Biserica şi Şcoala, 1921 (Anul 45, nr. 1-46)

1921-01-03 / nr. 1

Nr. 1 încât numai după un timp îndelungat vor putea fi toţi aşezaţi în parohii şi dotaţi după cuviinţă şi fiind intenţiunea guvernului şi interesul die­­cezii, ca clerul gr. n. n. să ajungă şi să stea pe o treaptă mai înaltă a culturii ştiinţifice, reli­gioase şi morale, în institut să vor primi în viitor, fără escepţiune, numai tineri, cari au ab­­solvat cu bun succes 8 clase gimnaziale.1) Administratorul diecezan Patrichie Popescul comunică acest ordin patriarhului Iosif Raiach­i şi ceru înviaţiuni în privinţa executării lui.2) I­ se răspunde, că după ce „pricinele“ pentru care „a fost de lipsă“ să se întrerupă şi să întârzie funcţionarea institutului, s’au „micşorat,“ cu în­ceputul anului şcolar 1852—53 să pot din nou preda într’însu! învăţăturile teologice. Spre acest scop să se publice concurs pentru îndeplinirea celor două catedre ale institutului. Şi fiindcă unul dintre profesori e numit din partea mitro­politului „rugămintele persoanelor celor ce doresc a dobândi chemarea aceasta sau din ceata preo­ţească, călugărească, sau din mirănească“ să­ le înainteze la Carloveţ. Să închirieze un local potrivit pentru şcoală, cu două încăperi şi să se prevadă cu cele „mai de lipsă unelte şcolare, încât se poate cu mai mică cheltuială.“ Preoţii şi diaconii, cari au fost hirotoniţi în timpul din urmă al vieţii răposatului episcop Gerasim Raţ, fără să fi terminat după rânduială învăţăturile teologice, să­ le înveţe şi să­ le săvârşească acum. Afară de aceşti presbiteri şi diaconi, numai tineri, cari au absolvat „gimnaziul mare“ să fie primiţi în institut.3) (Va urma.) Spre luare aminte, Părintele arhimandrit şi fost profesor de teologie în Cernăuţ, Eusevie Popovici, scrie în gazetele bucovinene următorul articol: Dr. C. Tiron, profesor la universitatea din Iaşi şi medic-colonel în rezervă, publică ca de­legatul comitetului executiv al congresului „Li­bera Cugetare“ dela Fraga din 5—6 Septemvrie 1920 în Lumea din 5 Septemvrie 1920 cu data din Iaşi 10 August 1920 următoarea ordine de zi a congresului: „Chestiunea principală în desbatere este: separaţia bisericii de stat în toate ţările şi în special în Cehoslovacia (pentru care s’a depus în parlamentul ceh acum proiectul de separa­ţie), — suprimarea bugetului cultelor, a învăţă­mântului religios creştin etc. din şcoale înlocuit cu morala pură, filozofică, raţionalistă şi soli­­daristă, a tuturor claselor sociale etc., a jură­mântului religios la intrare în funcţie, juraţi armată etc. şi secularizarea averilor bisericeşti şi mănăstireşti, astfel cum s’a făcut în Franţa la 1905 şi în­ Portugalia la 1910 etc. „Congresul de la Praga este­ organizat, fi­gurând în comitet mai mulţi miniştri, printre cari cel al instrucţiei publice, deputaţi, senatori, profesori universitari. „Cehoslovacia va fi deci una dinn ţările ce va obţinnea „separaţia bisericii de stat“, ca unul­­din cele mai mari progrese sociale actuale. Şi de­sigur,­în alianţa viitoare, va influenţa pe­ Sârbia, Polonia, Grecia şi România, şi chiar pe Bulgaria, uncie „munca fiind acum instituită obli­gatorie“ — clerul părăsit, fiind silit de a munci în realitate, — va determina falimentul religios creştin, şi se vor deda la alte profesiuni. ') Rescriptul comisariatului districtual ces. reg. din Oradea-mare către administratorul Patrichie Popescul, 3 August 1852, Nr. 10845/864. — 2) Raportul lui Patrichie Popescul câtră pat­riarhul şi mitropolitul Raiacici, din 30 Iulie 1852, Nr. 996. — 3) Rescripfti patriarhului Raiacici cătră Patrichie Popescul, Carloveţ 8 Octomvrie 1852, Nr 1076. BISERICA ŞI ŞCOALA „Pe când deci Cehoslovacia, organizează „separat a bisericii de stat“, în România-mare, de azi, se acordă o sută mii lei, la preoţi dele­gaţi la congresele preoţeşti de la Geneva, Berna Si Chicago, ne întrebăm ce au de desbătut în un congres internaţional, deoarece totul e dog­matizat şi sfinţit, totul fiind dictat de Dumne­zeu. Tot în România-mare s’a decis clădirea unei Catedrale la Bucureşti, care va costa pe aceste timpuri şi cu înzestrarea necesară, vre-o cincizeci de milioane, este desigur acţiunea cea mai anacronică, arhaică, dăunătoare şi inutilă închipuibilă, pe aceste timpuri unde sânt mii de nevoi sociale de instrucţie, educaţie, filantropie, etc. Dar vor veni deodată alte timpuri în care numai: „Ştiinţa, Raţiunea şi Cinstea“ vor do­mina, iar vechiturile vor cădea, cum a fost cu Kaiserul „Gott mit uns“ şi cu Ţarul „Boje Tsaria khrani“. Partidul social democrat are în toate ţările în programul său: Separaţia bise­ricii de stat. „In România ne aflăm în privinţa religiei, în plin evul mediu şi scolastică“. Cred de interes pentru preoţii cititori să cunoască ideile şi năzuinţele „Federaţiunii in­ternaţionale a liberei cugetări“, a cărei propa­gandă se face şi în România şi aflu de trebuinţă a atrage luarea aminte a confraţilor asupra acestei propagande. Eusevie Popovici, arhimandrit şi fost profesor de teologie. In jurul Concordatului. Preoţii din Bucureşti, pornind o mişcare în chestiunea concordatului propus de Roma, s’au întrunit în 20 Dec. în localul societăţii cle­rului Ajutorul. S’a hotărât redactarea unui manifest cătră popor. O comisiune, compusă din cei mai di­stinşi reprezentanţi ai clerului şi poporului, se va prezenta la Mitropolitul primat, la prim-mi­­nistrul ţării şi la ministrul cultelor, arătând punc­tul de vedere a preoţimii noastre.­­La această întrunire a preoţilor capitalei, ministerul cultelor, cum raportează Dacia, a autorizat să vorbească pe dl Z. Păclişanu în numele ministerului. Nu putem decât să ne exprimăm mirarea, că un greco-catolic a trebuit să reprezinte pe ministerul de culte la acest prilej­. — Comitetul central al Societăţii ortodoxe naţionale a femeilor române, ţinând deunăzi şe­dinţă, a votat următoarea moţiune: Societate ortodoxă naţională a femeilor române , luând cunoştinţă de proiectul de con­cordat, pe care papa, şeful bisericii romano­­catolice dorește să-l închee cu statul român, declară: ... 1. Că nu are nimic de obiectat contra în­cheierii unui concordat; 2. Că este însă cu desăvârşire contra celor mai multe din dispoziţiunile­­cuprinse în pro­iectul de concordat. Biserica creştină ortodoxă e biserica do­minantă a statului român şi, prin acest concor­dat, i se aduc atingeri de o mare gravitate. Statul român e stat naţional, şi prin concordat e tratat mai rău de cum a fost tratată Franţa catolică prin concordatul încheiat în 1801 cu Napoleon­­. Societate ortodoxă a femeilor române nu poate sta nepăsătoare faţă de această gravă che­­­stiune, şi îşi arată dreapta îngrijorare, dar cu convingerea că guvernul ţării n­u va primi ni­mic jignitor şi primejdios, nici pentru biserica ortodoxă dominantă, nici pentru statul naţional român. T. R. Pag. 3 INFORMAŢÎUNI. Urăm cetitorilor şi colaborilor noştrii AN NOU FERICIT! Crăciunul în Arad, în ziua dintâi a sf. Sărbători ale Naşterii Domnului a servit sf. liturghie P. S. Sa părintele nostru episcop loan, asistat de protopresbiterii: Dr. Gh. Ciuhandu, M. Păcăţian, Tr. Văţian, Dr. T. Botiş, presbiteri: Alexiu Popoviciu şi E. Crăciun şi diaconii: Dr. L. Iacob şi I. Cioară. în cursul sf. liturghii P. S. Sa a binevoit a hirotoni întru presbiter pe diaconul şi profesorul de teologie Dr. Lazar Iacob. La sfârşitul serviciului divin P. S. Sa şi-a rostit pastorala de Crăciun, care prin sfaturile bogate şi actuale, ce­ le cuprinde, a făcut o vie impresie asupra credincioşilor. A doua zi a servit P. C. D. Traian Văţian, protopopul Aradului, asistat de preoţii: A. Popovici şi E. Crăciun. A pre­dicat părintele Popovici. Cântările liturgice le-a executat, în ambele zile, frumos şi înălţător, corul dlui subrevizor şcolar Atanasie Lipovan.­­ Maria Chidioşan, mama preotului Alex. Chidioşan, din Chevereşul-mare, judeţul Timiş, a trecut la cele eterne, în 7/20 Decemvrie 1920. Odihnească în pace.­­ Dimitrie Horvath. Săptămânile trecute a încetat din vieaţă, răpus de o boală grea, în Oradea-mare profesorul şi directorul de liceu Dimitrie Horvath. Adormitul în Domnul a func­ţionat în anii 1884—89 ca profesor de limba şi literatura română şi la institutul nostru pedagogic­­teologic diecezan. A trecut apoi în România liberă şi a servit culturei româneşti în calitate de profesor, la mai multe licee, mai apoi ca direc­tor la „Liceul Traian“ din Turnu-Severin, făcând prin munca sa cinste şi bun nume Ardelenilor. Pentru meritele câştigate pe terenul învăţămân­tului a fost distins cu „Răsplata muncii cl. I.“ Odihnească în pace ! Sfinţire de Biserică, în 13/26 Decemvrie 1920, s-a celebrat sfinţirea bisericii, zidită din nou, din comuna Ursad, prin mandatarul P. S. Sale dlui episcop Ioan I. Papp, Petru Şerb, pro­topop al Beliului, asistat de preotul administra­tor Georgiu Vereş din B. Sâmiclăuş şi Constantin Ciurbe din Cuvităhaz. La solemnitatea frumoasă a luat parte poporul cu mic cu mare şi mai mulţi intelectuali din jur, şi învăţători. La priceasnă păr, protopop a rostit o prea frumoasă predică, scoţând în relief pilda fru­moasă, ce a făcut-o aceasta comună mică, abea de 450 suflete. Popor mic, dar tare în credinţa, în vremuri grele înalţă lăcaş frumos, clădire înălţă­toare, ca în ea să-şi afle totdeauna mângâiere sufletească. O înalţă, când lumea era mai tulburată, când toate erau mai scumpe, o înalţă din jert­fire, din­ dărnicie adevărată, o­ înalţă cu vorbele „ca să nu fie nici o biserică mai frumoasă“ in jur ca a noastră, o înalţă din suma frumoasă de 120.000 Lei, în numerar, mâni de lucru, cărăuşie şi altele.­­­Credinţă tare, iubire adevărată, şi nădejde ;în cele promise de Preotul etern, Isus Hristos, a aflat păr­ mandatar în inimile poporului din Ursad, căci i-a văzut lăcrămând cu mic­­ şi cu mare, când şi-a rostit predica ocasională. S’a ridicat înălţătoarea biserică din Ursad, închipuind biruinţa religiu­nii strămoşeşti şi a naţionalismului înflăcărat ce stăpânesc inimile turmei. După­ sfinţire a urmat o masă comună, unde poporul adunat a ascultat cu drag sfaturile date de păr. mandatar Petru Şerb. Georgiu Vereş, preot gr. or. rom.

Next