Argus, iunie 1947 (Anul 37, nr. 10158-10182)
1947-06-01 / nr. 10158
ANUL XXXVII Nr. 10.158 şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele ştiri interne şi externe Lei 3.060.OO0 Lei 2.000.000 Lei 1.400.000 12 luni AutoriSfi, Bând, Societ&p 12 luni Firme 12 luni particulari BIROURILE Str. Sărindar. 15 Tel 3.05.44 Taxa de francare plătită pe numerar cont. aprobare! Dir. Gle P. T. T. Ne. 30.287/98$ H rector: MIHAIL HURTIG tariful in functiune de convențiile postale Internațional* cu știui H HKr '*vm*mrm** ........ PUBLICISTATEA se primate I® administrat'» * ll la toate agențiile de pnhl" Proprietar. ..ARGUS" S. A înscri» aut St. ‘£08 tritt, ilfov Există pentru cei mai mulţi dintre noi o Americă a filmelor, automobilelor şi zgârie-norilor,dar mai există pe lângă această trepidantă Americă industrială şi una a întinselor câmpii, a ogoarelor şi fermelor unde zi de zi o muncă anonimă asigură hrana a sute de milioane de oameni. Războiul ne-a făcut să cunoaştem mai de aproape şi să ruim mai bine uriaşul efort uzinelor americane, capacitatea şi spiritul inventiv al unor pioneri industriali ca Ford, Kayser şi Chrysler, — pacea vnsa şi nevoia de hrană a ţărilor cu ogoarele pârjolite de secetă ne îndeamnă să ceretăm şi uriaşele domenii în care se desfăşoară deopotrivă de raţional şi de temeinic, munca agricolă americană. In situaţia actuală, acesta cercetări sunt îndeosebi de interesante şi utile. Din solul american, ocupând o suprafaţă de nouă milioane de km. pătraţi,jumătate este cultivat. Nu se cultvă numai terenurile „arabile” ci şi cele care„ indiferent de natura lor aridă sau stâncoasă, pot fi adaptate, pun eforturi tehnice unuifel potrivit de culturii sau creşterii vitelor. Peste 26 milioane de locuitori trăiesc de pe urma muncilor agricole în cele 5,5 milioane de „ferma” ale Statelor Unite. E drept că numărul lor a scăzut, atunci când imperativele războailui au îndreptat pe muncitori spre lucrul uzinelor. Totuşi lipia acestor braţe de muncă,nu a determinat în sectorul agricol o scădere a producţiei, ci dimpotrivă. Prin râvna celor rămaşi la muncile câmpului, producţia solului a crescut.Nu e o figură de stil, atunci când se spune că în America se lucrează ziua, şi noaptea. îndeosebi în epoca semănatului, uriaşele maşini luminate se pot vedea lucrând mult după apusul soarelii. Intr’un timp de zece ore, se seamănă peste 20 de hectare. Rezultatele acestei munci cuprinzătoare nu sunt bine înţeles lăsate în voia soartei. In regiunile de vest, unde pl oile cad mai rar, s’au făcut „districte de irigaţie” pe o întindere de peste 1o milioane hectare, costul irigaţilor fiind plătit în rate de către cei cari se folosesc, de ele. Mulţumită maşinilor şi uneltelor agricole de care fiecare dispune, un singur om poate cultiva singur cel puti 50 fie hectare de porumb, recoltând intre 5000-7000 de buşeli. „Gospodăria” rurală americană reprezintă o investiţie de 10 până la 30 mii dolari. O pătrime din suprafaţa arabilă a Statelor Unite e cultivată cu porumb de diferite varietăţi ale cărui tulpini ating uneori o înălţime de 3-4 metri. Dar porumbul nu oferă numai imense resurse de hrană pentru oameni şi animale, ci , mulţumită necontestatelor progrese ştiinţifice — constitue şi o materie primă industrială din cele mai temeinice. E de ajuns să menţionăm în această privinţă, producţia de scrobeală de peste 500 milioane kgr. anual, pe Ligă zahărul, olenol, alcoolul şi materiile explosabile extrase din porumbul american. Are-te vaste posibilităţi de exploatare a porumbuli, fac ca terenurile cultivate cu porumb să fie foarte locate. * De aceea se cultivă în Statele Urve mai frunt porumb decât în tot restul lumii. Asta nu înseamnă că în America, soarta muncitorului de pământ, care robeşte pe întinsele ogoare ale marelui proprietar e din cele mai fericite. Problema acestor muncitori, negri şi albi, e şi dincolo de Ocean o chestiune care încă n’a găsit o rezolvare deplină. Preşedintele Roosevelt care a căutat să aducă îndreptări şi în acest domeniu a spus : „O problemă de atât de mare extindere nu se rezolvă peste noapte, nici printr-o simplă cercetare sau numai de către guvernul federal. E nevoie de un vast program naţional şi de colaborarea tuturor, a statelor, a guvernurir, a comunităţilor şi a indivizilor”Această străduinţă ca progresele sociale să poată ţine pasul cu cele tehnice se afirmă tot mai mult în America la fel şi în alte state mari şi mici ale lumei de după război. 1 " AMERICA AGRICOLĂIntensificarea sosirilor de cereale din America Ce vase sunt aşteptate In portul Constanta.Sonaja importurilor de cărbuni din Polonia Expon de produse petrolifere şi clor lichid in Cehoslovacia şi Bugara Am anunţat la timp că la Constanta a sosit vasul ameri n ,.Mancle Victory" care plecase la 12 Maroisi Filadella cu o încărcătură ds 9500 tone de porumb. După informațiile xse care le avem fi în sursă oficiala, sosirile ds cereale din America continuă, urmând să sosească la 1 Iunie vasul ..Culcundes*' cu o încărcătură de 9437 tone porumb care vin şi din Baltimore. Deasemenea pentru ziua de 8 Iunie s-a mai anunţat sosirea vasului ,,Thomas Backer“ care a plecat la 14 Main din Baltimore cu destinaţia portul Constanta şi care are o încărcătură de 8600 tone porumb. ACESTE CANTITĂŢI DE PORUMBARE CUM ŞI ALTELE CARE In ce privaste importurile de cărbuni din Polonia necesare călor ferate, suntem informaţi că urma soseasca, o cantitate da 10.000 tone care a fost programată mai de mult din care au fost încărcate un număr de ISO de vagoane cu o încărcătură de cca. 31 000 tone. Din motive tehnice se afirmă că expedierile de cărbuni nu s-au efectuat până in momentul de faţă, astfel că o parte din transporturi urmează să se efectueze mai târziu. Pe de altă parte aflăm că în momentul de faţă se afla, în Cehoslovacia cu destinaţia Polionia, 160 cm vagoane (4 garnituri) cari urmează să încarce cărbunii programaţi. In cadrul acordului comercial care URMEAZA SA SOSEASCĂ DIN ARGENTINA IN CURSUL LUNILOR IUNIE SI IULIE, VOR REUSI SA ASIGURE INTR O BUNA MĂSURĂ NEVOILE CONSUMULUI INTERN PANA LA NOUA RECOLTA FARA SA MAI TINEM SEAMA SI DE CELELALTE CANTITĂŢI CONTRACTATE DIN ORIIENT ŞI CARE SOSESC LA SCURTE RĂSTIMPURI IN APELE ROMANEŞTI. La acestea se mai adaugă şi cantităţile de cereale colectate de ,,Incop“ din reacurile excedentare. După cum se vede problema aprovizionării cu cereale se aproprie de normalizare, grabe măsurilor care s'au luat in ultimul timp, urmează să de semnat în curând, mai este vorba să importăm alte cantăţi de cărbuni contra unui export de 10.000 tone produse petroliere. îndată ce convenţia va fi perfectată, se vor lua măsuri ca schimburile de produse să se facă în cel mai scurt timp cu putinţă, dat fiind necesităţile ambelor ,ţări, EXPORT DE PRODUSE PETROLIFERE IN CEHOSLOVACIA DIN SURSA AUTORIZATA 'MAI SUNTEM INFORMATI CA A FOST PERFECTAT EXPORTUL UNEI CANTITĂTI DE 600 TONE PRODUSE PETROLIFERE IN CADRUL ACORDULUI ECONOMIC CU CEHOSLOVACIA. ACEST EXPORT URMEaZA sa FIE EECTUAT DE SOCIETATEA „ASTRA ROMANA”. PREŢUL DE LIVRARE ESTE DE CCA. 5 MILIOANE TONA FOB GIURGIU CONDUCTA. VALOAREA ACESTUI EXPORT ESTE DE CCA 3 MILIARDE JUMĂTATE. DEASEMENEA SOCIETATEA NITROGEN” A CONTRACTAT UN EXPORT DE 5 MII TONE CLOR LICHID IN BULGARIA, PREŢUL DE LIVRARE FIIND DE 57 FRANCI ELVEŢIENI TONA. — EXPORTUL URMEAZA SA SE FACA IN CURÂND. In sfârşit s-a mai primit o ofertă parte a unei firme din Bulgaria care doreşte să exporte o importantă cantitate de lână spre a fi prelucrată şi exportată sub formă de stofă. Plata se face în natură. ADUCEM BUJII DIN AMERICA. Tot din sursă autorizată mai suntem informaţi că se tratează importul unui număr de cca. 5000 bujii pentru automobile din America preţul de cost fiind stabilit la 1.10 dolari bucata. In cadrul schimburilor de mărfuri cu Ungaria, o importantă firmă din Arad a importat cca 5OOO kgr aţă cismărească în compensaţie cu sare. Raportul de schimb este de 1 kgr. aţă cismărrească la 50 kgr. sare. — p. d. — importul de cărbuni pentru GF. R. Fabricarea derivator din petrol ia o mare desvotare în Anglia Industriaşei din toată lumea, intereaţi de problema „producţiei unui om pe oră”, vor avea în curând prilejul să studieze un model pe sau întinsă a nouei fabrici care se construeşte în Cheshire, Anglia, pentru fabricea derivatelor din petrol, de către una din principalele firme petrolifere din Marea Brimie. Producţia nouei fabrici va îndertua o bună parte din nevoile Marei Britani, va înlocui în parte produsele importate actualmente, şi va acoperi nevoi1® viitoar. La actualul inel al preţurilor, importul astor produse ar impune o cheltuială de circa 4 milioane lire sterline, pe an. Dar datorită inovaţilor din această fabrică şi întrebuinţării celor tra moderne procedee, această operaţie va cere numai un număr mic de braţe de muncă. Nu va fi nevoie mai mult de 200 muncitori şi funcţionari. Valoarea producţiei pe salariat va fi printre cele mai mari din toate industriile de bază britanice. Lucrul a fost început pe un teren de 85 acri, fabrica va fi construită aproape în întregime din materiale de inevenienţă britanică şi va costa câteva milioane. Conform planurilor se prevede o producţie iniţială de circa 24 000 tone pe ani, în lună anului 1948. Macheta a fost prezentată la târgul britanic industrial, care a avut loc în mod simultan la Londra şi Birmingham, între 5 şi 16 Mai. Producţia fabricei va fi la început o nouă sursă pentru cumpărătorii din străinătate, interesaţi de dizolvanţi chimici, apoi va fabrica o serie de chimicale actualmente în stare de dezvoltare, care se găsesc azi în cantitate necesară pentru studiu. Fabricarea chimicalelor derivate din petrol nu este o industrie nouă, ci una care s-a desvolat foarte mult în ultimii ani. însăşi natura petrolului face posibil să i se extragă un şir aproape nesfârşit de materiale, care vor fi un adaus binevenit la acelea produse din cărbune şi mdaa, în afară de faptul că va combate în oarecare măsură criza de grăsimi. Aceste chimicale pot fi întrebuinţate în multe industrii, printre care: construcţia, hârtia, vopselăria, cauciucul, textilele, coloranţii, agricultura şi materialele plastice, în afară de fabricarea însăşi a chimicalelor. Aceeaşi societate mai proectează alte realizări pe scară întinsă, printre cari mărirea raineriei existente de pe canalul Manchester, unde fabrică sulfaţi alkali de sodiu, chimiaţi, derivate, din chimical1, întrebam ţaţe ca săpunuri sintetice şi alte produse de umezim pentru uzul industrial şi casnic. Programul mai prevede mărirea unei fabrici existente pe malurile Tomisei, în care se produc insecticide, fungicide și alte produce agricole. Venitul naţional al UR.SS. se utilizează pentru ridcarea nivelului material al populaţiei şi lărgirea producţei Printre ceilalţi indici ai planului cincinal postbelic de desvoltare a economiei naţionale a UR. S. S. un loc de seamă îl ocupă indicii venitului naţional: în 1950 volumul n nu va ajunge la cifra impunătoare de 177 miliarde ruble. Această cifră exprimă munca constructivă gigantică a poporului sovietic şi ca într-un focar arată avantagiile enorme ale sistemului economic soviete şi perspectivele ntrenante dar pefect reale ale viitorului apropat al ţării sovietice. Indicii ventului naţional ne dau caracteristica sintet că a nivelului şi a tempourilor de desvoltare economică a ţării. Independenţă directă de ventul naţional se află atât volumul resurselor de consum ca şi cota acumulărilor in economia naţională, în întregul ei. Trebue menţionat că metodologia calculării venitului naţional adoptată de economiştii burghezi, nu are la baza ei o temelie ştiinţifică, cum este teoria materialistă a reproducerii sociale, Ce se află la baza calculării şi utilizării venitului naţional în URSS. In Uniunea Sovietică tot produsul social anual, ad că, toate bunurile materiale (mijloace de producţie şi bunuri de consum) produse în decurs de un an, se subdivid în două părţi. Una din ele se utilizează pentru compensarea mijloacelor consumate în producţie (materii prime, combustibil, materiale, amortizarea clădirilor şi a utilajului). O altă parte a produsului social, ce rămâne dupâ compensarea cheltueiilor materiale şi de producţie, se foloseşte ca fond de consum, fond de acumu- 1 iere şi fond de rezerva. de T. HODJAEV lerării ulterioare a ritmului dinoltării economice. Drept rezultat, pentru toate etapele edificării socialiste este caracteristică creşterea rapidă a venitului national-Csieva cifre comparative in 1913 venitul naţional al Rusiei reprezenta 21 milairde ruble; in urma primului plan cincinal el a ajuns la 45,5 miarde ruble, in a doua perioadă cincinală la—96,3 miliarde ruble, in a treia— in 1940 la 128,3 miiarde. In acest mod, comparativ cu anul 1913 venitul naţial in preţuri comparabile a crescut de mai bine de 6 ori, in perioada realuării planurilor cincinale URSS a soluţionat problemele extrem de grele ale industrializării ţări, colectiv zării agriculturii fără ajutor din afară, fără imprumuturi străine. Aceasta a fost posbil mulţumită sistemului economic socialist, planificat. In U. R. S. S. nu sunt capitalşti şi întreg venitul naţional aparţine oamenilor muncii. Cota ventului naţional, care înainte vreme se cheltuia de către capitalişti şi moşieri, se utilizează acum pentru mărirea veniturilor oamenilor munci şi lărgirea producţiei. Noul plan cincinal prevede mărirea ulterioară a volumului venitului naţional, în 1950 el va reprezenta 177 miliarde ruble, adică va fi cu 38°/o mai mare decât in anul 1940. Această nouă creştere uriaşă a venitului naţional se realizează prin lărgirea con- Cal^ulin Teni IbjiSsjm naţional Calculul practic al venitului naţional produs constă în a determina, mai întâi, valoarea producţiei globale a tuturor ramurilor de producţie materială. Totalul acestor ramuri ne dă volumul produsului anual global- pentru determinarea cuantumului venitului naţional din acest total se scad cheltuei pe materiale, şi astfel se obţine producţia netă, a cărei sumă este egală cu întreg venitul naţional. Economiştii burghezi, însă, utilizează o astfel de metodă de calculare a venitului naţional, care totalizează toate veniturile individuale la care se adaugă profiturile nerepartizate ale societăţilor pe acţiuni. Viciozitatea acestei metode constă în acela că, în primul rând, în rândul ramurilor e® creiază venitul naţional se trec şi asememea ramuri ca: administraţia „serviciile“, finanţele şi creditul, apare nicidecum nu creiază valori materiale; In al doilea rând, alături de cheltielile de producţie efective se totalizează de asemenea şi impozitele, asigurările procente de plătit® băncii©* etc. ş: prin aceasta se măreşte totalul general şi se denaturează structuri venitului naţional, În al treilea rând, în asemenea calcule nu-şi găseşte soluţia chestiunea repartizării venitului între clasele populaţiei şi totodată, în ac®stc calcule se exagerează cota clasei muncitoare prin încadrarea în venitul muncitorilor şi funcţionarilor ce primesc salarii mari, iar pe de altă parte se diminuează veniturile lor.ghezidi **Aacamuf|area profiturilor-Toate. aed?». d*»atur&nu sunt rezul-’ tatul fccto'Idostei, care neagă faptu]|j exploatării capitaliste şi apropierea de către proprietarii mijloacelor de producţie a muncii altora- De fapt, însă ţn ţările capitaliste de astăzi circa o jumătate din tot venitul anual este însuşită de capîtalîşti şi moşieri. Dirijarea planificată a economiei Pe baza proprietăţii sociale asupra mijloacelor de producţie şi lichidarea consumului parazitar al burgheziei au permis să se ridice nivelul de consum al oamenilor muncii din URSS ?i în »cri®?! Rmp să se mărească alocaţiije pentru lărgirea producţiei, fapt.ears la rândul său, creiază premizele acce- Continuare îi» pagina 38 MAINE apare Numărul special al Ziarului „ARGUS”* închinat Relaţiilor economice Româno-Palestiniene. Acest număr cuprinde un bogat material informativ şi statistic, despre mijloacele pentru desvotarea legăturilor economice dintre România si Palestina Publiciftarea pentru NUMĂRUL SPECIAL ROMANO PALESTINIAN 1 se primeşte la ghişeurile administraţiei ner I str®, str. Sărindar Ro. SS. Telefon 3.05.44 a IP» la AWM. ____________ Vineri 30 Mai 1947 _____ In trecut au fost foarte multe firme comerciale înscrise în Registrul Comerţului pentru activităţi din cele mai disparate şi adesea fără nici un fel de legătură cu pregătirea reală a posesorului firmei. Epoca de crză determinaţă de război a creat o situaţie şi mai gravă, lăsând ca negustoria să se desfăşoare în foarte multe cazuri, dincolo de obiectivele declarate aie firmelor înscrise. 5 .Ministerul de Industrie şi Comerţ, luând în cercetare această situaţie, intenţionează să ia pe c""*1 de lege dispozîtivul prin cere firmele comerciate să activeze într’adevăr în ramurile pentru care au în sers firma şi nu în altele, nedeclarate. Un asemenea control nu e numai lu Interesu! Statului ci şi în acela, al comercianţilorEvitându-se „cumulul” de branşe, se pune capăt nepregătirii şî concurenţei nereale dntre negustorii adevărat! »și cei improvizați. BURSA Inchiderea activităţii săptămânale la burse s’a făcut întro atmosferă de bună dispoziţiunie, aproape toate valorile au beneficiat de sporuri substanţale de cursuri, dîn care unele importante: (Astra Română, Concordia. Gaz Metan. Redevenţa. Telefoane, S.RD. Marmorosch Blank). In compartimentul efectelor public activitate vie asupra Scrisurilor Funciare Urbane Bucureşti noul, cari si-au ameliorat cota. VACANTA BAFTFJ LUNI 2 IUNIE a. c. FIIND SARBATOARE LEGALA BURSA NU FUNCŢIONEAZĂ. OPERAŢIUNILE VOR FI RELUATE MARTI 3 crt. CU ÎNCEPERE DE LA ACEASTA DATA SE VA APLICA ORAFIUL DE VARA DE LA 9.30— 11 DIMINEAŢASTABILIREA PREŢUDIILOR DEFINITIVE LA UNELE PRODUSE PENTRU EXPORT La ministerul Industriei şi Comerţului a avut loc ori o conferinţă la care au luat parte directorii de servicii de la Subsecretariatul de stat al comerţului si preturilor, precum şi reprezentanţii industriali. S’a decutat problema stabiirii ofturilor definitive la cartonul asfaltat, cablul de otel, soda caustică, si negru de fum în vederea exportului in U RSS, în cadrul acordului econome în vigoare. Aceste preturi urmează să fie stabilite In dolari, conform acordului. SITUAŢIA ALIMENTARA El dimineaţă a avut loc la ministerul de industrie şi co îmett o consfătuire la care au luat parte d-nii ministru C. Daicovei, secretar general Roman Morovanu, Ion Ivănescu ,directorul general al preţurilor, Marin Popescu directorul alimentarii, etc. S’a discutat o serie de chestiuni în legătură cu stuaţia aLîmentară şi preţul produselor agricole şi alimentare. APROBAREA ACTELOR DE ClNTRAVENTIE Ministerul Stantelor a încu- BOştiinţat organele în subordine că procesele verbale referitoare la acte de contravenţie ce nu depăşesc suma de 25 milioane lei.mpozit plus amendă, vor fi aprobate potrivi legii din 1 Mai a. c. de administratorii f nanciari CA URMARE A ACESTEI INCUNOSTIINTARI S’A MAI DISPUS CA TOATE PROCESELE VERBALE INTRÂND in CATEGORIA CELOR DE MAI SUS, SI TRIMISE MINISTERULUI DE FINANTE SPRE APROBARE. SA NU FIE REZOLVATE DE MINISTER, CI "ÎNAPOIATE " ADMINISTRAȚIILOR SPRE VERIFICARE SI APROBARE.____________ Sn pag. IV-a RUBRICA JURIDICO ECONOMICA . Sosirea 1b Capitală a guvernatoruui Pâncil N@firsiaie Tratativele financiare din Bivstia şi Franţa Eri dimineaţă au sosit în Capitală d-na şi d. prof. TIBERIUJ MOŞOIU guvernatorul Băncii Naţionale, insoţit de d-nii av- Pompili Arsenescu şi Bebe Bălâcescu directori de cabinet. D. guvernator MOŞOIU s‘a înapoiat dimtr‘0 călătorie oficială făcută la Zuerich, Berna şi Paris cu scopul de a duce tratative financiare in vederea încheerii unui important împrumut extern. D-sa şi-a desfăşurat cea mai mare parte a acţiunei sale la Paris, unde s‘a bucurat de o primire foarte călduroasă, fiind întâmpinat la sosirea pe aerodrom de reprezentanţii ministerului de finanţe, ai Băncii Nationale franceze şi ai marei finanţe, iar în timpul şederii sale la Paris, fiind onorat cu un banchet dat în onoarea sa de d. M Schumann ministrul francez al finanţelor şi are două dineuri oferite de d- Manique Guvernatorul Băncii Franţei. După informaţiile pe cari le deţinem d. prof Tiberiu Moşoiu, în numeroasele discuţii şi demersuri oficiale pe cari le-a purtat în capitala Franţei, cu oficialităţile financiare şi cu reprezentanţii principalelor, concernuri bancare, ar fi ajuns la admiterea în precipit, a unui foarte însemnat împrumut extern, a cărui încheere ar depinde numai de garanţiile de rambursare pe cari le poate oferi statul român. Menţinăm că din concernurile bancare cu cari s-au dus tratative de guvernul român prin d- guvernator Moscuur, fac parte şi mari instituţii de credit americane. In t'mmil şederii sale la Paris d. gtj- i vtrn-tnr MOSCIU a fost vizitat de reprezsntanţa ai unor importante instituţii de credit britanice, cu cari a purtat cisciţiuni neoficiale. In Elveţia d. prof. Moşcu a văzut deasemeni pe ministerul de finanţe, guvernatorul Bănicii Federale şi numeroase personalităţi financiare, întâmpinând şi acolo multa solicitudine Pentru astăzi se aşteaptă ca guvernator să încunoştiinţeze de rezultatele negocierilor sale pe d. prim ministru dr. Petru Groza și pe conducătorii politicei financiare și economice ai n versului. HALAIUL S a răspândit svonul că mălaiul distribuit actualmente la eco comute ar fi din porumb amestecat cu sămânţă de mătură şi mei. Faptul e că acest porumb nu e amestecat cu nimic, pentru că nici nu există disponibiltaţi nici de sămânţă de mătură şi nici de mei. Gustul mămăligei e puţin den schit pentru că porumbul vend din Argentina e porumb roşu şi la noi populaţia e obişnuită cu gustul mălaiului provenit din porumb dinte de cai. Acest mălai are aceleaşi proprietăţi nutritive dar mămăliga trebue fiartă mai mult, ne-au lămurit specialiştii.