Argus, februarie 1947 (Anul 37, nr. 10064-10086)

1947-02-01 / nr. 10064

ANUL XXXVII Nr. 10.0644 pagini 1000 CITIȚI ți răspândiți TIMPUL fxt ff*j* Inter«» re externa ABONAMENT Ci tel 5004MM­­IS IlAiți, Bauet SpctrUtî, âisterftăd Lei 550*000 3 2 Imn: ParbcBl«rl ti frrrna țpalvuH’aî* In sWWniHaie terffrt ta funcțiune de convențîH* postule iot»ro«ttec«5# ORGAN ZILNIC Al COMERȚULUI, Taxa de fr&iscare plătită în numerar cest aprobând Dir. G-le F. T. T. V«. OT.2OT/M* BIROURILE: mm mMM" ifDUSTRIEI $1 FMiJEl 3tr. Sărîadar, Id 3.05,44 fll r^tor: If! f T­­AIL HVRTtG * Sâmbdtfi 1 Fab. 1917 #CP$$jmr flf •;# f iJESEA i1 S^ifwE' JWjygg.r. — PUBLICITATEA «0 primost« IR «dffliuSstestí* «Uroltíl «I U taat* agenţi!!® í# foNltótstt, I Pr*prl*tar i «ABßL'iS’' H. A. f| (tieeärts sob K*. MS Trt%. Cfbu CINSTIREA MINCII Xdresândirse poporului franc IKK, d. Tramadier a afirmat că V*.­arma, în totul, politica­ d-lui Blura­­jh . Era el firesc, întrucât e sin­­gura politică ce poate duce, cu adevărat, la o temeinică însănă­­toşire economică şi financiară a Plan­te d­in esenţă, premierul francez susţine că nivelul de viaţă al fiecărui cetăţean atârnă numai de volumul disponibil al bunu­rilor de consumaţie, şi că veni­tul monetar al simplului individ trebue să­ îngădue a-şi procura aceste bunuri. El mai susţine că, în situaţia actuală, echilibrul bugetar e in­suficient pentru a deslega pro­blema economiei franceze. In sfârşit, d- Ramadier afir­mă că Franţa nu e în stare ele inflaţie. Circulaţia ei fiduciară e azi numai în întârziere faţă de preţuri şi problemele finan­ciare sunt, mai de grabă, efectul decât cauza dificultăţilor eco­nomice. In concluzie, guvernul socoa­­te că, în afară de efortul ce tre­bue făcut pe plan financiar — şi care, de altfel, s-a şi făcut — este indispensabil să se acţio­neze direct asupra preţurilor şi, mai cu seamă, să se intervin­ă imediat pentru sporirea pro­ducţiei şi accelerarea distri­buirii ei. Desigur că guvernul francez — pe cale de autoritate şi gene- ^ ralizând controlul — şi-ar putea acorda depline puteri pentru a supra­veghi­a întreaga filieră de la­ producţie până la consum, dar­ nu ar fi în interesul sănătăţii morale a ţarii. Luând, cu autoritate, numai ofensiva împotriva preţurilor, guvernul francez înţelege să-şi arate încrederea în organizaţiile sindicale şi lansează un apel că- t­re toţi oamenii de „bună înţe­legere“ : negustori şi ţărani. Dar, să se ştie că „reglemen­tările“ şi „controlul“ nu vor fi uşurate, decât în măsura în care organizaţiile sindicale res­ponsabile îşi vor da concursul efectiv şi se vor arăta în stare să asigure DISCIPLINA mem­brilor lor, în CÂMPUL MUNCII. Fără îndoială, nimeni nu ar putea critica programul expus de premierul francez — el fiind pe linia cea mai pură a ortodo­xismului­ financiar şi a ştiinţei economice — totuşi s'au ridicat şi voci care-l acuză pe d. Blum, — inspiratorul programului — de manifeste contraziceri între felul său de a gândi de acum şi acela din timpul guvernării frontului popular. S-ar contrazice, mai întâi, fiindcă, pe vremuri, plecând de la o idee mistică — dar care nu putea duce decât la ruina finan­ţelor — d. Blum părăsi«» dogma echilibrului bugetar şi sporise, peste măsură, cheltuelile, în vir­tutea falsei teorii a puterii de cumpărare. S'ar contrazice, mai ales, fiindcă după ce a fost cel mai aprig susţinător al săptămânii de 40 ore, azi încearcă — dacă nu să o părăsească, fiindcă prin­cipiul ei a intrat în legislaţia muncitorească cu tăria princi­piilor constituţionale — cel pu­ţin să o modifice, prin folosirea orelor suplimentare. D. Blum ar putea să se mul­ţumească răspunzând — cu sprijinul isteriei — că ceea ce e posibil azi, nu era om­ şi nu va mai fi mâine. Cu alte cuvinte, ca ştiinţa gu­vernării presupune un oarecare oportunism. D Blum a arătat, de altfel, nu odată — prin declaraţiile şi tăcerile d-sale — că politica sa încearcă să concilieze un oare­care oportunism experimentat, cu o directivă generală pe care înţelege să o menţină cu orice preţ. El a revendicat, chiar, dreptul de a se contrazice, fiindcă se poate foarte bine ca o acţiune să fie contradictorie cu ea în­săşi şi prin aceia că, într-o pe­rioadă de tranziţie, totul poate fi socotit că e contradictoriu. Dar, în cei­a ce priveşte, în mod special, săptămâna de 40 ore — care face obiectul celor mai vehemente critici ce se aduc nouei politici a d-lui Blum — unde e contradicţia ? D. Blum se poate că, în vre­muri normale, când socialul pri­mează economicul, era firesc să se acorde o atenţiune, cu totul deosebită, îmbunătăţirii vieţii muncitoreşti; dar azi, în vremi anormale, când economicul apa­re din nou pe primul plan, e fi­resc să­ se dea atenţie muncii. Vrând să se dea, din nou, o cinstire acestei munci, vrând să îi dea acea pietate a lucrului bine făcut — pietate împinsă şi menţinută până la ultimele ei exigenţe — d. Blum nu se con­trazice. El încearcă, doar, să insufle, din nou, muncitorului spiritul cu care poporul său înălţa, în evul mediu, mândrele sale cate­drale. Mircea Libraş R­NOLOTGT­­­SIMNilT TRATATUL CU ROHAMA MOSCOVA', 30 (Agemres).— ’Agenţia. pTass“ transmite: La şedinţa Consiliului Miniş­trilor de Externe de la New- York, sa ajuns la o înţelegere în sensul că miniştrii Afacerilor Străine ai URSS, USA şi Ma­rea Britanie, vor semna trata­tele de pace cu Italia, România, Rus,Igaria, Ungaria şi Finlanda la Moscova, Washington şi Lon­dra. Tratatele de pace tie mei sus, au fost setmtate în numele Uni­unii Sovie­tice de tirm­istri al afaceri­lor străine al URSS, d. Mo­­lotov, la 29 Ianuarie. In cursul ceremoniei oficiale de semnare a tratatelor de pace, care va avea loc la Paris, la 10 Februarie a c., ele vor fi de­­asemenea semnate în numele Uniunii Sovietice, de către am­basadorul sovietic în Franța, d. Bogomolov. mm Industria automobilă americani Industria automobilă ameri­cană a terminat anul 1946 cu cea m­ai mare capacitate de pro­ducție pe care a înregistrat-o vreodată dar pe care n'a putut-o folosi decât în proporţie de o treime. Asociaţia fabricanţilor de au­tomobile e de părere ca produc­ţia totală de maşini de turism în 1946 a fost de 2.140­ 090 şi cea de camioane de 936.000 unităţi. Această producţie de maşini n©l a fost inferioară cu 43 la sută faţă de cea, din 1941, şi producţia de camioane cu 11 la sută. Scăderea producţiei, a dus pe o urcare de preţuri. CM despre perspectivele din ‘M7 aloc­aţia afirma că o spo­ire a producţiei ar fi fost po­ ,’sibilă dacă nu .#,' producea gre­va din industria cărbunilor, ca­re a provocat o scădere a pro­ducţiei de oţel şi a dislocat dis­tribuţia. Efectele se vor vedea în anu­l 1947. Perspectivele de viitor ar fi mai bune dacă au vor interveni noi greve. , În 1946 s-au exportat 135.000 turisme şi 109.000 camioane Se ştie că exportul de maşini de turism e limitat la 6,3 la sută şi cel de camioane la 20,4 la su­tă din producţie. Fabricanţii vor duce campa­nia pentru înlăturarea acestor restricţii. Ei susţin că Anglia exportă 50 la sută din producţia de maşini de turism şi o treime din producţia de camioane iar Franţa exportă 70 la sută de producţia de maşini de turism. BUHAVlfAl Joi 30 Ianuarie 1947 SURSA Caracteristica, târgului financiar T­itt vii srs creşterea consu­m­erabilâ a volumului de în­ch­eieri de acţiuni, a cărui valoare a depăşit în ultimile zile cifra de 9 miliarde lei valoarea reală . Ieri, joi tendinţa s‘a man­if­es­tat ferra pisă, cu moderaţiunîe, avansurile cursu­rilor au fost şi general substanţia­le. S-au relevat în deosebi, acţiunile societăţilor industbÿatesmlniere (Gal .Metan, Mica, Aur, etc.) Grupul petroliferelor n'a avut o mişcare unitară, u­nele valori rămâ­nând staţionare la cotele din ajun. Altele de exemplu Prahova s‘a ară­tat cu « ținută ma! î - :n orientata. Aci, s‘e constat, ~-prma ascensio­nală continuă, dar moderată. Dintre bancare s‘a evidenţiat Ban­ca­ Românească. Telefoanele şi S. R. D. şi au sporit substanţial cotele In corapartimentuî valorilor cu ve­nit fix au avut o ţinută fermă îm­proprietărirea şi Urbanele Bucureşti noui. Prin vamura publică »» bu­irsa efîriaia a fost trans­ferat un parchat rfe 12.500 seţi­i ale S. A, Băncile Bănăţene Unite, Tîntişoaa­ra,­­» cursul tfe 1600. CONFERINŢA LA BAN­CA NAŢIONALA Eri la prânz a avut loc la Banca Naţională o conferință în care »‘au examinat o serie de probleme privind tratativele cari «se duc actualmente la Moscova. Ci?iierii specia,!î vor pleca z~l la Moscova, spre a duce un supl­iment de materia! informativ cerut de că­tre d. ministru Alexandrini. Acest material se referă la politi­ca n­e apărare a monedei naţionale, executată până acum de B. N. R. AMELIORAREA PRO­DUCŢIEI VINICOLE Peste câteva zile, este aşteptat să sosească în ţară un delegat al Ins­­titutului de viticultură tratacea pentru cercetarea posibilităţilor de amelio­rare a producţiei noastr-­ vinicol» şi standardizării acesteia pe vederea ex­pertului 9 SUBVENŢIE D£ UN MILIARD LEI PEN­­PENTRU A.C.E.X. finanţelor , inter­venit la Banca Naţională p­en­tru acordarea unui avans de 1 miliard lei, necesar acordării unei subvenţii A­ CE.X.­nlii Această subvenţie are ca scop acoperirea cheltuieiîor ne­cesitate de lucrările pentru ra­cordarea gazelor din regiunile petrolifere, CONTROLUL APLICA­RlI LEGII PENTRU INTERZICEREA CONT tractfi op om o»­A UZA 'N WEM AL II D pref. Tiurptr MOCftfi* pvantalpnil TtSnofi Vn +ioltsia a fjpjspsniial funcționari de ener­cialitate de la serviciul Poliţiei devizelor pentru facerea inves­tigaţiilor şi control­urilor necesa­re pentru constatarea îndeplini­rii dispoziţiilor legii pentru in­terzicerea contractelor în clauza platii sau garantării în medalii. MAJORAREA CU 1,6 MILIARDE LEI A CRE­DITULUI PENTRU E­­CONOMATE Ministerial Finanțelor * insibîntat eri CAEA ci t» intervenit la Banca Mafî»­­nală pentru majorarea ew SO miliarde iei a isHSîfitW’ Ini rie 589 miliard» lei de care dispune GAFA Im In stihitsil die emisiune p«**­­ts*« finanțarea econonw« trier întreprinderilor per­ticulare, transfer de ac­titMN. Instrumente ştiinţifice la expozţia industriilor britanice Instrumente ştiinţifice de aproape toa­te felurile vor fi expuse la expoziţia in­dustriilor britanice in luna Mai Numă­rul secietâfilor luând para- 1a aceast expoziţie făcând parte din această sec­ţie, va fi probabil de trei ori mai clare decât acei din expoziţia din 1930 A­­­tunci, 31 firme, ocupând un spaţiu pu­ţin mai mare decât. 200 ra. pătrat*, au fost reprezentate. Se nădăjduieşte ,*l­a această primă expoziţie a industriei britanice de după război, 80 firipe îşi vor expune produsele, sub auspiciile A­­sociaţiei Fabricanţilor de Instrumente Ştiinţifi­c’♦ `, în plus 40 firme cari nu su­nt mem­bre ale asociaţiei, au făcut cereri pen­tri locuri pentru a ajunge la o expu­nere cât mai bună. Asociaţia a luat mă­suri pentru ca firmele care nu sunt membre să aibă un pavilion comun. A­ceasta va asigura o expoziţie cât mai mare şi cât mai bună a instrumentelor ştiinţifice, şi cumpărători din toata col­­turile hunii se vor convinge de impor­tanţa acestei industrii cât şi de varie­tatea produselor remarcabile prin fru­museţe, calitate şi executare. Pe de altă parte, industria va arăta cum experienţa achiziţionată în timpul războiului a fost aplicată în timp de pace-Instrumente de precizie, instrumente optice instrumente aeronautice radar şi de cercetare, instrumente electronice pentru reglarea focului, aparate medi­­cale precum şi de laborator şi de cerce­tări aparate oftalmice fac parte din pro­dusele care vor fi expuse în această ser­ie importantă a expoziției industriilor britanice. UN PLAN DE ORGANIZARE AL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL O organizaţie permanentă propusă de Statele Unite între cele­ două războaie şi m­ai ales temaflonate de mărfuri ş­i de servicii de a criza din M29,­ diferite, state nu pus între ele barie­r­e vamale de nestră­bătut, aplicând măşuti de contingen­­tare fi de control al schimbului­­? incontestabil că schimburile in­­ronstuiesc o bază pe care se poate stabili şi consolida pacea între popoa­re. De aceea la viitoarea conferinţă a­­supa comerţului internaţional repre­­sectantul Statelor Urute va prezenta un proect de Charta în care­ se prevede crearea unei organizaţii pe­remanente a comerţului internaţional Scopul «wti»r.i*»fiei Organizarea îşi propune următoare­le scopuri i __ Să găsească o soluţie la proble­­mele puse de relaţiile internaţional« asigurând o colaborare constantă în­tre membri organizaţie. Să permită membrilor să înlăture măsurile cari ar du­e la distrugerea comerţului mondial asigurând desvoltarea schim­burilor internaţionale pe bază de re­ciprocitate. Sa stimuleze expansiunea indus­trială şi economică a ţărilor membre şi în special a acelor ţârî cari se află în primul stadiu al desvoltării lor in­dustriele în linii generale, să exercite o acţi­une internaţional pentru sporirea producţei, schimburilor şi cosumaţiei produselor pentru a­­ reduce tarifele vamale şi alte bariere comerciale, în­lăturăm­ sub toate formele orice mă­suri preferenţiale în comerţul inter­naţional. Să­ contribue la progresul economi­ei mondiale, la stabilirea şi la men­ţinerea în toate ţările a unui nivel ridicat de producţie şi de r©"Lăiri şi la crearea unor condiţii economice constituind bare pe care se va stabili, în chip permanent, pacea mondială. Membrii organizaţiei vor fi la înce­put ţările reprezentate la Conferinţa Naţiunilor uMte r~ini rrtjrjl— ee*s­­m !w*tt*t awate* Charte. Începând de la o anumită dată. Posibili­atea de a adera la a.ee!,s^o organizaţie va fi atribuită ori­care ţâri care va accepta condiţiile acestei chirţi, cu condiţia ca odesiunea să fie aprobată de conferinţă. Conferinţa va stabili reguli cari vor permite Naţiunilor Unite să adere la organizaţie în numele ţărilor asupra cărora au autoritate de conducere. Membrii organizaţiei recunosc că pentru realizarea scopului, e absolut necesar să se dea posibilităţi de lucru pentru toţi cari vor să muncească şi cari caută de lucru. Fiecare ţară participantă se va stră­dui să realizeze noi vtr­suri de randa­ment luând măsuri potrivite cu inst­­tuţiile politice şi economice. Politica comercială în ce privesc drepturile vamale şi sarcinele de orice fel impuse impor­tului sau exportului, sau transferului de capitaluri destinate pieţei impor­tului sau exportului şi în ce priveşte ori­ce problemă referitoare la taxa­rea internă a fiecărei ţări, orice a­­vantaj acordat de o ţară membră, unui produs originar va fi acordat imediat şi fără condiţii, aceluiaşi pro­dus originar destinat altori ţări mem­bre. Dispoziţiile acestui paragraf nu trebuesc considerate ca urmărind în­lăturarea tarifelor vamale şi de care e vorba în alte paragrafe. Alte dispoziţii se referă la proble­ma impinerei şi a reglementarei pro­duselor streine la libert­atea de tran­zit, şi la măsurile contra „dumping­ului şi a drepturilor de compensaţie. Membri organizaţiei acceptă să stabilească in comun definiţiile refe­ritoare la valoarea mărfurilor la cari se aplică tarifele Valoa­rea produselor importate va bazată pe valoarea reală a­ cate­goriei de mărfuri cari se importă și asupra cărora dreptul de vamă e sta­bilit cu echivalentul cel mai apropiat ,și nu în raport cu valoarea produse­lor țarei importatoare sau după a­­precieri arbitrare. Formalităţi vam.nle Mamina organizaţiei consimt sg re­vmiiască Iegi şi regulamente­­vamale pentru a pune in practică cât mai tu rând posibil ‘viaetpiiÎQ sspuse saaJ *»» In ce privesc mărcile de origină, fie­care membru al organizaţiei va acorda produselor provenind din altă ţară membră, a organizaţiei, un tratament cel puţin tot atât de favorabil, ca a­­celui acordat produselor identice, pro­venind din altă ţară. Într’u­n viitor articol ne vom ocupa jesaid miseire spa­itjazodrop aitr­op de charts Al. Petemrici Scares Pirculaţisi ridi­ci­re în Franţa PARIS, 30 (Raidor). — SHtfatia săptămânală » Bancă Frarslei, indeenwie» la 23 Ianuarie, arată o news scădere, cu 5.456 mă­­­toane franci a Gireţiîaţtai ficStuei are. Creditai acordat de Banca Naţionalii Ecoramatoh» pwal a funcţMta pufii In eontal craditutai tte IOO ntlSiard­« air»ba4 iDecretul lege No* 774, Ban­ca NafioMaSa a Minţi« & cenomatului gensra! al funcţionarilor jpufilici, să inteodună la scont pentru o no«A tranşă (» doua) da 30 trtaairde tei, protUfwl a» profeat sie testi tete* rmn­­tire ci«: ®misî«w*«, rîdîcâr»­­du »se astfel la 60 milier­de Ici. Din Acsasftă’ sssnsA ca reatixat 44 Bîi!i»-d£, «4 mânând un rest jf® !® wsî lîarde Isi te retițul .««»stuț ««*.’ t­a* reaîssat — m fecuțisrau in scont «îs©!' *fe eîetă ~ ir*©­ 4 2 miliar­de lei; râmâs sâîîd i*ja î*©r final da realisaăt 'de -*i miliard®, • , , ' Activarea producţiei de sodă caustica — La fabricate se va folosi maagaa ia lm as cocs După cum se ştie, pro« îfcacfte dte »odă ca»#sf*trA, este apeoane complect si vtetă din is»s»*a lindes de recs mseteîurtfic. Cum cocsul mi se poate importa imediat* autorită­ţile de resort, de acord cu TOO, SOLVAY, artf heterat inlocsiirea cfflcswlal c« irianflan, Experiențele făcute au dat veniliale satisfăcă­toare. Dat fiîn illnsă că în procoMil de peodwtope e vod©» ®s sa iwlrslniiiițp i kpr, de msnga», los der un V,pr, de­ co«s si te. tui m*!Mffimil«i est« di*, .tsl­x decât cel al s® studii aotetplmofste u«t no« pref pontm 3®djr caustică, praf care să *ifcr la bară fiecaree de 300 te sută suferiîă la s#w «*** este materÎp primă « *?.: d«i emistice* .......... ..IN­ UNUL...MS­ MODIFICAREA CODULUI COMERCIAL As garira orificului ne vet a acţhieariîor sociotlţifor Necesitatea atragerii «cori» miilor tezaurizate în creuitul productiv al economiei naţîo­­nale impune asigurarea exerci­tării unor drepturi de dispozi­ţie corespunzâtoare capitalurilor cari participă sau sunt chemate să participe la constituirea so­­cietăţlor anonime Limitările dreptului de vot în adunărîle generale, pe care, codul comercial in vigorie le consacră cu privire la societă­­ţile anonime, sunt potrivnice, pe deo parte tendinţei de egalitate care trebue sa domnească în re­glementarea drepturilor pe care posesiunea oricărei acţuni este firesc să le cuprindă, iar pe de altă parte tinde să înlăture om­nipotenţa unor grupuri restrân­se de acţionari în adunări e ge­nerale. in aceeaşi lini® gene­rale a înlesnirii fincţie­­«ferii societăţilor animime ministerul justiţiei js so­cotit că se imputic si «tsro garen as*U 132 din Codul «mttorsial, car?» împieiM­­că sporirea capitelului ftrin emisiuni de caid­ac» puin teamtea piățeî inte­gral® a »ctlwîsiîer anterâc:1 emise» Nevoia de nai. m im portiva' capitaluri pe care » simt tâţile anonime in conjimetț• ‘ actuală, datorită atât ar«ă :'r valorii tuturor bunuri!«­ iavcV titîunîlor de mari proporţii , care le implicâ, cât şi reorgar zarea impusă d® urmării« rî­­boiului, nu. permit sreietăţi ' să aştepte achitarea ratelor g torit« în templul vechilor er siuni şi «are, în mod fata!, : r.rez'nti sume necorespnar.. teure împrejurărilor nctualr Pentru a răspunde nov­.•!! ' mai sus arătate, minister a! • justiție a întocmit un pit»ect ?" lege. pentru abrogarea «rt. 1 alin. Itt din codul comerciaî 1 5 1882 m modificarea, art. 217 c. noul cod com­ erei a! modi tic prin lejrea din 7 Octombrie. 19», acesta din unna tulocuindtf. : cu urmatoru! text : „Fîecfwr® »stluu« c* dreptul la im uaf45. ‘ Orice prevederi din aoV constitutive sau statutele sori taţilor anonime centrării dist ziţiunilor legii de faţă be ecniv deră nescrise. . — mă** ■— » Ce pregătește Standardizarea" pîantele și animalelor pe cale dumică FerrikerH americani cheltuiesc bi­lioane de dolari anual in lupta îm­potriva in­sectelor de plante p. ani­male­ Numai pentru, controlul insectelor *e chclipesc anual. 500 milioane do­lar;. Ne pui produse chimice sintet,­e» supt­ prepar­ate de marile labora­toare. Deasemenea studiul hormo­­nilor pent­ru plante şi animale e în plină extindere. Prin aceşti hormoni mărimea plantelor ca şi a animalelor va­ pu­­tea fi „standardizată“ şi întreaga industr­ie chimică lucrează febril în vederea, realizării acestor recolte „confecţionate“. Agricultura americancă tinde ast­fel să devină o adevărată ştiinţă de laborator. Semân­area terenurilor âfai'-«ois:* continuă să se­­facă în■ cmdiţiwUxl', mai perfecţionate. Național*iarc& Industriei irmttM de fier sî nici PARIS 30 (Undos). Somiaia pentru jstpduet­o industrială * A­­bZuîi&iaif­­fjrmcsx* » uet»t cu lî voturi soute» 1 ia fapaare* 1 naSidasJaKMi htdsHsten­si S» Des st­enß i*wstb­. Mmm nepdsrisr intre Soviete ^ St. liste Tripă «tas» jurat! Tbr T&wusfair. Washington swîtâ «& o*avîs»e4 HMy cor* că ntgoetari %tt sa*i grab*iar pentru scoperirea datoriei as ...jatgMVr mut -închiriere' in v-siaar* 4» Iî‘ M­­lioane dolari ar arzels drumul p****ts expansiunea coasertului în*r» »*1* dună ţări şi abordarea de arodite. Uniunea Soriade* ne a dat atei tex răspuns până la preseat, dar 4eS£ rum arată. The Bopr­enast eiăvati*. ih ploraatie# pabuaătfctli !» n&sUt» zile, astfel incât să. fxtfrl­niască «ps­­rența reluării trat* ti­velor. Departamentul «mtsrei»! avertesit apreciază nevoile de produs* «1« 3*. vietelor la ?,8(I inîîieaate dolari pe a» "Moscova s‘a declarat, d® acord să în­găduie prezent­» agststâîei' rammtiâB american:! păstră « s&tmile. ma«Btol ■ 1- •1 \t

Next