Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-11-25 / nr. 857

r COMITETELE DE DIRECȚIE față-n față cu pro­priile lor decizii Este interesant de consta­tat că, de-a lungul perioadei care a trecut de la constituirea lor, în activitatea majorității comitetelor de direcție din întreprinderile și organizații­le economice din județul nostru s-a statornicit un stil de muncă propriu, eficient. Aceste organisme de muncă si acțiune colective intervin cu operativitate pentru rezol­varea unor importante proble­me care le ridică unitatea res­pectivă, eforturile colective fiind scop­ subordonate unui singur creșterea neîncetată a eficienței activității produc­tive printr-o largă participare a tuturor salariaților și o bună valorificare a rezervelor exis­tente la fiecare loc de mun­că. Dar, fără îndoială că pen­­tru realizarea acestui deziderat se cere o muncă bine orga­nizată, o participare efectivă a comitetelor de direcție, nu nu­mai la analiza diverselor stări de lucru existente, ci, și a­ceasta în primul rînd, la ela­borarea unor măsuri efi­ciente, corespunzător funda­mentate. De calitatea acestor măsuri, de modul în care se or­ganizează controlul în depli­­ ­nchetă economică uiiii lor depinde în ultimă instanță eficienta întregii ac­tivități. Pe această temă, a elaborării și înfăptuirii hotărîrilor comite­telor de direcție, am organizat zilele acestea o anchetă în mai multe întreprinderi din municipiile Piatra Neamț și Roman, cu scopul de a vedea cum se acționează pentru în­făptuirea lor practică, care sînt rezultatele obținute în producție. O concluzie se im­pune încă de la început , mai peste tot, comitetele de direc­ție, ocupîndu-se și analizînd în ședințe cele mai stringente probleme economice, stabilesc cu acest prilej o serie de mă­suri și urmăresc rezolvarea lor, folosind numeroase metode, între acestea un prim loc o­­cupîndu-i sarcinile stabilite pentru fiecare membru al co­mitetului de direcție. în cadrul investigațiilor noastre, o primă constatare la fabrica de hîrtie și cartoane „Comuna din Paris". Aici, pre­ședintele comitetului de di­recție, tovarășul inginer Marcel Vais, ne înfățișează, la rugă­­mintea noastră, cîteva dintre aspectele care ne interesează. „Conform planurilor trimestria­le, comitetul de direcție anali­zează în fiecare lună o serie de probleme care se ridică la un moment dat și necesită rezol­varea. Desigur că noi nu ne limităm la­ atît ;• -controlul în­deplinirii deciziilor adoptate constituie un alt și important aspect în activitatea comitetu­lui de direcție. De regulă se­cretarul comitetului de direc­ție dintă informează la fiecare se­modul în care au fost realizate măsurile stabilite în ședințele anterioare. As putea evidenția faptul că acestea se C. MARIAN (Continuate In pag. a lll­a) Toate acțiunile noastre vor purta amprenta mărețului eveniment Pînă acum, în organizațiile de bază din întreprinderi, cât și la nivelul municipiului, Piatra Neamț au fost reali­zate o serie de manifestări. Ne referim, în primul rînd, la manifestările care au marcat evenimente impor­tante în istoria mișcării so­cialiste și comuniste. în a­­cest sens, evidențiem o am­plă manifestare consacrată grevei generale din 1920, la casa de cultură a sindicate­lor, unde a fost prezentată o expunere și s-a organizat o expoziție cu documente de arhivă și de carte politică. A fost inițiat și un ciclu de expuneri „Figuri de eroi ai clasei muncitoare“ — pînă acum fiind evocate persona­litatea lui Lucrețiu Pătrăș­­canu și a lui Ilie Pintilie ; în cadrul universității populare, cursurile de istorie a patriei și a partidului sînt axate în lumina sărbătoririi semicen­tenarului. O intensă activitate se des­fășoară în școlile municipiu­lui, prin organizațiile U.T.C. acțiunile elevilor urmă­resc evidențierea realizărilor obținute de poporul nostru sub conducerea partidului cu­ Si momente din istoria P.C.R în anii ilegalității. La acțiu­nile elevilor trebuie trecut și festivalul cultural-artistic al pionierilor și școlarilor, la Piatra Neamț, avînd un deo­sebit succes faza municipală. Manifestările prevăzute a se realiza în viitor vor crește în intensitate. în organizațiile de bază ale partidului vor fi evocate unele personalități de seamă ale partidului și a vieții publice (Constantin David, Nicolae Iorga etc.). Sunt prevăzute expoziții­­ de artă plastică, concursuri de poezie ; recent, elevii din liceele teoretice si de specia­litate au inițiat și ei un fes­tival cultural-artistic, iar in luna decembrie, școlile pro­fesionale vor organiza o expoziție a cărei exponate vor prefigura măiestria ele­vilor si muncitorului de mîine. în cursul anului 1971 vor continua excursiile la mu­zeul de istorie al partidului și la alte locuri ce amintesc de istoria P.C.R. Se vor pre­zenta în continuare case de filme, manifestările culmi­­nînd cu un spectacol de su­net și lumină în seara zilei de 8 mai. Ionel MARIN, secretar al Comitetului­­ municipal al P.C.R. Piatra Neamț PE PANTA NEREAL­IZ­A­RIL­OR Constatări nedorite la Cooperativa meșteșugărească „Constructorul“ să firește, ne-a făcut plăcere anunțăm la data de 13 noiembrie că U.J.C.M. Neamț a îndeplinit cu multe zile mai devreme sarcinile de plan. Realizarea — meritorie — a fost posibilă datorită activită­ții pozitive a marii majorități a cooperativelor meșteșugă­rești din județul nostru. Excepție face Cooperativa „Constructorul“ — Roman și cu deosebire Șantierul nr. 1 al acestei unități, care acționea­ză de asemenea in zona Romanului. Se stă „binișor“ sub plan pe primele 10 luni ale acestui an, la indicatorul producție marfă, iar la capitolul „deservirea populați­ei“, față de planul de 4.756.000 lei, s-au realizat doar 3.784.000 lei — adică aproape un milion lei în minus. Intr-o analiză la sediul cooperativei, Ermil Vasiliu conducător tehnic, aproape singurul în măsură să dea relații exacte, admitea că principalele cauze ale rămîne­­rilor în urmă constau in schimbările de soluții făcute pe parcursul lucrărilor de către unii beneficiari în legătură cu proiectanții (cazurile si­lozului I. L. F. din Roman și băii din Săbăoani), lipsa unor materiale (ciment și cherestea), dar în primul rînd în existența a numeroase de­ficiențe de ordin intern , forța de muncă calificată abia în procent de 30 la sută : organe tehnice de conducere, în­drumare și control străine de munca în construcții; întinde­rea prea mare a razei de acțiune a cooperativei care a contractat lucrări de la Bisericani la Poenari și de la Tîrgu Neamț la Roznov și chiar în alte județe. Cooperativa aceasta e ca broasca din poveste care a vrut să devină elefant, afirma în aceeași zi Florin Dobrescu vicepreședintele U.J.C.M.. S-a întins prea mult n-a putut face față angajamentelor contractuale, oamenii au scă­pat de sub control și acum... culegem rezultatele. Roadele sînt, evident, prea sărace ca să satisfacă pe cineva, inclu­siv conducerea uniunii jude­țene. Dar mergînd mai în adînc pe firul cauzelor care au generat nerealizările de pînă acum și au procurat nemul­ Tudor CERCHEZ (Continuare In oag.­o ill­o) line scxac­tran axează“ a Biroul economic al Miliției municipiului Piatra Neamț are în momentul de față pe masa de lucru un dosar al cărui vo­lum crește pe zi ce trece cu noi piese. Pe măsură ce cer­cetarea s-a extins, stabilirea prejudiciului adus prin fals și înșelăciune de Alexandru Clo­­naru (individ penale care a cu antecedente funcționat ca șef al secției construcții în ca­drul Cooperativei „Deservirea" doar 6 luni de zile), a deve­nit o operație deschisă. De la cîteva mii de team noi altădată lei cite amin­s-a ajuns astăzi la 111.000, cifră suscep­tibilă de amplificare. Ținând cont de intervalul mic în care acest prejudiciu a fost produs in detrimentul unor cetățeni, , Instituții și al cooperativei al cărei salariat era, veți întreba : cum a fost posibil ? Răspunsul e simplu . Clonaru A. a dispus de condiții propice de aplicare a escrocheriilor sale — dezor­ganizarea­ completă a muncii în cadrul cooperativei, lipsa oricărui control, mai mult, ac­ceptarea (cât de dezintere­sată?) din partea unor sala­riați cu care Clonaru lucra direct, a unui stil arbitrar de evidență a lucrărilor și contu­rilor bănești. Așadar, cetățeni și instituții se adresau coo­perativei ca unei firme onora­bile, iar această onorabilitate era reprezentată exclusiv de Clonaru. Un prim e­­xemplu : N. Cristian din Do­breni angajează cu cooperativa construirea unei locuințe ,al cărei preț e stabilit la 68.000 lei. Clonaru și oamenii săi vor executa lucrări în valoare de numai 21.000, raportînd apoi în situația de plată un cont Pe teme de educație de 91.889 lei. Adică o casă a­­proape gata, finisată. Id . reali­tate lucrarea fusese lăsată in paragină de vreo nouă luni de zile si lucrările efectuate nu au îndeplinit la expertize indicii de calitate decit în va­loare de 4.800 lei! Cum arată o asemenea casă e lesne de i­maginat. Cel care avea dato­ria întocmirii statelor de plată, șeful organizării muncii Con­stantin Bîrlă a admis la plată simple notițe asupra stadiului lucrărilor beneficiar, nesemnate de către ei numai de Clo­naru care trecea în ele ce-i „trecea prin cap". Instrucțiu­nile UCECOM nr. 429 pri­vind organizarea activității de construcții și mecanismul de stabilire sunt astfel a evidențelor primare total desființate! Și astfel acest escroc de crimă categorie a făcut ce-a materialele cooperativei vrut cu și cu clienții săi printre care se numără cu conturi de zeci de mii de lei Muzeul de stiinte naturale din Piatra Neamț Grupul școlar chimie. Meseria­și­șii din echipele de lucru ale lui Clonaru au încasat astfel fictiv pentru manoperă neexe­cutată salarii în valoare de 84.914 lei. Așadar, nu ceau ? Ce făceau atunci ? Can­își completau ciubucurile în lu­crări angajate pe cont propriu. Dacă s-ar face și aici calculul prejudiciilor aduse cooperati­vei în acest mod, suma ar fi u­­luitoare. Atragem însă atenția că maniera aceasta se perpe­tuează și astăzi în stilul me­seriașilor secției respective. Aceasta este situația în pre­zent și cei care se fac vinovați vor răspunde. Asupra cazului însă, incomplet elucidat, pre­cum și asupra escrocheriilor comise în mod similar și în alte secții ale cooperativei respec­tive, vom reveni într-un vii­tor apropiat. Deși vremea s-a înrăutățit ARATURILE DE TOAMNA să se efectueze pînă la ultima brazdă! Au început ploile putrede de toamnă, înainte ca să se fi încheiat în întregul județ ară­turile adinei. Din cele 70.000 ha planificate, se araseră pînă la sfîrșitul săptămînii trecute circa 60.000 ha. Acestei dife­rențe de suprafață i se adaugă Ioturile în folosință personală și terenurile din sectorul neco­­operativizat, care, dacă vrem să dea rod îmbelșugat, tre­buie să fie arate încă de pe acum. Intr-un număr de unități, da­torită bunei organizări a muncii, lucrarea a fost exe­cutată în întregime. Este vorba de G.A.P. Borlești, Cîndești, Dobreni, Ghigoești, Ghindă­­oani, Grumăzești, Ocea și Pe­­tricani. în aceste unități, mem­brii secțiilor de mecanizare au lucrat în schimburi prelungite, iar defecțiunile ivite în func­ționarea tractoarelor au fost remediate prompt. Cu totul altfel s-au desfășu­rat lucrurile în unități ca Tă­­mășeni, Stănița, Oniceni, Mi­ron Costin, Horia, Bîra, unde nivelul realizărilor variază între 35-50 la sută, în aceste unități terenurile au fost eli­berate greu necreîndu-se la vreme front de lucru, în dese cazuri tractoarele au fost lu­ate dintr-o secție și trimise în alta, pentru a nu sta neuti­lizate. La un moment dat bu­năoară, tractoarele de la Do­­chia erau în perimetrul CAP Girov, cele de la Rediu erau la Podoleni, de la Urecheni la Timișești, de la Goșmani la Moldoveni. Atunci cînd, spre exemplu, cinci tractoare de la CAP Izvoare n-aveau de lucru, CAP Butnărești, S­e­c­u­e­n­i, Bahna, unități aproximativ ve­cine au refuzat ajutorul, nea­­vînd front suficient nici pen­tru parcul secțiilor proprii. în momentul de față mai apar ca neeliberate pe județ 4.445 ha cu coceni de porumb și circa 500 ha cu sfeclă de zahăr, netransportată încă în bază. Atrăgînd atenția că exi­stența în cîmp la ora actuală a unor produse constituie un fapt deosebit de dăunător, ne exprimăm îndoiala că cifrele comunicate Direcției agricole ar fi întrutotul sincere, a­­ceasta pornind de la adevărul că luni un număr important de cooperative agricole nu aveau front sau aveau teren eliberat numai pentru o zi de lucru. Este vorba de Izvoare, Ro­mâni, Secueni, Talpa, Dochia, Tupilali, Dumbrava Roșie, Re­diu, Cordun Bozieni , Rugi­­noasa, Bahna. în această situație, trebuie luate măsuri cu un caracter cu totul special. Atrăgînd din nou atenția că în nici un caz nu pot rămîne rate din toamnă, suprafețe nea­trebuie ca toate suprafețele de teren să fie eliberate de coceni și sfe­clă, ne orice fel de timp, fie că va ploua sau va nim­e. Fron­tul de lucru cunoscut dinainte de către mecanizatori, să fie atacat în timp, ziua ferestrele bune de sau noaptea, a­­tunci cînd condițiile climatice permit, chiar dacă aceste fe­restre sunt scurte, de durata orelor. Cu parcul de tractoare de care dispunem, ultimele su­prafețe ar putea fi arate in trei zile bune de lucru. In pagina a Ill*a J Friedrich Engels j 150 de ani de la naștere 1 Pagina a Il*a Via­ a culturală • FORMAȚII DE TEATRU ÎN STADIU DE ... INTENȚIE • UNDE A EXISTAT SATUL PAVEL CONTA­T U.F.S. Săvinești. Bobinatoarea Alexandrina Trifan .supraveghează bunul mers al mașinilor aferente din secția textil. Reînnoiți-vă abonamentele la ziarul „Ceahlăul“ pe luna decembrie 1970 Imagine pietreană. Curier Spectacol in turneu In după amiaza zilei de astăzi, un colectiv artistic al Teatrului „Maria Filotti“ din Brăila prezintă pe sce­na Teatrului Tineretului din Piatra Neamț spectacolul „Asta-i ciudat“ — dramatic fiind semnat textul de Miron Radu Paraschivescu, iar regia de Yannis Veakis. Spectacolul teatrului brăi­­lean, care a suscitat un deo­sebit interes încă de la pre­miera sa în primăvara aces­tui an, promite să ne ofere momente de autentică crea­ție artistică, datorate calităților interpretative a tit de regie, cât și viziunii plas­ti­tice a scenografiei (Elena Pătrășcanu — Veakis și Al. Brătășanu), în distribuție : Rodica Mandache, Carmen Roxin (Mangelica), Nae Ni­­colae (Omul Broască), Ion Roxin (Omul Șarpe), Dumi­tru Dobrin (Domnul), Mir­­cea Valentin (Cîrciumarul), etc. Spectacolele încep la ore­le 17 și 20. Intîlnire cu cititorii Comitetul municipal pen­tru cultură și artă Piatra Neamț organizează astă-sea­­ră, la orele 18, la sediul li­brăriei Calistrat Hogaș“, în cadrul manifestărilor pri­lejuite de „Decada cărții ro­mânești“ o consfătuire în cititorii, la care va partici­pa Victor Leah­u, redactor la editura „Junimea“ din Iași. Cu acest prilej vor fi comen­tate realizările de pînă acum ale acestei edituri, precum și planurile­ ei de apariții pro­gramate pentru anul viitor. Amenajări turistice Amenajarea căilor de ac­ces spre obiectivele de mare interes turistic constituie una din preocupările de prim ordin ale Direcției județene de drumuri și poduri. Recent a fost încheiată moderniza­rea șoselei Bicaz — Izvorul Muntelui, in lungime de 9 km. In plină desfășurare se află asfaltarea drumului care face legătura debarcaderului din comuna Ceahlău cu șo­seaua asfaltată Poiana Teiu­lui — masivul Ceahlău. De remarcat că lucrările pregă­titoare patului asfaltic au fost efectuate prin munca patriotică de locuitorii co­munei Ceahlău. Berbecul­ la export Valorificînd din plin con­dițiile naturale, G.A.P. Bor­­lești s-a specializat în creș­terea și îngrășarea berbecu­­ților pentru export. In pre­zent, cooperatorii din Bor­­lești au pregătit pentru liv­rare un număr de 4.000 ber­­becuți ce vor aduce prin valorificarea lor un venit de două milioane lei. în pan­a IV-a Evenimentele din Guineea »!,I!

Next