Calendarul, aprilie 1933 (Anul 2, nr. 335-358)
1933-04-01 / nr. 335
2-a Armim și problema arieii Cronica dramatică Teatral Isacovescu: Baadt Lotini: Tricolacul mai înainte de a apărea pe scenă și scapără duh și din sprinceană. Păcat că autorul nu a știut că va fi jucat de dânsul. Și că nu și-a adus aminte că, de la Moliére și Kolberg, la Goldoni, valetul e stăpânul comediei. Ar fi adâncit atunci rolul, și confruntând pe Vicente, cel puțin în câte o singură scenă, cu fiecare din superfluii musafiri, i-ar fi turna un pic de orâncovească virtuozitate. Tot pe mâna unui comedian rasă a avut norocul să încapă de și rolul profesorului Moreira, vîrcolacul. Fiindcă tânărul Grigore Vasiliu a împlinit cu ochii lui de comic trist, cu nasul ireproșabil, cu gura peltică, cu mîniie minunat contrabalansate, tot ce canavaua autorului a neglijat să așteptăm pe băiat mai departe. Merită. Frumos a jucat pe ocultistul Don Elifas, cu gesturi de retor și capola Dickens, actorul de viguros talent — talent până și de ziarist! — care e N. N. Matei. D ra Maria Antonova, de un joc ireproșabil, a fost o ducesă bine decoltată, clandestină, și aproape frumoasă. D-na Didi Teodorescu nu știu dacă e artistă de talent. Dar o prietenă de lângă mine mi a spus că a jucat mult mai bine ca la Național! Ceia ce Înseamnă că la Teatrul Iancovescu nu e director Mavrodi... D. Channel, d-na M. Wauvrina, d-ra Lily Mihailescu, D. P. Stratilat, cu sau fără bîlbîeli, au completat ansamblul unui spectacol în care s-a simțit șikorana harnică și pricepută a registrului Sică Alexandrescu. D. P. Conferința dl-lui Nichfor Crainic deia fundația Dalles Eri, la orele ti. d. Nichifor Crainic, tratat la Fundația „Dalles“, în fața unui numeros auditoriu, subiectul : „Hristos și problema artei.“ Conferențiarul începe prin a vorbi despre arta veche, arta păgână dinnainte de apariția creștinismului, care ea însăși reprezenta ideea de divinitate. Creștinismul nu a distrus unele opere păgâne pentru că era împotriva artei, ci pentru că aceste opere reprezentau altfel, reprezentau fals ideea de Dumnezeu, așa cum o concepea religia lui Hrstos. Creștinismul nu era ostil artei, frumuseții. Dimpotrivă, găsește un frumos, un mijloc de a-și exprima adevărurile. Arta, sub diferitele ei forme, reprezintă tot atâtea canale de expresie. 1 . Problema artei, în raport cu creștinismul se pune din imn multe puncte de vedere: 1.) estetic; 2.) din punct de vedere al funcției artei; 3.) ai factorului care o orează; 4.) al fraponului pe care morala îi are cu arta și 5 1 ai scopului suprem pe oaer ii urmăresc ana și religia. In sens creștin, arta se identifică cu însăși ideea de Dumnezeu. E o concepție familiară și filosodei platomene. Pentru creștinism, frumusețea e un atribut al Dumnezeirii, care creind această lume, a resfrânt in artă ideea de adevăr, de bine, și ideea de frumos. In ce privește legăturile artei cu religia, trebuie să stabilim că una si frumosul, alta e arta. Frumosul , reflexul dumnezeirii, arta e darul ,de a crea frumusețea, așa ca Dumnezeu, dar nu ca Însuși El. Dacă artistul are o concepție innaltă despre frumos și arta lui, va fi mare, va fi adevărată. Nu crează artă decât acei cari au o concepție divină despre frumos. Toată arta veche, Iliada, sculptura și arhitectura greacă iși desfașoară elanul spre zei, adică spre ideea de divinitate. Literatura din epoca creștină, de asemenea, reflectă în ea sensul adânc al religiei, al noului Dumnezeu. Toate marie creațiuni literare, de la Divina Commedia, paradisul Pierdut al lui Milton, însăși opera lui Goethe — cu al său neoelenism religios — Balzac, a cărui operă are un adânc sens religios catolic. Manzoni. Dostoievski, cel mai mare romancier al lumii — au fost sămis Ute în acelaș puternic și profund spirit religios. Arhitectura Evului Mediu, marii pictori a omenirii — și mai ales muzica au cu religia o strânsă legătură. Dă ca exemplu pe Bach, cu ale sale tulburrătoare oratorii, Beethoven^ in care fiorul Divinității culminează în simfonia IX-a și în Misa Solemnis, azi Wagner în Parsifal. Poeții cei mai mari ai Franței, ca I Baudelaire in ale cărui Fleurs dum °l sângerează păcatul, Francis Jammes și Paul Claudel, profund catolic, sunt religioși. Arta — continuă conferențiarul — nu este imitația naturii. Dacă ar fi o simplă imitație, atunci ar trebuii o seară nostimă, ușoară, care se bea ca un mazagran — păcat că nu era mai cald! — la Iancovescu. E vorba de un triplu viol comis la țară, în preajma unui castel. Un ocultist oaspe al dares y, de Capablanca, îl pune în socoteala unor forțe misterioase ce ar emana dintr'un biet profesor, și el printre musafiri. E de ajuns ca femeile să cadă după dânsul. Până ce se dovedește că autorul era mult mai visă preferim frumusețea naturii, nuguroSul și simpaticul valet. Negre arta, copia ei nereușită. Arta este o lume cu totul aparte E o contopire între omul care o face și natura care dă elementele, făcând-o să se deosebească de Dumnezeu care a făcut totul din nimic. S’a zis că artistul urmărește o eliberare, o lume aparte în care să evadeze. Fiecare voim să evadăm. Pare a fi un blestem. Poate să fie și î intre timp ducesa se culcase ea însăși, din greșeală, cu valetul. In jurul unei teme deschise tuturor exploatărilor, autorul se menține la un umor timid, cu mai puțin străvezit decât nudități intenția care nu-i decât de a ne amuza. Și cum să nu ne amuze rând Vincente, prodigiosul — nu ca vol ci ca „ . . . , bărbat — valet, e Puiu Iancovescu ? o amintire a unui Paradis pierdut. Inegalabilul comedian te dispune așa cum definea și Stanislas Humé, scopul artei Nu poate fi un înțeles mai nobil pentru autist decât această evadare în largurile mântuitoare ale sufletului nostru — încheie conferenț farul. Cupa Balcan că se joaca la București CONCURS PENTRU UN AFIȘ RECLAMA In vederea jocurilor internaționale pentru Cupa Balcanică, la care vor participa echipele de football ale Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei și României. Federația Română de Football deschide un concurs pentru cel mai bun afiș reclamă. Condițiunile sunt Subiect sportiv, culorile următoarele: naționale ale țărilor participante, dimensiunile 70/100 cm., patru culori. Textul va cuprinde neapărat înscris lunile : Cupa Balcanică, campionatul inter-balcanic de football, Bulgaria, Grecia, România, Jugoslavia, Stadionul O. N. E. F., București. 3—11 Iunie 1933, — toate aranjate după aprecierea concurentului. Proectele se vor depune sub „motto" până Sâmbătă 8 Aprilie 1933, ora 20 la sediul F. R. F. A. din Pasagiul Victoria, Scara H. Lucrarea reținută va fi premiată cu 5.000 lei Informațiuni la sediul federației. Expoziții deschise Ateneul Român: Pictor Mircea Dracian, d-na Filotti Atanasiu. Sala Dalles: Grupul celor patru (Sf. Dumitrescu, Han, Sirato, Tonitza) și Expoziția Schweitzer-Cumpăni. Mozart: Cenaclul Idealiștilor Expoziția pictorilor George Vânătoșitul și alentin Hoeflich. Universul: Expoziția afișului internațional. Librăria Hasefer. D-na pictor E, Propst-Kraid. 5 Teatrul Ventura: Pictorul Feodoros Sala Ileana: Pictorul Heamiu Grețulescn. Muzeul Simu: Pictor M. Budescu. Sălile Atheneulud: Pallady. Concertul Brahms Sâmbătă 1 Aprilie d., ora 5 d. adistinsa pianistă d-na Cela Delavrancea și d. Alex. Theodorescu prim concert-maestru al Filarmonicei și operei, dau un singur concert pentru comemorarea nașterii lui Brahms. Se vor executa cele trei sonate pentru pian și vioară. Concertul va fi onorat pe înalta prezență a M. S. Regina Maria. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 31 MARTIE Vasiliu Cerb, calea Victoriei 70; Geta Drăghici, calea Rahovei 151; V. Steflea, calea Victoriei 142; Sh.m da, piața Buzești 47; Sebastian Nițescu, bul. Ferdinand 103; Auria, str. Academiei 2; N. Wassemian, calea Moșilor 249; C. Herzemberg calea Văcărești 25; dr. Popovici, calea Griviței 213; dr. Einhorn, str. Carol 19 și Bejan, calea Dudești 133 — 5. 15. 25. 31. — Strigate in pustiu ? Urmare din pag. ta eal. Cine iși ia răspunderea unor asemenea inimaginabile erori și neglijențe? Și situațiunea din Temișoara se găsește pretutindeni in Ardeal și in Bucovina. In aceste părți, la C. F. R. și P. T. T„ limba oficială nu este cea românească. In aceste părți, funcționarii români trebuie să invețe respectiva limbă minoritară și simt cazuri, relevat de la tribuna Parlamentului, când anii din aceștia au dus o luptă sălbatecă de prigoană contra elementului și Umbei românești. Știe de ministru Mirto și guvernul, că numai in Banat din 341 oficii poștale: 269 sunt ocupat de minoritari, 28 de bănățeni și 7 de regățeni? Cât privește întrebuințarea limbei românești in aceste oficii, de mult s'a terminat și cu acest capitol. Până când și placardele cu „Vorbiți românește“ au dispărut de pe pereți. Garantarea unei asemenea situațuni nu poate fi redată in cadrul unui articol de ziar, însă poate atrage cea mai serioasă atențiune conducătorilor. Să nu vină vreo ocazi ° când ne vom da cu pumnii in cap, și va fi prea târziu. Noi dăm alarma și vom continua, până vom fi auziți. Deocamdată ținem să precizăm: Ținem direct răspunzători de o asemenea gravă situațiune și de orice urmări, cari pot avea proporții catastrofale, pe conducătorii, cărora li s’a atras atenția în Parlament, în presă și pe cale de memorii, reclamațiuni, etc., și nu au luat nicio măsură. fort Sctataru Lucrători de la c. t r. primiți la atelierele Grița D. It.-cp], Hotineanu. de acord cu conducătorii atelierelor Q F. R. Grivița a dat dispoziția de a se reprima la lucru în ateliere încă 22 de lucrători, din cei amestecați în incidente trecute, și cari au fost puși, in urma instrucției, nu libertate, Concerte —■ Vineri 31 Martie, Ateneu: Concert Filarmonica, dirijat de d. George Georgescu: Vineri 7 Aprilie, Ateneu: Concert Filarmonica dirijat de d. 1. Perlea. — Sâmbătă 8 Aprilie: Ateneu: Concert de Paști al Soc Carmen Corul Bisericii „Amza" de sub conducerea d-lui prof. N. Lungu va executa un mare concert religios — în biserică — în ziua de Duminică 2 Aprilie, ora 5 d. m. Se vor cânta bucății religioase din autori români și străini. Acest cor și-a câștigat de mult o mare reputație în țară. ni CStewnapu L" Conferința unui prol. ăi>liar chirorc la űul CLUJ. — Invitat de Reuniunea industriașilor, comercianților și meseriașilor, români d. prof. Nichifor Crainic, directorul „Calendarului“ va conferenția în ziua de Duminică, 2 Aprilie, la orele 11 dimineața, în sala festivă a Palatului Camerei de comerț din calea Mareșal Foch, din localitate, vorbind despre: „Marxism și Corporatism“. Lumea clujană așteaptă cu viu interes această conferință. MS S. Regina Harta la școala Jaticskrăi Se leiere Eri d. a., la ora 4. M. S. Regina Maria a vizitat școala horticolă și de fermiere de la Grozăvești, înființată în anul 1925 de Consiliul Național al Femeilor române. A fost întâmpinată de întregul comitet al școlii: d-na Alexandrina Cantacuzino; d-na g-ral Vereanu — președinta văduvelor de război; d-na El, g-ral Stângaciu; d-na colonel Gogulescu; d. deputat vagă un eseu, președinttele I. O. V.; căpitan Forțu, președinttele mutilaților de război; d na amiral Irimescu; d-na Ing. Dimese; d-na colonel Voiculescu; d-na preotul Mihălcescu Miilea; d. căp Ionescu dela I. O. V. CUVANTAREA UNEI AL. CANTACUZINO D-sa a spus: adresându-se Suveranei, vizita cu care M. V. cinstește azi prima școală horticolă de fermiere din țară, dovedește importanța ce înseamnă acest așezământ, chemat să îndrumeze pe fiicele de a răni în viața agilală de care nu ar trebui să se despartă niciodată In această școală, orfane de război, ilice de invalizi — se pregătesc a face din ogorul românesc o torță vie spre întărirea țării D-na Cantacuzino face un istoric al școlii, infățișând starea in care a găsit clădirea și serile, când Consiliul național al femeilor l-a preluat, încât a trebuit refăcut. După moartea El. Nanu-Pașcanu, d na Calipsa Botez, atunci in consiliul național a vrut să cedeze primăriei această școală — fapt la care d-na Cantacuzino s'a opus. Un sprijin prețios a avut acest așezământ în persoana d-lui dr. Ceculescu — secretar general la ministerul sănătății, pe atunci prefect de Ilfov D-na Cantacuzino arată apoi îmbunătățirile care s'au adus școlii de două ani, de când d-sa a luat răspunderea școlii Zvonurile ce s'au răspândit — că școala e dărăpănată și fără eleve, e de domeniul fanteziei. Toate inspecțiile cari s'au făcut au constatat acest lucru — după cum dovedesc scriptele. O sa dă citire apoi unor statistici — arătându-se numărul elevelor și veniturile școlii când d-na Botez administra școala și azi. Școala are în prezent 2a de eleve și deși nesusținută de subvenții sa menținut. Se speră să i se dea o desvoltare mai mare, așa ca să poată cuprins 89—100 de orfane. „Nu se poate sfărâma prin bun plac o concesiune dată de primărie, ce reprezintă un act contractual între părți și care a fost concedat până în anul 1941, noi împlinindu-le clauzele contractuale, spuse d-na Cantacuzino. Aferă de aceasta, nu pot f svârșite pe drumuri, în mijlocul anului, elevele. D. Dr. CECULESCU. vorbește din partea ministerului Ocrotirilor sociale, evidențiind opera de cultură și asistentă socială, pe care o desăvârșește școala și promite tot sprijinul. DRAGAUNESCU, din partea I. O. V„ subliniază deasemeni importanța școlii Părintele MIHĂLCESCU, din partea corpului didactic al școlii, elogiază pe M. S. Regina pentru interesul ce dovedește față de operele sociale A mai vorbit un student, orfan de război, din partea asoc. studenților orfani de război. « M. S. a vizitat apoi amănunțit clasele, dormitoarele, serele, grădina, infirmeria, dependințele, unde a găsit ordine și curățenie, apoi s-a fotografiat în mijlocul elevelor școlii. Vizita a luat sfârșit la ora 5 jumătate. Rep Contgervnne Vineri 31 Martie, ora 6 d. a., la fundația I. L .Dallas, (B dul Brătianu) d. Const. Bacalbașa va vorbi despre: „Spionajul militar și politic". « A VII conferință ținută sub auspiciile Institutului de Studii „Sud- Est-Europene” are loc Vineri 31 Martie ,1933, orele 6 p. m. !n amfiteatrul ,,Odobescu“ (facultatea de litere). Va conferenția d. prof. N. A. Constantinescu, conferențiar universitar, despre „Satul și județul în istoria Patriei“. Intrarea liberă. • La ateneul parohial ,.Sf, Elefterie din Capitală, va vorbi, Duminică 2 Aprilie a. c., ora 5 d. a., d. V. G. Ispitr, prof. univ. despre Oxford, cetate universitară-Conferința va fi urmată de proecțiuni și de un select program artistic de bucăți corale. Intrarea liberă. Premiere Luni 3 Aprilie, Teatrul Național: „Generația de sacrificiu" comedie în 3 acte de d. Valjan și „Adevăratul Christodulo“ de d. Paul Prodan. Miercuri 5 Aprilie, Teatrul Regina Maria: „Voal de plăcere” comedie în 3 acte de Bernauer și Oestrecher. Joi 6 Aprilie. Opera Română: „Chemarea munților“ (Tiefland) operă de Eugene d’Albert. Comentarii, fasnic, Aspecte D. STEFAN STANESCU — ale cărui aripi de vis și au luat sborul din paginile „Gândirii", după unele încercări de a-și încremeni ascensiunea prin elaborarea unor poesii cu sunet mat, obscur — de la Ion Barbu citire ori mai departe, de la strămoșul Mallarmé — iată la ce lumini și fermecătoare armonie a ajuns in ultimul timp: De-am plâns, m'a ’nduioșat vreo depărtare Care-a trecut ca iarna peste urs. Cu vorbe-adănci, de-am prins mărgăritare Sunt d’ntr'un timp străin care n’a curs. Acum, de-mi auziți un vis intreg. Să nu vi-l însușiți voioasei clipe. Cu el o viitoare rană leg Sau sborul mort al unei vechi aripe. Eu n’am uitat că v'am făgăduit Participarea vieții mele crudă De aceea sparg paharul, umilit. La deșertarea lui aici cu trudă. Versurile de mai sus care anunță o adevărată carieră poetică sunt un fragmente dintr'un ciclu de poesii apărut în numărul pe Martie al revistei ,Gândirea“. D. MIHAIL MOȘANDREI poetul „Păuni“for și al „Ploilor gătite” știe să facă și reflexiuni pe marginea poesiei, din care posedă o impresionantă lectură, mai ales din cea franceză. Din această largă erudiție, poetul Moșandrei a dat la iveală zilele a estea o culegere de versuri sub titul de „Prezența Pegasului sau plin» bâri lirice în jurul poesiei“. Promenadele d-lui Moșandrei in preajma poesiei sunt afective intru atât întrucât vehtculează un limbaj liric, plin de strălucirile atâtor imagini care dau de multe ori cheia unui pasagiu, ori a unei concluzii. O frază frumoasă, gătită, fără însă ca ideea să fie escamotată. Iată capitolele cărții: Poesie și contemplare; Inspirație și poesie, intre cenaclu și poesie; Idei in jurul poesiei pure; Păpuși de Nueremberg, Balada poetului; sensul naturii in artă; Poesie și voiaj; Mercantilism, Modernism, Păreri sumare in jurul poesiei moderniste; Poesia veche și critica nouă; Poesie și tăcere. Parte din esseurile d-lui Mihail Moșandrei au apărut in revistele Viața literară și Vremea, și vor stârni acum, sub forma volumului, vii discuții in cercurile critice. „ROMANII DIN BANAT“ — e titlul unui volum de 130 de pagini, datorit d-lui Romulus Molin adăogit de d. Virgil Molin și apărut acum în ediția Il-a. In această interesantă carte, d. Molin descrie in 13 capitole situația geografică, etnografică, etică și reli Inft’o fl scolie... care începe (Urmare din vas. l-a) pourralt eile exister sans ce capital que les révolutienaalres de ma jeuuesse surnommaient iuiâme, et que mol, j'appelais DIVIN? ,,Ce capital préexistant dote et honors ies homines, les pare et les polit des leur venue au monde, sans que oes heureux animaux alant rlen fait pour cela. L'aifiait en est si fort qu'ii les provoqne au travail, â l'inelligence et â l'invention. Ce qul assemble done ce capital blenfalteur est done trés bonne chose; oe qui ie dissipe est moins bon. Bon, le travail, bonne, l’epargne. Et com me l'énergle de l'homme perd en puissance ce qu'on peut désirer Ini gagner en extension, e’est bien au siége resserré et stabile du foyer de familie que la production. Perquisition, la conservation ont le plus de chances de réussir, car l'instinct personnel y est modéré et régié par des amours toutes prochaines, la générosité y est équilibrée par un égo}sme sain. Ainsi se tiennent et se lient la puissance, la durée et l'bérédité; ainsi la Constitution des grandes families, la révnion de vastes Mens, la pcssi blité d'éducation et de culture",. Ve trebui, va trebui cât mai urgin' să explicăm fiecare cuvânt, fiecare literă din această regală, grandioasă pagină — atâtor imbecili de la noi! Dar mi se va permite acum, ca la aceste largi lespezi de lumină, să mm adaug un singur rând. Autorul rândurilor de mai sus — încă odată: sublime — nu e bancher! Să mă iertați; e] se chiamă Charles Maurrae (Au slgne da Flore). Torna Vlăriescu Simhíws I nnhlipi Td3 In 1916. Germania, declarând răsboiu României, caută să trimeală pe frontul românesc, o parte din trupe, cu deosebire cei ce erau oarecum „suspecți“ pe frontul francez: alsacienii. Deci, alsacianul Hoepfner, fu chemat la comandament: pra limbilor latine?*‘ — ,JJal" — ,,Atunci trebue să cunoști româna vei fi trimis pe tontul românesc ca și translator“ Ordinul e ordin. Chiar dacă știa sau nu știa bine românește, era mai indicat ca oricare altul să fie trimis tocmai in România., Și a plecat... Din Germania, pe Dunăre, până la Corabia. De aci, pe jos până la București, fiind apoi repartizat la etapa Brănești, nu departe de mănăstirea Pasărea și nici de București... ci a stat tot timpul ocupației, ocazia să învețe românește. Cu cunoștințele ce avea, cu conversațiile pe care i le impunea ingrata meserie de translator, alsacianul Hoepfner a învățat românește, dacă nu să vorbească corect, să înțeleagă bine... ...A trecut războiul. S’au potolit lucrurile. Alsacia a fost redată Franței . Alsacianul Hoepfner este profesor universitar de lmba franceză la facultatea de Mere din Strasbourg. Ne.a cunoscut in zile grele și ne a rămas bun prieten.. Ca și Abatele Zavoral... La Institutul de franceză, de pe lângă facultatea de litere din „Ai făcut studii universitare asu Srasbourg, profesorul Hoepfner, dirijează traducerile din românește in franțuzește... Iată anul atesta, s’au tradus pagini din Em. Găiceanu, Al Vlahuță, I. A. Bassarabescu, L. Rebreanu. Petrovici.. Muncă serioasă, muncă tăcută, depune de categoria reclamațiilor de duzină. Repet: Profesorul Hoepfner, e un prieten al României.. Un picten, ce nu caută să i se trâmbițeze tiuda... Și dacă comitem indiscreția de a i semnala in paginile „Calendarului" o facem numai pentru gândul că vreo revistă din țară, vreo editura serioasă sau chiar biroul de propagandă de pe lângă direcția presei, ar putea trimite vreo carte, vreo revistă pe adresa profesorului, la facultatea de litere din Strasbourg. N’avem de ce să întoarcem späiste, cărturarului francez care ne iubesc Dimpotrivă. VAL MAGUREANU „CALENDARUL“ CULTURAL groasă a românilor nu numai ,nici> Banatul românesc dar și din cel râmas sub stăpânirea iugloslavă. Numeroase statistici, hărți și fotografii însoțesc textul Iată ce frumos jelesc frații noștri din Banat pe morți. Se vede în fragmentul ce citam tot fatausmul senin al poporului român, tot panteismul luminat în care și investmântează el toate actele vieții. Dar cine în lume că poate să 'mplinească doruri, Ion Ce ursita a ursit. Și -n lume sa împlinit. Rămâne nestrămutat Chiar și pentru împărat. Plângeți și voi codrilor Mândrelor pădurilor. Plângeți și voi apelor, Dimpreună, pietrelor. Plângeți dobitoacelor, Dimpreună, lemnelor. Plângeți și voi munților Și voi, mândre văilor Plângi tu lună și tu soar. Când omu din lume moare Sau aceste versuri de mare lirism poporan: Plângeți și voi patru vânturi I>n toate patru pământuri Plângi o lume și alina. Oara cu sus ginuri plină; Căci o stea iar a căzut, Și din lume a trecut. Aceste versuri — spune autorul cărții — au fost auzite în comuna duiosu, la moartea tânărului Nicolae Stângu. Sub stăpânirea sârbească, iată cum și-au pus în cântec soarta lor Românii, destinați de harta de la trianon: Graiul nost' acus să stânge Poate 'n clocot — poate -n sânge Cărțile vor să le ’nschimbe. Avem dascăli ruși, cărți sârbe Vino Mama (Țara-Muma N. R.) vin Să ne vezi cum trăim. Cartea d-lui Romulus Molin e o admirabilă contribuție la cunoașterea Românilor din Banat. Costă 60 lei. FLORIA CAPSAU — și Gabriel Negru vor da la seara de 28 Aprilie a. c. la Opera Română un singur recital de dans, cu concursul d-lui Ion Filionescu. Interpretări după muzică modernă și clasică. Bilete la Agenția Feder, calea Victoriei, ’i SALONUL OFICIAL de pictură și sculptură din anul acesta fiind al zecelea salon oficial de după răsboiu, ministerul instrucțiunii, cultelor și artelor a luat hotârfrea de a se face cu acest prilej o secție de autoportrete. In consecință, artștii expozanți sunt rugați ca pe lângă numărul de lucrări fixat, să mai prezinte și câte un autoportret. Lucrările se primesc în zilele de 3, 4 și 5 Aprilie. , PICTORUL MARCEL OLARIAN — expune portrete, gravuri, schițe și aquarele de autentică inspirație, în sala Mozart, până la 15 Aprilie. PORUNCA TOAMNEI — e titlul unui roman pe care-1 are gata d. Ludovic Dauș, autorul recentului „Apus de oamenii’. TINERIMEA CREȘTINA — e o bună revistă de educație religioasă morală care apare lunar sub conducerea diaconului dr. H. Rovența, prof. universitar și preot dr M. Bulaca, docent universitar. D. OCTAVIAN PRIE — al cărui nume — noi care nu prea, ne ocupăm cu politica —l-am văzut pare că adesea în vâltoarea ei — a tipărit de curând la Cluj o piesă dramatică în 3 acte și un tablou, intitulată ,Porcii“. RADIO Vineri, 31 Martie 1933 BRATISLAVA BUCrRESTI Blaj experimental 12.50: Bursa de cereale bursa de efecte, cota apelor Dunării. 13.00: Concert de prânz (Plăci de gramofon). 1.00: Radio-jurnal. 14.15: Continuarea concertului de prânz (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra radio: Meyerbeer: Marșul încoronării; Oscar Strauss: Vals din operta „Tânărul domn“; Cimarosa: Uvertură la :,Căsătoria secretă“ E. Kostal: Suită italiană, G. de Michedi: Serenadă spaniolă; Kochmann; Foxtrot pe motive din „Liliacul“. 19.00: Radio-jurnal, 19- 15: Orchestra radio: Gh. Diâicu. Garofița — potpuri naționale; Dvo rak: Humoreske și Mazurka; Gorto passi: Rusticanella. UNIVERSITATEA RADIO Din ciclul asupra României 13.45: I. Jalea. Sculptura (90): 2005. Octav Onicescu. Cronică: Zările gândirii. 2020. Demostene Botez. Cronică moldovenească. 20 40: Em. Ciomac: Concertul simfonic de astă seară, 21.00: Ora exactă. Orchestra Filarmonică : Concert simfonic, dirijat de George Georgescu (Transmisiune de la Ateneu); Smetana: Uvertură la „Mireasa Vândută“. Concert pentru piano și orchestră.Autorul și solistul vor fi anunțați prin jurnal). 21.43. I. Cantacuzino: Cronica cinematografică. 22.00: Orchestra Filarmonică: Continuarea concertului; Berlioz: Simfonia fantastică. La sfârșitul concertului: Radio-jurnal și conferință in limba germană pentru străinătate; Konrad Richter; Cărți: ,,Răscoala“ lui Rebreanu. MUENCHEN 20.25: Concert seral, 22.55: Concert coral. 23.20: Ora, meteorul, știri, sport 23.50: Trans din Washigton. BUDAPESTA 10.15: Plăci de gramofon, 18-30: Concert de orb. 20.00: Muzică de jazz executată de orc. Leon Patát, trans, de la Hotel Geraro. 19.05: Recital de piano. 19.45: Curs de ortografie. 20-23.15: Trans, din Praga. KOLICE <» 20.25: Concert a.1 ord. radio. 21.30: distraticvă. 22: Trans, din Praga. 17.20: Trans, din Varșovia 20: Diverse, comunicate. 20.30: Trans, din Varșovia. BELGRT» 16: Plăci de gramofon, 16.30: Gimnastică. 19.45: Semnal orar. anunțarea programului. 20.30: Conf. 21 Lied-uri populare cântate de d. Mile Milutinovic. KB AKP "TA A apârat: GÂNDIREA NUMĂR PE MARTIE cu următorul sumar: NICHIFOR CRAINIC: Tineretul și creștinismul N. CREVEDIA : Poesii MARIA RADULESCU : înscriere ȘTEFAN STANESCU: Poesii ADRIAN HURMUZ: Șabace inutile ALEXANDRU MARCU: Purgatoriul (trad.) MIRCEA STRĂINUL: Balada maicii bune TRAIAN IONESCU : Prezentare VICTOR N. POPESCU: Frumosul și creștinismul FAPTE IDEI, OAMENI VASILE BANCILA : Corespondența lui Spiru Haret MIHAIL POLIHRONIADE : Note asupra crizei tehnice a parlamentarismului aiurea și la noi DESENE IN INTERIOR: Demian și St. Dimitrescu. Abonament in 350 lei anual Un exemplar 40 lei. CONSTANTIN NOICA: Considerații împotriva istoricismului CRONICA LITERARA OVIDIU PAPADIMA : Dr. C. Vlad. Mihail Eminescu din punct de vedere psihanalitic CRONICA MARUNTA NICHIFOR CRAINIC: Aron Cotruș: Printre oameni în mers: Al. Busuioceanu ; Fârvan Gânditorul; Klingsor; Junimea literară; Viața Basarabiei; Poetul; Concepția religioasă Ducelui; Dionisie Areopagitul ; OVIDIU PAPADIMA • Fire din gândul lui Edgar Poe N. CREVEDTA : Poesia românească în limba germană:.Zoltan Frango; Rumänische Dichter