Argus, februarie 1947 (Anul 37, nr. 10064-10086)
1947-02-01 / nr. 10064
ANUL XXXVII Nr. 10.0644 pagini 1000 CITIȚI ți răspândiți TIMPUL fxt ff*j* Inter«» re externa ABONAMENT Ci tel 5004MMIS IlAiți, Bauet SpctrUtî, âisterftăd Lei 550*000 3 2 Imn: ParbcBl«rl ti frrrna țpalvuH’aî* In sWWniHaie terffrt ta funcțiune de convențîH* postule iot»ro«ttec«5# ORGAN ZILNIC Al COMERȚULUI, Taxa de fr&iscare plătită în numerar cest aprobând Dir. G-le F. T. T. V«. OT.2OT/M* BIROURILE: mm mMM" ifDUSTRIEI $1 FMiJEl 3tr. Sărîadar, Id 3.05,44 fll r^tor: If! f TAIL HVRTtG * Sâmbdtfi 1 Fab. 1917 #CP$$jmr flf •;# f iJESEA i1 S^ifwE' JWjygg.r. — PUBLICITATEA «0 primost« IR «dffliuSstestí* «Uroltíl «I U taat* agenţi!!® í# foNltótstt, I Pr*prl*tar i «ABßL'iS’' H. A. f| (tieeärts sob K*. MS Trt%. Cfbu CINSTIREA MINCII Xdresândirse poporului franc IKK, d. Tramadier a afirmat că V*.arma, în totul, politica d-lui Blurajh . Era el firesc, întrucât e singura politică ce poate duce, cu adevărat, la o temeinică însănătoşire economică şi financiară a Plante din esenţă, premierul francez susţine că nivelul de viaţă al fiecărui cetăţean atârnă numai de volumul disponibil al bunurilor de consumaţie, şi că venitul monetar al simplului individ trebue să îngădue a-şi procura aceste bunuri. El mai susţine că, în situaţia actuală, echilibrul bugetar e insuficient pentru a deslega problema economiei franceze. In sfârşit, d- Ramadier afirmă că Franţa nu e în stare ele inflaţie. Circulaţia ei fiduciară e azi numai în întârziere faţă de preţuri şi problemele financiare sunt, mai de grabă, efectul decât cauza dificultăţilor economice. In concluzie, guvernul socoate că, în afară de efortul ce trebue făcut pe plan financiar — şi care, de altfel, s-a şi făcut — este indispensabil să se acţioneze direct asupra preţurilor şi, mai cu seamă, să se intervină imediat pentru sporirea producţiei şi accelerarea distribuirii ei. Desigur că guvernul francez — pe cale de autoritate şi gene- ^ ralizând controlul — şi-ar putea acorda depline puteri pentru a supraveghia întreaga filieră de la producţie până la consum, dar nu ar fi în interesul sănătăţii morale a ţarii. Luând, cu autoritate, numai ofensiva împotriva preţurilor, guvernul francez înţelege să-şi arate încrederea în organizaţiile sindicale şi lansează un apel că- tre toţi oamenii de „bună înţelegere“ : negustori şi ţărani. Dar, să se ştie că „reglementările“ şi „controlul“ nu vor fi uşurate, decât în măsura în care organizaţiile sindicale responsabile îşi vor da concursul efectiv şi se vor arăta în stare să asigure DISCIPLINA membrilor lor, în CÂMPUL MUNCII. Fără îndoială, nimeni nu ar putea critica programul expus de premierul francez — el fiind pe linia cea mai pură a ortodoxismului financiar şi a ştiinţei economice — totuşi s'au ridicat şi voci care-l acuză pe d. Blum, — inspiratorul programului — de manifeste contraziceri între felul său de a gândi de acum şi acela din timpul guvernării frontului popular. S-ar contrazice, mai întâi, fiindcă, pe vremuri, plecând de la o idee mistică — dar care nu putea duce decât la ruina finanţelor — d. Blum părăsi«» dogma echilibrului bugetar şi sporise, peste măsură, cheltuelile, în virtutea falsei teorii a puterii de cumpărare. S'ar contrazice, mai ales, fiindcă după ce a fost cel mai aprig susţinător al săptămânii de 40 ore, azi încearcă — dacă nu să o părăsească, fiindcă principiul ei a intrat în legislaţia muncitorească cu tăria principiilor constituţionale — cel puţin să o modifice, prin folosirea orelor suplimentare. D. Blum ar putea să se mulţumească răspunzând — cu sprijinul isteriei — că ceea ce e posibil azi, nu era om şi nu va mai fi mâine. Cu alte cuvinte, ca ştiinţa guvernării presupune un oarecare oportunism. D Blum a arătat, de altfel, nu odată — prin declaraţiile şi tăcerile d-sale — că politica sa încearcă să concilieze un oarecare oportunism experimentat, cu o directivă generală pe care înţelege să o menţină cu orice preţ. El a revendicat, chiar, dreptul de a se contrazice, fiindcă se poate foarte bine ca o acţiune să fie contradictorie cu ea însăşi şi prin aceia că, într-o perioadă de tranziţie, totul poate fi socotit că e contradictoriu. Dar, în ceia ce priveşte, în mod special, săptămâna de 40 ore — care face obiectul celor mai vehemente critici ce se aduc nouei politici a d-lui Blum — unde e contradicţia ? D. Blum se poate că, în vremuri normale, când socialul primează economicul, era firesc să se acorde o atenţiune, cu totul deosebită, îmbunătăţirii vieţii muncitoreşti; dar azi, în vremi anormale, când economicul apare din nou pe primul plan, e firesc să se dea atenţie muncii. Vrând să se dea, din nou, o cinstire acestei munci, vrând să îi dea acea pietate a lucrului bine făcut — pietate împinsă şi menţinută până la ultimele ei exigenţe — d. Blum nu se contrazice. El încearcă, doar, să insufle, din nou, muncitorului spiritul cu care poporul său înălţa, în evul mediu, mândrele sale catedrale. Mircea Libraş RNOLOTGTSIMNilT TRATATUL CU ROHAMA MOSCOVA', 30 (Agemres).— ’Agenţia. pTass“ transmite: La şedinţa Consiliului Miniştrilor de Externe de la New- York, sa ajuns la o înţelegere în sensul că miniştrii Afacerilor Străine ai URSS, USA şi Marea Britanie, vor semna tratatele de pace cu Italia, România, Rus,Igaria, Ungaria şi Finlanda la Moscova, Washington şi Londra. Tratatele de pace tie mei sus, au fost setmtate în numele Uniunii Sovietice de tirmistri al afacerilor străine al URSS, d. Molotov, la 29 Ianuarie. In cursul ceremoniei oficiale de semnare a tratatelor de pace, care va avea loc la Paris, la 10 Februarie a c., ele vor fi deasemenea semnate în numele Uniunii Sovietice, de către ambasadorul sovietic în Franța, d. Bogomolov. mm Industria automobilă americani Industria automobilă americană a terminat anul 1946 cu cea mai mare capacitate de producție pe care a înregistrat-o vreodată dar pe care n'a putut-o folosi decât în proporţie de o treime. Asociaţia fabricanţilor de automobile e de părere ca producţia totală de maşini de turism în 1946 a fost de 2.140 090 şi cea de camioane de 936.000 unităţi. Această producţie de maşini n©l a fost inferioară cu 43 la sută faţă de cea, din 1941, şi producţia de camioane cu 11 la sută. Scăderea producţiei, a dus pe o urcare de preţuri. CM despre perspectivele din ‘M7 alocaţia afirma că o spoire a producţiei ar fi fost po ,’sibilă dacă nu .#,' producea greva din industria cărbunilor, care a provocat o scădere a producţiei de oţel şi a dislocat distribuţia. Efectele se vor vedea în anul 1947. Perspectivele de viitor ar fi mai bune dacă au vor interveni noi greve. , În 1946 s-au exportat 135.000 turisme şi 109.000 camioane Se ştie că exportul de maşini de turism e limitat la 6,3 la sută şi cel de camioane la 20,4 la sută din producţie. Fabricanţii vor duce campania pentru înlăturarea acestor restricţii. Ei susţin că Anglia exportă 50 la sută din producţia de maşini de turism şi o treime din producţia de camioane iar Franţa exportă 70 la sută de producţia de maşini de turism. BUHAVlfAl Joi 30 Ianuarie 1947 SURSA Caracteristica, târgului financiar Titt vii srs creşterea consumerabilâ a volumului de încheieri de acţiuni, a cărui valoare a depăşit în ultimile zile cifra de 9 miliarde lei valoarea reală . Ieri, joi tendinţa s‘a manifestat ferra pisă, cu moderaţiunîe, avansurile cursurilor au fost şi general substanţiale. S-au relevat în deosebi, acţiunile societăţilor industbÿatesmlniere (Gal .Metan, Mica, Aur, etc.) Grupul petroliferelor n'a avut o mişcare unitară, unele valori rămânând staţionare la cotele din ajun. Altele de exemplu Prahova s‘a arătat cu « ținută ma! î - :n orientata. Aci, s‘e constat, ~-prma ascensională continuă, dar moderată. Dintre bancare s‘a evidenţiat Banca Românească. Telefoanele şi S. R. D. şi au sporit substanţial cotele In corapartimentuî valorilor cu venit fix au avut o ţinută fermă împroprietărirea şi Urbanele Bucureşti noui. Prin vamura publică »» buirsa efîriaia a fost transferat un parchat rfe 12.500 seţii ale S. A, Băncile Bănăţene Unite, Tîntişoaara,» cursul tfe 1600. CONFERINŢA LA BANCA NAŢIONALA Eri la prânz a avut loc la Banca Naţională o conferință în care »‘au examinat o serie de probleme privind tratativele cari «se duc actualmente la Moscova. Ci?iierii specia,!î vor pleca z~l la Moscova, spre a duce un supliment de materia! informativ cerut de către d. ministru Alexandrini. Acest material se referă la politica ne apărare a monedei naţionale, executată până acum de B. N. R. AMELIORAREA PRODUCŢIEI VINICOLE Peste câteva zile, este aşteptat să sosească în ţară un delegat al Institutului de viticultură tratacea pentru cercetarea posibilităţilor de ameliorare a producţiei noastr- vinicol» şi standardizării acesteia pe vederea expertului 9 SUBVENŢIE D£ UN MILIARD LEI PENPENTRU A.C.E.X. finanţelor , intervenit la Banca Naţională pentru acordarea unui avans de 1 miliard lei, necesar acordării unei subvenţii A CE.X.nlii Această subvenţie are ca scop acoperirea cheltuieiîor necesitate de lucrările pentru racordarea gazelor din regiunile petrolifere, CONTROLUL APLICARlI LEGII PENTRU INTERZICEREA CONT tractfi op om o»A UZA 'N WEM AL II D pref. Tiurptr MOCftfi* pvantalpnil TtSnofi Vn +ioltsia a fjpjspsniial funcționari de enercialitate de la serviciul Poliţiei devizelor pentru facerea investigaţiilor şi controlurilor necesare pentru constatarea îndeplinirii dispoziţiilor legii pentru interzicerea contractelor în clauza platii sau garantării în medalii. MAJORAREA CU 1,6 MILIARDE LEI A CREDITULUI PENTRU ECONOMATE Ministerial Finanțelor * insibîntat eri CAEA ci t» intervenit la Banca Mafî»nală pentru majorarea ew SO miliarde iei a isHSîfitW’ Ini rie 589 miliard» lei de care dispune GAFA Im In stihitsil die emisiune p«**ts*« finanțarea econonw« trier întreprinderilor perticulare, transfer de actitMN. Instrumente ştiinţifice la expozţia industriilor britanice Instrumente ştiinţifice de aproape toate felurile vor fi expuse la expoziţia industriilor britanice in luna Mai Numărul secietâfilor luând para- 1a aceast expoziţie făcând parte din această secţie, va fi probabil de trei ori mai clare decât acei din expoziţia din 1930 Atunci, 31 firme, ocupând un spaţiu puţin mai mare decât. 200 ra. pătrat*, au fost reprezentate. Se nădăjduieşte ,*la această primă expoziţie a industriei britanice de după război, 80 firipe îşi vor expune produsele, sub auspiciile Asociaţiei Fabricanţilor de Instrumente Ştiinţific’♦ `, în plus 40 firme cari nu sunt membre ale asociaţiei, au făcut cereri pentri locuri pentru a ajunge la o expunere cât mai bună. Asociaţia a luat măsuri pentru ca firmele care nu sunt membre să aibă un pavilion comun. Aceasta va asigura o expoziţie cât mai mare şi cât mai bună a instrumentelor ştiinţifice, şi cumpărători din toata colturile hunii se vor convinge de importanţa acestei industrii cât şi de varietatea produselor remarcabile prin frumuseţe, calitate şi executare. Pe de altă parte, industria va arăta cum experienţa achiziţionată în timpul războiului a fost aplicată în timp de pace-Instrumente de precizie, instrumente optice instrumente aeronautice radar şi de cercetare, instrumente electronice pentru reglarea focului, aparate medicale precum şi de laborator şi de cercetări aparate oftalmice fac parte din produsele care vor fi expuse în această serie importantă a expoziției industriilor britanice. UN PLAN DE ORGANIZARE AL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL O organizaţie permanentă propusă de Statele Unite între cele două războaie şi mai ales temaflonate de mărfuri şi de servicii de a criza din M29, diferite, state nu pus între ele bariere vamale de nestrăbătut, aplicând măşuti de contingentare fi de control al schimbului? incontestabil că schimburile inronstuiesc o bază pe care se poate stabili şi consolida pacea între popoare. De aceea la viitoarea conferinţă asupa comerţului internaţional represectantul Statelor Urute va prezenta un proect de Charta în care se prevede crearea unei organizaţii peremanente a comerţului internaţional Scopul «wti»r.i*»fiei Organizarea îşi propune următoarele scopuri i __ Să găsească o soluţie la problemele puse de relaţiile internaţional« asigurând o colaborare constantă între membri organizaţie. Să permită membrilor să înlăture măsurile cari ar due la distrugerea comerţului mondial asigurând desvoltarea schimburilor internaţionale pe bază de reciprocitate. Sa stimuleze expansiunea industrială şi economică a ţărilor membre şi în special a acelor ţârî cari se află în primul stadiu al desvoltării lor industriele în linii generale, să exercite o acţiune internaţional pentru sporirea producţei, schimburilor şi cosumaţiei produselor pentru a reduce tarifele vamale şi alte bariere comerciale, înlăturăm sub toate formele orice măsuri preferenţiale în comerţul internaţional. Să contribue la progresul economiei mondiale, la stabilirea şi la menţinerea în toate ţările a unui nivel ridicat de producţie şi de r©"Lăiri şi la crearea unor condiţii economice constituind bare pe care se va stabili, în chip permanent, pacea mondială. Membrii organizaţiei vor fi la început ţările reprezentate la Conferinţa Naţiunilor uMte r~ini rrtjrjl— ee*sm !w*tt*t awate* Charte. Începând de la o anumită dată. Posibiliatea de a adera la a.ee!,s^o organizaţie va fi atribuită oricare ţâri care va accepta condiţiile acestei chirţi, cu condiţia ca odesiunea să fie aprobată de conferinţă. Conferinţa va stabili reguli cari vor permite Naţiunilor Unite să adere la organizaţie în numele ţărilor asupra cărora au autoritate de conducere. Membrii organizaţiei recunosc că pentru realizarea scopului, e absolut necesar să se dea posibilităţi de lucru pentru toţi cari vor să muncească şi cari caută de lucru. Fiecare ţară participantă se va strădui să realizeze noi vtrsuri de randament luând măsuri potrivite cu insttuţiile politice şi economice. Politica comercială în ce privesc drepturile vamale şi sarcinele de orice fel impuse importului sau exportului, sau transferului de capitaluri destinate pieţei importului sau exportului şi în ce priveşte orice problemă referitoare la taxarea internă a fiecărei ţări, orice avantaj acordat de o ţară membră, unui produs originar va fi acordat imediat şi fără condiţii, aceluiaşi produs originar destinat altori ţări membre. Dispoziţiile acestui paragraf nu trebuesc considerate ca urmărind înlăturarea tarifelor vamale şi de care e vorba în alte paragrafe. Alte dispoziţii se referă la problema impinerei şi a reglementarei produselor streine la libertatea de tranzit, şi la măsurile contra „dumpingului şi a drepturilor de compensaţie. Membri organizaţiei acceptă să stabilească in comun definiţiile referitoare la valoarea mărfurilor la cari se aplică tarifele Valoarea produselor importate va bazată pe valoarea reală a categoriei de mărfuri cari se importă și asupra cărora dreptul de vamă e stabilit cu echivalentul cel mai apropiat ,și nu în raport cu valoarea produselor țarei importatoare sau după aprecieri arbitrare. Formalităţi vam.nle Mamina organizaţiei consimt sg revmiiască Iegi şi regulamentevamale pentru a pune in practică cât mai tu rând posibil ‘viaetpiiÎQ sspuse saaJ *»» In ce privesc mărcile de origină, fiecare membru al organizaţiei va acorda produselor provenind din altă ţară membră, a organizaţiei, un tratament cel puţin tot atât de favorabil, ca acelui acordat produselor identice, provenind din altă ţară. Într’un viitor articol ne vom ocupa jesaid miseire spaitjazodrop aitrop de charts Al. Petemrici Scares Pirculaţisi ridicire în Franţa PARIS, 30 (Raidor). — SHtfatia săptămânală » Bancă Frarslei, indeenwie» la 23 Ianuarie, arată o news scădere, cu 5.456 mătoane franci a Gireţiîaţtai ficStuei are. Creditai acordat de Banca Naţionalii Ecoramatoh» pwal a funcţMta pufii In eontal craditutai tte IOO ntlSiard« air»ba4 iDecretul lege No* 774, Banca NafioMaSa a Minţi« & cenomatului gensra! al funcţionarilor jpufilici, să inteodună la scont pentru o no«A tranşă (» doua) da 30 trtaairde tei, protUfwl a» profeat sie testi tete* rmntire ci«: ®misî«w*«, rîdîcâr»du »se astfel la 60 milierde Ici. Din Acsasftă’ sssnsA ca reatixat 44 Bîi!i»-d£, «4 mânând un rest jf® !® wsî lîarde Isi te retițul .««»stuț ««*.’ ta* reaîssat — m fecuțisrau in scont «îs©!' *fe eîetă ~ ir*© 4 2 miliarde lei; râmâs sâîîd i*ja î*©r final da realisaăt 'de -*i miliard®, • , , ' Activarea producţiei de sodă caustica — La fabricate se va folosi maagaa ia lm as cocs După cum se ştie, pro« îfcacfte dte »odă ca»#sf*trA, este apeoane complect si vtetă din is»s»*a lindes de recs mseteîurtfic. Cum cocsul mi se poate importa imediat* autorităţile de resort, de acord cu TOO, SOLVAY, artf heterat inlocsiirea cfflcswlal c« irianflan, Experiențele făcute au dat veniliale satisfăcătoare. Dat fiîn illnsă că în procoMil de peodwtope e vod©» ®s sa iwlrslniiiițp i kpr, de msnga», los der un V,pr, de co«s si te. tui m*!Mffimil«i est« di*, .tslx decât cel al s® studii aotetplmofste u«t no« pref pontm 3®djr caustică, praf care să *ifcr la bară fiecaree de 300 te sută suferiîă la s#w «*** este materÎp primă « *?.: d«i emistice* .......... ..IN UNUL...MS MODIFICAREA CODULUI COMERCIAL As garira orificului ne vet a acţhieariîor sociotlţifor Necesitatea atragerii «cori» miilor tezaurizate în creuitul productiv al economiei naţîonale impune asigurarea exercitării unor drepturi de dispoziţie corespunzâtoare capitalurilor cari participă sau sunt chemate să participe la constituirea societăţlor anonime Limitările dreptului de vot în adunărîle generale, pe care, codul comercial in vigorie le consacră cu privire la societăţile anonime, sunt potrivnice, pe deo parte tendinţei de egalitate care trebue sa domnească în reglementarea drepturilor pe care posesiunea oricărei acţuni este firesc să le cuprindă, iar pe de altă parte tinde să înlăture omnipotenţa unor grupuri restrânse de acţionari în adunări e generale. in aceeaşi lini® generale a înlesnirii fincţie«ferii societăţilor animime ministerul justiţiei js socotit că se imputic si «tsro garen as*U 132 din Codul «mttorsial, car?» împieiMcă sporirea capitelului ftrin emisiuni de caidac» puin teamtea piățeî integral® a »ctlwîsiîer anterâc:1 emise» Nevoia de nai. m im portiva' capitaluri pe care » simt tâţile anonime in conjimetț• ‘ actuală, datorită atât ar«ă :'r valorii tuturor bunuri!« iavcV titîunîlor de mari proporţii , care le implicâ, cât şi reorgar zarea impusă d® urmării« rîboiului, nu. permit sreietăţi ' să aştepte achitarea ratelor g torit« în templul vechilor er siuni şi «are, în mod fata!, : r.rez'nti sume necorespnar.. teure împrejurărilor nctualr Pentru a răspunde nov.•!! ' mai sus arătate, minister a! • justiție a întocmit un pit»ect ?" lege. pentru abrogarea «rt. 1 alin. Itt din codul comerciaî 1 5 1882 m modificarea, art. 217 c. noul cod com erei a! modi tic prin lejrea din 7 Octombrie. 19», acesta din unna tulocuindtf. : cu urmatoru! text : „Fîecfwr® »stluu« c* dreptul la im uaf45. ‘ Orice prevederi din aoV constitutive sau statutele sori taţilor anonime centrării dist ziţiunilor legii de faţă be ecniv deră nescrise. . — mă** ■— » Ce pregătește Standardizarea" pîantele și animalelor pe cale dumică FerrikerH americani cheltuiesc bilioane de dolari anual in lupta împotriva insectelor de plante p. animale Numai pentru, controlul insectelor *e chclipesc anual. 500 milioane dolar;. Ne pui produse chimice sintet,e» supt preparate de marile laboratoare. Deasemenea studiul hormonilor pentru plante şi animale e în plină extindere. Prin aceşti hormoni mărimea plantelor ca şi a animalelor va putea fi „standardizată“ şi întreaga industrie chimică lucrează febril în vederea, realizării acestor recolte „confecţionate“. Agricultura americancă tinde astfel să devină o adevărată ştiinţă de laborator. Semânarea terenurilor âfai'-«ois:* continuă să sefacă în■ cmdiţiwUxl', mai perfecţionate. Național*iarc& Industriei irmttM de fier sî nici PARIS 30 (Undos). Somiaia pentru jstpdueto industrială * AbZuîi&iaiffjrmcsx* » uet»t cu lî voturi soute» 1 ia fapaare* 1 naSidasJaKMi htdsHstensi S» Des stenß i*wstb. Mmm nepdsrisr intre Soviete ^ St. liste Tripă «tas» jurat! Tbr T&wusfair. Washington swîtâ «& o*avîs»e4 HMy cor* că ntgoetari %tt sa*i grab*iar pentru scoperirea datoriei as ...jatgMVr mut -închiriere' in v-siaar* 4» Iî‘ Mlioane dolari ar arzels drumul p****ts expansiunea coasertului în*r» »*1* dună ţări şi abordarea de arodite. Uniunea Soriade* ne a dat atei tex răspuns până la preseat, dar 4eS£ rum arată. The Boprenast eiăvati*. ih ploraatie# pabuaătfctli !» n&sUt» zile, astfel incât să. fxtfrlniască «psrența reluării trat* tivelor. Departamentul «mtsrei»! avertesit apreciază nevoile de produs* «1« 3*. vietelor la ?,8(I inîîieaate dolari pe a» "Moscova s‘a declarat, d® acord să îngăduie prezent» agststâîei' rammtiâB american:! păstră « s&tmile. ma«Btol ■ 1- •1 \t