Calendarul, noiembrie 1933 (Anul 2, nr. 513-526)

1933-11-01 / nr. 513

2 » SPORT RUGBY Sportul Studențesc a luat conducerea Duminică s’a disputat pe terenurile de la șosea, Parcul U. F. S. R., ziua șasea a campionatelor. In urma rezultatelor obținute, Sportul Studențesc s’a instalat în locul prim. F. R. R-iul ar trebui să se sesizeze de faptul că în campionatul categoriilor inferioare sunt echipe cari nu s’au prezentat pe teren la trei match uri — și deci după regulament aceste echipe trebuesc radiate, spre a pune, capăt acestei debandada. In cadrul acestei zile s’au desfășurat următoarele întâlniri: P. T. T.T. C. R. 9-0 (0-0) Terenul I a găzduit cea mai importantă dispută a zilei dintre teamul P. T. T.-ului și Tennis Clubului Român care s’a terminat în favoarea primilor la luptă mare. T. C. R.-ul a fost nevoit să plece steagul în fața poștașilor, cari s’au prezentat pe teren cu cea mai bună formație pe cari o posedă, pe când, Tennisuil a prezentat o echipă pestriță, cu jucători cari nu au pus mâna pe balon, de un an, având titulari scoși din joc din matchuirile anterioare. ’ Cu toate astea T. C. R.-uil s’a prezentat destul de bine — a reușit să nimicească toate atacurile, atât la înaintare cât și pe trei sferturi, compartiment în care balonul nici nu a ajuns să fie trecut până la aripă. In prima repriză ambele echipe din cauza greșelilor comise au arătat ocazii sigure. Jocul a fost egal, dar brutal, ceia ce a făcut ca Mișu Vardala să părăsească terenul. In partea doua a jocului P.T.T.-ul intră decis și de la o tușe balonul ajunge la Anasitasiadi care, lansează linia de trei sferturi și Waiter culcă balonul la centru în buturile P. T. T.-ului, care e transformat de Niculescu. Puțin mai târziu mingea ajungând la Waiter în poziție favorabilă printr’uin drap goal, mai aduce ultimile puncte. Până la sfârșitul jocului ambele echipe reușesc câteva incursiunii, dar bari se sparg in placajele liniilor de trei sferturi. Au arătat lucruri frumoase Ion Ștefănescu, Anastasiade, Florea si Walter dela P. T. T., iar Filitti, Moscu, Mitescu și Pană de la T. C. R. Partida a fost condusă de internaționalul G. Nicolae. SPORTUL STUDENTESC-VIFORUL DACIA 9-5 (6-5) Pe terenul II teamul Universitarilor s’a întâlnit cu tânăra formație a Viforului Dacia,, care s’a soldat în favoarea, primilor cu un scor la limită. In urma acestui rezultat, Sportul Studențesc s-a instalat în fruntea plutonului, la diferență de un singur punct de P. T. T. In fața Viforiștiilor, Sportul a prezentat formația sa primă, care a avut greaua sarcina să oprească înverșunatele atacuri pline de avânt ale „Viforului“ care cu o echipă compusă din elemente tinere a reușit să se impue în fața multor grupări cu trecut în acest sport. Din primele minute de joc, Beju C. în urma unei șarje personale culcă balonul în buturile adverse. Transformă Beju. Sportul Studențesc reacționează în fața pericolului și Paul Florian în posesia mingei intră în forță și inscrre primele trei puncte. Vifonul se demoralizează și Fântâneanu în urma urnei lovitei de pedeapsă mai înscrie încă trei puncte. La începerea jocului Sportul Studențesc ia conducerea matchullui și nu trece mult și Filipescu, marchează ultima încercare. S’au remarcat dela învingători: Fântâneanu, Damian un element tânăr și de valoare și Buzoianu, iar dela Viforul Dacia, Beju C. inițiatorul primelor puncte, I. Georgescu și Covaci. STADIUL ROMAN-A. C. B. 8-5 (0-5) Stadiul Român a reușit să se impună formației Rugbyului Club Român, cu o echipă compusă din elemente tinere, cari luptă mai mult cu avânt decât cu tehnică. Cu toate că au fost handicapați prin lipsa lui Camil Ioan și ing. Nae Mărăscu — au făcut, partidă frumoasă reușind să țină piept inaintărei R. C. B.uliul care e una din cele mai grele. După o intrare în forță a lui G. Dumitriu R. C. B.-ul obține o încercare la centru care este transformată. In repriza doua Virgil Ioan reușește două încercări pe care Tudor le transformă. S’am remarcat de la stadiști toată echipa care a luptat din răsputeri spre a opri avalanșele R. C. B.-ului, iar dela R. C. B. ’ Gică Dumitriu, Fanella și Caracas. ARSENAL-AVANTUL SPORTIV Această partidă cu toate că în clasament nici nu contează s’a disputat într’o atmosferă încărcată. Dela începutul matchului și până la sfârșit nu s’a văzut altceva decât o partidă în care deviza era scoaterea celui mai bun om. Astfel pe rând sunt scoși după teren jucători atât de la Arsenal cât și de la Avântul Sportiv. La toate acestea a contribuit și galeria care era compusă din jucători ai categoriilor inferioare, care invadând terenul s-au luat la bătae cu jucătorii. Biroul federal ar trebui să numai treacă cu vederea aceste bătăi, ci să iancți-8 (8-8) jf Calistrat Hogaș -■ ■■■ (Urmare din pag l-a). ăovei, propun a i se acorda numai o parte pe care o veți găsi cu cale!“ Se pare că academicianul a confundat opera literară cu un tratat de geografie ! Scrierile publicate în reviste au fost strânse de „Viața Românească“ și publicate în două volume: „Prin munții Neamțului“ și „Amintiri dintr’o călătorie“. Manuscrisele care au mai rămas ar mai alcătui un volum. Calistrat Hogaș nu a fost numai scriitorul de talent care zugrăvește cu artă diferite aspecte ale naturii, ci modestul îndrăgostit care pătrunde cu sfială în adâncurile obscure, ale firei, și care apoi exteriorizează cu rară putere de evocare, învăluind într’o atmosferă de fantasm, nestimatele aflate. Prin zugrăvirea unor aspecte din viața rustică, prin îmbinarea sublimului cu humorul sănătos, se înfrățește cu vigurosul țăran din Humulești, iar prin claritatea gândirei și naturalețea frazei stă alături de Odobescu, Sadoveanu și chiar de actualul romancier G. Ibrăileanu. Aceeași temă delicată, parfumată de un sentimentalism platonic, învăluită de misterul aceleiași firi din munții Neamțului, se desprinde atât din romanul Ibrăileanu, cât și din „Adela“ lui „Floricica“ Cuconului Calistrat. Tipuri caracteristice ca „Părintele Ghermănuță“ al cărui comanac se transformă miraculos în tingire, „Părintele Iovinadie“ ori berbantul „Cucon Ioniță Hrisanti“ își conturează cu preciziune personalitatea lor. Și, câte n’ar fi de spus despre opera lui Hogaș care pare că eri, încăleca pe „Pisicuța“ lui și legându-se în vebea se afunda în desișul Hălăucei, pierzânduse în negrul fără fund al pădurei. Și cine știe cât rătăcea pe cărările ei tainice ! Citatele ar fi de prisos. Luați singuri cartea în mână și rătăciți împreună cu el „Spre Nicht“, de la „Văratec la Secu“ dela Agapia spre Pipirig, dela Hălăuca pe valea Sabasei spre Șeștina. Și nu veți regreta ; în cale veți întâlni amurguri ce se înalță misterioase din adâncurile naturii, răsărituri majestoase pe bolta albastră, furtuni desprinzându-se din haosul firei, ori veți asculta pătrunși de fiorul necunoscutului șoaptele tainice ale codrului, sau veți ține isonul împreună cu autorul, cuviosului popă Ghermănuță ce cânta în glasul al noulea. Șasesprezece toamne au depus palidele lor cununi pe mormântul „amantului nestrămutat al naturii“. Se va găsi oare cineva să ia inițiativa imortalizării în bronz a siluetei eqclestre a „Cuconului Calistrat ?“ Și când va apărea monografia la care se pare că lucrează fiica sa, profesoară în Piatra ? Ioan Șt. Botez „CALENDARUL" ționeze pe infractori fiindcă iar ne vom vedea pași în situația de a anunța intrarea in spital a cutărui jucător. Rugbistice ••• Jucătorii Timer și Săbăiteanul de la C. F. R. au fost suspendați până la sfârșitul sezonului pentru joc brutal. Biroul federal a dat avertisment echipei a II-a a C. F. R.-ului pentru indisciplină față de arbitru. * Gruparea P. T. T. a făcut apel la U. F. S. R. contra deciziei biroului F. R. R. prin care a declarat forfait retragerea după teren cu trei minute înainte de sfârșitul matchului. FOOT-BALL Programul Diviziei DUMINICA 5 NOEMBRIE 1955 Duminică 5 Noembrie 1933 SERIA A. Cluj: Universitatea — C. F. R. Brașov: Brașovia — Crișana. Academus — A.M.E.F.R. Ploești: Tricolorul — Chinezul. SERIA B. București: Juventus — România: Oradea: C. A O. — Șoimii: Timișoara: Ripensia — Mureșul. Știri Echipa bulgărească, ce a învins Duminică echipa federației, a părăsit Capitala în după amiaza zilei de el îndreptându-se spre Rusciuk, unde au fost așteptați cu... tobe și surse. Legiunea Sportivă organizează, pentru Sâmbătă 4 Noembrie, începând de la orele 9 seara, o serată dansantă în saloanele „Gărzei de fier“ din star. 13 Septembrie No. 18. * Carianopol va intra în formația Juventusului ce va juca contra României. Venusul va legitima în curând pentru prima formație pe Burdan. Chestia portarului este in sfârșit tranșată. * * Scandalul de la Operă — Lovirea juridică a crizei. In atenția ministrului instrucției — „ Calendarul“ a arătat halul in care a ajuns Opera Română, sub direcțiunea concesionarului George Georgesciu, precum și stadiul memoriast în care a ajuns lichidarea acestei instituiții de sub un regim care a dus-o de râpă. In timp ce personalul tehnic și artistic intră în a patra lună de când nu e plătit, iar Opera în la, șasea lună de când nu se sctaieă, și nu a început nici măcar o repetiție, directorul concesionar, împreună cu tovarășul său de afaceri muzicale, Buzescu continuă cu febrilitate să-și bată joc de istituțile. Se pare că e un sistem foarte s perfid la care domniile lor au recurs. Anume, de a juca pe două tablouri. Pe de o parte George Georgescu, temându-se și de complicații ce ar putea lua în antrepriză sonoră stimata d-sa ieșită a spinării, a amuințat pe toată lumea că d-sa numai e la Operă, că și-a abdicat toate drepturile, că a demisionat și e gaita să predea statului Opera, numai că localul nu e all d-s ale, ci al lui Buzescu. Pe de altă parte Buzescu, la rându-i spune că el n‘are nimic a face cu Opera,, contractul nefiiaid al lui și că m’i aire nimic împotriva trecerei ei la stat, dacă i se dau însă patru milioane și jumătate despăgubiri. UN COTRACT CE CADE DE LA SINE ORi, acest joc înseamnă prinderea șmecherilor arendași ai Operei în propriile lor spori. Care e situația juridică a contractului Georgescu? Când a obținut concesia, el a adus pentru cele 30 de milioane subvenție de la stat, printre altele, localul Operei. Cum și de unde l-a obținut, e treaba d-sale. Putea să-l obțină gratis dela un naș al său bogat, sau numai o doamnă bogată, ori putea să-l obțină de la un șnapan oarecare pe un preț de închiriere exorbitant. In bugetul Operei tipare suma de 2 milioane și jumătate chirie anuală și aceasta e tot ce trebue să știm noi, anume că directorul concesionar prin aceasta recunoaște juridic că oferă și închiriază statului, pe aceasta sumă, un local de operă. Prin contract, în bună regulă judiciară, numai statul și concesionarul Georgescu apar implicați în drepturi și datorii asupra localului, statul îniuriind de la d. Georgescu (cum ar închiria o casă oarecare), localul Operei. A spune deci că localul nu-i allui și că nu l privește înseamnă pentru d. Georgescu a recunoaște că el la perfectarea contractului n'a adus localul implicat în subvenția primită și că deci el n'a îndeplinit condiția esențială a contractului. Să presupunem că a doua zi după efectuarea contractului d. Georgescu spunea că nu are, ori nu găsește locul de Operă. Oare contractul nu cădea atunci de la sine? La fel trebue să cadă azi, când contractul e încă în picioare, dar concesionarul declară că nu-i al lui și deci nu poate dispune de el. CUM RAMANE CU AL DOILEA ȘACAL? Da, dar atunci cum rămâne cu Buzescu? El cere 4 milioane și jumătate despăgubiri. Cui, și de ce? Statului? Statul nu cunoaște pe domnul în chestiune- Statul cunoaște numai pe d. Georgescu, care apare singuri în contract, cu drepturi și obligații (îl mai cunoaște e drept și ca laureat al premiului național de ocarină, obținut în colaborare cu Mavrodi. Cretinul General al operațiilor teatrale și muzicale din țară!) Șacalul Buzescu să se judece dacă vrea cu șacalul Georgescu. Ei singuri se cunosc de ajuns de bine unul pe altul și-și pot disputa prada Față de stat Georgescu, prin chiar declarația sa recunoaște că nu a avut și sTare local de Operă, și deci contractul cade din propria lui culpă. ȘI INCA ALTE CULPE Afară de această culpă organică, contractul mai cade și din alte motive legale. Georgescu singur a declarat — și sunt martori — că a dat și trebue să dea din subvenție sperfucii, fără ele neputând conduce. Aceasta legal, e o deturnare de fonduri, în afară de faptul că e și un luciu imoral. Orice obligație cade când ea devine un instrument veros și imoral. Mai mult, Beneviienile staarsis de concesionar se urcă la 8—10 milioane pe an. (Vezi datele peremtorii expuse de noi în numerele trecute). A stoarce dintr’o subvenție o treime pentru a o vârî în buzunar, e a declara contractul oneros, nu numai în mod aprioric, dar și aposterioric. E a-l falsifica. Contractul Georgescu e deci: defectuos, imoral, oneros și fals. Iată tot atâtea motive de reziliere. Le supunem avocaților și mai ales titulariii de la instrucție, spre a curma odată cu omorîrea lentă a unei mărețe instituții de dragul a doi șnapani și a șefului lor pandalipsuil Cretin. General care a patronat și excrocita, instituțiile noastre de artă, numai și numai ca să-și satisfacă prostia, senilitatea și ficatul. D. Guști să aibă curaj. De nu. U vor avea alții. D. P. Personalul artistic și tehhnic al Operei Române a expediat următoarea telegramă Suveranului ‘ Personalul artistic și technic al Operei Române acum în pragul iernei, lăsat în voia soartei, de concesionarul George Georgescu, cu teatrul închis, cu lefurile neplătite de 4 luni, imploră plecat, pe Majestatea Voastră, Regele nostru al tuturora, Rege al culturei naționale și artelor, să oprească comercializrea mai departe a Operei, hotărând trecerea înaltei instituții la stat, luând-o sub regeasca Voastră ocrotire, învestind-o cu titulatura de „Opera regală română“. In numele personalului: Alex. Lupescu, Emil Marinescu Urmează 150 de semnături. ------------ooo - ooo------------0 conferită a d- ui M. Manoilescu la Sofia D. Mihail Manoilescu, răspunzând, invitației făcute de Ghenoff, fost prim ministru buldgar, va pleca la Sofia în ziua de 1ieoembrie a. c., pentru a ține o conferință la Institutul de înalte studii financiare. D-sa va vorbi despre „Inegalitatea economică a națiunilor“. Dimitri Merejkowky despre „Viitorul creștinismului" Marele scriitor rus, bătrânul dar viorul Dimitri Merejkowsky a ținut nu de mult în Strasbourg o conferință foarte interesantă asupra viitorului creștinismului. Cunoscător al lui Goethe, Dante, Leonardo da Vinci, autor al mai multor cărți despre el, apărător al creștinismului, Dimitri Merejkowsky și-a îndeplinit o mare datorie și și-a satisfăcut o sfântă dorință din a mărturisi lumii convingerile sale asupra valorii creștinismului. Reconstituim conferința aici, împletind-o cu reflexiunile noastre. _ Intr'o limbă franceză admirabilă, Dimitri Merejkowsky a arătat cum cultura Europei de până acum este rezultatul unui compromis. Conducătorii spirituali ai acestei culturi și cei care-i stau la temelie sunt Leonardo da Vinci și Goethe. Aceștia insă, n’au avut tăria necesară pentru a se debarasa complect de antichrist. Leonardo da Vinci a avut un suflet călducel pentru Christos. N’a avut forța unei hotărîri definitive și integrale. Goethe la fel. Singur Dante a fost un creștin în adevăratul sens al cuvântului. Dar nu pe acesta l-au ales ca arhitect al culturii noui. • Intr’adevăr, lumea de azi prezintă multiple fețe contradictorii, ceea ce dovedește lipsa de siguranță, iar aceasta insuficiența principiilor care-i stau de temelie. Trăim în plină criză și revoluție. Falimentul acestei civilizații se datorește compromisului din care este plămădită : o încercare de sinteză (bizar amestec !) între Christ și antichrist — înfăptuire hibridă. Or, pentru ca o cultură să aibe priză asupra sufletului omenesc, trebue să pornească neapărat dintr’o convingere unică și solidă, care singură este imediat producătoare de fapte. Pentru aceasta nu trebue să ai inima, împărțită, ci să-ți fie întreagă pentru un ideal. Leonardo da Vinci și Goethe, s’au oprit — ca toți artiștii — la comneplație. N’au trecut la faptă. De aceea n’au ajuns la misticismul complet și perfect după cum ar zice Bergson. Instabilitatea sensibilității artistice, comună multor firi alese, dar deseori generatoare de zăpăcială soră cu nebunia, s-a dus la acea inaniție a acțiunii, pe care o observăm în viața lor. Dar fără acțiunea, care să traducă convingerea, nu există creștinism adevărat. Iar principiile morale, oricât de înalte, dacă nu au ca obiectiv și axă pe Hristos, sunt " lifa^areta "reprodiază lui Faust : „Tu nu ești creștin“ și avea dreptate, fiindcă pentru Goethe, creștinismul era numai dragoste. ,Dar dragostea, deslipită de Hristos, n’are nici un sens și nici o forță. Criza de azi a culturii și toate crizele de tot felul se datoresc toate faptului, că această cultură, care a condus lumea până acum, și-a luat de la oameni principiile călăuzitoare, principii ieșite dintr’o nepermisă împreunare a lui Christ cu antichrist. Părerea aceasta — deși intr'o măsură mai exagerată — o întâlnim la un mare teolog protestant german, Karl Barth. K. Barth opune radical creștinismul tuturor celorlalte concepții omenești. Purificarea creștinismului de toate elementele streine, formează principiul central al teologiei sale. N’am observat însă, la acest nou reformator al teologiei protestante o explicație suficientă a întrupării, a activării creștinismului în lume, a realizării unui ideal în condițiunile umane ale existenței, când acest ideal n’are nici un punct de contact cu realitățile date. La K. Barth am găsit două planuri fără posibilitate de comunicare. Cultura este lăsată de K. Barth în voia ei. D. Merejkowski însă, nuu neglijează. Misiunea creștinismului este de a pătrunde de spiritul său înalt toate manifestările vieții, cu condiția ca el să primeze. Greșala mare a fost înlăturarea lui Hristos de la temelie și întoarcerea în locul lui a valorilor omenești. Nu este vorba de o eliminare a valorilor umane, ci de o ierarhizare înțeleaptă a lor. O subordonare a tuturor acestora creștinismului dorește D. Merejkowski. Ceea ce nu s’a făcut până acum. De aceea, lumea este condusă astăzi la dezastru și nu se desmeticește cu toate acestea, înaintea unei imense grămezi de jaf, care este creștinismul adevărat, lumea moare azi de frig, pentru că nu caută căldura binefăcătoare decât în cenușa concepțiilor omenești. Singura temelie și unicul ghid al culturii nu poate fi decât Hristos. Nu este decât un nume sub cer, prin care putem fi mântuiți: Iisus Hristos. Și noi l-am uitat. Cel ce trebuia să ne fie astăzi Rege, noi l-am expatriat. In Biserică, lumea nu-l aude. Biserica s’a îndepărtat tot mai mult de lume și lumea de Biserică, vremea, când o hotărire Dar venita eroică și totală se impune. Pe cine vom alege ? Pe Christ ori antichrist ? Nu se poate să-i alegem odată! In capul piramidei nu poate sta decât unul singur. Fericirile de pe munte, singure pot fi leacul tuturor maladilor, de care suferă dureros astăzi lumea. Biserica va dura numai dacă își va înțelege astăzi misiunea ei socială, aplicând „Fericirile“ la viață. De felul cum va ști și putea îndeplini această misiune, va depinde soarta lumii și viitorul creștinismului printre oameni. Prin aceasta însă valoarea creștinismului nu se va micșora. El va rămâne, în orice caz, independent de oameni și împrejurări, suprema valoare și singura scăpare. Const. C. Pavel -------------oXo LITERATURA, ARTA, IDEI Romantismul muzical din Vorbind întrun foileton recent ziarul „Cuvântul“ despre ..Structura Romantismului, d. Petru Manóim face următoarele aprecieri la adresa d-lui Dan Botta: distinsul nostru colaborator care a țiuat de curând la fundația Dalles o strălucită conferință despre „Romantismul muzical": „Trebuie să-i mulțumesc lui Dan Botta de a-mi fi dat ocazia să am gândurile acestea, deoarece ele mi sau actualizat numai datorită conferinței ținută de dânsul Sâmbătă seara, la Fundația Dalles în ciclul „Mari momente muzicale“ organizat de Criterion, și unde a vorbit despre Romantismul Muzical. Rareori mi-a fost dat să ascult o incantație mai desăvârșită! Și nu am convins încă odată că, Dan flotta, est înainte de toate un mai! al cuvântului, un gânditor al graiului. Dela început și până la sfârșit, cuvântul a devenit muzica iar muzica aceasta, sui generis, o realitate închipuită pentru a sugera adevărata esență a muzicii. A fost, prin Dan Botta, în încăperea amfiteatrului de la Dalles, timp de o oră, un cosmos muzical, un cosmos pitagorcian, splendid cu arhitectură dar căruia i-a lipsit nu știu ce beție a infinitului. Dacă Dan Botta știa cum să ne ofere la fiecare din ascultători și câte un păhărel de infinit, atunci probabil că întreaga lui conferință ar fi însemnat extaz. Eu, personal, regret păhărelul... Pentru o ilustrare a conferință, voi cita aceste fragmente: — „Misterul Romantismului acesta e. Nu privi îndărăt. Crede că îndărătul tău ai lăsat un miracol, dar nu privi, fiindcă nu sunt probabil decât brume evanescente! — Clasicul ar spune: Privește mai ales îndărăt, reia, reduce, clasifică, simetrizează. — „Unul din preceptele filmului mai e și acesta. Cântecul tău să tulbure până și pietrele. —Clasicul spune: Cântecul tău să nu tulbure. Cântecul să fie un cântec al Rațiunii". Formulele sânt fericite? Poate, dar eu simt că Dan Bottan'a tur Tiat pe ele păhărelul acela de infinit pe care, desigur, Parmenide, clasic și auster și solemn cum era, il refuza, considerându-l ca pe un început de orgie mintală“. A apărut darea de seamă asupra cursurilor de vară, pentru limba și literatura franceză, ținute la Piatra Neamț, in răstimpul dela 1 Iulie până la 1 Septembrie 1933. Inițiatorul acestor cursuri este d. prof. N. Șerban, prof. de limba și literatura franceză la Universitatea din Iași. In prefața acestei broșuri d-sa arată cauzele și scopul pentru care au fost înființate aceste cursuri de vară, întemeiat pe observația că influența franceză a diminiuat după război în România Mare, prin faptul că în provinciile alipite limba franceză nu era obligatorie în școală și pe motivul crizei, care nu mai permitea ca tinerele elemente să ia drumul Parisului pentru a-și desăvârși cunoștințele — tinerii licențiați erau trimiși la catedre în provincie, unde nu mai aveau ocazia să-și înmbogățească știința dar nici măcar să-și păstreze tot ce au câștigat un universitate, s’a luat inițiativa înființării unor cursuri de vară, predate în mare parte de profesori francezi. Astfel, la istoria literaturii franceze, anul acesta s’au studiat autorii francezi, începând din sec. XVI: Rabelais, Montaigne, Rousard, Corneille, Racine, Moliere, Voltaire, Rousseau, Chateaubriand, Lamartine, A. de Musset, A. de Vigny, Victor Hugo, Flaubert, Leconte de Lisle, în broșură Baudelaire și poeții simboliști, E. I Zola și romanul naturalist; totul încununat de o lecție finală asupra tendințelor literaturii șI contemporane. Au urmat astfel concomitent lecții de artă, geografie și istorie a Franței, explicația texte ilor literare, stil și compoziție, conversație, etc. Participanților li s-a o găzduire confortabilă asigurat pe un preț minim, hrană bună. Direcțiunea cursurilor a organizat în fiecare zi de sărbătoare excursii la mănăstirile istorice , din nordul Moldovei, in orașele, stațiunile climaterice și baleneajre de interes deosebit. Inițiativa aplaudată a d-lui prof. N. Șerban, directorul acestor cursuri, s’a bucurat de un des plin succes in rezultatele obțijnute. Anul viitor cursurile se vor ține la Brașov. Rusoaica, în ediția II—a „Rusoaica“, romanul de mari proporții și alese calități al d-lui Gib. Mihăescu, apărut recent in ediția ll.a, se bucură ca și la prima tipăritură, de un mare succes de librărie. Se crede că și această ediție se va epuiza în mai puțin de o lupă. Zece ani de la proclamarea Republicei Turce Conferința „Gândirei Europene“ Zilele trecute a avut loc la Aula Fundației Carol I, conferința organizată de „Gândirea Europeană“, cu ocazia împlinirii a zece ani de la proclamarea Republicei Turce. Primul vorbitor a fost d. N. Batzaria care cu căldură și intimitate a răsfoit amintiri din opera de organizare a Turciei noui, la care a luat parte ca memebru în comitetul junilor turici. A vorbit apoi d. Victor Eftimiu, despre „Poezia turcă“ recitând câteva poeme din poeții vechi și o admirabilă poezie de primăvară datorită E. S Avidullah Supii Bey, ministrul Turciei la București. A urmat d. Cuza Horta, conferențiind despre antagonismul dintre spiritul Stambulului din timpul sultanilor și spiritul Ankarei, după care d-na Floria Capsali a făcut un studiu de euritmie. Epigrame Lui Păstorel Teodorescu de la „Adevărul Literar“ Ca bun creștin și drept latin, Eu cred în tot ce scrie el : Căci adevărul stă în vin Și vinul sade ’n... Păstorel ! Vasile Dorneanu * Lui Radu Gyr care și-a anunțat apariția volumului „Corăbii de hârtie“ N’am să prea mir, maestre Când te-oi vedea întristat, îmi voi spune cu durere . Toate i s’au... scufundat ! D-lui Ștefan rențiu, autorul Ivanovici-Teunui volum de Epigrame, apărut recent. Stihurile dumitale Le-am citit, le-am răscitit Am găsit de toate’nele Numai spirit n’am găsit. ★ D-lui Aurel Chirescu, autorul următorului catren, publicat în „Viața Literară“. Epigramiștilor : A. C. Calotescu-Neicu și N. Crevedia, autorii volumului „Antologia epigramei românești“. Cum epigramele lor toate lipsite sunt de interes. Și-au făcut calculul că, — poate, — Am cu ale altora... succes. RĂSPUNS Dacă nu ți e cu supărare Iți supun: succesul a fost mare. Căci tot făcând calculul bine N’am pus nimica și de tine ! A. C. Caiotescu-Neiculung, Bucovina, ne cere să-i trimitem socotiala de cat costă inserarea acestui anunț. . . . N înștiințăm că nu costă niciun ban de cinci. . Urăm onorici Societăți Lig o Culturală Zeița Bradului să purceadă de-acum cu succes pe nobila cale de cultură ce și-a propus. Liga culturală „Zeița Bradului“ Primim următoarea scrisoare pe care o publicăm întocmai: Frumosu la 23/X./955 D-l Redactor: „Avem noastră am onoarea că în comun a înființat o societate Culturală Română cu sediul în această Comună cu onoare vă rugăm ca să binevoiți de a nu anunța publicația in ziarul d-stre înfiini aria acestei societăți și tot odată rog trimiteți socotiala publicări în ziarul d-tre la care se obligă societatia noastră cu numele Liga Culturală Zeița Bradului“. „Cu toată stima. „Secret. „Indescifrabil“. N. R. Dacă am înțeles bine, domnul secrl, al onoraltei societăți Liga Culturală Zeița Bradului din Comuna Frumoșii Câmpu Asociația culturală GÂNDIREA EUROPEANA de sub prezidenția d-rei ELENA VACARESCU, va patrona VINERI 3 NOEMBRIE, ora 9 seara, in Aula Fundatei Carol I a cincea conferință din ciclul pe 1933—34 subiectul: REPORTAJ. POLEMICA, INTERVIEW. Vor vorbi : d-na MICAELA CATARG. : Tehnica reportajului; d. N DAVIDESCU : Polemica ; d. TUDOR MUȘATESCU: Interviewuri apocrife. . „ Biletele se găsesc la FEDER și in seara conferinței la FUNDAȚIA CAROL I. _____ „Antologia epigramei românești“ în ediția ll-a Zilele acestea, editura „Cartea românească“ va pune sub tipar ediția ll-a din „Antologia epigramei românești“. Această carte în care autorii au adunat tot ce au găsit mai suculent in verva românească a cunoscut un mare succes de libărie. Prin materialul ce cuprinde și printr’un foarte interesant studiu introductiv, „Antologia epigramei românești“ e, intr’un fel, si o carte de interes didactic. Litere A apărut revista „Litere“, mensual de atitudine tinerească, la care colaborează d-nii Mihail Ilovici, cu un articol intitulat „Negativismul și spiritualitatea tânără“. — Și iscălesc versuri și proză d-nii : C Teodoreanu, A. Chirescu, Vlaicu Bârna, I. Cruceană, Iorgu Rut, M. Tache, G. Ionescu, M. Dincă. • (Cronici literare, recenzii, curier, etc.). Premiul Albert Loudres va fi decernat la 1 Noembrie unui tânăr reporter de pentru un reportaj apărut talent, intr’un cotidian sau hebdomadar in 1933 — dar nu apărut în librărie. Sunt mulți candidați. Totuși unii nu îndeplinesc condițiile cerute de statut, reportagiile fiind apărute în librărie sau pe punctul de a apare. Confederația inteligenții (Urmare din pagia), publicul mare a doctrinei fasciste. Ea conduce școli sindicale și cicluri de conferințe în toate centrele țării, pentru difuzarea noilor principii de viață, susținând pretutindeni biblioteci de specialitate. Confederația dispune de o secție speciala cu caracter practic de prevedere, asistență și îndrumare profesională. Case de ajutor reciproc se întemeiază, general sindicale, sau mixte pe regiuni. O îngrijire specială se dă, în timpul iernii, membrilor lipsiți de mijloace, precum și celor care nu au de lucru. Confederația participă pe cont propriu la marea operă Balilla creind colonii pentru 500 de copii ai membrilor ei. Ea organizează de asemenea excursii de studii sau recreative în țară și peste hotare. întreaga organizație trăiește din contribuția obligatorie a membrilor, fără ajutor dela stat. Fondurile ei sunt destul de importante. In 1929 ele erau de 6 milioane lire. In 1951 s’au ridicat la 7,700.000, adică circa 70 milioane lei. Și cresc în fiecare an. Conducerea generală repartizează aceste fonduri nu după proporția sindicală, după necesitățile reale ale fiecărirei organizații, adică în spiritul unei perfecte solidarități morale și naționale. Prin această organizație a lor, intelectualii sunt încadrați juridic în rosturile statului. Solidaritatea colectivă îi scoate din izolare și din nesiguranță, iar profesiunea fiecăruia devine o contribuție la progresul patriei. Tehnicienii italieni, cari au realizat operele extraordinare ale civilizației fasciste, lucrează, firește, cu alt suflet decât tehnicienii angajați în utopiile sovietice cari ei cei dintâiuând de planurile uriașe și irealizabile ale aventurierilor de la Moscova. Solidaritatea națională dă un rost moral înalt fiecărei profesiuni. Mussolini, «dresajndu-se medicilor, le spunea : „Medicul e ca preotul; el întovărășește pe om dela început până la sfârșitul vieții“. Scriitorii și artiștii „tutelați în libertatea absolută a inspirației ]or sunt chemați de fascism să dea un nou avânt și o nouă forma strălucitoare singurei materii prime de export a Italiei : inteligenta creatoare, — cum ar zice profesorul Emilio Bodrero. După vechea și glorioasa tradiție a țării, nu există palat public nou la care artiștii să nu fie chemați să-l împodobească. Numai „Forul Mussolini“, grandiosul stadion nou din Roma, e împodobit cu 72 de statui de marmură în mărime de patru ori naturală. Venind acestea, mă gândesc la situația intelectualilor noștri români, străini în propria lor țară, exilați la periferia statului, de o democrație căreia nu-i trebuie geniu pentru a fi acefală ! Nichifor Crainic A APARUT: CONDAMNAȚII la CASTITATE roman de Dragoș Procopopescu - ROMANUL VREMII -Satira moravurilor noastre EDIT. NAȚIONALA CIORNEI (Colecția Rosicior) Lei 25 ~\