Argus, decembrie 1947 (Anul 37, nr. 10311-10330)

1947-12-01 / nr. 10311

ANUL XXXVII Nr. 10.31î •MMVhMWMN­WiMiH Citi­ți și răspândiți TIMPUL cu altnel» țtiii Internft ți externe ABONAMENTCl Le» 3000.— 12 luni pentru Firme Lei 5000— 12 luni pentru Autorități, Instituții și Societe?*. In străinătate tariful In huctiune de convențiile poftele International* ORGAN ffiNIC AL COMERTBLBi, Taxa de franc,are plătită pi muscnut conf. aprohirel Bir. Q­ îe P. T. t. R®, M.287/9S9 BIROURILE« 4 PAGINI S if!*vr ,rvt ■ ■ &UV* ,1. -V» ©DESTRIE! Sl FINANTE Itr. Sărindar, 15 M 105.44 ’ t Ot. Cec 1252 Director: MIHAIL HURTIG y luni 1 Decembrie 1947 ' I« * ‘ *xv^ feA;K?­.*XsXî ›îXix^vvr®®®›? PUBLICITATEA se primeşte fai admhîjbstrat'a etarslui «î !a toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „'ARGUS“ S. 'Ii, Insert» TOb Nr. *08 Trib­uro» FOLOSIȚI­­­I CU SUCCES I iitta Publicitate­­­a iaruiiji „TIMPUL“ 1 4$*$* îi' ■ © ► n r. 0* fi 0X310ÎQ ®®®®®:?xric«y»®®®!›, Bătălia exportului Ne apropiem de sfârşitul anu­lui, început sub semnul tragic al urmărilor catastrofalei secete din 1946 care se va încheia cu perspective luminoase pentru vii­torul nostru economic apropiat. Nu întră în intenţiunea noastră să sintetizăm astăzi evenimentele şi evoluţia economică din anul 1947 Hai să ne fie îngăduit a ne fixa Produse agricole­­.Animale şi produse animale Lemn şi produse forestiere Petrol şî derivate Produse industriale şi derivate Manoperă Diverse Ne putem da seamă,­­ în pri­mul rând de toţi acei pentm care întocmirea unei statistici, în spe­rial a unei statistici de planificare metodică ca cea de mai sus, de onou­a muncă de cercetare şi­­de coordonare de precizie, — în ce condiţiuni critice au trebuit să pornească făuritorii a­­cestui plan la conceperea sa când avem în vedere momentul de a­­­ctivci al înjghebării sale. Meritul acestor technicieni este deci cu atât mai mare iar randamentul muncii lor trebue cu atât mai toult apr­eciat cu cât împlinirea programului general a justificat până în prezent prevederile ini­țiale. Desigur că serviciile de resort ale ministerului Industr­iei şî co­merţului lucrează actualmente la planul de export pentru anul 1948 sau, cel puţin, pentru primul se­mestru al anului viitor. Premi­zî­m obiective pentru ,,buscetarea” comerţului nostru exterior în vii­toarele Şase luni sunt fără nici o ’discuţiune, infinit mai favorabîle ca în trecut şi trebuise în conse­cinţă, valorificate, până la ultima l’mîtă-Dacă, în această ordine de idei, negocierea plasării în străinătate a excedentelor produselor noas-0 clipă asupra unuia din cele mai esenţiale aspecte ale economiei naţ’onale, ne referim la comple­xul exportului. Planul de export al țării pe timpul dela 1 Iune la 31 Decem­­brie 1947 a fost stabilit la o va­loare totală de 35­ 944.236 dolari repartizat în următoarele grupe principale : 4.485-000 dolari 3.385.000 dolari ti.205.62l dolari 7.757.101 dolari 7.165.114 dolari 3.001400 dolari 950.000 dolari tre exportabile tradiţionale şi de massă. — fie ele din provenienţă agricolă ca de pildă porumbul, seminţele oleaginioase, turtele şi sroturile oleaginoase, fie ele in­dustrializate sau pur industriale ca lemnul sau derivatele petroli­fere, — este sau va fi în primul rând de competinţa organelor ofi­ciale ale statului în tratativele e­­conomice cu diferitele ţări strai­­ne. În schimb iniţiativei private îi este rezervat, prin însăşi natu­ra lucrurilor, un câmp de activi­­tate deosebit de vast şi intere­sant. Ne referim la acea gamă bogată de diverse produse secun­dare sau chiar numai subproduse animale, vegetale şi minerale, a­­devărate „cenuşărese” ale econo­­m­iei noastre de export, care for­mează un patrimoniu nefolosit până în prezent, — cel puţin în raport cu posibilităţile de fapt, — dar care va trebui să constitue un aport masiv la îmbunătăţirea balanţei noastre comerciale un viitor. Pentru a nu cita decât amintite capitole ale planului mai sus ci­­tat de export din categoria pro­duselor anim­ale, vom constata că cinci subdiviziuni secundare. —■ MENTOR Continuar­: în patgina 2 a REFORMA JUSTIŢIEI Expozeul Socut a­­i faţa Comisiei de d. ministru Lucreţiu Pătraşcanu In faţa Camerei Deputaţilor d.­­ I­u­creţiu Pătraşcanu, ministrul Justiţiei, a făcut Vineri un amplu expozeu asupra Reformei Justiţiei, reformă a cărei ini­­ţiativă şi realizare aparţie« Partidului Comunist Român şi care constitue unul din elementele esenţiale în c°nsOlidarea şi desvoltarea democraţiei noastre populare După ce d-sa a făcut o documentată incursiune în trecut, a arătat că aparatul justiţiei moşterit după 23 August 1944 şi 8 Martie 1845 a fost creiat în spirit de clasă, să slujească interesul de clasă al claselor posedante. T­n exemplu frapant a fost acela în le­gătură cu reforma agrară In plină reformă, s’au găsit judecător, neînţelegători al timpului, orbi, mânaţi insă de interese de clasă, care să aducă in faţa tribunalelor ţăranii, pe care gu­vernul, urmând voinţa maselor, îi îm­proprietărea S'au găsit judecători. Care să se pună deacurmezişul reformei a­grare Sate întregi au început să fie purtate la judecăţi sperându-se astfel că mari, proprieta­ri îşi vor recupera pământul. Nu era întâmplătoare atitudinea această a vechiului aparat justiţiei România a trecut prin ceasuri grele Guvernul nostru a venit la putere în momentul în care eram în plin război. Am avut greutăţi legate de urmările răz­boiului nebunesc, pe care l-am purtat; am avut greutăţile legate de seceta care ne-a bântuit. Guvernul , sprijinit de.* ele­­mentele conştiente, sprijinit de masse, a pornit opera de reconstrucţie. Guver­nul s’a lovit însă, de un sabotaj orga­nizat. Care a fos’ atitudinea celor mai mulţi dintre judecători cere a fost atitudinea celei mai mari părţi din vechiul aparat judecătoresc? Au căutat să absolve pe sabotorii cari, prin activitatea lor, prin f­aptele lor, se puneau deacurmezişul re­­facerii ţării In lupta aceasta pentru re­construcţia ţării şi în lupta împotriva sabotajului, mare parte, foarte mare parte din judecători, au­ stat de partea sabotorilor. Am luptat şi continuăm să luptăm pen­tru o viaţă ma’ bună şi să asigurăm un* senior mar’ un nivel d® trai mai midî let. Am pornit o luptă împotriva speculei. Ne am isb,­ de greutăţi, de mari greul­­ăţi, în aparatul justiţie’. Cu toate în­demnurile venite din partea Ministeru­lui, cu toate măsurile , spre luare, cu Contiinuars îi­ pagina 2 . mm Depunerile de economii AWiaMe sunt scutit© de toot© impozitele CELE­LALTE AVaMAGI! ACORDATE DEPUNĂTORILOR LA BĂNCILE GARANTATE Dj B V CA NAŢIONALĂ. - NUMELE BĂNCILOR §1 INSTITU­­ŢI I OR DE CRt DiT GARANTATE­ DE B. N. R ~ SECRETUL DEPUNERILOR Şl MARLA REN I ABILII­A IE A CAPITALULUI. — CE SE URMĂREŞTe PRIN ÎNCURAJAREA ECONOMIILOR Co­n­siliu fie miniştri la Propu­­nerile ministerului finanţelor­ şi ale Bâncii Naţionale a aprobat măsurile de garantare şi organi­zare a reţelei de depuneri spre fructificare, Jurnalul Consiliului urmează a fi publicat zilele ace­stea în Monitorul Oficial. Printre dispoziţiile cele mai im­portante ale acestui Jurnal men­­ tîonăm stabilirea următoarelor 31 institute de credit un­re se pot face fie prin centrale şi sucwsa1© fie prini oficine­lor din ţară, de­­punerii de economii, garantate de Banca Naţională, Cassa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale; Cassa de De­­puneri şi Consemnaţiuni; Societ­­a­tea Naţională da Credit In­­dustrial; Banca de Crédit Ro­m­­ân; Banca Comercială Roma­­nă; Societatea Bancară Română; Banca Sovieto-Română; Banca Românească; Banca Ardeleană; Banca Chrissoveloni; Banca de Scont a României; Institutul de Credit Românesc; Creditul Na­­tîonal Agricol; Cred’tul Funciar Rural; Banca Comercială Italia­nă şi Română; Bank of Rouma­­nia, Ted. ; Banca de Credit din Fraga; Banca de Credit a Me­seriaşilor; Banca Economică; Banca Tim­’scaret, Timişoara; Băncile Bănăţene Unde, Tim­i­şoara; Banca Albina, Sibiu; Bran­ca Centrală de Economii, Sibiu; Banca Centrală pentru Industrie şi Comerţ, Cluj; Banca Transilvaniei, Cluj; Cassa de Păstrare şi Bancă de Credit, Cluj; Banca pentru Agricultură ,şî Comerţ, Dej; Banca Română; Banca Victoria, Arad; Banca de Comerţ, Braşov; Banca Sucevei, Falticeni. Di pa ce­va amare Jur­nalul Consiliului­ tac m­­no­­ştri ! Monitorul Oficial, Banca Naţională va alcă­tui împreună cu directorii institutelor de credit ga­rantate, o convenţiune pentru stabilirea măsuri­lor tehnice necesarii asigu­rării unei desăvârşite ga­­­rantări a d­e­pun­­er­­il­or şi accelerarea la maximum a îndeplinirii la timp a tu­turor formelor de depu­neri şi restituiri. In ac®st moment la Banca Naţională lucrează o comisiune permanentă a economiilor, prezi­dată de un director al institutului de em­isiune, care ar st­opul de » lehibor» organizare^ detaHm a depunerilor de economii sPr© fructificare. DEPUNERILE DE ECO­­NOM­ii SUNT SCUTITE DE TOATE IMPOZITELE INCLUSIV IMPOZITUL SUCCESORAL Oi mai însemnat avantaj acordat depunătorilor de econo­­mii este că atât operaţiunile de Depunerile de economii vor f absolut secrete, iar dobânda pen­­tru depunerile la vedere va fi de 5 la suită anual şi pentru cele ne termene mai mari de 6 lun* de 6 la sută anual. rentabilitatea capitalu­lui plasat în depuner­ î tinte aproape cât MAXIMUM DE RENTABILISEE îş­­gală îngăduit, industriaşi­lor (7 la sută anual), cu deosebirea că veniturile tain econom­i se obţin fă­ră greutăţile şi riscurile pe cari le au întreprinză­torii industriali iar aceste venituri spre deosebire de venituri la industriale NU SUPORTA NICIUN IM­POZIT. CE SE URMĂREŞTE PRIN ÎNCURAJAREA ECONOMIILOR depuneri şi restituiri, cât şî do­bânzile sunt scutite de oricie im­pozit PREZENT SAU VII­TOR.­­ Nu se aplică moştenito­rilor depunătorului nici impozitul succesoral. In această privinţă, de­punerile de economii re­prezintă singurul plasa­ment al averii, care se­ transmite total moșteni­torilor, lucru foarte im­portant astăzi când prin reforma care se va aduce dreptului și impunerii suc­cesorale ma­joritatea aver­i­lor t din succesiuni vor fi atribuite statului. Prin încurajarea d­epunerilor de economii, oficialitate» noastr’ă 'financiară urmărește consolida­rea stabilizării monetare. Intr’adevăr, odată cu primele măsuri de după reforma moneta­ră guvernul a venit cu legea penitru încurajare« depunerilor de «conomii »» cu o Decizie a IComîsiei ministerial« neutru re­dresarea economică şi stabiliza­­rea monetară prin care s’a al că tîre­­brit Consiliul Naţional al econo­miilor compus din personalităţi dintre cele mai de răspundere aie ţării» cari să vegheze asupra reuşitei ptrege, acţiuni a guver­nului. Renaşterea spiritului de econo­­mie ale c®tăţeniior este astăzi un deziderat perfect legitim, întru­cât după cum a obser’vat d. gu" vwnator­ al Băncii Nationale AUREL VIJOLI în discursul rostit la instalarea sa in această demnitate, cele două premise necesare incurajării depunerilor, SANATATEA MONETARA SI GARANTIA |DI!t \L?IESTI­TUIRE­A DEPUNERILOR EXISTA. Tot d d. guvernator Vîjoli a mai explicat şi deep sta­tul pune atâta interes în încurajarea economiilor spre fructificare şi anu­me pentru că economi­ie vor constitui capitaluri noul destinate să finanţe­ze producţia şi recon­strucţia ţării. Fără îndoială că disponibili­tăţile de numerar ale cetăţenilor sunt mai bine plasate în finanţa­rea, cu multă rentab­ljiate pantru depunători, a producţiei, d­e­ât pentru păstrarea nefructifîcată a­­Capitalurilor sau eventual a în­cercărilor de manevre specifia­ SECRETUL DEPUNERILOR §1 MAREA RENTABILI­TATE A CAPITALULUI G. Măleanu AGRAVAREA SITUATEI DIN FRANJA PARIS 29 (Rsdor) — Şedinţa de azi a Adunării Naţionale franceze s-a des­chis într-o atmosferă confuză, cu oca­­zia depunerii de către Oli Schuman, preşedintele cnosilului de miniştri, a unor Proecte de iegi ,,pentru apărarea libertâtii m­uncii“. Aceste legi urm­ăresc resfrâi­gerea dreptu’ui de grevă a salariaţilor. El® s'au izb’t de opoziţia categorică a de luxtni’lor comunişti, care au înfriruit in repetate rânduri Pe d. Schuman, Pro®ctele d® legi au fost trimise comisiuni 101 Adunării spre ’’xamina­­re. ★ Observatori! neutri re­marcă simpatia crescân­dă t's care se bucură gre­viști? în rândurile popit țp|!et sî cred că firem­­t«! Spitau# va fi bf»tă în rriracserfi in ehe« st*urtea salai nicr, deoare­ce partidele cîs centru, im­presionate de solîriarita­tea grvîstîlor și de simpa­tia acordată acsslora de opinia publică, nu vor fi dispuse să sprijine pe Schuman în luarea măsu­rilor ceruia de extrema dreaptă. Continuare în pagina 3 a PIATA In pag. II-g f IMPUNEREA IN CAZUL INACTIVITĂŢII FIRMEI — REPREZENTAREA STATULUI IN INSTANŢA. — OMISIUNI ESENŢI­ALE. — CEREREA DE SCĂDERE DIN VENIT. — CASAREA DECIZIILOR. DESCINDERILE FISCALE O firmă a făcut recurs contra ho­­tărâriî in&tăr . de fond arătând că fiind într’p­­otai& inactivitate nu putea fi impusă pe exerciţiul res­pect^­ pe baza cifrei­­de afaceri din anul Precedent, (ş) cel mult la un venit minimal la capitalul său Curtea de Apel Bucureşti secţia IlI-a a admis recursul pe temeiul art. 34 din legea contribuţiilor di­recte, casând decizia comisiei de Apel. REPREZENTAREA STATULUI IN INSTANTA O fir­ma a făcut recurs în contra hotărârii Comisiei de apel susţinând că în cauză nu trebuia citat Minis­terul de finanţe cu Comisariatul ge­neral al preţurilor din Ministerul E­­conomiei Naţionale şi că numai cu violarea legii s'a dat cuvântul Ministerului de Finanţe când a ce­rut respingerea contestaţiei în joc să fie citat în cauză Ministerul E­­conomîei... Cmisar’iatul General al preţurilor, curtea de apel bune, secţ’a ii-a a admis recursul pe tut’nvatUrul consi­derent: Având bi vedere că în principiu Statul Român este unul si insflvzibi! şi deci conform acestui principiu precum şi cu prîcnip’le din legea a­­vocaţilor publici orîre avocat public de la oricare autor tate de stat, poa­te reprezenta interesele statului nn­ficit'a oricărei înstănţie chiar dacă acea­s­ut°riLite nu a fost citată în cauză că de d® a’tă parte nu Se poate plânge de un viţn de proce­­cedură decât persoana care Pr n acest viţi­u î s’a adus un prejudiciu ori în speţă prin c­area în faţa instanţei de «a testări* * ministe­­r.-ijii de finanţe în loc de Comisar ri a tul genera* al preturilor din M* ntfilru* (Economiei' Nationale nu i s'a adus contestatorului recurent de azi nici un pejudiciu pentru a se putea să se plâncă de acest fapt aşa că faţă de ceri mai s­us espuse motivul de ecurs invocat este n­e­­fondat şi se respinge ca atare. O MISIUNE ESENTIALA Curtea de Apel Bucureşti Secţia 11-a a hotărât că nediscutarea unui capăt de cerere formulat în petiţia de apel şi care vizează scăderea u­­nei sume din venitul impozabil, Con­stitue o on­isiune esenţială. Omisiunea esenţială nu exist­â­­n­­să în cazul când căpătul de cerere Un comtri­pabil a atacat C,a re formult Prin petiţia de apel nu a fost susținut și oral In Instanță.. CEREREA DE SCĂDERE DIN VISNIT Cu privire la apelarea art ZcH din codul de procedură civila, Curtea a stabilit­ că cererea de scă­dere din venit a unei su­me­­ oare­care nu constitue un capat de ce­rere independent și o apărare de fond și în consecință omisiunea de a discuta o atare cerere nu­ deschî-. de călea revizuirii, ci ca'câ -'ecursu­­!aî- ‘ .ri CASAREA DECIEIILOIR In ce priveşte interpresarea art. 82 din legea înaltei Curţi de­­Ca­sație curtea a stab.'it următoarrie: Casarea une' decizii a­­ Comisie! da apel pentru _ omis'une esentialăr con­­stâd în nediscutar’ea c­ârerei de a se scădea un post de chiifueli are e­­fect asupra întregei decizii care con­ține o atare omisiune, astfel că în­­ifjtanța di trimitene 8 datoare să jiudeCe întregul ape* 5* deci si ace** cereri d’n apel pe care s'au grefat motive de Casari­taTc nu au fost nici admise şi ni«; respinse de la*­stanţa de recurs. : :­DESCINDERILE FISCALE curs hotărâre:1 Comisiei de aPeS, susţinând că deşi a solicitat o des­cindere sau Cercetare locală la Se­­diul comercial şi la termenul 0« eC*mParaţi-3 fiolosit de fişe în Vioa­rea stabilirii unui. Venit impoisbît real, totuși Comisiunea de ahei t respins această cerere men^pând in Punerea primei comisiuni de im­. punere. Curtea Apel Bue. S. ITT-gi fi admis recursul pe următorii tr». sidorentr " Considerând că art. 35 din codul de procedură fiscală, prevede că în fața Comisiunei de apel este *d­­m­isiton­ orice mjloc de probă, cu excepția probei cu martori şi jură­­mântud“, iar art- 38 din­ aceiaşi lege prevede , , Comisia de apel, va­ putea fie în complect, fie prin* t­r‘un membru al s&u să efect««*# descinderi locale In ved«rea «n* sia,tăriilor de fapt necesare stibi* prii venitului sau valorii imposibile, recursul e admisibil'*. By Săptămâna financiară Unitate economică şi financiară. O nouă concepţie a economiilor. Prietenia româno-iugoslavă. Pace im­perialistă sau pace democratică ? Readucerea bunurilor sociale in circuitul economic. Bursa Ceeace fără îndoială trebue să relevăm, e ca la Banca Nat’ional’ă nu­ s‘a sch’în­bat de astădată n­um­aîi guvernai,cru], deşi nu peroana d-lui Vijoli a fost promovat la locul ne­cesar Omul care trebuie să-l oCuP­. Prezenţa d-lui Aurel Vijoli în fruntea Institutului nostru de emi­srun© ,e semnificativă . Pentru, suflul nou al democratizării econo­mice, care după cum a constatat d. ministru de finanţe Vasile Lu­ca , a realizat ..unificarea de li­nie politicâ, economică şi financia­ră, înfăptuită la Ministerul Finan-1'­ţeilor şi la Ministerul Industriei Şi Comerţului şi completată prin in­stalarea nouei conduceri in fr­­a­­tea Băncii Na­ţionale‘‘. Această unificare şi-a găsit ex­presia în politica de credite inau­gurată prin naţionalizarea­­Băncii Naţionale şi ratificată Prin refor­­ma monetară, politică făcută să pe­­pede întreg balastul intereselor de clan şi să se integreze pe deplin în comandamentul susţinerii produr­ţiei. In această direcţie trebuie si va r­eaPalieatâ toatâ energia » Acordul perfect, realizat astfel între finanţele şi economia ţării este temeiul unei politici financiare bine definite, prin care resursele Băncii Naţionale nu Vor fugi Servi­ce, în trecut la acoperirea deficite­lor bugetare, ci la păstrarea ace­lui «chilibru categoric al bugetu­lui, fără de care reconstrucţi­a e­­conomiei naţionale nu es*'0 cu pu­tinţă , guvernator Vijoli a trasat lim­per­e obiectivele viitoarei politici de credite: în susţinerea Producţiei, nici un *eu Peste strictul necesar, în cirsculaţia mărfurilor, atâta cât trebui* pentru a nu provoca goluri în s-M'rgerea produselor către con­sumatori. D- Vijoh s'a arătat astfel gexponentul unei poi­tici de deflaţiei Poate ca noi nu avem ceeace s’ar putea numi o „tradiţie” a *economii­­lor, aşa cum există in Franţa sau in alte ţari, unde omul gospodar a învăţat sa adune bani albi, nu mintai neutru zile negre, dar şi pentru a sa da­te un moment da energiei de datei­­ de 9 mm lift de ..drămuire a fiecărui b an scos din Banca Naţională“. Această orientare se va reflecta dealtfel în situaţiile săptămânale pe care Banca, Naţionala a luat ini­ţiativa fericită să le pună­ la îmte ■ mâna opiniei publice. Un program, ale cărui bune re­zultat­e au început dealtfel să fie resimţite în practică prin felul cum ministerul de finanţe a înţeles să facă faţă nevoilor financiare cu­rente fără ajutorul Institutului de emisiune şi care nu va întârzia desigur să dea Valutei româneşti, înăuntru şi în afară, locul şi Pu­terea de care este îndrituită să dispună, ţinând seama de rezer­,­vele efective ce-i stau la bază în chip binetacator şî asupra­­ obşte! căruia îi. aparţine şi din mijlocul că-" mia s’a ridicat spre o mal înaîţlăi treaptă socială. Dar daca în trecut a fost încura­jată, destul de slab dealtfel. * tra­diţie efemeră $î adeseaorî superfîcî*­­# a fcatraM pus în doraş, aci fer­at în pmanm 4-a de RDUS O NOUA CONCEPŢIE A ECONOMIILOR Reaiiiiiile industrie, din regiunea floscovei MOSCOVA 29 (Rador). - TASS c«­niwn*câ . Ziarele purcdică metaoîul trimis de lucrătorii, maeştrii juginsrii, techni­­cienii şi funcţionarii oraşului şi re-­­fiîn­e’ Moscova adresat lui Iosif Sta­­lin, pr’eşedinte'e (.on­sil-u-ui de mini­ştri al Unhunei Soviete*or, prin căi'e­* anunţă că ind­iS tria dîn oraşu* Mos­cova a înfăptuît Pâ**ă 'a 29 N­ oembrie planu* desemnat de stat pentru anu* 1947 Mr până 'a data de 24 Noembrie industria dîn regiunea Moscova a realizat *n întregime planu* politicu anu* în curs, producția globală a in­dustriei din regiunea­ Moscova a de­păşit cu 29 la sută pe cea din aceiaşi perioadă a a­nui’ui trecut, in lună IH­tombrie. Industria din Moscova a de­păşit media lunară de producţie dîn 1­940 şi a atins nivelul de dinainte de război Pentru cele mai importan­te ramuri de producţie randamenti­l Irinel Octombrie se prezintă după cum se arată mai jos, în comparaţie cu media lunară a potenţialului din 1940, industria Carboniferă 2B9 *a su­tă, energia ter frică tt? la sufl, ben­zină 190 *a sută ciment 134 *a suts­­aramă 120 la Sută. *lcomotive 182 la sută, automotii­ e 112 *a sut. tejflPe 117 Ia sută, însta'ât’unî pentru pre­lucrarea BiAta*elor 158 fe sută lnstru­mente de măsurat 132 *a srată, afla,je dure 250 *a sută. In cui'su* Cefor zece luni din anul 1947, întreprinderile industrie din Moscova au mărit în comparaţie cu perioadă corespunzătoare a amu*uî, trecut, fabricarea textilelor cu 29 la sută stofe de lână 31 la sutăji*năVă­­suri 43 *ă sută, industria d'n M°sco­­va a înregistrat mari progrese în fabricarea marin­or modeme, si a mașinilor­ une-He de prima calitate precum și a ce’oriate utîâje necesare IndMStrîîlor, Mesaglul arată apoi că î n compa­­riaţie cu anul trecut» productivitatea inuncă în Industria din Moscova s’a m­ărit în Octombrie cu 39 la sută de­­p^inid nîvriui dinainte de război cu 32**0 în k­m ce preţurile poducţiei a« Scăzut anul acesta cu 5.3 *» sută în comparare cu anul 1945 Rolul deci­siv în vederea rea*izări! — mai î nai­te de termenul fixat — a, programu­lui ce'uî de al doilea an de după război dîn pianm dncîna* se datore- Sfe desimir spiritulu’ de stimulare xiroativ 90 Ia sută din toţi lucrătorii întreprinderilor din Moscova şi-au *uat angajamentul de a depăş’ preve­­deri'e p'anu'uî într’o proporţie sub­stanţială. Peste 14.090 stakhanov­işti au nifaptelit în anul acesta, fiecare câte două programe anuale, îar a­­proape 7000 stakhanovîşti au realizat ch’ar şi trei programe de licru. Răspunzând apc'u'ni cetăţenilor din Leningrad, sute de întreprinderi d'n Moscova și-au toa­t angajamentul sa realizeze noul P­an cîncîna* în de­curs de va'm­ani îar 'u­ ră'orii de1» numeroase fabrici ș* uzine șiau *«ât angajamen^u* să înfăptuiască atest n*an în trei ani sau trei ani sj jmnă­­*aî.c. Mesawîul surc'iniază că desvoltarea industrial este p­ara'e'ă cu îmbună­tăţirea standardului de viață a' mas­­selor roiincîfpare In cursu*' anul»! 1947, sa'ar l'e lucrătorilor din indu* tria Moscovei s‘a mărit eu 22,7 Ia su­tă tap fanvicarea ar­îrdiplor de, pri­mă necesitate a fes mils’der a pil mă­rită. in cursul ni'imelor zece luni sie anului 1947, Industria locală și coo­­­peratistă din orașiul Si regiunea Mes­ceva. A mărit considerabil fabricarea imărfuri*eir de primă necesitate cu 34.2 % sută făat de ane* 1940. fin­ciar lunaariol pe anul 1948 va fi excedentar BUDAPESTA 29 (Rador). TASS transmite: In şedinţa sa de i­eri, consiliul su­perior economic a adoptat profetul de buget Pentru 1947—1948. Conform acestui proect, bugetul ungar pe 1948 nu numai că nu va fi deficitar, dar prevede chiar nn­excedent. Cu acest prilej ziarul „Szabad NeP“ arată că timp de 70 de ani Ungaria nu a avut decât de trei ori bugete fără deficit. Democratia ungară a putut să realizeze acest fapt la numai de 91 ani d­upă lichidiarea unei inflatii ,4®ră precedent.

Next