Calendarul, aprilie 1933 (Anul 2, nr. 335-358)

1933-04-01 / nr. 335

2-a Armim și problema arieii Cronica dramatică Teatral Isacovescu: Baad­t Lotini: Tricolacul mai înainte de a apărea pe scenă și scapără duh și din sprinceană. Păcat că autorul nu a știut că va fi jucat de dânsul. Și că nu și-a a­­dus aminte că, de la Moliére și K­ol­­berg, la Goldoni, valetul e stăpânul comediei. Ar fi adâncit atunci ro­lul, și confruntând pe Vicente, cel puțin în câte o singură scenă, cu fiecare din superfluii musafiri, i-ar fi turna un pic de­ o­râncovească virtuozitate. Tot pe mâna unui comedian rasă a avut norocul să încapă de și rolul profesorului Moreira, vîrcola­­cul. Fiindcă tânărul Grigore Vasi­­liu a împlinit cu ochii lui de comic trist, cu nasul ireproșabil, cu gura peltică, cu mîniie minunat contra­balansate, tot ce canavaua autoru­lui a neglijat să așteptăm pe băiat mai departe. Merită. Frumos a jucat pe ocultistul Don Elifas, cu gesturi de retor și cap­o­la Dickens, actorul de viguros ta­lent — talent până și de ziarist! — care e N. N. Matei. D ra Maria Antonova, de un joc ireproșabil, a fost o ducesă bine de­coltată, clandestină, și aproape­ fru­moasă. D-na Didi Teodorescu nu știu da­că e artistă de talent. Dar o priete­nă de lângă mine mi a spus că a jucat mult mai bine ca la Național! Ceia ce Înseamnă că la Teatrul Ian­covescu nu e director Mavrodi... D. Channel, d-na M. Wauvrina, d-ra Lily Mihailescu, D. P. Strati­­lat, cu sau fără bîlbîeli, au com­pletat ansamblul unui spectacol în care s-a simțit șikorana harnică și pricepută a registrului Sică Alexan­dres­cu. D. P. Conferința dl-lui Nich­for Crainic d­eia fundația Dalles Eri, la orele ti. d. Nichifor Crainic­­, tratat la Fundația „Dalles“, în fața unui numeros auditoriu, subi­ectul : „Hristos și problema artei.“ Conferenția­rul începe prin a vorbi­­ despre arta veche, arta păgână din­­nainte de apariția creștinismului, care ea însăși reprezenta ideea de divinitate. Creștinismul nu a distrus unele opere păgâne pentru că era îm­potriva artei, ci pentru că aceste ope­re reprezentau altfel, reprezentau fals ideea de Dumnezeu, așa cum o concepea religia lui Hrstos. Creștinismul nu era ostil artei, fru­museții. Dimpotrivă, găsește un fru­mos, un mijloc de a-și exprima ade­vărurile. Arta, sub diferitele ei for­me, reprezintă tot atâtea canale de expresie. 1 . Problema artei, în raport cu creș­tinismul se pune din imn multe puncte de vedere: 1.) estetic; 2.) din punct de vedere al funcției artei; 3.) ai factorului care o orează­; 4.) al fraponului pe care morala îi are cu arta și 5­ 1 ai scopului suprem pe oaer ii urmăresc ana și religia. In sens creștin, arta se identifică cu însăși ideea de Dumnezeu. E o concepție familiară și filosodei pla­tomene. Pentru creștinism, frumuse­țea e un atribut al Dumnezeirii, care creind această lume, a resfrânt in artă ideea de adevăr, de bine, și­­ ideea de frumos. In ce privește legăturile artei cu religia, trebuie să stabilim că una si frumosul, alta e arta. Frumosul , reflexul dumnezeirii, arta e darul ,de a crea frumusețea, așa ca Dum­nezeu, dar nu ca Însuși El. Dacă artistul are o concepție innaltă de­spre frumos și arta lui, va fi mare, va fi adevărată. Nu crează artă de­cât acei cari au o concepție divină despre frumos.­­ Toată arta veche, Iliada, sculp­tura și arhitectura greacă iși desfa­­șoară elanul spre zei, adică spre ideea de divinitate. Literatura din epoca creștină, de asemenea, reflectă în ea sensul adânc al religiei, al noului Dumnezeu. Toate marie creațiuni literare, de la Divina Commedia, paradisul Pier­dut al lui Milton, însăși opera lui Goethe — cu al său neoelenism re­ligios — Balzac, a cărui operă are un adânc sens religios catolic. Man­zoni. Dostoievski, cel mai mare ro­mancier al lumii — au fost sămis Ute în acelaș puternic și profund spirit religios. Arhitectura Evului Mediu, marii pictori a omenirii — și mai ales muzica au cu religia o strânsă legătură. Dă ca exemplu pe Bach, cu ale­ sale tulburrătoare ora­torii, Beethoven^ in care fiorul Divi­nității culminează în simfonia IX-a și în Misa Solemnis, azi Wagner în­­ Parsifa­l. Poeții cei mai mari ai Franței, ca I Baudelaire in ale cărui Fleurs du­­­m °l sângerează păcatul, F­rancis Jam­mes și Paul Claudel, profund cato­­­lic, sunt religioși. Arta — continuă conferențiarul — nu este imitația naturii. Dacă ar fi­ o simplă imitație, atunci ar trebuii o seară nostimă, ușoară, care se bea ca un mazagran — păcat că nu era mai cald! — la Iancovescu. E vorba de un triplu viol comis la țară, în preajma unui castel. Un ocultist oaspe al dares y, de Capa­blanca, îl pune în socoteala unor forțe misterioase ce ar emana din­tr'un biet profesor, și el printre musafiri. E de ajuns ca femeile să cadă după dânsul. Până ce se do­vedește că autorul era mult mai vi­să preferim frumusețea naturii, nu­­­guroSul și simpaticul valet. Negre arta, copia ei nereușită. Arta este o­ lume cu totul aparte E o contopire între omul care o face și natura care dă elementele, făcând-o să se deosebească de Dumnezeu care a fă­cut totul din nimic. S’a zis că artistul urmărește o eli­berare, o lume aparte în care să evadeze. Fiecare voim să evadăm. Pare a fi un blestem. Poate să fie și î intre timp ducesa se culcase ea însăși, din greșeală, cu valetul. In jurul unei teme deschise tutu­ror exploatărilor, autorul se menți­ne la un umor timid, cu mai puțin străvezit decât nudități intenția care nu-i decât de a ne amuza. Și cum să nu ne amuze rând Vin­cente, prodigiosul — nu ca vol ci ca „ . . . , bărbat — valet, e Puiu Iancovescu ? o amintire a unui Paradis pierdut. Inegalabilul comedian te dispune așa cum definea și Stanislas Humé, scopul artei Nu poate fi un înțeles mai nobil pentru autist decât această evadare în largurile mântuitoare ale sufletului nostru — încheie conferenț farul. Cupa Balcan că se joaca la București CONCURS PENTRU UN AFIȘ RECLAMA In vederea jocurilor internaționale pentru Cupa Balcanică, la care vor participa echipele de foot­­ball ale Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei și Ro­mâniei. Federația Română de Foot­ball deschide un concurs pentru cel mai bun afiș reclamă. Condițiunile sunt Subiect sportiv, culorile următoarele: naționale ale țărilor participante, dimensiuni­le 70/100 cm., patru culori. Textul va cuprinde neapărat în­scris lunile : Cupa Balcanică, cam­pionatul inter-balcanic de football, Bulgaria, Grecia, România, Jugosla­via, Stadionul O. N. E. F., București. 3—11 Iunie 1933, — toate aranjate după aprecierea concurentului. Proectele se vor depune sub „motto­" până Sâmbătă 8 Aprilie 1933, ora 20 la sediul F. R. F. A. din Pasagiul Victoria, Scara H. Lucrarea reținută va fi premiată cu 5.000 lei Informațiuni la sediul federației. Expoziții deschise Ateneul Român: Pictor Mircea Dra­­cian, d-na Filotti Atanasiu. Sala Dalles: Grupul celor patru (Sf. Dumitrescu, Han, Sirato, Toni­­tza) și Expoziția Sch­weitzer-Cumpă­­ni. Mozart: Cenaclul Idealiștilor Expoziția pictorilor George Vânăto­și­tul și alentin Hoeflich. Universul: Expoziția afișului inter­­național. Librăria Hasefer. D-na pictor E, Propst-Kraid. 5 Teatrul Ventura: Pictorul Feodoros­­ Sala Ileana: Pictorul Heamiu Gre­­țulescn. Muzeul Simu: Picto­r M. Budescu. Sălile Atheneul­ud: Pallady. Concertul Brahms Sâmbătă 1 Aprilie d­­., ora 5 d. a­­distinsa pianistă d-na Cela Dela­vrancea și d. Alex. Theodorescu prim concert-maestru al Filarmoni­cei și operei, dau un singur concert pentru comemorarea nașterii lui Brahms. Se vor executa cele trei so­nate pentru pian și vioară. Concertul va fi onorat pe înalta prezență a M. S. Regina Maria. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 31 MARTIE Vasiliu Cerb, calea Victoriei 70; Geta Drăghici, calea Rahovei 151; V. Steflea, calea Victoriei 142; Sh.m da, piața Buzești 47; Sebastian Ni­țescu, bul. Ferdinand 103; Auria, str. Academiei 2; N. Wassemian, calea Moșilor 249; C. Herzemberg calea Văcărești 25; dr. Popovici, ca­lea Griviței 213; dr. Einhorn, str. Carol 19 și Bejan, calea Dudești 133 — 5. 15. 25. 31. — Strigate in pustiu ? Urmare din pag. t­a eal. Cine iși ia răspunderea unor asemenea inimaginabile erori și ne­glijențe? Și situațiunea din Temișoara se găsește pretutindeni in Ardeal și in Bucovina. In aceste părți, la C. F. R. și P. T. T„ limba oficială nu e­­ste cea românească. In aceste părți, funcționarii români trebuie să in­­vețe respectiva limbă minoritară și simt cazuri, relevat de la tribuna Parlamentului, când anii din ace­știa au dus o luptă sălbatecă de prigoană contra elementului și Um­bei românești. Știe de ministru Mirto și guvernul, că numai in Banat din 341 oficii poștale: 269 sunt ocupat de mino­ritari, 28 de bănățeni și 7 de regă­țeni? Cât privește întrebuințarea lim­­bei românești in aceste oficii, de mult s'a terminat și cu acest ca­pitol. Până când și placardele cu „Vorbiți românește“ au dispărut de pe pereți. Garantarea unei asemenea situa­­­țuni nu poate fi redată in cadrul unui articol de ziar, însă poate a­trage cea mai serioasă atențiune conducătorilor. Să nu vină vreo ocazi ° când ne vom da cu pumnii in cap, și va fi prea târziu. Noi dăm alarma și vom conti­nua, până vom fi auziți. Deocam­dată ținem să precizăm: Ținem di­rect răspunzători de o asemenea gravă situ­ațiune și de orice ur­mări, cari pot avea proporții ca­tastrofale, pe conducătorii, cărora li s’a atras atenția în Parlament, în presă și pe cale de memorii, recla­­m­ațiuni, etc., și nu au luat nicio măsură. fort Sctataru Lucrători de la c. t r. primiți la atelierele Gri­ța D. It.-cp], Hotineanu. de acord cu conducătorii atelierelor Q­ F. R. Gri­vi­ța a dat dispoziția­ de a se re­prima la lucru în ateliere încă 22 de lucrători, din cei amestecați în incidente trecute, și cari au fost puși, in urma instrucției, nu liber­tate, Concerte —■ Vineri 31 Martie, Ateneu: Con­cert Filarmonica, dirijat de d. Geor­ge Georgescu: Vineri 7 Aprilie, Ateneu: Con­cert Filarmonica dirijat de d. 1. Perl­ea. — Sâmbătă 8 Aprilie: Ateneu: Con­­cert de Paști al Soc Carmen Corul Bisericii „Amza" de sub con­ducerea d-lui prof. N. Lungu va e­­xecuta un mare concert religios — în biserică — în ziua de Dumini­că 2 Aprilie, ora 5 d. m. Se vor cânta bucății religioase din autori români și străini. Acest cor și-a câștigat de mult o mare reputație în țară. ni CStewnapu L" Conferința unui prol. ăi>l­­iar chirorc la űul CLUJ. — Invitat de Reu­niu­­nea industriașilor, comercianți­lor și meseriașilor, români d. prof. Nichifor Crainic, direc­torul „Calendarului“ va confe­renția în ziua de Duminică, 2 Aprilie, la orele 11 dimineața, în sala festivă a Palatului Ca­merei de comerț din calea Ma­reșal Foch, din localitate, vor­bind despre: „Marxism și Cor­poratism“. Lumea clujană așteaptă cu viu interes această conferință. MS S. Regina Harta la școala Ja­ticskră­i Se leiere Eri d. a., la ora 4. M. S. Regina Maria a vizitat școala horticolă și de fermiere de la Grozăvești, înfiin­țată în anul 1925 de Consiliul Na­țional al Femeilor române. A fost întâmpinată de întregul comitet al școlii: d-na Alexandrina Cantacuzino; d-na g-ral Vereanu — președinta văduvelor de război; d-na El, g-ral Stângaciu; d-na colonel Gogulescu; d. deputat vagă un eseu, președinttele I. O. V.; căpitan Forțu, președinttele mutilaților de război; d na amiral Irimescu; d-na Ing. Di­­mese; d-na colonel Voiculescu; d-na preotul Mihălcescu Miilea; d. căp Ion­escu dela I. O. V. CUVANTAREA U­NEI AL. CANTACUZINO D-sa a spus: adresându-se Suvera­nei, vizita cu care M. V. cinstește azi prima școală horticolă de fer­miere din țară, dovedește importanț­a ce înseamnă acest așezământ, chemat să îndrumeze pe fiicele de a răni în viața agilală de care nu ar trebui să se despartă nici­odată In această școală, orf­ane de răz­boi, ilice de invalizi — se pregătesc a face din ogorul românesc o torță vie spre întărirea țării D-na Cantacuzino face un istoric al școlii, infățișând starea in care a găsit clădirea și serile, când Con­siliul național al femeilor l-a pre­luat, încât a trebuit refăcut. După moartea El. Nanu-Pașcanu, d na Calipsa Botez, atunci in con­sili­ul național a vrut să cedeze primăriei această școală — fapt la care d-na Cantacuzino s'a opus. Un sprijin prețios a avut acest așeză­mânt în persoana d-lui dr. Cecules­­cu — secretar general la ministerul sănătății, pe atunci prefect de Ilfov D-na Cantacuzino arată apoi îm­bunătățirile care s'au adus școlii de două ani, de când d-sa a luat răs­punderea școlii Zvonurile ce s'au răspândit —­ că școala e dărăpănată și fără eleve, e de domeniul fanteziei. Toate inspec­țiile cari s'au făcut au constatat a­­cest lucru — după cum dovedesc scriptele. O sa dă citire apoi unor statistici — arătându-se numărul e­­levelor și veniturile școlii când d-na Botez administra școala și azi. Școala are în prezent 2a de eleve și deși nesusținută de subvenții s­a menținut. Se speră să i se dea o des­voltare mai mare, așa ca să poată cuprins 89—100 de orfane. „Nu se poate sfărâma prin bun plac o concesiune dată de primărie, ce reprezintă un act contractual în­­tre părți și care a fost conceda­t pâ­nă în anul 1941, noi împlinindu-le clauzele contractuale, spuse d-na Cantacuzino. Aferă de aceasta, nu pot f svârșite pe drumuri, în mijlo­cul anului, elevele. D. Dr. CECULESCU. vorbește din partea ministerului Ocrotirilor so­ciale, evidențiind opera de cultură și asistentă socială, pe care o desăvâr­șește școala și promite tot sprijinul. D­RAGAUNESCU, din partea I. O. V„ subliniază deasemeni impor­tanța școlii Părintele MIHĂLCESCU, din par­tea corpului didactic al școlii, elo­giază pe M. S. Regina pentru inte­resul ce dovedește față de operele sociale A mai vorbit un student, orf­an de război, din partea asoc. studenților orfani de război. « M. S. a vizitat apoi amănunțit cla­sele, dormitoarele, serele, grădina, infirmeria, dependințele, un­de a gă­sit ordine și curățenie, apoi s-a fo­tografiat în mijlocul elevelor școlii. Vizita a luat sfârșit la ora 5 ju­mă­tate. Rep Contgervnne Vineri 31 Martie, ora 6 d. a., la fundația I. L .Dallas, (B dul Brătia­­nu) d. Const. Bacalbașa va vorbi despre: „Spionajul militar și poli­tic". « A VII conferință ținută sub aus­piciile Institutului de Studii „Sud- Est-Europene” are loc Vineri 31 Martie ,1933, orele 6 p. m. !n amfi­teatrul ,,Odobescu“ (facultatea de li­tere). Va conferenția d. prof. N. A. Constantinescu, conferențiar univer­sitar, despre „Satul și județul în istoria Patriei“. Intrarea liberă. • La ateneul parohial ,.Sf, Elefterie­ din Capitală, va vorbi, Duminică 2 Aprilie a. c., ora 5 d. a., d. V. G. Ispitr, prof. univ. despre Oxford, ce­tate universitară-Conferința va fi urmată de proec­­țiuni și de un select program arti­stic de bucăți corale. Intrarea liberă. Premiere Luni 3 Aprilie, Teatrul Național: „Generația de sacrificiu" comedie în 3 acte de d. Valjan și „Adevăratul Christodulo“ de d. Paul Prod­an. Miercuri 5 Aprilie, Teatrul Regina Maria: „Vo­al de plăcere” comedie în 3 acte de Bernauer și Oestre­cher. Joi 6 Aprilie. Opera Română: „Che­marea munților“ (Tiefland) operă de Eugene d’Albert. Comentarii, fasnic, Aspecte D. STEFAN STANESCU — ale cărui aripi de vis și au luat sborul din paginile „Gândirii", după unele încercări de a-și încremeni ascensiunea prin elaborarea unor poesii cu sunet mat, obscur — de la Ion Barbu citire ori mai departe, de la strămoșul Mallarmé — iată la ce lumini și fermecătoare armonie a a­juns in ultimul timp: De-am plâns, m'a ’nduioșat vreo depărtare Care-a trecut ca iarna peste urs. Cu vorbe-adănci, de-am prins mărgăritare Sunt d’ntr'un timp străin care n’a curs. Ac­um, de-mi auziți un vis int­reg. Să nu vi-l însușiți voioasei clipe. Cu el o viitoare rană leg Sau sborul mort al unei vechi aripe. Eu n’am uitat că v'am făgăduit Participarea vieții mele crudă De aceea sparg paharul, umilit. La deșertarea lui aici cu trudă. Versurile de mai sus care a­­nunță o adevărată carieră poetică sunt un fragmente dintr'un ciclu de poesii apărut în numărul pe Martie al revistei ,Gândirea“. D. MIHAIL MOȘANDREI poetul „Păuni“­for și al „Ploilor gătite” știe să facă și reflexiuni pe marginea poesiei, din care posedă o impresionantă lectură, mai ales din cea franceză. Din această largă erudiție, poetul Moșandrei a dat la iveală zilele a es­te­a o culegere de versuri sub tit­­ul de „Prezența Pegasului sau plin» bâri lirice în jurul poesiei“. Promenadele d-lui Moșandrei in preajma poesiei sunt afective intru atât întrucât vehtculează un limbaj liric, plin de strălucirile atâtor ima­gini care dau de multe ori cheia u­­nui pasagiu, ori a unei concluzii. O frază frumoasă, gătită, fără însă ca ideea să fie escamotată. Iată capitolele cărții: Poesie și con­templare; Inspirație și poesie, intre cenaclu și poesie; Idei in jurul poe­siei pure; Păpuși de Nuerem­berg, Balada poetului; sensul naturii in artă; Poesie și voiaj; Mercantilism, Modernism, Păreri sumare in jurul poesiei moderniste; Poesia veche și critica nouă; Poesie și tăcere. Parte din esseurile d-lui Mihail Moșandrei au apărut in revistele Viața literară și Vremea, și vor stâr­ni acum, sub forma volumului, vii discuții in cercurile critice. „ROMANII DIN BANAT“ — e titlul unui volum de 130 de pa­gini, datorit d-lui Romulus Molin adăogit de d. Virgil Molin și apărut acum în ediția Il-a. In această interesantă carte, d. Molin descrie in 13 capitole situația geografică, etnografică, etică și reli Inft’o fl scolie... care începe (Urmare din vas. l-a) pourralt eile exister sans ce capital que les révolutienaalres de ma jeu­­uesse surnommaient iuiâme, et que mol, j'appelais DIVIN? ,,Ce capital préexistant dote et honors ies homines, les pare et les polit des leur venue au monde, sans que oes heureux animaux alant rlen fait pour cela. L'aifiait en est si fort qu'ii les provoqne au travail, â l'in­­elligence et â l'invention. Ce qul assemble done ce capital blenfalteur est done trés bonne chose; oe qui ie dissipe est moins bon. Bon, le tra­vail, bonne, l’epargne. Et com me l'é­­nergle de l'homme perd en puissan­ce ce qu'on peut désirer Ini gagner en extension, e’est bien au siége res­­serré et stabile du foyer de familie que la production. Perquisition, la conservation ont le plus de chances de réussir, car l'instinct personnel y est modéré et régié par des amours toutes prochaines, la générosité y est équilibrée par un égo}sme sain. Ainsi se tiennent et se lient la puis­sance, la durée et l'bérédité; ainsi la Constitution des grandes families, la révnion de vastes Mens, la pcssi blité d'éducation et de culture",. Ve trebui, va trebui cât mai ur­gin' să explicăm fiecare cuvânt, fie­care literă din această regală, gran­dioasă pagină — atâtor imbecili de la noi! Dar mi se va permite acum, ca la aceste largi lespezi de lumină, să mm adaug un singur rând. Autorul rândurilor de mai sus — încă odată: sublime — nu e ban­cher! Să mă iertați; e] se chiamă Charles Maurrae (Au slgne da Flore). Torna Vlăriescu Simhíws I nnh­lip­i­ Td3 In 1916. Germania, declarând răs­boiu României, caută să trimeală pe frontul românesc, o parte din trupe, cu deosebire cei ce erau oa­recum „suspecți“ pe frontul fran­cez: alsacienii. Deci, alsacianul Ho­­epfner, fu chemat la comandament: pra limbilor latine?*‘ — ,JJal" — ,,A­­tunci trebue să cunoști româna vei fi trimis pe­­ tontul românesc ca și translator­“ Ordinul e ordin. Chiar dacă știa sau nu știa bine românește, era mai indicat ca oricare altul să fie trimis tocmai in România., Și a plecat... Din Germania, pe Dunăre, până la Corabia. De aci, pe jos până la B­u­­curești, fiind apoi repar­tizat la e­­tapa Brănești, nu departe de mănă­stirea Pasărea și nici de București... ci a stat tot timpul ocupației, oca­zia să învețe românește. Cu cunoș­­tințele ce avea, cu conversațiile pe care i le impunea ingrata meserie de translator, alsacianul Hoepfner a învățat românește, dacă nu să vor­­bească corect, să înțeleagă bine... ...A trecut războiul. S’au potolit lu­crurile. Alsacia a fost redată Fran­ței . Alsacianul Hoepfner este pro­fesor universitar de lmba franceză la facultatea de Mere din Stras­bourg. Ne.a cunoscut in zile grele și ne a rămas bun prieten.. Ca și Abatele Zavoral... La Institutul de franceză, de pe lângă facultatea de litere din „Ai făcut studii universitare asu­ Srasbourg, profesorul Hoepfner, di­rijează traducerile din românește in franțuzește... Iată anul atesta, s’au tradus pagini din Em. Găiceanu, Al Vlahuță, I. A. Bassarabesc­u, L. Re­breanu. Petro­vici.. Muncă serioasă, muncă tăcută, depune de categoria reclamațiilor de duzină. Repet: Profesorul Hoepfner, e un prieten al României.. Un p­ict­en, ce nu caută să i se trâmbițeze ti­uda... Și dacă comitem indiscreția de a i semnala in paginile „Calendarului" o facem numai pentru gândul că vreo revistă din țară, vreo editura serioasă sau chiar biroul de propa­gandă de pe lângă direcția presei, ar putea trimite vreo carte, vreo re­vistă pe adresa profesorului, la fa­­cultatea de litere din Strasbourg. N’avem de ce să întoarcem späiste, cărturarului francez care ne iubesc Dimpotrivă. VAL MAGUREANU „CALENDARUL“ CULTURAL groasă a românilor nu numai ,nici> Banatul românesc dar și din cel râ­mas sub stăpânirea iugloslavă. Numeroase statistici, hărți și foto­grafii însoțesc textul Iată ce frumos jelesc frații noștri din Banat pe morți. Se vede în frag­mentul ce citam tot fatausmul se­nin al poporului român, tot panteis­mul luminat în care și investmân­­tează el toate actele vieții. Dar cine în lume că poate să 'mplinească doruri, Ion Ce ursita a ursit. Și -n lume sa împlinit. Rămâne nestrămutat Chiar și pentru împărat. Plângeți și voi codrilor Mândrelor pădurilor. Plângeți și voi apelor, Dimpreună, pietrelor. Plângeți dobitoacelor, Dimpreună, lemnelor. Plângeți și voi munților Și voi, mândre văilor Plângi tu lună și tu soar. Când omu din lume moare Sau aceste versuri de mare lirism poporan: Plângeți și voi patru vânturi I­>n toate patru pământuri Plângi o lume și alina. Oara cu sus ginuri plină; Căci o stea iar a căzut, Și din lume a trecut. Aceste versuri — spune autorul cărții — au fost auzite în comuna d­uiosu, la moartea tânărului Ni­­colae Stângu. Sub stăpânirea sârbească, iată cum și-au pus în cântec soarta lor Românii, destinați de harta de la t­rianon: Graiul nost' acus să stânge Poate 'n clocot — poate -n sânge Cărțile vor să le ’nschimbe. Avem dascăli ruși, cărți sârbe Vino Mam­a (Țara-Muma N. R.) vin Să ne vezi cum trăim. Cartea d-lui Romulus Molin e o admirabilă contribuție la cunoaște­rea Românilor din Banat. Costă 60 lei. FLORIA CAPSAU — și Gabriel Negru vor da la seara de 28 Aprilie a. c. la Opera Română un singur recital de dans, cu con­cursul d-lui Ion Filionescu. Interpretări după muzică moder­nă și clasică. Bilete la Agenția Feder, calea Vic­toriei, ’­i SALONUL OFICIAL­­ de pictură și sculptură din anul acesta fiind al zecelea salon oficial de după răsboiu, ministerul instruc­țiunii, cultelor și artelor a luat ho­­târfrea de a se face cu acest prilej o secție de autoportrete. In consecință, art­știi expozanți sunt rugați ca pe lângă numărul de lucrări fixat, să mai prezinte și câte un autoportret. Lucrările se primesc în zilele de 3, 4 și 5 Aprilie. , PICTORUL MARCEL OLARIAN — expune portrete, gravuri, schițe și aquarele de autentică inspirație, în sala Mozart, până la 15 Aprilie. PORUNCA TOAMNEI — e titlul unui roman pe care-1 are gata d. Ludovic Dauș, autorul recen­tului „Apus de oamenii’. TINERIMEA CREȘTINA — e o bună revistă de educație re­ligioasă morală care apare lunar sub conducerea diaconului dr. H. Rovența, prof. universitar și preot dr M. Bulaca, docent universitar. D. OCT­AVIAN PRIE — al cărui nume — noi care nu prea, ne ocupăm cu politica —l-am văzut pare că adesea în vâltoarea ei — a tipărit de curând la Cluj o piesă dramatică în 3 acte și un tablou, in­titulată ,Porcii“. RADIO Vineri, 31 Martie 1933 BRATISLAVA BUCrRESTI Blaj experimental 12.50: Bursa de cereale bursa de efecte, cota apelor Dunării. 13.00: Concert de prânz (Plăci de gramofon). 1.00: Radio-jurnal. 14.15: Continuarea concertului de prânz (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra radio: Meyerbeer: Marșul încoronării; Oscar Strauss: Vals din operta „Tânărul domn“; Cimarosa: Uvertură la :,Căsătoria secretă“ E. Kostal: Suită italiană, G. de Michedi: Serenadă spaniolă; Kochmann; Fox­trot pe motive din „Liliacul“. 19.00: Radio-jurnal, 19- 15: Orchestra radio: Gh. Diâicu. Garofița — potpuri naționale; Dvo rak: Humoreske și Mazurka; Gorto passi: Rusticanella. UNIVERSITATEA RADIO Din ciclul asupra României 13.45: I. Jalea. Sculptura (90): 20­05. Octav Onicescu. Cronică: Ză­rile gândirii. 20­20. Demostene Botez. Cronică moldovenească. 20­ 40: Em. Ciomac: Concertul sim­fonic de astă seară, 21.00: Ora exactă. Orchestra Filar­­monică : Concert simfonic, dirijat de George Georgescu (Transmisiune de la Ateneu); Smetana: Uvertură la „Mireasa Vândută“. Concert pentru piano și orchestră.­­Autorul și so­listul vor fi anunțați prin jurnal). 21.43. I. Cantacuzino: Cronica ci­nematografică. 22.00: Orchestra Filarmonică: Con­tinuarea concertului; Berlioz: Sim­fonia fantastică. La sfârșitul con­certului: Radio-jurnal și conferință in limba germană pentru străinăta­te; Konrad Richter; Cărți: ,,Răscoa­la“ lui Rebreanu. MUENCHEN 20.25: Concert seral, 22.55: Concert coral. 23.20: Ora, meteorul, știri, sport­ 23.50: Trans din W­ashigton. BUDAPESTA 10.15: Plăci de gramofon, 18-30: Concert de orb­. 20.00: Muzică de jazz executată de orc­. Leon Patát, trans, de la Hotel Geraro. 19.05: Recital de piano. 19.45: Curs de ortografie. 20-23.15: Trans, din Praga. KOLICE <» 20.25: Concert a.1 ord­. radio. 21.30: distraticvă. 22: Trans, din Pra­ga. 17.20: Trans, din Varșovia­ 20: Di­verse, comunicate. 20.30: Trans, din Varșovia. BELGR­T» 16: Plăci de gramofon, 16.30: Gim­nastică. 19.45: Semnal orar. anunța­rea programului. 20.30: Conf. 21 Lied-uri populare cântate de d. Mile Milutinovic. KB AKP "TA A apârat: GÂNDIREA NUMĂR PE MARTIE cu următorul sumar: NICHIFOR CRAINIC: Tinere­tul și creștinismul N. CREVEDIA : Poesii MARIA RADULESCU : înscriere ȘTEFAN STANESCU: Poesii ADRIAN HURMUZ: Șabace inu­­tile ALEXANDRU MARCU: Purga­toriul (trad.) MIRCEA STRĂINUL: Balada maicii bune TRAIAN IONESCU : Prezentare VICTOR N. POPESCU: Frumo­sul și creștinismul FAPTE IDEI, OAMENI VASILE BANCILA : Corespon­dența lui Spiru Haret MIHAIL POLIHRONIADE : Note asupra crizei teh­nice a parla­m­entarismului aiurea și la noi DESENE IN INTERIOR: Demian și St. Dimitrescu. Abonament in 350 lei anual Un exemplar 40 lei. CONSTANTIN NOICA: Conside­rații împotriva istoricismului CRONICA LITERARA OVIDIU PAPADIMA : Dr. C. Vlad. Mihail Emin­escu din punct de vedere psihanalitic CRONICA MARUNTA NICHIFOR CRAINIC: Aron Co­­truș: Printre oameni în mers: Al. Busuioceanu ; Fârvan Gân­ditorul; Klingsor; Junimea li­terară; Viața Basarabiei; Poe­tul; Concepția religioasă Ducelui; Dionisie Areopagitul ; OVIDIU PAPADIMA • Fire din gândul lui Edgar Poe N. CREVEDTA : Poesia româ­nească în limba germană:.Zol­tan Frango; Rumänische Dich­ter

Next