Argus, iunie 1947 (Anul 37, nr. 10158-10182)

1947-06-01 / nr. 10158

ANUL XXXVII Nr. 10.158 şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele ştiri interne şi externe Lei 3.060.OO0 Lei 2.000.000 Lei 1.400.000 12 luni AutoriSfi, Bând, Societ&p 12 luni Firme 12 luni particulari BIROURILE Str. Sărindar. 15 Tel 3.05.44 Taxa de francare plătită pe numerar cont. aprobare! Dir. G­le P. T. T. Ne. 30.287/98$ H rector: MIHAIL HURTIG tariful in functiune de convențiile postale Internațional* cu știui H HKr '*vm*mrm** ........ PUBLICIST­ATEA se primate I® administrat'» * ll la toate agențiile de pnhl" Proprietar. ..A­RG­US" S. A înscri» aut St. ‘£08 tritt, ilfov Există pentru cei mai mulţi dintre noi o Americă a filmelor, automobilelor şi zgârie-norilor,­­dar mai există pe lângă această trepidantă Americă industrială şi una a întinselor câmpii, a ogoa­relor şi fermelor unde zi de zi o muncă anonimă asigură hra­na a sute de milioane de oameni. Războiul ne-a făcut să cu­noaştem mai de aproape şi să r­­uim mai bine uriaşul efort uzinelor americane, capaci­tatea şi spiritul inventiv al unor pioneri industriali ca Ford, Kay­­ser şi Chrysler, — pacea vnsa şi nevoia de hrană a ţărilor cu ogoarele pârjolite de secetă ne îndeamnă să ceretăm şi uriaşele domenii în care se desfăşoară deopotrivă de raţional şi de te­meinic, munca agricolă america­nă. In situaţia actuală, acesta cercetări sunt îndeosebi de in­teresante şi utile. Din solul american, ocupând­­ o suprafaţă de nouă milioane de km. pătraţi,­­jumătate este cul­tivat. Nu se cultvă numai te­renurile „arabile” ci şi cele care„ indiferent de natura lor aridă sau stâncoasă, pot fi adaptate, pun eforturi tehnice unui­­fel po­trivit de culturii sau creşterii vi­telor. Peste 26 milioane de locuitori trăiesc de pe urma muncilor a­­gricole în cele 5,5 milioane de „ferma” ale Statelor­ Unite. E drept că numărul lor a scăzut, a­­tunci când imperativele războai­­lui au îndreptat pe muncitori spre lucrul uzinelor. Totuşi lip­ia acestor braţe de muncă,nu a determinat în sectorul agricol o scădere a producţiei, ci dimpo­trivă. Prin râvna celor rămaşi la muncile câmpului, producţia solului a crescut.­­Nu e o figură de stil, atunci când se spune că în America se lucrează ziua, şi noaptea. în­deosebi în epoca semănatului, uriaşele maşini luminate se pot vedea lucrând mult după apusul soarelii. Intr’un timp de zece ore, se seamănă peste 20 de hectare. Re­zultatele acestei munci cuprinză­toare nu sunt bine înţeles lăsate în voia soartei. In regiunile de vest, unde pl oile cad mai rar, s’au făcut „districte de irigaţie” pe o întindere de peste 1o mi­lioane hectare, costul irigaţilor fiind plătit în rate de către cei cari se folosesc, de ele. Mulţumită maşinilor şi unel­telor agricole de care fiecare dispune, un singur om poate cul­tiva singur cel puti 50 fie hec­tare de porumb, recoltând intre 5000-7000 de buşeli. „Gospodăria” rurală am­erica­­nă reprezintă o investiţie de 10 până la 30 mii dolari. O pătrime din suprafaţa ara­bilă a Statelor Unite e cultivată cu porumb de diferite varietăţi ale cărui tulpini ating uneori o înălţime de 3-4 metri. Dar porumbul nu oferă numai imense resurse de hrană pen­tru oameni şi animale, ci , mul­­ţumită necontestatelor progrese ştiinţifice — constitue şi o ma­terie primă industrială din cele mai temeinice. E de ajuns să men­ţionăm în această privinţă, pro­ducţia de scrobeală de peste 500 milioane kgr. anual, pe L­igă zahărul, o­­lenol, alcoolul şi ma­teriile explosabile extrase din porumbul american. Are-te vaste posibilităţi de exploatare a po­rumbuli, fac ca terenurile culti­vate cu porumb să fie foarte l­ocate. * De aceea se cultivă în Statele­ Urv­e mai frunt porumb decât în tot restul lumii. Asta nu înseamnă că în Ame­rica, soarta muncitorului de pă­mânt, care robeşte pe întinsele ogoare ale marelui proprietar e din cele mai fericite. Problema acestor muncitori, negri şi albi, e şi dincolo de Ocean o ches­tiune care încă n’a găsit o re­zolvare deplină. Preşedintele Roosevelt care a căutat să aducă îndreptări şi în acest domeniu a spus : „O pro­blemă de atât de mare ex­tindere nu se rezolvă peste noapte, nici printr-o simplă cercetare sau numai de că­tre guvernul federal. E ne­voie de un vast program na­ţional şi de colaborarea tutu­ror, a statelor, a guvernurir, a comunităţilor şi a indivizilor”­Această străduinţă ca progre­sele sociale să poată ţine pasul cu cele tehnice se afirmă tot mai mult în America la fel şi în alte state mari şi mici ale lumei de după război. 1 " AMERICA AGRICOLĂIntensificarea sosirilor de cereale din America Ce vase sunt aşteptate In portul Constanta.­Son­a­ja importurilor de cărbuni din Polonia Expon de produse petrolifere şi clor lichid in Cehoslovacia şi Bu­gara Am anunţat la timp că la Constan­­ta a sosit vasul amer­i n ,.Mancle Victory" care plecase la 12 Mar­oisi Filadella cu o încărcătură ds 9500 tone de porumb. După informațiile xse care le avem fi în sursă oficiala, sosirile ds cereale din America continuă, urmând să so­sească la 1 Iunie vasul ..Culcundes*' cu o încărcătură de 9437 tone porumb care vin şi din Baltimore. Deasemenea pentru ziua de 8 Iunie s-a mai anunţat sosirea vasului ,,Tho­mas Backer“ care a plecat la 14 Main din Baltimore cu destinaţia portul Constanta şi care are o încărcătură de 8600 tone porumb. ACESTE CANTITĂŢI DE PO­RUMBARE CUM ŞI ALTELE CARE In ce privaste importurile de căr­buni din Polonia necesare călor fe­rate, suntem informaţi că urma­­ soseasca, o cantitate da 10.000 tone care a fost programată mai de mult din care au fost încărcate un număr de ISO de vagoane cu o în­cărcătură de cca. 31 000 tone. Din motive tehnice se afirmă că expedierile de cărbuni nu s-au efec­tuat până in momentul de faţă, ast­fel că o parte din transporturi ur­mează să se efectueze mai târziu. Pe de altă parte aflăm că în mo­mentul de faţă se afla, în Cehoslova­­cia cu destinaţia Polionia, 160 cm va­goane (4 garnituri)­ cari urmează să încarce cărbunii programaţi. In cadrul acordului comercial care URMEAZA SA SOSEASCĂ DIN AR­GENTINA IN CURSUL LUNILOR IUNIE SI IULIE, VOR REUSI SA ASIGURE INTR O BUNA MĂSURĂ NEVOILE CONSUMULUI INTERN PANA LA NOUA RECOLTA FARA SA MAI TINEM SEAMA SI DE CE­LELALTE CANTITĂŢI CONTRAC­TATE DIN ORIIENT ŞI CARE SO­SESC LA SCURTE RĂSTIMPURI IN APELE ROMANEŞTI. La acestea se mai adaugă şi canti­tăţile de cereale colectate de ,,Incop“ din reacurile excedentare. După cum se vede problema apro­vizionării cu cereale se aproprie de normalizare, grabe măsurilor care s'au luat in ultimul timp, urmează să de semnat în curând, mai este vorba să importăm alte can­­t­ăţi de cărbuni contra unui export de 10.000 tone produse petroliere. îndată ce convenţia va fi perfecta­tă, se vor lua măsuri ca schimburile de produse să se facă în cel mai scurt timp cu putinţă, dat fiind ne­cesităţile ambelor ,ţări, EXPORT DE PRODUSE PE­TROLIFERE IN CEHOSLO­VACIA­ DIN SURSA AUTORIZATA 'MAI SUNTEM INFORMATI CA A FOST PERFECTAT EXPORTUL UNEI CANTITĂTI DE 600 TONE PRODU­SE PETROLIFERE IN CADRUL A­CORDULUI ECONOMIC CU CEHO­SLOVACIA. ACEST EXPORT URMEaZA sa FIE EEC­TUAT DE SOCIETATEA „ASTRA ROMANA”. PREŢUL DE LIVRARE ESTE DE CCA. 5 MILI­OANE TONA FOB GIURGIU CON­DUCTA. VALOAREA ACESTUI EXPORT ESTE DE CCA 3 MILIARDE JU­MĂTATE. DEASEMENEA SOCIETATEA NI­TROGEN” A CONTRACTAT UN EX­PORT DE 5 MII TONE CLOR LI­CHID IN BULGARIA, PREŢUL DE LIVRARE FIIND DE 57 FRANCI ELVEŢIENI TONA. — EXPORTUL URMEAZA SA SE FACA IN CU­RÂND. In sfârşit s-a mai primit o ofertă parte a unei firme din Bulgaria care doreşte să exporte o importantă cantitate de lână spre a fi prelucrată şi exportată sub formă de stofă. Plata se face în natură. ADUCEM BUJII DIN AMERICA. Tot din sursă autorizată mai sun­­tem informaţi că se tratează impor­­tul unui număr de cca. 5000 bujii pentru automobile din America pre­ţul de cost fiind stabilit la 1.10 dolari bucata. In cadrul schimburilor de mărfuri cu Ungaria, o importantă firmă din Arad a importat cca 5OOO kgr aţă cismărească în compensaţie cu sare. Raportul de schimb este de 1 kgr. aţă cismărrească la 50 kgr. sare. — p. d. — importul de cărbuni pentru G­F. R. Fabricarea deriva­t­or din petrol ia o mare desv­o­tare în Anglia Industriaşei din toată lumea, intere­aţi de problema „produc­ţiei unui om pe oră”, vor avea în curând prilejul să studieze un model pe s­­a­u întinsă a nouei fabrici care se construeşte în Cheshire, Anglia, pentru fa­­bri­c­ea derivatelor din petrol, de către una d­in principalele fir­me petrolifere din Marea Bri­­mie. Producţia nouei fabrici va în­­der­tu­a o bună parte din nevoile Marei Britani, va înlocui în par­te produsele importate actual­mente, şi va acoperi nevoi1® vi­­itoa­r. La actualul in­el al pre­ţurilor, importul a­­stor produse ar impune o cheltuială de circa 4 mil­ioane lire sterline, pe an. Dar datorită inovaţilor din această fabrică şi întrebuinţării celor tra moderne procedee, a­­ceastă operaţie va cere numai un număr mic de braţe de mun­că. Nu va fi nevoie mai mult de 200 muncitori şi funcţionari. Valoarea producţiei pe sala­riat va fi printre cele mai mari din toate industriile de bază bri­tanice. Lucrul a fost început pe un teren de 85 acri, fabrica va fi construită aproape în între­gime din materiale de inevenien­­ţă britanică şi va costa câteva milioane. Conform planurilor se prevede o producţie iniţială de­ circa 24 000 tone pe ani, în lună anului 1948. Macheta a fost pre­zentată la târgul britanic indus­trial, care a avut loc în mod si­multan la Londra şi Birmin­gham, între 5 şi 16 Mai. Producţia fabricei va fi la în­ceput o nouă sursă pentru cum­părătorii din străinătate, intere­saţi de dizolvanţi chimici, apoi va fabrica o serie de chimicale actualmente în stare de dezvol­tare, care se găsesc azi în can­titate necesară pentru studiu. Fabricarea chimicalelor deri­va­te din petrol nu este o industrie nouă, ci una care s-a desvolat foarte mult în ultimii ani. însăşi natura petrolului face posibil s­ă i se extragă un şir aproape ne­sfârşit de materiale, care vor fi un adaus binevenit la acelea produse din cărbune şi mda­a, în afară de faptul că va com­bate în oarecare măsură criza de grăsimi. Aceste chimicale pot fi între­buinţate în multe industrii, prin­tre care: construcţia, hârtia, vopselăria, cauciucul, textilele, coloranţii, agricultura şi mater­­ialele plastice, în afară de fa­bricarea însăşi a chimicalelor. Aceeaşi societate mai proec­­tează alte realizări pe scară în­tinsă, printre cari mărirea rai­­neriei existente de pe canalul Manchester, unde fabrică sul­faţi alkali de sodiu, chimiaţi, derivate, din chimical1, întrebam ţaţe ca săpunuri sintetice şi alte produse de umezim pentru uzul industrial şi casnic. Progra­mul mai prevede mărirea unei fabrici existente pe malurile To­misei, în care se produc insecti­cide, fungicide și alte produce agricole. Venitul naţional al UR.SS. se utilizează pentru rid­carea nivelului material al populaţiei şi lărgirea producţ­ei Printre ceilalţi indici ai planu­lui cincinal post­belic de desvol­­tare a economiei naţionale a U­R. S. S. un loc de seamă îl ocupă indicii venitului naţional: în 1950 volumul n nu va ajunge la cifra impunătoare de 177 miliarde ru­ble. Această cifră exprimă munca constructivă gigantică a poporului sovietic şi ca într-un focar arată avantagiile enorme ale sistemului economic soviet­e şi perspectivele ntrenante dar pefect reale ale viitorului aprop­at al ţării sovie­tice. Indicii ven­tului naţional ne dau caracteristica sintet că a nivelului şi a tempourilor de desvoltare e­­conomică a ţării. In­dependenţă directă de ven­tul naţional se a­flă atât volumul resurselor de consum ca şi cota acumulărilor in economia naţională, în înt­regul ei. Trebue menţionat că metodolo­gia calculării venitului naţional adoptată de economiştii burghezi, nu are la baza ei o temelie ştiinţi­fică, cum este teoria materialistă a reproducerii sociale, Ce se află la baza calculării şi utilizării ve­nitului naţional în URSS. In Uniunea Sovietică tot produ­sul social anual, ad că, toate bu­nurile materiale (mijloace de pro­ducţie şi bunuri de consum) pro­duse în decurs de un an, se sub­divid în două părţi. Una din ele se utilizează pentru compensarea mijloacelor consumate în produc­ţie (materii prime, combustibil, materiale, amortizarea clădirilor şi a utilajului). O altă parte a pro­dusului social, ce rămâne dupâ compensarea cheltueiilor materia­le şi de producţie, se foloseşte ca fond de consum, fond de acumu- 1 iere şi fond de rezerva. de T. HODJAEV lerării ulterioare a ritmului din­oltă­­rii economice. Drept rezultat, pentru toate etapele edificării socialiste este caracteristică creşterea rapidă a veni­tului national-Csieva cifre comparative in 1913 venitul naţional al Ru­siei reprezenta 21 milairde ruble; in urma primului plan cincinal el a ajuns la 45,5 m­iarde ruble, in a doua perioadă cincinală la—96,3 miliarde ruble, in a treia— in 1940 la 128,3 mii­arde. In acest mod, comparativ cu anul 1913 venitul naţ­­ial in preţuri comparabile a crescut de mai bine de 6 ori, in perioada real­uării planuril­or cinci­nale URSS a soluţionat probleme­le extrem de grele ale industriali­­zării ţări, colectiv zării agricultu­rii fără ajutor din afară, fără im­­prumuturi străine. Aceasta a fost pos­bil mulţumită sistemului eco­nomic socialist, planificat. In U. R. S. S. nu sunt capital­şti şi în­­treg venitul naţional aparţine oa­menilor muncii. Cota ven­tului na­­ţional, care înainte vreme se chel­tuia de către capitalişti şi moşieri, se utilizează acum pentru mărirea veniturilor oamenilor munc­i şi lărgirea producţiei. Noul plan cincinal prevede mărirea ulterioară a volumului venitului na­ţional, în 1950 el va reprezenta 177 miliarde ruble, adică va fi cu 38°/o mai mare decât in anul 1940. Această nouă creştere uriaşă a venitului naţ­ional se realizează prin lărgirea con- Cal^ulin Teni IbjiSsjm naţional Calculul practic al venitului naţio­nal produs constă în a determina, mai întâi, valoarea producţiei globale a tuturor ramurilor de producţie mate­rială. Totalul acestor ramuri ne dă vo­lumul produsului anual global- pen­­tru determinarea cuantumu­lui venitu­lui naţional din acest total se scad cheltuei pe materiale, şi astfel se ob­ţine producţia netă, a cărei sumă este egală cu­ întreg venitul naţional. Economiştii burghezi, însă, utilizea­ză o astfel de metodă de calculare a venitului naţional, care totalizează toate veniturile individuale la care se adaugă profiturile nerepartizate ale societăţilor pe acţiuni. Viciozitatea a­­cestei metode constă în acela că, în primul rând, în rândul ramurilor e® creiază venitul naţional se trec şi a­­sememea ramuri ca: administraţia „serviciile“, finanţele şi creditul, a­pare nicidecum nu creiază valori ma­teriale; In al doilea rând, alături de cheltielile de producţie efective se totalizează de asemenea şi impozitele, asigurările procente de plătit® băncii©* etc. ş: prin aceasta se măreşte totalul general şi se denaturează structuri venitului naţional, În al treilea rând, în asemenea calcule nu-şi găseşte so­luţia chestiunea repartizării venitului între clasele populaţiei şi tot­odată, în ac®stc calcule se exagerează cota cla­sei muncitoare prin încadrarea în ve­nitul muncitorilor şi funcţiona­rilor ce primesc salarii mari, iar pe de altă parte se diminuează veniturile lor.­ghezidi **Aa­camuf|area profiturilor-Toate. aed?». d*»atur&nu sunt rezul-’ tatul fccto'Id­ostei, care neagă faptu]|j exploatării capitaliste şi apropierea de­­ către proprietarii mijloacelor de pro­ducţie a muncii altora- De fapt, însă ţn ţările capitaliste de astăzi circa o jumătate din tot venitul anual este în­suşită de capîtalîşti şi moşieri. Dirijarea planificată a economiei Pe baza proprietăţii sociale asupra mij­loacelor de producţie şi lichidarea con­sumului parazitar al burgheziei au permis să se ridice nivelul de consum al oamenilor muncii din URSS ?i în »cri®?! Rmp să se mărească alocaţiije pentru lărgirea producţiei, fapt.­ears la rândul său, creiază premizele acce- Continuare îi» pagina 3­­8 MAINE apare Numărul special al Ziarului „ARGUS”* închinat­­ Relaţiilor economice Româno-Palestiniene. Acest număr cuprinde un bogat material infor­­­mativ şi statistic, despre mijloacele pentru des­­­votarea legăturilor ec­onomice dintre România­­ si Pa­lestina Publiciftarea pentru NUMĂRUL SPECIAL ROMANO PALESTINIAN 1 se primeşte la ghişeu­rile administraţiei ner I str®, str. Sărindar Ro. SS. Telefon 3.05.44 a IP» la A­­WM. ____________ Vineri 30 Mai 1947 _____ In trecut au fost foarte multe firme comerciale în­scrise în Registrul Comerţului pentru activităţi din cele mai disparate şi adesea fără nici un fel de legătură cu pre­gătirea reală a posesorului firmei. Epoca de cr­ză determina­ţă de război a creat o situaţie şi mai gravă, lăsând ca negustoria să se desfăşoare în foarte multe cazuri, dincolo de obiectivele declarate aie firmelor înscrise. 5 .Ministerul de Industrie şi Comerţ, luând în cercetare această situaţie, intenţionează să ia pe c""*1 de lege dispozî­­tivul prin cere firmele comer­ciate să activeze într’adevăr în ramurile pentru care au în ser­s firma şi nu în altele, ne­declarate.­­ Un asemenea control nu e numai lu Interesu! Statului ci şi în acela, al comercianţil­or­­Evitându-se „cumulul” de branşe, se pune capăt nepreg­ă­tirii şî concurenţei nereale dntre negustorii adevărat! »și cei improvizați. BURSA Inchiderea activităţii săptă­mânale l­a burse­ s’a făcut într­o atmosferă de bună dispoziţiunie, aproape toate valorile au bene­­ficiat de sporuri substanţale de cursuri, dîn care unele impor­tante: (Astra Română, Concor­­dia. Gaz Metan. Redevenţa. Te­­lefoane, S.RD­. Marm­orosch Blank). In compartimentul efectelor public activitate vie asupra Scrisurilor Funciare Urbane Bucureşti noul, cari si-au ame­­liorat cota. VACANTA BAFTFJ LUNI 2 IUNIE a. c. FIIND SARBATOARE LEGALA BURSA NU FUNCŢIONEAZĂ. OPERAŢIUNILE VOR FI RE­LUATE MARTI 3 crt. CU ÎN­CEPERE DE LA ACEASTA DATA SE VA APL­ICA ORA­­FIUL DE VARA DE LA 9.30— 11 DIMINEAŢA­STABI­LI­REA PREŢU­DIILOR DEFINITIVE LA UNELE PRODUSE PENTRU EXPORT La ministerul Industriei şi Comerţului a avut loc ori o con­­ferinţă la care au luat pa­rte di­­rectorii de servicii de la Subse­cretariatul de stat al comerţului si preturilor, precum şi repre­zentanţii industri­ali. S’a d­ecutat problema stabi­irii ofturilor definitive la car­tonul asfaltat, cablul de otel, soda caustică, si negru de fum în vederea exportului in U­ R­­S­S, în cadrul acordului eco­nome în vigoare. Aceste preturi urmează să fie stabilite In dolari, conform acordului. SITUAŢIA ALIMEN­TARA El dimineaţă a avut loc la ministerul de industrie şi co î­­met­t o consfătuire la care au luat parte d-nii ministru C. Daicovei, secretar general Ro­man Morovanu, Ion Ivănescu ,directorul general al preţurilor, Marin Popescu directorul ali­­mentarii, etc. S’a discutat o serie de che­­st­iuni în legătură cu s­tuaţia a­­Lîm­entară şi preţul produselor agricole şi alimentare. APROBAREA ACTE­LOR DE Cl­NTRAVEN­TIE Ministerul Stantelor a încu- BOştiinţat organele în subordine că procesele verbale referitoare la acte de contravenţie ce nu depăşesc suma de 25 milioane lei.­mpozit plus amendă, vor fi aprobate potrivi legii din 1 Mai a. c. de administratorii f nan­­ciari­ CA URMARE A ACESTEI INCUNOSTIINTARI S’A MAI DISPUS CA TOATE PROCE­SELE VERBALE INTRÂND in CATEGORIA CELOR DE MAI SUS, SI TRIMISE MINIS­­TER­ULUI DE FINANTE SPRE APROBARE. SA NU FIE RE­ZOLVATE DE MINISTER, CI "ÎNAPOIATE " ADMINISTRA­ȚIILOR SPRE VERIFICARE SI APROBARE.____________ Sn pag. IV-a R­U­B­R­I­C­A JURIDICO ECONOMICA . Sosirea 1b Capitală a guvernatoruui Pâncil N@firsiaie Tratativele financiare din Bivstia şi Franţa Eri dimineaţă au sosit în Capitală d-na şi d. prof. TIBERIUJ MOŞOIU guvernatorul Băncii Naţionale, inso­­ţit de d-nii av- Pompili Arsenescu şi Bebe Bălâcescu directori d­e cabinet. D. guvernator MOŞOIU s‘a înapo­iat dimtr‘0 călătorie oficială făcută la Zuerich, Berna şi Paris cu scopul d­e a duce tra­tative financiare in vederea încheerii unui important împrumut ex­tern. D-sa şi-a desfăşurat cea mai mare parte a acţiunei sale la Paris, unde s‘a bucurat de o primire foarte căldu­roasă, fiind întâmpinat la sosirea pe aerodrom de reprezentanţii ministe­rului de finanţe, ai Băncii Nationale franceze şi ai marei finanţe, iar în tim­pul şederii sale la Paris, fiind onorat cu un banchet dat în onoarea sa de d. M­ Schumann ministrul francez al fi­nanţelor şi are două­ dineuri oferite de d- Manique Guvernatorul Băncii Fran­ţei. După informaţiile pe cari le deţinem d. prof Tiberiu Moşoiu, în numeroa­sele discuţii şi demersuri oficiale pe cari le-a purtat în capitala Franţei, cu oficialităţile financiare şi cu reprezen­tanţii principalelor, concernuri banca­­re, ar fi ajuns la admiterea în preci­pit, a unui foarte însemnat împrumut extern, a cărui încheere ar depinde nu­mai de garanţiile de rambursare pe cari le poate oferi statul român. Menţ­inăm că din concern­urile ban­care cu cari s-au dus tratative de gu­vernul român prin d- guvernator Mo­­scuur, fac parte şi mari instituţii de credit americane. In t'mmil şederii sale la Paris d. gtj- i vtrn-tnr MOSCIU a fost vizitat de re­prezsntanţ­a ai unor importante in­stituţii de credit britanice, cu cari a purtat c­isciţiuni neoficiale. In Elveţia d. prof. Moşc­u a văzut deasemeni pe ministerul de finanţe, gu­vernatorul Bănicii Federale şi numer­­oase personalităţi financiare, întâm­pinând şi acolo multa solicitudine­ Pentru astăzi se aşteaptă ca­­ gu­vernator să încunoştiinţeze de rezulta­tele negocierilor sale pe d. prim minis­tru dr. Petru Groza și pe conducăt­orii politicei financiare și economice ai n versului. HALAIUL S a răspândit svonul că măla­iul distribuit actualmente la eco comute ar fi din porumb ames­tecat cu sămânţă de mătură şi mei. Faptul e că acest porumb nu e amestecat cu nimic, pentru că nici nu există disponibiltaţi nici de sămânţă de mătură şi nici de m­ei. Gustul mămăligei e puţin den schit pentru că porumbul vend din Argentina e porumb roşu şi la noi populaţia e obişnuită cu gustul mălaiului provenit din po­rumb dinte de cai. Acest mălai are aceleaşi pro­prietăţi nutritive dar mămăliga trebue fiartă mai mult,­­ ne-au lămurit specialiştii.

Next