Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-07-10 / nr. 740
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN WESTMT AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN N And IU NR 740 "]" Vineri 10 iulie 1970 4 pagini 30 bani încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român In zilele de 8 și 9 iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producției și a muncii in agricultură și proiectul Legii privind răspunderea conducerilor organizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, organizarea și funcționarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătățirile rezultate din discuția publică și din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură și silvicultură și Comisia pentru problemele economice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundațiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru Înlăturarea efectelor acestor calamități și a adoptat un document care este dat publicității. Plenara a adoptat Hotărirea cu privire la semicentenarului aniversarea Partidului Comunist Român. (Hotărirea va fi dată publicității). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan international desfășurată In ultima perioadă de conducerea partidului și statului, despre vizitele delegațiilor de partid și de stat ale țării noastre In alte țări și ale delegațiilor străine In Republica Socialistă România. Comitetul Central de Înaltă prețuire activității internaționale desfășurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, apreciind că aceasta se Înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegații și convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din țările socialiste, precum și cu numeroase partide comuniste, muncitorești și organizații democratice din alte țări. Aceste intilniri constituie o contribuție de seamă la Înfăptuirea politicii partidului și statului nostru. Îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării cu toate statele socialiste, a solidarității internaționaliste cu partidele comuniste și muncitorești, cu forțele democratice și progresiste, cu mișcările de eliberare națională, sporirea contribuției la întărirea unității sistemului socialist mondial, a mișcării comuniste internaționale, a tuturor forțelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste — cu prilejul vizitei în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanță pentru dezvoltarea relațiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele popoarelor român și sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial și unității sale, al păcii și progresului în lume. Plenara apreciază utilitatea și rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu șefii de stat și de guverne, precum și cu alți reprezentanți a numeroase țări — expresie a politicii de dezvoltare a relațiilor României cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, a contribuției țării noastre la lupta împotriva politicii cercurilor imperialiste agresive, a colonialismului și neocolonialismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-și hotărî de sine stătător destinele, pentru destindere internațională și lichidarea focarelor de încordare, pentru securitate și pace în Europa și în lume. Plenara subliniază că și în viitor Partidul Comunist Ro (Continuare 1a pagina a IV-a) Citiți în pagina a IlI-a Cu privire la inundațiile din priavara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamități Cea mai importantă sarcină a zilelor următoare. Intensificarea ritmului la întreținerea culturilor Situația la zi a efectuării prașilei — o repetăm — nu satisface. Dat fiind că timpul este înaintat, că în viitorul foarte apropiat va începe recoltarea păioaselor și forța de muncă va fi necesară mai ales la această activitate, ar fi trebuit acum să fie terminată cel puțin prașila a II-a la porumb și prașila a IlI-a la sfecla de zahăr. Contrar însă acestei necesități evidente impuse de vreme, în unele locuri se lucrează încet, cauza principală fiind determinată de neparticiparea tuturor cooperatorilor la muncă și de lipsa unui control exigent din partea specialiștilor și brigadierilor. Din acest motiv pot fi întîlnite cazuri de suprapunere a lucrărilor. Spre exemplu la C.A.P. Boghicea, la porumb prașila I s-a executat în proporție de doar 83 la sută, a doua in proporție de 21 la sută iar prașila a treia la sfecla de zahăr în proporție de 80 la sută. La fel, la Deleni, porumbul a fost prășit întîia oară în proporție de 81 la sută din suprafață, a doua oară de 40 la sută, iar sfecla de zahăr pentru a treia oară de 86 la sută din suprafața cultivată. La Ocea, Poenari și Zănești, prașila a treia la sfecla de zahăr nu a început încă. Este clar pentru oricine că într-o asemenea situație nu-i deloc ușor să întinzi brigăzile pe trei rînduri de lucrări. Și în curînd va veni recoltatul. Vor trebui oameni la combine, la cîntare, la încărcat și descărcat sacii, la însămînțat culturile succesive. Ce se va întîmpla atunci? Multe tarlale, amenințate deja de buruieni, vor fi lăsate în voia soartei ? S-ar putea pune întrebarea: de ce există rămineri în urmă, de ce nu se respectă viteza zilnică de lucru planificată deși cîmpurile sînt pline de oameni? Răspunsul ar fi că mobilizarea la muncă, deși mult mai bună ca în anii trecuți, nu este o problemă la fel de bine rezolvată peste tot. Una dintre cele mai importante cauze o constituie însă neexecutarea, peste tot unde se poate, a prășitului mecanic. Pe suprafețe foarte mari însămînțate în cele mai bune condiții, pregătite special pentru a putea fi întreținute mecanic, n-au intrat în această vară tractoarele. Așa spre exemplu la C.A.P. Văleni (și nu numai atei) s-a acreditat părerea că nu se poate prăși mecanic sfecla și porumbul pentru că „sunt brațe de muncă“ — cum spune șeful de echipă C. Gh. Moraru. In consecință, oamenii lucrează de zor, dar lanurile mai că nu pot fi scoase din buruieni. Situația întocmită pe județ arată că la praștia a doua a culturilor, mijloacele mecanice s-au folosit doar pe 49,1 la sută din suprafață, din care la sfecla de zahăr 12,6 la sută, cartofi 38,7 la sută și porumb 59 la sută. La prașila a treia, situația este și mai slabă : total 9 la sută, din care la porumb 8,1 la sută, floarea soarelui 11,5 la sută, sfeclă de zahăr 10,5 la sută și cartofi, 10,1 la sută. Această participare nu oglindește nici pe departe posibilitățile de care dispun secțiile de mecanizare din județ. Este necesară urgentarea ritmului lucrărilor. Căile sunt cunoscute: mai buna organizare a muncii, mobilizarea integrală a brigăzilor, utilizarea la adevărata lor valoare a mijloacelor tehnice. Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU STIMAȚI TOVARĂȘI, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid popor desfășoară o muncă inși tensă pentru lichidarea urmărilor inundațiilor catastrofale care au lovit atît de greu țara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea internă cît și externă a partidului și statului nostru demonstrează, odată în plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naționale și cele Internaționale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregului popor și preocuparea pentru întărirea coeziunii și unității țărilor socialiste, mișcării comuniste și muncitoarești, a tuturor forțelor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a politicii de coexistență pașnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială — constituie un tot unitar, se condiționează reciproc, sunt părți inseparabile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru în societate. Așa se explică, de altfel, de ce în împrejurările grele prin care a trecut țara noastră. Comitetul Central al partidului și guvernul, acționînd cu fermitate pentru rezolvarea gravelor probleme provocate de inundații, pentru asigurarea unui ritm normal al întregii vieți economice și sociale, au desfășurat în același timp o vastă activitate pe plan internațional, înainte de a mă referi la probiile aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să informez Comitetul Central, partidul și întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970, în primul semestru producția globală industrială s-a realizat în proporție de peste 101 la sută, obținîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Față de semestrul I al anului 1969 volumul producției industriale crescut cu 12,4 la sută, depășindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condiții sarcinile privind creșterea productivității muncii, ridicarea calității producției, sporirea eficienței întregii activități economice. In ce privește investițiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiții favorabile pentru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. în domeniul comerțului exterior, planul de export pe primele șase luni a fost depășit, realizîndu-se o creștere de circa 23 la sută față de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obținute în primele 6 luni în înfăptuirea planului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfășurării în bune condițiuni a producției. Ele sund rodul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni și ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări și conduceri de către ministere și organele centrale a activității economice. In același timp, aceste rezultate demonstrează că organele și organizațiile de partid își îndeplinesc tot mai bine rolul organizator și conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîndite în Industrie, în realizarea planului producției pe primul semestru, cu cît, după cum se știe, în această perioadă, datorită inundațiilor, sute de întreprinderi și-au întrerupt activitatea. In ce privește agricultura, pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central din martie, s-a desfășurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost executate în condiții bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrășăminte, și, dacă nu ar fi intervenit inundațiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întrevedea posibilitatea obținerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutățile ivite, datorită măsurilor luate pentru refsămînțarea suprafețelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aprovizionarea populației. De altfel, strinsul orzului și griului a și început, și recoltele obținute sunt mulțumitoare ; și în județele unde nu a început încă recoltarea se apreciază că producția de grîu și orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspective pentru a obține producții bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă. În general, bine , umiditatea este mai mult decit suficientă, și avînd în vedere că și vremea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aș dori să menționez că în această perioadă conducerea de partid și de stat a acordat o deosebită atenție aprovizionării populației, ceea ce s-a reflectat în faptul că piața a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populație a crescut cu aproape 10 la sută față de primul semestru al anului trecut Putem afirma astfel că rezultatele generale obținute în economie în primele 6 luni ale anului sunt bune. Avem toate condițiile pentru a realiza și depăși planul de stat pe întregul an, asigurînd astfel îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966—1970 și creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menționez că și in această perioadă în activitatea noastră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce privește aprovizionarea tehnico-materială, asigurarea documentațiilor și a proiectelor pentru investiții, desfășurarea cooperării între diferite Întreprinderi ; s-au evidențiat lipsuri și ln preocuparea pentru îmbunătățirea organizării producției și a muncii, pentru folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale și financiare, pentru creșterea rentabilității activității economice. Rezultatele obținute pe primele 6 luni demonstrează că nu toate întreprinderile există mari rezerve pentru sporirea producției industriale, ridicarea productivității muncii, îmbunătățirea calității producției, reducerea cheltuielilor materiale și creșterea eficienței economice. De altfel, aproape toți tovarășii prim-secretari care au luat cuvîntul la Plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat angajamentele de depășire a planului de producție și beneficii și că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce și-au propus ; aceasta arată că posibilitățile de a obține producții peste plan — desigur, acolo, unde suntem interesați, unde avem nevoie de astfel de produse — sunt încă mari și va trebui să depunem eforturi susținute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaște, de altfel, că există o serie de întreprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată, deși a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcțiune, avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în procesul de fabricație, unde mașinile nu sunt folosite cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune obținute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilități insuficient valorificate — și se impune ca în perioada următoare să intensificăm eforturile pentru a obține o producție cu mult mai mare decît cea stabilită prin angajamentele suplimentare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăși, pentru că pierderile provocate de calamități le putem recupera în primul rînd în Industrie, deci în acest domeniu trebuie să ne concentrăm forțele. Ministerele, centralele industriale și întreprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărîte pentru eliminarea neajunsurilor manifestate, pentru punerea în valoare a marilor rezerve și posibilități de care dispune economia noastră. După cum ați văzut din informarea prezentată, pagubele pricinuite de inundații se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantități de materii prime și materiale. In agricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această situație deosebită impune luarea in continuare a unor măsuri energice. Este necesar să se asigure ca toate Întreprinderile să lucreze la întreaga lor capacitate, să se intensifice acțiunea de economisire a materiilor prime și materialelor in vederea recuperării in cea mai mare parte a pierderilor suferite. In legătură ai aceasta aș dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătățiri, față de prevederile Congresului al X-lea, în sensul reducerii cheltuielilor de producție, al micșorării consumurilor de materii prime și de materiale. Considerăm că, chiar cu îmbunătățirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preocupăm să obținem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltuielilor de producție și a consumurilor de materiale. Se impune ca ministerele, organizațiile economice centrale să înfăptuiască cu fermitate hotărîrea Comitetului Central și guvernului de a se realiza integral planul de producție al acestui an în toate sectoarele de activitate. Va trebui ca în următoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensivă a capacităților de producție, încît pînă la sfîrșitul anului să recuperăm în întregime pierderile suferite în industrie, și să dăm peste plan o producție de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-și preocuparea pentru sporească ridicarea calități producției, aceasta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să intensificăm acțiunea de îmbunătățire a organizării producției și a muncii, asigurînd astfel ridicarea productivității muncii, creșterea rapidă a eficienței economice. O mare atenție trebuie acordată realizării în întregime a planului de investiții, punerii în producție la timp și chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atît premisele înfăptuirii în bune condițiuni a planului pe acest an, cît și o bază trainică pentru anii următori. Avînd în vedere că în unele sectoare de activitate sunt încă serioase rămineri în urmă în realizarea planului de investiții, se impune ca ministerele, comitetele județene de partid să ia toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folosim posibilitățile existente de a suplimenta planul cu unele investiții în acest an, pentru a ușura astfel realizarea sarcinilor foarte mari pe care le avem în 1971. De aceea, rog atît conducerile ministerelor, cît și pe primii secretari, pe toți membrii Comitetului Central, să acorde cea mai mare atenție realizării planului de investiții și, acolo unde se creează posibilități, începerii înainte de termenul planificat a unor lucrări noi. In agricultură, ținînd seama de situația creată, este necesar să asigurăm cît mai rapid, atît reînsămînțarea tuturor suprafețelor de pe care se retrag apele cît și însămînțarea, după strîngerea recoltelor de păioa(Continuare in pag. a III-a) Sala de festivități a Liceului pietrean „Petru Rareș“ găzduiește, după cum se știe, tradiționalele cursuri de vară ale profesorilor de limbă și literatură română. Organizate de Societatea de științe filologice la filiala din Piatra Neamț, cursurile din această vară — un important eveniment cultural al județului — au prilejuit întîlnirea cursanților cu cîteva nume ilustre ale istoriei și criticii noastre literare, conferind, în același timp, municipiului nostru noi dimensiuni de spiritualitate. — Fără îndoială, ne bucură alegerea municipiului Piatra Neamț ca loc de desfășurare cursurilor. Ce a deteraminat de fapt această opțiune ? — Intîi, faptul că este recomandabil, încurajator, ca, evitînd Capitala sau marile centre universitare, să îmbogățim viața spirituală a unui oraș mai mic cu o astfel de manifestare prestigioasă. De altfel, Piatra Neamț oferă și argumente în plus, pentru alegerea noastră i este un oraș de munte deosebit de pitoresc și ospitalier. De aceste locuri ese legată, de asemenea, tradiția lui Russo, Hogaș, Sadoveanu Vreau să precizez, sau Vlahuță, în același timp, că intenția noastră este să localizăm aceste cursuri legîndu-le de tradiția unui oraș. Și pentru că am primit deja invitația forurilor de partid și de stat locale, ne bucură să spunem că acesta va fi Piatra Neamț. — Precizați, vă rugăm, pentru cititorii noștri, scopul complex al acestor cursuri. — Organizate din 1969, la Piatra Neamț, cursurile de vară urmăresc, evident, completarea, aprofundarea cunoștințelor profesorilor de limba și literatura română din de cultură generală învățămîntul și liceul. Ceea ce aceștia și-au însușit ca studenți, mai devreme sau mai tîrziu, îmbogățind prin lectură, are nevoie totuși de date suplimentare de actualitate, sau de noi puncte de vedere. De fapt, cursurile noastre abordează planuri fundamentale ale literaturii facultate, studiate de cursanți în Aparent, se reiau, fără utilitate, lucruri deja formulate cu diferite prilejuri. In realitate, se comunică, în cele mai multe cazuri, lucruri interesante, puncte de vedere personale, opinii ale unor prestigioase cadre didactice universitare, ale unor cercetători științifici de largă informație, școala putînd oferi astfel elevilor, în afara manualelor, un material suplimentar deosebit de util. — Ce criterii au impus alegerea temei actuale a cursurilor ? — S-ar putea spune că aceste criterii sunt la fel de puțin rigide ca și cele după care asigurăm participarea auditoriului. Sintetic, ne interesează însă ca ceea ce comunicăm cu aceste prilejuri să servească, în aceeași măsură, profesorilor care au obținut diploma cu mult timp în urmă, cît și celor din promoțiile mai noi. Evident, în acest sens, alegem pentru temele noastre aspecte mai dificile ale fenomenului Interviu realizat de Viorel TUDOSE (Continuare în pag. a II-a) Piatra Neamț va găzdui, în fiecare an, cursurile de vară ale profesorilor de limbă și literatură română Interviu cu conf. univ. Emil BOLDAN, secretar general al Societății de științe filologice Se lucrează la fundația de profunzime a noului complex comercial din cartierul „Precista" din municipiul Piatra Neamț. Curier rnmmmmmammmmtmmmmmmmmmmmmatmmmti Simpozioane și consfătuiri cu femeile Recent, Comitetul județean al femeilor, în colaborare cu Comitetul județean U.T.G., Direcția comercială județeană și Uniunea județeană a cooperativelor de consum, a organizat la Roman și Tîrgu Neamț interesante oane și consfătuiri, la simpozicare au participat temele ca lucrează în unitățile comerciale din aceste localități. Au fost abordate teme referitoare la practicarea unui comerț civilizat, respectarea eticii și a igienei profesionale, a normelor de comportare în familia și societate, precum și despre îngrijirea corespunzătoare a copiilor, înfrumusețarea și gospodărirea orașelor. Cu același prilej au fost prelucrate măsurile stabilite de plenara Comitetului județean de partid din luna iunie a.c., subliniindu-se răspunderile ce revin femeilor pentru îndeplinirea integrală a hotărîrilor adoptate. Dispecerat pentru dirijarea transporturilor de cereale Pentru transportul cerealelor din noua recoltă a anului 1970, parcul auto al I.T.A. — Neamț este pregătit. Revizia tehnică a mijloacelor auto și asigurarea pieselor de schimb au fost încă din primele terminate zile ale lunii trecute. Cu data de 1 iulie a.c., ființează un dispecerat care lucrează în tară continuă în vederea dirijării întregii activități a transportului auto în actuala campanie de recoltare. Conform cerințelor și situațiilor stabilite cu beneficiarii, sunt asigurate, numai în județul Neamț, capacități pentru a transporta zilnic 200 tone păioase la I.A.S.-uri, 40 de autocamioane pentru transportul legumelor și zarzavaturilor. Pentru transportul cerealelor în C.A.P.-uri sunt asigurate capacități auto suficiente. De adăugat în aceeași ordine de idei, că I.T.A. Neamț a trimis pentru transportul păioaselor în județul Constanța 100 autocamioane, din care 50 cu remorci. Unitate nouă de „Cafea dulciurii La parterul blocului ”, din Piatra Neamț (lîngă agenția Loto-Pronosport și bufetul „Bicaz” de pe bulevardul Republicii) urmează să se deschidă peste cîteva zile o nouă unitate pentru desfacerea produselor zaharoasa și a cafelei. Unitatea va funcționa în localul unității alimentare nr. 20, unde s-a făcut pînă de curînd desfacerea produselor de lactate și panificație. Pentru a nu îngreuna aprovizionarea cu astfel de produse a locatarilor din această zonă a orașului, în cadrul unității alimentare cu autoservire nr. 1 din apropiere (vis-a-vis de „Plante medicinale“) se va extinde raionul de lactate și articole de panificație prin desființarea raionului de dulciuri, care urmează să fie mutat in noul local. i