Ceahlăul, iulie-august 1969 (Anul 2, nr. 423-477)

1969-07-01 / nr. 423

IORGA­N AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul II nr. 423 marți 1 iulie 1969 , 4 pagini 30 bani__________ intr-o atmosferă însuflețită în întregul județ au avut loc Adunări festive consacrate Zilei învățătorului Desfășurată în atmosfera plină de entuziasm­ și eferves­cență creatoare cu care oamenii muncii se pregătesc să în­­timpine marile evenimente din viața partidului, a poporului nostru — cel de-al X-lea Congres al PCR și împlinirea unui sfert de veac de la eliberarea României de sub jugul fascist — sărbătorirea ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI a avut loc ieri în municipiile, orașele și comunele județului Neamț intr-un ca­dru festiv de o amploare deosebită. La adunările festive desfășurate ieri dimineață au parti­cipat tovarășii: CONSTANTIN POTÎNGĂ (la Piatra Neamț), VASILE DASCĂLU (la Tîrgu Neamț) și ION ANGELESCU (la Bicaz), secretari ai Comitetului județean Neamț al PCR. De asemenea, la adunările festive care au avut loc în co­mune și centre de comune, au participat alți membri ai bi­roului, ai Comitetului județean Neamț al PCR și ai Comi­tetului Executiv al Consiliului popular județean. Delegații Comitetului județean al PCR și ai Consiliului popular județean au adresat cadrelor didactice participante la adunările festive călduroase cuvinte de salut și felicitări cu prilejul sărbătoririi Zilei învățătorului, subliniind,­ tot­odată, valoroasa contribuție adusă de profesorii, învățătorii și educatoarele din județul nostru la instruirea și educarea tinerelor generații. La Piatra Neamț adunarea a fost deschisă de tovarășul VASILE IACOB, inspector șef al Inspectoratului școlar mu­nicipal. Luînd cuvîntul tovarășul Constantin Potîngă, secretar al Comitetului județean Neamț al PCR, a felicitat călduros întreaga asistență pentru rezultatele bune obținute în procesul instructiv-educativ. Subliniind însemnatele realizări care s-au obținut în perfecționarea învățămîntului nostru de toate gradele în cei 25 de ani de la Eliberare, vor­(Continuare în pag. a II-a) Dragoste și recunoștință. curier închiderea stagiunii muzicale Duminică 29 iunie a.c., a avut loc în sala Consiliului popular județean Neamț fes­tivitatea de închidere a sta­giunii muzicale 1968—1969, organizată de Comitetul mu­nicipal pentru cultură și artă Piatra Neamț în colaborare cu Filarmonica de stat Bacău. Concertul prezentat a cu­prins în program patru fa­bule muzicale de Paul Con­stantinescu, simfonia a V-a, a „Destinului" de Beethoven, precum și Concertul nr. 5 în la major pentru vioară și or­chestră de Mozart. Iubitorii muzicii simfonice l-au­ ascultat într-o vibrantă interpretare pe violonistul Dan Podlovschi și au aplau­dat îndelung pe dirijorul Paul Popescu. Simpozion „Nicolae Bălcescu” Astă seară, la ora 18, în sala de festivități a Liceului nr. 2, Comitetul pentru cul­tură și artă Piatra Neamț organizează simpozionul : „Nicolae Bălcescu, istoric și gînditor democrat revoluțio­nar român“, de la a cărui naștere s-au împlinit de cu­­rînd 150 de ani. Cu acest prilej va vorbi, despre viața și opera marelui patriot, profesorul Ionel Marin, se­cretar al Comitetului muni­cipal de partid Piatra Neamț, și profesorul Stelian Stafie. A început campania de recoltare a fructelor de pădure Neamț. Pentru desfășurarea în bune condițiuni a campa­niei, a avut loc un instruc­taj al achizitorilor din cele 54 de puncte de achiziții. De asemenea, s-au efectuat rea­­menajări de depozite la Roz­nov, iar la Tîrgu Neamț s-a construit o nouă rampă de în­cărcare. (CONTINUAREA CURIERULUI IN PAGINA A 11-A) După cum ni se comunică de la Inspectoratul silvic ju­dețean, de cîteva zile a înce­put campania de recoltare a fructelor de pădure. Se pre­conizează ca, în prima epocă, să se recolteze cca 250 tone fragi, vișine și cireșe amare care urmează să fie prelu­crate în cele 3 centre : Piatra Neamț, Roznov și Tîrgu iuiminimminmnmmiuummumtuunmmMminnninmmninninnHumiuitmiuiiiituiiiniunmuHmiinmunmimHmmmmrÉ \ § RĂSPUNSURI ENTUZIASTE IN AMPLUL DIALOG AL POPORULUI CU VIITORUL iniiiiiiMiiiiiim/iliiiiri/iiiiiiiiiii In agricultura j­u­d­e­ț­u­lu­i Neamț, datorită condițiilor na­turale și economice favorabile, creșterea animalelor ocupă un loc important în cadrul pro­ducției globale și marfă. Cele peste 95.000 ha pajiști naturale, care ocupă aproape 35 la sută din suprafața agri­colă și­ cele peste 27.000 ha teren arabil destinat culturii plantelor de nutreț reprezintă surse importante în asigurarea bazei furajere. La acestea se mai adaugă o parte însemnată din producția principală, cât și întreaga producție secundară de pe celelalte suprafețe cul­tivate, precum și cantități mari de reziduuri industriale ce rezultă din prelucrarea pe plan local a unor produse agri­cole, cum ar fi sfecla de zahăr, cartoful, cerealele etc. Posibilitățile existente vind asigurarea furajelor, pri­n menajarea adăposturilor nece­a­­sare, tradiția și experiența în­delungată a crescătorilor de a­­nimale au făcut ca județul Neamț să se situeze în de­cursul anilor printre unitățile teritoriale cu greutate specifică în producția zootehnică a țării. Ca urmare a sprijinului ma­terial și tehnic primit din par­tea statului, acest sector de producție a cunoscut o dez­voltare continuă, în ce privește creșterea efectivelor, îmbună­tățirea calitativă a acestora, precum și creșterea producției. Datele statistice arată că an de an efectivele au crescut, ajungînd ca în prezent, pe to­tal sectoare, să existe în județ peste 126.000 bovine, 65.000 porcine, peste 270.000 ovine și aproape 1 milion de păsări. Creșteri însemnate au­­ avut loc ca urmare a măsurilor luate de partid și de stat pentru crearea condițiilor avantajoase, de cointeresare a unităților so­cialiste și crescătorilor de ani­male. Față de anul 1965 efec­tivele de animale din coope­rativele agricole de producție au sporit cu 18 la sută la bo­vine,­ cu 56 la sută la porcine, cu 22 la sută la ovine și ceea ce este mai important, este fap­tul că această creștere a avut loc paralel cu dezvoltarea e­­fectivelor matcă. Mărețul program de dezvol­dr. GHIȚĂ MIRCEA medic veterinar, director adjunct al Direcției agricole județene (Continuare in pag, a IlI-a) «Wv Bună dimineața, Piatra Neamț. încheierea primului Festival al spectacolelor de teatru pentru tineret și copii Ieri; seara,­ în sala Teatru­lui Tineretului din Piatra Neamț, a avut loc festivita­tea de închidere a primului Festival al­­ spectacolelor de teatru pentru tineret și copii și decernarea premiilor și distincțiilor participanților la festival. După festivitate, Comitetul județean Neamț al PCR și Consiliul popular județean au oferit la restaurantulf ho­­­­telului „Ceahlău“ “un cocteil în cinstea participanților la­­ primul Festival al spectaco­lelor de teatru pen­tru­ t­ineret *’ și copii și la­­ simpozionul „Teatrul și tineretul“."^ Amănunte de la festivita­tea de închidere și de decer­nare a premiilor și distinc­țiilor vom publica în ziarul­­ de mîine. Aici, la Bicaz, în sala clu­bului central, conferința co­muniștilor de la Fabrica de ci­ment, consacrată dezbaterii documentelor pentru cel de-al X-lea Congres al PCR, s-a des­fășurat pe fundalul sugestiv al transformărilor care au co­nectat orașul de la poalele bă­­trînului Ceahlău la marele circuit de efervescență și în­noire a patriei. In pas cu ceilalți oameni ai muncii, harnicii cimentiști au dat în primele 5 luni ale anu­lui, peste plan, 8.774 tone ci­ment, 3.608 tone var de con­strucție, bociment, 19.000 mp plăci­a.­Aceste realizări, alături de profundul senti­ment de satisfacție față de re­centele documente ale parti­dului nostru, au fost pe deplin subliniate în expunerea pre­zentată de Dumitru Onișoru, secretarul comitetului de partid. — Documentele pe care le dezbatem astăzi — a arătat in­ginerul directorul Gheorghe Bulinschi, fabricil­e pun în centrul lor preocuparea fermă a partidului nostru pentru fău­rirea unei economii multilate­ral dezvoltate, pentru folosirea largă a cuceririlor revoluției tehnico-științifice. Acest pro­gram de dezvoltare a patriei, față de care îmi exprim totala aprobare și adeziune, își are rădăcinile puternic ancorate în realitățile concrete ale pa­triei noastre. — Proiectul de Directive, a spus lăcătușul Vasile Oprea, prevede — printre altele — că industria materialelor de con­strucții va fi orientată în cin­cinalul viitor spre o dezvolta­re rapidă, care să satisfacă ce­rințele mereu crescînde ale e­­conomiei noastre. Producția M. CIUBOTARU (Continuare în pag. a II-a) Manif­est­ări închinate Congresului Adăugîndu-se amplelor dez­bateri ce au loc în aceste zile în adunările extraordinare ale comuniștilor sau în cele orga­nizate de consiliile Frontului Unității Socialiste, multiplele acțiuni de popularizare a de­ Comuniștii, întregul popor dezbat documentele Congresului al X-lea al P.C.R. Hărnicia și priceperea întregului colectiv­­ premise ale înfăptuirii sarcinilor de viitor cumentelor pentru cel de-al X-lea Congres al partidului, inițiate de comitetele de cul­tură și artă, completează ta­bloul activității politice efer­vescente ce se desfășoară în toate localitățile județului­ nos­tru. După cum sîntem informați, la Roman, o numeroasă asis­tență a participat la simpozio­nul consacrat aprofundării Tezelor Comitetului Central și proiectului de Directive, în ca­drul căruia au luat cuvîntul tovarășii Constantin Potîngă, secretar al Comitetului jude­țean de partid, Nicolae Acrîș­­măriței, membru al biroului Comitetului județean de partid, șeful secției de propagandă a Comitetului județean de partid, și Petre Risipeanu, secretarul Consiliului popular județean. Tot în acest oraș se pregătește o „masă rotundă“ la care vor fi abordate principiile politicii externe a partidului și statului nostru, așa cum sunt ele reafir­mate în Tezele Comitetului Central. Căminele culturale din Săvi­­nești și Dumbrava Roșie au găzduit, de asemenea, manifes­tări închinate apropiatului Congres al partidului. Aici, s-au ținut expuneri despre în­semnătatea acestui eveniment pentru evoluția ulterioară a țării noastre, despre bogăția de idei cuprinsă în documentele ce vor fi prezentate Congresu­lui, despre direcțiile de dezvol­tare ascendentă a economiei și culturii, a relațiilor sociale, în lumina acestor documente de o înaltă valoare programatică. U.F.S. — serviciul de cercetare. De veghe la mașina circulară de tricotat. ! Citiți in pag.a III-a Situația realizării pra­silei a Il-a la porumb la data de 30 iunie a.c. Acum 10 ani într-o zi de vară, pe poarta uzinei a ieșit un camion încărcat cu un produs necunoscut pînă atunci. Era primul lot de fire veton românesc fabricat la Săvi­­nești și livrat la „Tricotajul roșu“ București pentru prelu­crare. De atunci relonul de la Săvinești a intrat în viața oa­menilor, fiind cunoscut și a­­preciat peste tot în țară. Cine sunt producătorii acestui bun care servește la moderni­zarea, ieftinirea și estetic vor­bind, la îmbunătățirea îmbră­cămintei noastre ? Oamenii de fiecare zi. Mulți dintre ei, a­­cum 10—15 ani, plutași pe Bis­trița, pădurari sau țărani muncitori, care în afară de mijloacele lor de muncă moș­tenite din tată în fiu nu prea au cunoscut altceva. Astăzi, ei sunt mînuitorii celor mai mo­derne mașini de tirat, de răsu­cit, de bobinat fire reton, ma­șini care într-o săptămînă produc acum mai mult decit „în întreg anul­ 1959, primul an de producție. Cu­ acești oameni care au crescut și s-au maturizat oda­tă cu uzina, am stat de vorbă ca să aflăm cum se pregătesc pentru întîmpinarea Congre­sului al­­­X-lea al partidului, pentru cea de-a 25-a aniver­sare a eliberării patriei și ce rezultate au obținut în în­trecerea socialistă în aceste zile. Secția textil este una dintre cele mai mari secții ale Uzinei de fibre și fire sintetice Săvi­nești, avînd ca produs de bază firul relon, cu peste 30 de sor­timente. Pe lingă acestea, aici se mai fabrică fibra re­lon și rețele cord. Intrăm într-o hală înzestrată cu aparate moderne. Il găsim aici pe tovarășul ing. R. Căciularu, șeful acestei moderne secții. Era la orele 5 după-amiază în timpul pro­gramului de lucru al schim­bului N­. Dînsul însă nu ține cont de timp din acest punct de vedere. A fost primul care acum 10 ani a asistat cu emoții la punerea în funcțiune a pri­melor mașini de fabricat firul reton și de atunci se află în cadrul secției textile mai mult decât acasă. Un punct din angajamentele secției noastre în cinstea Congresului ar spune tovarășul X-lea — ne inginer Că­­ciularu — se referă la crește­rea calității firelor relon cu 1 la sută față de planul de stat. Aceasta înseamnă că 85 la sută din firele relon trebuie să fie de calitatea 1. Acum un an această sarcină a fost de numai 83 la su­tă. Insă cerin­țele beneficiarilor cresc și noi vrem să fim în pas cu cerin­țele lor. Pentru aceea urmă­rim cu atenție ca nivelul cali­tății, prescris­ă prin planul de stat, să fie depășit cit se poate­ de mult. In urma acestor stă­ruințe, calitatea firelor crește continuu. De exemplu, în luna iunie­ nu a fost nici o zi cind calitatea firelor relen să coboare sub 85,5 la sută. Scopul nostru — continuă ing. Căciularu — este acela de a îmbina armonios și în mod exemplar cele două laturi ale producției : creșterea ritmică a cantității și calității. Iar în­trecerea socialistă este un mijloc adecvat pentru realiza­rea acestui scop. De aceea conducerea secției conlucrează în permanență cu organele sin­dicale ale secției pentru a găsi criteriile cele mai potrivite, pentru a fixa scopul întrecerii. Dat fiind faptul că producția cantitativă a crescut din lună în lună, fiind în luna mai cu 17,3 la sută mai mare decât în luna ianuarie, am dat pes­te plan 12,6 tone fire relon și 11,1 tone fibră velon. Aș vrea să accentuez, preci­zează ing. Căciularu, că în a­­fară de utilajele noastre mo­derne, conștiinciozitatea sala­riaților de la secția textil este izvorul acestor rezultate. Iată cîteva exemple : Stroe Trifan, maistru mecanic, Eu­genia Genghe, operatoare, in­giner Aneta Toma, loan Pri­­cop, electrician, Marin Dobro­­țoiu, A.T.M.-ist, Ligia Cojo­caru, inginer la laborator, loan Manale, șef de echipă la cord. A doua zi am stat de vorbă cu tovarășa Elena Rotundu de la sortare, președinta comite­tului sindicatului de la secția textil. Prima noastră între­bare se referă la întrecerea so­cialistă desfășurată în cinstea Congresului.­­ In trimestrul I al acestui an, secția textil, aflîndu-se în întrecere socialistă cu cele 5 secții ale uzinei, a fost decla­rată evidențiată. In secția noastră, ne spune tovarășa Ro­tundu, sunt antrenați în în­trecere muncitori din 12 bri­găzi. In luna mai au fost e­­vidențiate 5 brigăzi, iar re­zultatele cele mai frumoase au fost obținute de brigăzile atelierului răsucit, care a de­pășit planul lunar cu 5,6 la sută și cea a atelierului bobi­nat (5,3 la sută depășire de plan). Aceasta denotă că șefii unor brigăzi ca Maria Ilisiei de la răsucit și Ana Petrișor de la bobinat au folosit toate capacitățile lor de organizare a locului de muncă în așa fel ca timpul afectat producției să aibă un randament maxim. O tradiție în­ secția textil este obținerea rezultatelor bune în întrecerea socialistă, fapt do­vedit și prin aceea că în 1968 am avut un număr de 168 fruntași în întrecere, dintre care majoritatea au obținut a­­cest titlu a 4-a sau a 5-a oară. Fiind apreciată contribuția lor la creșterea eficienței econo­mice ș a secției, drept stimulare li s-a acordat unui număr de 95 fruntași o excursie de 2 zile în nordul Transilvaniei.. . La obținerea rezultatelor frumoase la secția textilă, un rol hotărîtor îl are agitația vi­zuală desfășurată în vederea creșterii gradului de responsa­bilitate față de interesele co­ D. MARTON, economist (Continuare în pag. a III-a) Emulație într-un vast laborator de creație

Next