Astra Dejeană, 2000 (Anul 7, nr. 1-4)

2000-01-01 / nr. 1-2

ASTRA DEJEANĂ M. EMINESCU * M. EMINESCU * M. EMINESCU * M. EMINESCU Mi­hai Eminescu, GLOSSA Note lingvistice şi stilistice (continuare din pag. 14) NOTE 1. Michael Riffaterre, Essais de stylistique structurale, apud Negreanu Constantin, Structura proverbelor româneşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, p.214 2. Diacone­scu, Paula, Infor­maţia semantică şi stilistică a unui text, în vol. “Sistemele limbii”, Editura Academiei, Bucureşti, 1970, p.65 3. Dragoş, Elena, Pragmatica şi literatura. Concepte, analiza, Cluj- Napoca, 1994, p.19 4. Galdi, Ladislau, Introducere în stilistica literară a limbii române, Editura Minerva, Bucureşti, 1976,­­54- 56 5. Câmpeanu, Eugen, Substan­tivul. Studiu stilistic, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bud­e­­şti, 1974, p.25 6.Ibidem, p.17 7. Coteanu, Ion, Stilistica funcţională a limbii române, II, Limbajul poeziei culte, Editura Academiei, Bucureşti, 1985, p.98-99 8. Mârza, Dan, Limbă şi stil în folclorul someşean, în “Anuarul Despărţământului Dej al Astrei pe anul 1992”, 3, Dej, 1996, p.72-73 9. Galdi, Ladislau, Op Cit, p.68, 272-273 10.Ibidem, p.71 1l.Ibidem, p.68 12.1bidem, p.272 13.1bidem, p.60 14.1bidem, p.71-72 15.1bidem, p.68 16.1bidem, p.70 17.1bidem, p.72 18. Dragoş,Elena, Op cit, p.25 19. Galdi, Ladislau, Op cit, p.154- 165 20.Ibidem, p.189 21.Ibidem, p.314-330 22. Pentru operatorii logico­­matematici folosiţi în analiza structurii logice a textului, v. Dumitriu, Anton, Logica polivalentă, Ediţie nouă complet refăcută şi adăugită de autor cu colaborarea lui Teodor Stihi, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971; Enescu, Gheorghe dr., Logica simbolică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971; Surdu, Alexandru, Logică clasică şi logică matematică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971; Cf. şi Marcus, Solomon, Lingvistica matematică, ediţia a II-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966; Idem, Poetica matematică, Editura Academiei, Bucureşti, 1970; Idem, Artă şi ştiinţă, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986; Vasiliu, Emanuel, Preliminarii logice la semantica frazei, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978. 23. Mârza, Dan, Aspecte logico­­matematice în analiza pluridisciplinară SUFLET PUSTIU Fără cruţare scurma-n mine vântul Şi norii trişti mi-au stins lumina Atâta-i de pustiu că-mi strig cuvântul Şi atâta linişte de poţi s-o prinzi cu mâna Stau singur la ţărmul sfâşiat al lumii Tristeţi şi vise fug înspre trecut La toate înlăcrimaţi mi-s ochii Iar trupul statuie săpată în lut. Ioan Mărginean POSIBILE ÎNTREBĂRI S-a tulburat cerul deasupra ta Şi păru-ţi arde cu flăcări orbitoare Din când în când câte-o şuviţă-ţi duce vântul Stârnind in lume câte-o întrebare Plouă. Nu mai e soare şi e frig Nici stele să te încălzească n-o să mai apară Tu singur îţi zideşti mormântul? Când inima îţi plânge, de ce râzi? De ce laşi sufletul să-ţi-l ucidă cântul? Ioan Mărginean COADA MILEI (sau mila la coadă) Priviri goale un cerc de castroane in şirul lung, în marş: Unde sunt chiriaşii? Faţă spre mine faţă spre tine înţelesuri topite într-o adiere olfactivă: Unde este cazanul? Şir lung, convins de metale să umble dojană spre tine, dojană spre mine: Unde este tacâmul? Curge şirul, pasul târşit şi zborul de grabă, drum lung, zgomot de tablă nebun. Dar eu unde sunt? Cristina Morariu O ZI Astăzi e o mormântare... nu vom uita­in temniţa unde carnea se răzvrăteşte, nimeni­doar jalea mai toarce lâna timpului, si moartea plină de veselie îşi dansează dorul­­pământul înghite pământul in jocul flăcărilor dimprejurul crucii si întunericul răsună ecoul:...Doamne! A fost o nuntă frumoasă!... veşnicia curge de când timpul­­mireasa, albă ca varul îşi dansează visul, râde, şi iarăşi dansează; plânge­­şi însăşi moartea iubeşte, şi vrei să mori... sufletul vrea să zboare. Izidor Bodea de text, în “Lucrările Primului Colocviu Naţional de Limbaje, Logică, Lingvistică Matematică”, Brașov, 1986, p.133-144 24.Mârza, Dan, Structure logique et styles fonctionnels, în “Studia Uni­­versitatis Babeş-Bolyai”, Philologia, 3-4, Cluj-Napoca, 1991, p.60 25. Mârza, Dan, Limbă și stil în folclorul someșean, p.68-69 26. Marcus, Solomon, Simetria - o punte de legătură între ştiinţă şi artă, în “Arta”, 02/90, p.15-17 27. Dragotă, Elena, Op cit, p.145 VISEZ... Aud murmurul veşniciei şi timpul - doar o clipă miros umbra, doar o margareta... şi văd verdeaţa îmbietoare­­...gust un mugure de primăvară şi pipăi frăgezimea plină de dorinţe... îmi place să trăiesc intre petalele vieţii, să iubesc, să fiu, să ard, să mor şi iarăşi să mor in această zi... sunt viu!... mă văd în fiece clipă­­şi simt dragostea care vrea să iubească şi plâng în râs durerea nebuniei in veşnicia care mă înalţă­...beţia visului? timp nesătul care îmi dă aripi... Izidor Bodea Pagina 15 Aspecte ale concordanţei limbaj - univers ideatic în “Glossă” de M. Eminescu 1. Limbajul este structurat în perspectiva alternării a două persoane gramaticale (IIs şi IIIs) în funcţie de natura binară a universului ideatic ce cuprinde: mecanica existenţei şi o atitudine faţă de aceasta. 2. Strofa-temă are versurile constituite după tehnica indepen­denţei sintactice şi semantice, căci prefigurează şi aspectul binar al universului ideatic, şi cele două planuri gramaticale în perspectiva cărora se structurează limbajul poemei. Totodată strofa-temă fixează şi unul din principiile compoziţionale fundamentale ale poeziei: invocaţia retorică (pers. III) 3. De aprofundat relaţia dintre stabilitele categorii de deictice, căci acestea sunt elementele constitutive ale unui cronotop f.f. general, imaginea mecanismului existenţei şi cea a contemplatorului detaşat de acest mecanism. A) de analizat imaginea ce sugerează ideea rotaţiei timpului in perspectiva prezentului schopenhauerian B) de demonstrat, ţinând cont de caracterul f.f. general şi abstract al cronotopului, că lirismul derivă din mişcarea ideilor pure, adică din contemplaţia fiziologică-morală, care vizează nu concretul ci schema abstractă a mecanismului existenţial 4. De verificat ideile ce ţin de simbolismul fonetic spre a demonstra că nu numai anumite semne pot sugera o anumită stare sufletească ci şi altele, căci contextul e decisiv 5. De reliefat principiul simetricii prin: a) respectarea regulilor glossei; b) constituirea strofelor ca univers ideatic şi distribuirea lor în poezie. M. Panţu

Next