale ale U. R. S. S.-ului. Deaseme­­nea au început lucrările pentru strângerea recoltei de secară de iarna şi grâul de primăvară din Siberia. Extremul Orient şi re­giunile nordice ale ţării (regiu­ni în care recolta de anul a­­ccesta este deosebit de abon­­dentă) este în plină desfăşu­rare.­­ Strângerea recoltei de in este pe sfârşite. Recolta de anul a­­cesta va permite să se realizeze în întregime placul de stat a­­supra blocării firelor de in şi să asigure din plin cantitatea de sămânţă necesară tuturor re­giunilor ţării care cultivă rgâu. Odată terminată strângerea re­coltei de cereale în regiunile din sudul ţării, va începe strân­gerea recoltei de bumbac şi a floarei soarelui. Anul acesta re­colta de orez este foarte abon­­dentă în regiunea Krasnodar,, din nordul Caucazului (30 quin­­tale la ha). • Culegerea frunzelor de ceai este pe sfârşite în republicele T­ranscaucaziene. Recoltarea sfeclei de zahăr a început în republicele Asiei Cen­trale. Intr’o regiune asiatică a­­gricultorii au strâns 300 quintale sfeclă de zahăr la ha. Strângerea parţială a recoltei de bumbac, care în acest an s’a copt mai de vreme ca de obicei a început deasemenea. . Starea actuală a plantaţiilor pro­mite o bună recoltă. Numeroase regiuni ale U. R. S. S.-ului au trecut în mod simultan la sstrân­­gerea recoltei şi la conservarea seminţelor de secară de iarnă şi a grâului. , .

Next