Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-10-20 / nr. 826

Cuvîntarea președintelui NICOLAE CEAUȘESCU la sesiunea jubiliară a O. N. U. DOMNULE PREȘEDINTE, onorați reprezentanți AI STAtELOR membre ale Organizației națiuni­lor UNITE. Aniversarea creării, cu un­ sfert de veac în urmă, a Or­ganizației Națiunilor Unite pri­lejuiește atît o retrospectivă a evoluției internaționale și schimbărilor petrecute in lume­a în cei 25 de ani, cit și trecerea în revistă a activității desfășu­rate de ONU în acest timp. Tot­odată, pentru a îndreptăți aș­teptările popoarelor, această se­siune este chemată să defi­nească cu mai multă claritate direcțiile Organizației activității viitoare a Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei co­operări multilaterale între na­țiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organiza­ția Națiunilor Unite a fost con­stituită la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de­­ topoare și nu se vindecase rana ăflîncă lăsată de zecile de mi­lioane de victime căzute in pîr­­jolul nimicitor provocat de Germania h­itleristă, însăși de­numirea de Organizație a Nați­unilor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut in vedere ca toate națiunile planetei să-și unească­ efortu­rile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dez­voltarea liberă a fiecărui po­por. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile nobile înscrise în Garta orga­­nizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile din­tre toate statele lumii. Desigur, organizația noastră a jucat un rol de seamă in via­ța internațională. Cele mai im­portante evenimente din pe­­rioada scursă au stat în atenția ONU, au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din­ aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost în­făptuite numai parțial. In ace­lași timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, în­­tr-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organiza­ția Națiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știr­bit prestigiul și au avut reper­cusiuni negative asupra dezvol­tării vieții internaționale. Evo­carea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cit și a celor negative din istoria de un sfert de secol a ONU este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în vederea creșterii rolului ei in soluționa­rea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile tran­sformări cu caracter social și național care au avut loc în lume in acești 25 de ani. La fondarea ONU exista un singur stat socialist — Uniunea So­vietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din popu­lația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvol­tarea economică­ socială pe calea socialistă. Apariția și dezvolta­rea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexis­tenței pașnice a statelor cu o­­rinduiri sociale diferite. în ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeș­teptări naționale a zeci de po­poare care zăceau in robie co­lonială, sub dominația impe­rialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîștigarea independenței unul­­ colonial ș-a naționale, siste­prăbușit, iar pe ruinele imperiilor colo­niale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol im­portant în Organizația Națiu­nilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția contemporană, tehnico-științifică pătrunderea o­­mului în Cosmos și uriașa dez­voltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și (Continuare In pag. a IV.a) LA U. F. S. SĂVINEȘTI cu faptele Este știut că aproape jumă­tate din angajamentul, sporit la producția globală industrială și producția marfă, pentru ultim­a an al cincinalului, acest luat de județul nostru în întrecerea socialistă, se realizează de către Uzina de fibre sintetice Să­vinești. Salariații uzinei,­ anali­­zînd cu simț de răspundere posibilitățile și­­ rezervele , de­­ care dispun, înzecindu-și efor­­­­turile pentru­­ valorificarea, mai eficientă a potențialu­lui­ tehnic­ă și uman existent,au hotărit­­încă de la începutul­ actualului semestru să-și­ majoreze anga­jamentul inițial de la 35 mi­lioane lei la producția globală și marfă la 150 milioane lei. Angajamentele inițiale pentru acest an au fost cu mult majo­rate și la alți indicatori­i pro­ductivitatea muncii, preț de cost, beneficii etc. Analizînd, la sfîrșitul celor 9 luni care au trecut din acest an, situația­­ îndeplinirii­­­ angaja­mentului anual majorat se con­stată că chimiștii de la Săvi­­nești își­ respectă cuvîntul dat. Astfel, pînă la 10 octombrie, față de angajamentul­­ de 97 mili­oane­ și respectiv 85 milioane lei s-a realizat la producția glo­bală și producția marfă un spor peste prevederile de plan de 122,3 milioane și respectiv de 113­ milioane lei. Prin urmare uzina de fibre sintetice Săvi­nești are posibilitatea de a ra­porta îndeplinirea mai devreme a angajamentului anual la a­­­­cești indicatori. De altfel, anga­jamentul anual la o serie de sortimente a­ fost de pe acum realizat și depășit. Ca fire tex­tile­, de exemplu, față, de, 10 tone cu­ prevede angajamentul s-a realizat în 31,6 tone,­ la fibre numai­ 9 luni, relon 22,2 tone, față de 16 tone, iar la amoniac și uree s-au realizat peste angajamentul anual o cantitate de 2.479 tone și res­pectiv 489 tone. Important de subliniat este faptul că aceste angajamente s-au înfăptuit în primul rînd pe seama creșterii productivi­tății muncii, indicator, la care s-a realizat o creștere de 17.576 lei pe salariat, ceea ce reprezintă 97 la sută din anga­jamentul anual. Dacă­­ am vorbit despre aceste succese trebuie să arătăm că ele au la bază o temeinică organizare a muncii. Ca urmare realizarea angajamentelor a D. MARTON economist,­ AFS Săvinești (Continuare în pag. a II-a) Platforma Săvinești — vedere parțială, I Spectacol în turneu: „Mandragora După ce a repurtat nume­roase succese în țară și străi­nătate cu comedia muzicală „Mandragora" de Niccolo Machiavelli, un colectiv ar­tistic al Teatrului de come­die din București va fi pre­zent, mîine seară, la orele 17 și 20, pe scena calei de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț. Regia spectacolului­­ apar­ține lui Dinu Cernescu, se­condat de actorul Mircea Albulescu. Din distribuție, fac parte cîțiva populari actori, din cei mai cărora cre­dem că nu mai este­­ nevoie să le facem o prezentare: Stela Popescu, (artistă emerită), Nineta Gusti Stefan Ta­­nalagă, Mircea Albulescu, Amza Pellea, Dumitru Rucă­­reanu. Un complex comercial la Roznov a început de cîteva zile construirea la Roznov a unui complex comercial cu etaj, avînd termen de folosință în cursul dare în anului 1971. Amplasat în centru, complexul va avea la parter o alimentară cu autoservire,­un bufet, un restaurant ,1 © cofetărie, iar etajul va fi o­­cupat de un mare magazin u­­niversal. Lucrarea se reali­zează din fonduri de investiții (în valoare de 2.300.000 lei) de către I.G.P. Bacău . Sen­­trocoop. Confecții de sezon Zilele acestea, raionul de confecții pentru bărbați al supermagazinului „Unic“ din Piatra Neamț a fost vizionat cu noi cantități apro­sortimente de confecții pentru și sezonul rece ! paltoane din fire fine, confecționate de F.C.T. București (la un rînd de nasturi), mărimile 42—56, prețuri între 1.400 și 1.600 lei , mesade cu guler, mări­mile 42—56, prețuri cuprinse între 550 și 600 lei­­ parde­­sie pe buret (cașerate), mări­mile 42—56, prețul în jur de 400 lei­­ scurte cu blană (fața din material Timișeni), mări­mile 48—52, prețuri Intre 600 și 700 lei. ii le Hy 5a Fiatr»a­­eamț a înce­put. Consfătuirea pe țară privind exploatărilor și transporturilor forestiere La Casa de cultură a sindi­catelor din Piatra Neamț au început ieri lucrările unei consfătuiri­ganizată de republicane, or­ Ministerul In­dustriei „Probleme Lemnului, cu tema­­ actuale și de perspectivă în mecanizarea exploatărilor forestiere, trans­porturilor auto și întreținerii drumurilor“. în sală erau prezenți directorii directorii generali, tehnici și șefii se­rviciilor de mecanizare de la combinatele de exploata­re și industrializare a lemnului și întreprinderile de transporturi forestiere din întreaga țară, cercetători și proiectanți de la Institutul de cercetări și proiectări în in­dustria lemnului. La consfătuire participă ing. ION RÎMBLI, adjunct al ministrului lui, și ing. Industriei lemno­IOAN ANGE­­LESCU, secretar al Comite­tului județean Neamț al P.G.R. „Scopul acestei consfătuiri de lucru, ne-a declarat ing. Ion Rîmbu, este acela de a analiza retrospectiv realiza­rea sarcinilor în actualul cincinal, măsurile ce trebuie luate pentru Îndeplinirea pla­nului pe 1971, precum și de a stabili liniile directoare în vederea înfăptuirii obiective­lor ce ne stau în față în vii­torul cincinal. Important de menționat, a continuat inter­locutorul nostru, este că în urma calamităților din luni­le mai—iunie au fost distruse ori avariate peste 2.000 km de instalații forestiere alte mijloace, iar circa 5 mi­li­lioane m.c. de masă lemnoasă au fost blocate. Acțiunile în­treprinse pînă în prezent, ca și măsurile preconizate pen­tru lichidarea situației create, vor face, de asemenea, obiec­tul tuirea dezbaterilor în coastă­noastră, în mod deo­sebit, ne vom îndrepta aten­ția spre evidențierea de mărire a eficienței căilor acti­vității economice a combina­telor, de creștere a producti­vității muncii d 1 reducere a cheltuielilor de Investiții, astfel nicit să se creeze con­diții optime pentru îndepli­nirea sarcinilor ce revin sec­torului de expolatări fores­tiere în viitorul cincinal". Alarmă pentru agricultură si VA SOSI, PROBABIL, LA 15 NOIEMBRIE! O necesitate mai presantă ca oricînd, GRABNICA ÎNCHEIERE A TUTUROR LUCRĂRILOR! Săptămîna trecuta, prin rea­lizările obținute, se si­tuează printre cele mai rodni­ce din actuala toam­nă. Într-un număr mare de co­operative, printre care Țibu­­cani, Moldoveni, Roman, Să­­băoani, Talpa, Văleni a fost încheiat însămînțatul grîului, iar în altele această lucrare se apropie de sfîrșit, uități ,printre care în multe :­ Butnărești, Cordun, Davideni, Gîrcina, Să­vinești, se apropie de final și recoltarea porumbului. Reținem faptul lăudabil că, la chemarea comitetelor co­munale de partid, a comuniș­tilor din cadrul cooperativelor agricole, ziua de duminică a căpătat aspectul unei intense și rodnice zile de muncă. Iată și cîteva exemple. La C.A.P. Gherăești, ba cu grîu, s-au însămînțat 30 creîndu-se astfel posibilitatea ca lucrarea aceas­ta să fie încheiată luni , s-au eliberat 15 ha teren cu diverse culturi de toamnă , s-au recol­tat 45 tone porumb , s-au trans­portat în bază 56 tone sfeclă de zahăr. La Tămășeni, lucrînd 12 din cele 15 tractoare aflate in dotare, s-au pregătit supra­fețe importante de teren, iar alte 30 ha au fost însămînțate. Cooperatorii și mecanizatorii de la C.A.P. Ștefan cel Mare au însămînțat 10 ha cu grîu, au arat 25 ha teren și au trans­portat în bază 40 tone sfeclă de zahăr­ Participarea intensă la muncă a existat, de aseme­nea, la C.A.P. Costișa, Războ­­ieni, Dragomirești, Căciulești, Girov, unde s-au efectuat lu­crări numeroase. Cu toate că bilanțul săptă­­mînii trecute este bogat în comparație cu perioadele ante­rioare, apreciem că față de po­sibilitățile de care dispun uni­tățile agricole, față de timpul favorabil de care am beneficiat, realizările obținute la strînge­­rea recoltei și la livrările în bazele de recepție sînt nesatis­făcătoare. De aceea, la ora actuală încă mai este de tre­ierat o parte din recolta de fasole și circa 7 la sută din re­colta de floarea-soarelui. Porumbul, la recoltarea că­ruia ritmul s-a intensificat sim­țitor, mai este încă de strîns de pe circa 18.000 de ha. Ară­turile de toamnă pentru însă­­mînțările de primăvară nu s-au executat decin în proporție de 33,1 la sută din suprafețele planificate. este și situația Nemulțumitoare însilozării fu­rajelor, pînă la acoperirea ce­lor 80.000 tone planificate mai fiind mult de făcut. Ținînd cont de rămiperile în urmă la unele lucrări și de fap­tul că se așteaptă sosirea iernii adevărate încă din cursul lu­nii noiembrie, subliniem nece­sitatea Intensificării eforturi­lor pentru încheierea grabnică a tuturor lucrărilor agricole de toamnă. Fată cîteva din sarci­nile urgente pe care le au oa­menii muncii de pe județului în perioada ogoarele imediat următoare > — terminarea obligatorie în această săptămînă a recoltării tuturor suprafețelor cu cartofi care au mai rămas în cultură și încheierea treierișului faso­lei și florii-soarelui. — livrarea în baze a tuturor cantităților de produse contrac­tate cu statul f cartofi, floarea­­soarelui, fasole ș.a.) . — terminarea cel mai tîrziu pînă jos a pregătirii patului germinativ și insămintării griu­lui pe întreaga­­ suprafață pla­nificată ; — recoltarea pină cel tirziu la 1 noiembrie a porumbului și eliberarea terenului precum și încheierea pînă la 10 no­iembrie a desfăcatului și livrării cantitătilor de po­rumb datorate statului ; — urgentarea însilozării plantelor furajere ; — intensificarea ritmului de recoltare a sfeclei de zahăr și transportul imediat în baze a tuturor cantităților realizate, astfel ca pînă la 1 noiembrie lucrarea să fie terminată ; — strîngerea și valorificarea imediată a tuturor legumelor care mai există în grădini; — efectuarea cu toate forțele disponibile, a arăturilor de toamnă, în cadrul acestor coordonate generale, se vor avea în vedere situațiile specifice din fiecare unitate, acordîndu-se atenție cu precădere lucrărilor care ar putea fi mai mult afectate de înrăutățirea timpului. Dacă se va intensifica ritmul realizat în săptămâna trecută, sfîrșitul lunii octombrie va coincide cu încheierea celor mai multe lucrări ale campa­niei. Pentru aceastul, este ne­cesar să se pună un accent deosebit pe organizarea judi­cioasă a muncii, eliminându-și acele activități care,­nu atî o legătură directă cu produc­­­tia. De asemenea, să se veghe­ze la respectarea disciplinei muncii, la folosirea integrală a zilei de lucru. Trebuie să militeze pentru aceasta organe­­le și organizațiile de partid, comuniștii, consiliile de con­ducere ale C.A.P.. Specialiștii. Zilele bune care eu mai rămas sunt numărate­­zate în întregime. Să fie utili­pentru reu­șita actualei campanii, pentru succesul bătăliei care se dă în scopul punerii la adăpost a întregii recolte și pregătirea recoltei anului viitor. Orice întîrziere poate avea grave urmări asupra recoltei actuale și viitoare Pregătirea terenului pentru însămînțarea griului. CARENȚE IN APROVIZIONAREA MUNCITORILOR FORESTIERI Intr-un județ ca al nostru, unde pădurile ocupă peste 50 la sută din suprafața sa, exploa­tările forestiere au o mare pondere alături de alte unități de producție. Ca în toate dome­niile de activitate, și în acest sector au survenit schimbări radicale, atît pe linia perfec­ționării mașinilor și utilajelor­­ care ușurează simțitor munca­­ muncitorilor forestieri, cit și pe­­ linia îmbunătățirii­ condițiilor. de ..viață puse la dispoziția a­­­­cestora, în apro­pierea. parchete­i lor, găsim astăzi cabane fores­­­­­­tiers primitoare, iluminate elec­tric, cu paturi acoperite cu cerșafuri albe, cluburi cu bi­blioteci, jocuri distractive, a­­parate de radio etc. Alături de acestea, magazinele forestiere aprovizionează pe muncitori cu o gamă largă de produse ali­mentare și nealimentare, pen­tru ca aceștia să nu ducă lipsă de nimic. Recent, în satul Bra­­teș, comuna Tarcău a fost dat in folosință un nou magazin fo­restier, iar în prezent se află în construcție un grup social, în parchetul Nechit comuna Borlești, care va cuprinde dor­mitoare, baie, bucătărie și sală de mese, unde muncitorii vor putea lua masa de trei ori pe zi, în raidul-anchetă pe care l-am efectuat prin mai multe parchete de exploatare, înso­țiți de Vasile Hirochi, președin­tele comitetului sindicatului de la U.E.X.E. Roznov, am urmărit modul in care decurge aprovi­zionarea elinică și îndeosebi cea pentru toamnă-iarnă a muncitorilor­ forestieri, cu pro­duse alimentare de larg consum. După cum se știe, această­ atri­buție revine­­ cooperației de consum, iar asigurarea bazei materiale cade în sarcina între­prinderilor forestiere.. Se înțe­lege că reușita unei bune a­provizionări pentru iarnă de­pinde într-o măsură de starea beciurilor, magaziilor și ma­gazinelor, or, la ora actuală mai întîlnim o serie de maga­zine necorespunzătoare — cum este cel din satul Frumoasa, comuna Balcani, județul Bacău, de la care se aprovizionează și unii muncitori de pe cuprinsul județului nostru — sau maga­zine care nu dispun de beciuri, cum găsim în destul de multe părți­­ Tazlău (Șoimul), Dum­brava Roșie (Cut), Poiana Teiu­lui (Dreptu), Bicazul Ardelean (Toșorog și Bistra), Fiatra Șoimului (Luminiș). Alte maga­zine forestiere (Floaea, comuna Tazlău și Nechit, comuna Bor­lești) au beciuri, dar acestea fiind necorespunzătoare mai mult încurcă decit ajută. însoțitorul nostru, Vasile Hi­­lochi, afirmă că o parte din vină, pentru perpetuarea a­­cestor neajunsuri, revine con­ducerilor cooperativelor de­ consum de pe teritoriile respec­­ tCootinaare ta pag. • U-a) Mihai MERTICARU RAID - ANCHETĂ

Next