Argus, decembrie 1947 (Anul 37, nr. 10311-10330)
1947-12-01 / nr. 10311
ANUL XXXVII Nr. 10.31î •MMVhMWMNWiMiH Citiți și răspândiți TIMPUL cu altnel» țtiii Internft ți externe ABONAMENTCl Le» 3000.— 12 luni pentru Firme Lei 5000— 12 luni pentru Autorități, Instituții și Societe?*. In străinătate tariful In huctiune de convențiile poftele International* ORGAN ffiNIC AL COMERTBLBi, Taxa de franc,are plătită pi muscnut conf. aprohirel Bir. Q îe P. T. t. R®, M.287/9S9 BIROURILE« 4 PAGINI S if!*vr ,rvt ■ ■ &UV* ,1. -V» ©DESTRIE! Sl FINANTE Itr. Sărindar, 15 M 105.44 ’ t Ot. Cec 1252 Director: MIHAIL HURTIG y luni 1 Decembrie 1947 ' I« * ‘ *xv^ feA;K?.*XsXî ›îXix^vvr®®®›? PUBLICITATEA se primeşte fai admhîjbstrat'a etarslui «î !a toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „'ARGUS“ S. 'Ii, Insert» TOb Nr. *08 Triburo» FOLOSIȚII CU SUCCES I iitta Publicitatea iaruiiji „TIMPUL“ 1 4$*$* îi' ■ © ► n r. 0* fi 0X310ÎQ ®®®®®:?xric«y»®®®!›, Bătălia exportului Ne apropiem de sfârşitul anului, început sub semnul tragic al urmărilor catastrofalei secete din 1946 care se va încheia cu perspective luminoase pentru viitorul nostru economic apropiat. Nu întră în intenţiunea noastră să sintetizăm astăzi evenimentele şi evoluţia economică din anul 1947 Hai să ne fie îngăduit a ne fixa Produse agricole.Animale şi produse animale Lemn şi produse forestiere Petrol şî derivate Produse industriale şi derivate Manoperă Diverse Ne putem da seamă, în primul rând de toţi acei pentm care întocmirea unei statistici, în sperial a unei statistici de planificare metodică ca cea de mai sus, de onoua muncă de cercetare şide coordonare de precizie, — în ce condiţiuni critice au trebuit să pornească făuritorii acestui plan la conceperea sa când avem în vedere momentul de activci al înjghebării sale. Meritul acestor technicieni este deci cu atât mai mare iar randamentul muncii lor trebue cu atât mai toult apreciat cu cât împlinirea programului general a justificat până în prezent prevederile inițiale. Desigur că serviciile de resort ale ministerului Industriei şî comerţului lucrează actualmente la planul de export pentru anul 1948 sau, cel puţin, pentru primul semestru al anului viitor. Premizîm obiective pentru ,,buscetarea” comerţului nostru exterior în viitoarele Şase luni sunt fără nici o ’discuţiune, infinit mai favorabîle ca în trecut şi trebuise în consecinţă, valorificate, până la ultima l’mîtă-Dacă, în această ordine de idei, negocierea plasării în străinătate a excedentelor produselor noas-0 clipă asupra unuia din cele mai esenţiale aspecte ale economiei naţ’onale, ne referim la complexul exportului. Planul de export al țării pe timpul dela 1 Iune la 31 Decembrie 1947 a fost stabilit la o valoare totală de 35 944.236 dolari repartizat în următoarele grupe principale : 4.485-000 dolari 3.385.000 dolari ti.205.62l dolari 7.757.101 dolari 7.165.114 dolari 3.001400 dolari 950.000 dolari tre exportabile tradiţionale şi de massă. — fie ele din provenienţă agricolă ca de pildă porumbul, seminţele oleaginioase, turtele şi sroturile oleaginoase, fie ele industrializate sau pur industriale ca lemnul sau derivatele petrolifere, — este sau va fi în primul rând de competinţa organelor oficiale ale statului în tratativele economice cu diferitele ţări straine. În schimb iniţiativei private îi este rezervat, prin însăşi natura lucrurilor, un câmp de activitate deosebit de vast şi interesant. Ne referim la acea gamă bogată de diverse produse secundare sau chiar numai subproduse animale, vegetale şi minerale, adevărate „cenuşărese” ale economiei noastre de export, care formează un patrimoniu nefolosit până în prezent, — cel puţin în raport cu posibilităţile de fapt, — dar care va trebui să constitue un aport masiv la îmbunătăţirea balanţei noastre comerciale un viitor. Pentru a nu cita decât amintite capitole ale planului mai sus citat de export din categoria produselor animale, vom constata că cinci subdiviziuni secundare. —■ MENTOR Continuar: în patgina 2 a REFORMA JUSTIŢIEI Expozeul Socut ai faţa Comisiei de d. ministru Lucreţiu Pătraşcanu In faţa Camerei Deputaţilor d. Iucreţiu Pătraşcanu, ministrul Justiţiei, a făcut Vineri un amplu expozeu asupra Reformei Justiţiei, reformă a cărei iniţiativă şi realizare aparţie« Partidului Comunist Român şi care constitue unul din elementele esenţiale în c°nsOlidarea şi desvoltarea democraţiei noastre populare După ce d-sa a făcut o documentată incursiune în trecut, a arătat că aparatul justiţiei moşterit după 23 August 1944 şi 8 Martie 1845 a fost creiat în spirit de clasă, să slujească interesul de clasă al claselor posedante. Tn exemplu frapant a fost acela în legătură cu reforma agrară In plină reformă, s’au găsit judecător, neînţelegători al timpului, orbi, mânaţi insă de interese de clasă, care să aducă in faţa tribunalelor ţăranii, pe care guvernul, urmând voinţa maselor, îi împroprietărea S'au găsit judecători. Care să se pună deacurmezişul reformei agrare Sate întregi au început să fie purtate la judecăţi sperându-se astfel că mari, proprietari îşi vor recupera pământul. Nu era întâmplătoare atitudinea această a vechiului aparat justiţiei România a trecut prin ceasuri grele Guvernul nostru a venit la putere în momentul în care eram în plin război. Am avut greutăţi legate de urmările războiului nebunesc, pe care l-am purtat; am avut greutăţile legate de seceta care ne-a bântuit. Guvernul , sprijinit de.* elementele conştiente, sprijinit de masse, a pornit opera de reconstrucţie. Guvernul s’a lovit însă, de un sabotaj organizat. Care a fos’ atitudinea celor mai mulţi dintre judecători cere a fost atitudinea celei mai mari părţi din vechiul aparat judecătoresc? Au căutat să absolve pe sabotorii cari, prin activitatea lor, prin faptele lor, se puneau deacurmezişul refacerii ţării In lupta aceasta pentru reconstrucţia ţării şi în lupta împotriva sabotajului, mare parte, foarte mare parte din judecători, au stat de partea sabotorilor. Am luptat şi continuăm să luptăm pentru o viaţă ma’ bună şi să asigurăm un* senior mar’ un nivel d® trai mai midî let. Am pornit o luptă împotriva speculei. Ne am isb, de greutăţi, de mari greulăţi, în aparatul justiţie’. Cu toate îndemnurile venite din partea Ministerului, cu toate măsurile , spre luare, cu Contiinuars îi pagina 2 . mm Depunerile de economii AWiaMe sunt scutit© de toot© impozitele CELELALTE AVaMAGI! ACORDATE DEPUNĂTORILOR LA BĂNCILE GARANTATE Dj B V CA NAŢIONALĂ. - NUMELE BĂNCILOR §1 INSTITUŢI I OR DE CRt DiT GARANTATE DE B. N. R ~ SECRETUL DEPUNERILOR Şl MARLA REN I ABILIIA IE A CAPITALULUI. — CE SE URMĂREŞTe PRIN ÎNCURAJAREA ECONOMIILOR Consiliu fie miniştri la Propunerile ministerului finanţelor şi ale Bâncii Naţionale a aprobat măsurile de garantare şi organizare a reţelei de depuneri spre fructificare, Jurnalul Consiliului urmează a fi publicat zilele acestea în Monitorul Oficial. Printre dispoziţiile cele mai importante ale acestui Jurnal men tîonăm stabilirea următoarelor 31 institute de credit unre se pot face fie prin centrale şi sucwsa1© fie prini oficinelor din ţară, depunerii de economii, garantate de Banca Naţională, Cassa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale; Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni; Societatea Naţională da Credit Industrial; Banca de Crédit Român; Banca Comercială Romană; Societatea Bancară Română; Banca Sovieto-Română; Banca Românească; Banca Ardeleană; Banca Chrissoveloni; Banca de Scont a României; Institutul de Credit Românesc; Creditul Natîonal Agricol; Cred’tul Funciar Rural; Banca Comercială Italiană şi Română; Bank of Roumania, Ted. ; Banca de Credit din Fraga; Banca de Credit a Meseriaşilor; Banca Economică; Banca Tim’scaret, Timişoara; Băncile Bănăţene Unde, Timişoara; Banca Albina, Sibiu; Branca Centrală de Economii, Sibiu; Banca Centrală pentru Industrie şi Comerţ, Cluj; Banca Transilvaniei, Cluj; Cassa de Păstrare şi Bancă de Credit, Cluj; Banca pentru Agricultură ,şî Comerţ, Dej; Banca Română; Banca Victoria, Arad; Banca de Comerţ, Braşov; Banca Sucevei, Falticeni. Di pa ceva amare Jurnalul Consiliului tac mnoştri ! Monitorul Oficial, Banca Naţională va alcătui împreună cu directorii institutelor de credit garantate, o convenţiune pentru stabilirea măsurilor tehnice necesarii asigurării unei desăvârşite garantări a depunerilor şi accelerarea la maximum a îndeplinirii la timp a tuturor formelor de depuneri şi restituiri. In ac®st moment la Banca Naţională lucrează o comisiune permanentă a economiilor, prezidată de un director al institutului de emisiune, care ar stopul de » lehibor» organizare^ detaHm a depunerilor de economii sPr© fructificare. DEPUNERILE DE ECONOMii SUNT SCUTITE DE TOATE IMPOZITELE INCLUSIV IMPOZITUL SUCCESORAL Oi mai însemnat avantaj acordat depunătorilor de economii este că atât operaţiunile de Depunerile de economii vor f absolut secrete, iar dobânda pentru depunerile la vedere va fi de 5 la suită anual şi pentru cele ne termene mai mari de 6 lun* de 6 la sută anual. rentabilitatea capitalului plasat în depuner î tinte aproape cât MAXIMUM DE RENTABILISEE îşgală îngăduit, industriaşilor (7 la sută anual), cu deosebirea că veniturile tain economi se obţin fără greutăţile şi riscurile pe cari le au întreprinzătorii industriali iar aceste venituri spre deosebire de venituri la industriale NU SUPORTA NICIUN IMPOZIT. CE SE URMĂREŞTE PRIN ÎNCURAJAREA ECONOMIILOR depuneri şi restituiri, cât şî dobânzile sunt scutite de oricie impozit PREZENT SAU VIITOR. Nu se aplică moştenitorilor depunătorului nici impozitul succesoral. In această privinţă, depunerile de economii reprezintă singurul plasament al averii, care se transmite total moștenitorilor, lucru foarte important astăzi când prin reforma care se va aduce dreptului și impunerii succesorale majoritatea averilor t din succesiuni vor fi atribuite statului. Prin încurajarea depunerilor de economii, oficialitate» noastr’ă 'financiară urmărește consolidarea stabilizării monetare. Intr’adevăr, odată cu primele măsuri de după reforma monetară guvernul a venit cu legea penitru încurajare« depunerilor de «conomii »» cu o Decizie a IComîsiei ministerial« neutru redresarea economică şi stabilizarea monetară prin care s’a al că tîrebrit Consiliul Naţional al economiilor compus din personalităţi dintre cele mai de răspundere aie ţării» cari să vegheze asupra reuşitei ptrege, acţiuni a guvernului. Renaşterea spiritului de economie ale c®tăţeniior este astăzi un deziderat perfect legitim, întrucât după cum a obser’vat d. gu" vwnator al Băncii Nationale AUREL VIJOLI în discursul rostit la instalarea sa in această demnitate, cele două premise necesare incurajării depunerilor, SANATATEA MONETARA SI GARANTIA |DI!t \L?IESTITUIREA DEPUNERILOR EXISTA. Tot d d. guvernator Vîjoli a mai explicat şi deep statul pune atâta interes în încurajarea economiilor spre fructificare şi anume pentru că economiie vor constitui capitaluri noul destinate să finanţeze producţia şi reconstrucţia ţării. Fără îndoială că disponibilităţile de numerar ale cetăţenilor sunt mai bine plasate în finanţarea, cu multă rentabljiate pantru depunători, a producţiei, deât pentru păstrarea nefructifîcată aCapitalurilor sau eventual a încercărilor de manevre specifia SECRETUL DEPUNERILOR §1 MAREA RENTABILITATE A CAPITALULUI G. Măleanu AGRAVAREA SITUATEI DIN FRANJA PARIS 29 (Rsdor) — Şedinţa de azi a Adunării Naţionale franceze s-a deschis într-o atmosferă confuză, cu ocazia depunerii de către Oli Schuman, preşedintele cnosilului de miniştri, a unor Proecte de iegi ,,pentru apărarea libertâtii muncii“. Aceste legi urmăresc resfrâigerea dreptu’ui de grevă a salariaţilor. El® s'au izb’t de opoziţia categorică a de luxtni’lor comunişti, care au înfriruit in repetate rânduri Pe d. Schuman, Pro®ctele d® legi au fost trimise comisiuni 101 Adunării spre ’’xaminare. ★ Observatori! neutri remarcă simpatia crescândă t's care se bucură greviști? în rândurile popit țp|!et sî cred că firemt«! Spitau# va fi bf»tă în rriracserfi in ehe« st*urtea salai nicr, deoarece partidele cîs centru, impresionate de solîriaritatea grvîstîlor și de simpatia acordată acsslora de opinia publică, nu vor fi dispuse să sprijine pe Schuman în luarea măsurilor ceruia de extrema dreaptă. Continuare în pagina 3 a PIATA In pag. II-g f IMPUNEREA IN CAZUL INACTIVITĂŢII FIRMEI — REPREZENTAREA STATULUI IN INSTANŢA. — OMISIUNI ESENŢIALE. — CEREREA DE SCĂDERE DIN VENIT. — CASAREA DECIZIILOR. DESCINDERILE FISCALE O firmă a făcut recurs contra hotărâriî in&tăr . de fond arătând că fiind într’potai& inactivitate nu putea fi impusă pe exerciţiul respect^ pe baza cifreide afaceri din anul Precedent, (ş) cel mult la un venit minimal la capitalul său Curtea de Apel Bucureşti secţia IlI-a a admis recursul pe temeiul art. 34 din legea contribuţiilor directe, casând decizia comisiei de Apel. REPREZENTAREA STATULUI IN INSTANTA O firma a făcut recurs în contra hotărârii Comisiei de apel susţinând că în cauză nu trebuia citat Ministerul de finanţe cu Comisariatul general al preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale şi că numai cu violarea legii s'a dat cuvântul Ministerului de Finanţe când a cerut respingerea contestaţiei în joc să fie citat în cauză Ministerul Economîei... Cmisar’iatul General al preţurilor, curtea de apel bune, secţ’a ii-a a admis recursul pe tut’nvatUrul considerent: Având bi vedere că în principiu Statul Român este unul si insflvzibi! şi deci conform acestui principiu precum şi cu prîcnip’le din legea avocaţilor publici orîre avocat public de la oricare autor tate de stat, poate reprezenta interesele statului nnficit'a oricărei înstănţie chiar dacă aceasut°riLite nu a fost citată în cauză că de d® a’tă parte nu Se poate plânge de un viţn de procecedură decât persoana care Pr n acest viţiu î s’a adus un prejudiciu ori în speţă prin carea în faţa instanţei de «a testări* * minister.-ijii de finanţe în loc de Comisar ri a tul genera* al preturilor din M* ntfilru* (Economiei' Nationale nu i s'a adus contestatorului recurent de azi nici un pejudiciu pentru a se putea să se plâncă de acest fapt aşa că faţă de ceri mai sus espuse motivul de ecurs invocat este nefondat şi se respinge ca atare. O MISIUNE ESENTIALA Curtea de Apel Bucureşti Secţia 11-a a hotărât că nediscutarea unui capăt de cerere formulat în petiţia de apel şi care vizează scăderea unei sume din venitul impozabil, Constitue o onisiune esenţială. Omisiunea esenţială nu existânsă în cazul când căpătul de cerere Un comtripabil a atacat C,a re formult Prin petiţia de apel nu a fost susținut și oral In Instanță.. CEREREA DE SCĂDERE DIN VISNIT Cu privire la apelarea art ZcH din codul de procedură civila, Curtea a stabilit că cererea de scădere din venit a unei sume oarecare nu constitue un capat de cerere independent și o apărare de fond și în consecință omisiunea de a discuta o atare cerere nu deschî-. de călea revizuirii, ci ca'câ -'ecursu!aî- ‘ .ri CASAREA DECIEIILOIR In ce priveşte interpresarea art. 82 din legea înaltei Curţi deCasație curtea a stab.'it următoarrie: Casarea une' decizii a Comisie! da apel pentru _ omis'une esentialăr constâd în nediscutar’ea cârerei de a se scădea un post de chiifueli are efect asupra întregei decizii care conține o atare omisiune, astfel că înifjtanța di trimitene 8 datoare să jiudeCe întregul ape* 5* deci si ace** cereri d’n apel pe care s'au grefat motive de CasaritaTc nu au fost nici admise şi ni«; respinse de la*stanţa de recurs. : :DESCINDERILE FISCALE curs hotărâre:1 Comisiei de aPeS, susţinând că deşi a solicitat o descindere sau Cercetare locală la Sediul comercial şi la termenul 0« eC*mParaţi-3 fiolosit de fişe în Vioarea stabilirii unui. Venit impoisbît real, totuși Comisiunea de ahei t respins această cerere men^pând in Punerea primei comisiuni de im. punere. Curtea Apel Bue. S. ITT-gi fi admis recursul pe următorii tr». sidorentr " Considerând că art. 35 din codul de procedură fiscală, prevede că în fața Comisiunei de apel este *dmisiton orice mjloc de probă, cu excepția probei cu martori şi jurământud“, iar art- 38 din aceiaşi lege prevede , , Comisia de apel, va putea fie în complect, fie prin* tr‘un membru al s&u să efect««*# descinderi locale In ved«rea «n* sia,tăriilor de fapt necesare stibi* prii venitului sau valorii imposibile, recursul e admisibil'*. By Săptămâna financiară Unitate economică şi financiară. O nouă concepţie a economiilor. Prietenia româno-iugoslavă. Pace imperialistă sau pace democratică ? Readucerea bunurilor sociale in circuitul economic. Bursa Ceeace fără îndoială trebue să relevăm, e ca la Banca Nat’ional’ă nu s‘a sch’înbat de astădată numaîi guvernai,cru], deşi nu peroana d-lui Vijoli a fost promovat la locul necesar Omul care trebuie să-l oCuP. Prezenţa d-lui Aurel Vijoli în fruntea Institutului nostru de emisrun© ,e semnificativă . Pentru, suflul nou al democratizării economice, care după cum a constatat d. ministru de finanţe Vasile Luca , a realizat ..unificarea de linie politicâ, economică şi financiară, înfăptuită la Ministerul Finan-1'ţeilor şi la Ministerul Industriei Şi Comerţului şi completată prin instalarea nouei conduceri in fratea Băncii Naţionale‘‘. Această unificare şi-a găsit expresia în politica de credite inaugurată prin naţionalizareaBăncii Naţionale şi ratificată Prin reforma monetară, politică făcută să pepede întreg balastul intereselor de clan şi să se integreze pe deplin în comandamentul susţinerii produrţiei. In această direcţie trebuie si va reaPalieatâ toatâ energia » Acordul perfect, realizat astfel între finanţele şi economia ţării este temeiul unei politici financiare bine definite, prin care resursele Băncii Naţionale nu Vor fugi Service, în trecut la acoperirea deficitelor bugetare, ci la păstrarea acelui «chilibru categoric al bugetului, fără de care reconstrucţia economiei naţionale nu es*'0 cu putinţă , guvernator Vijoli a trasat limpere obiectivele viitoarei politici de credite: în susţinerea Producţiei, nici un *eu Peste strictul necesar, în cirsculaţia mărfurilor, atâta cât trebui* pentru a nu provoca goluri în s-M'rgerea produselor către consumatori. D- Vijoh s'a arătat astfel gexponentul unei poitici de deflaţiei Poate ca noi nu avem ceeace s’ar putea numi o „tradiţie” a *economiilor, aşa cum există in Franţa sau in alte ţari, unde omul gospodar a învăţat sa adune bani albi, nu mintai neutru zile negre, dar şi pentru a sa date un moment da energiei de datei de 9 mm lift de ..drămuire a fiecărui b an scos din Banca Naţională“. Această orientare se va reflecta dealtfel în situaţiile săptămânale pe care Banca, Naţionala a luat iniţiativa fericită să le pună la îmte ■ mâna opiniei publice. Un program, ale cărui bune rezultate au început dealtfel să fie resimţite în practică prin felul cum ministerul de finanţe a înţeles să facă faţă nevoilor financiare curente fără ajutorul Institutului de emisiune şi care nu va întârzia desigur să dea Valutei româneşti, înăuntru şi în afară, locul şi Puterea de care este îndrituită să dispună, ţinând seama de rezer,vele efective ce-i stau la bază în chip binetacator şî asupra obşte! căruia îi. aparţine şi din mijlocul că-" mia s’a ridicat spre o mal înaîţlăi treaptă socială. Dar daca în trecut a fost încurajată, destul de slab dealtfel. * tradiţie efemeră $î adeseaorî superfîcî*# a fcatraM pus în doraş, aci ferat în pmanm 4-a de RDUS O NOUA CONCEPŢIE A ECONOMIILOR Reaiiiiiile industrie, din regiunea floscovei MOSCOVA 29 (Rador). - TASS c«niwn*câ . Ziarele purcdică metaoîul trimis de lucrătorii, maeştrii juginsrii, technicienii şi funcţionarii oraşului şi re-fiîne’ Moscova adresat lui Iosif Stalin, pr’eşedinte'e (.onsil-u-ui de miniştri al Unhunei Soviete*or, prin căi'e* anunţă că indiS tria dîn oraşu* Moscova a înfăptuît Pâ**ă 'a 29 N oembrie planu* desemnat de stat pentru anu* 1947 Mr până 'a data de 24 Noembrie industria dîn regiunea Moscova a realizat *n întregime planu* politicu anu* în curs, producția globală a industriei din regiunea Moscova a depăşit cu 29 la sută pe cea din aceiaşi perioadă a anui’ui trecut, in lună IHtombrie. Industria din Moscova a depăşit media lunară de producţie dîn 1940 şi a atins nivelul de dinainte de război Pentru cele mai importante ramuri de producţie randamentil Irinel Octombrie se prezintă după cum se arată mai jos, în comparaţie cu media lunară a potenţialului din 1940, industria Carboniferă 2B9 *a sută, energia ter frică tt? la sufl, benzină 190 *a sută ciment 134 *a sutsaramă 120 la Sută. *lcomotive 182 la sută, automotii e 112 *a sut. tejflPe 117 Ia sută, însta'ât’unî pentru prelucrarea BiAta*elor 158 fe sută lnstrumente de măsurat 132 *a srată, afla,je dure 250 *a sută. In cui'su* Cefor zece luni din anul 1947, întreprinderile industrie din Moscova au mărit în comparaţie cu perioadă corespunzătoare a amu*uî, trecut, fabricarea textilelor cu 29 la sută stofe de lână 31 la sutăji*năVăsuri 43 *ă sută, industria d'n M°scova a înregistrat mari progrese în fabricarea marinor modeme, si a mașinilor une-He de prima calitate precum și a ce’oriate utîâje necesare IndMStrîîlor, Mesaglul arată apoi că î n compariaţie cu anul trecut» productivitatea inuncă în Industria din Moscova s’a mărit în Octombrie cu 39 la sută dep^inid nîvriui dinainte de război cu 32**0 în km ce preţurile poducţiei a« Scăzut anul acesta cu 5.3 *» sută în comparare cu anul 1945 Rolul decisiv în vederea rea*izări! — mai î naite de termenul fixat — a, programului ce'uî de al doilea an de după război dîn pianm dncîna* se datore- Sfe desimir spiritulu’ de stimulare xiroativ 90 Ia sută din toţi lucrătorii întreprinderilor din Moscova şi-au *uat angajamentul de a depăş’ prevederi'e p'anu'uî într’o proporţie substanţială. Peste 14.090 stakhanovişti au nifaptelit în anul acesta, fiecare câte două programe anuale, îar aproape 7000 stakhanovîşti au realizat ch’ar şi trei programe de licru. Răspunzând apc'u'ni cetăţenilor din Leningrad, sute de întreprinderi d'n Moscova și-au toat angajamentul sa realizeze noul Pan cîncîna* în decurs de va'mani îar 'u ră'orii de1» numeroase fabrici ș* uzine șiau *«ât angajamen^u* să înfăptuiască atest n*an în trei ani sau trei ani sj jmnă*aî.c. Mesawîul surc'iniază că desvoltarea industrial este para'e'ă cu îmbunătăţirea standardului de viață a' masselor roiincîfpare In cursu*' anul»! 1947, sa'ar l'e lucrătorilor din indu* tria Moscovei s‘a mărit eu 22,7 Ia sută tap fanvicarea arîrdiplor de, primă necesitate a fes mils’der a pil mărită. in cursul ni'imelor zece luni sie anului 1947, Industria locală și cooperatistă din orașiul Si regiunea Mesceva. A mărit considerabil fabricarea imărfuri*eir de primă necesitate cu 34.2 % sută făat de ane* 1940. finciar lunaariol pe anul 1948 va fi excedentar BUDAPESTA 29 (Rador). TASS transmite: In şedinţa sa de ieri, consiliul superior economic a adoptat profetul de buget Pentru 1947—1948. Conform acestui proect, bugetul ungar pe 1948 nu numai că nu va fi deficitar, dar prevede chiar nnexcedent. Cu acest prilej ziarul „Szabad NeP“ arată că timp de 70 de ani Ungaria nu a avut decât de trei ori bugete fără deficit. Democratia ungară a putut să realizeze acest fapt la numai de 91 ani după lichidiarea unei inflatii ,4®ră precedent.