Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)
1971-09-26 / nr. 1117
ANUL IV, NR. 1.117 DUMINICA, 26 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI 30 BANI SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN NEAMȚ Ieri dimineața, a avut loc la Piatra Neamț sesiunea Consiliului popular județean. La lucrările sesiunii au participat alături de deputați, numeroși invitați — președinți ai consiliilor populare comunale, membri ai Comisiei de propagandă, invățămînt, știință și cultură a Comitetului județean de partid lor conducători al organizațiide masă și obștești, ai unor întreprinderi și organizații economice, directori de licee și școli generale. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Boboș, președintele Consiliului popular județean. Deputații au adoptat următoarea ordine de zi a sesiunii : 1. Proiect de hotărîre privind pregătirea tehnico-productivă a elevilor din Invățămîntul de cultură generală și liceal. 2. Raport de activitate al comisiei permanente comerțt lirism 3. Proiecte de hotărîre privind ratificarea unor decizii adoptate de Comitetul executiv al Consiliului popular județean. 4. Alegerea unui membru al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Trecîndu-se la primul punct al ordinei de zi, tovarășul Dumitru Bîrlădeanu, dinte al Comitetului vicepreșeexecutiv al Consiliului popular județean, a prezentat expunerea de motive a Comitetului executiv al Consiliului popular județean la proiectul de hotărîre privind pregătirea tehnico-productivă a elevilor din învățămîntul de cultură generală și liceal. (Textul prescurtat al expunerii de motive este publicat în numărul de astăzi al ziarului nostru). 1e Raportul Comisiei permanenînvățămînt-cultură a Consiliului popular județean la proiectul de hotărîre menționat a fost prezentat de tovarășul Nicolae Acrîșmăriței, președintele comisiei. Pe marginea proiectului de hotărîre — care, a fost difuzat participanților înaintea deschiderii sesiunii — au avut loc dezbateri. Au luat cuvîntul tovarășii : Ștefania Bajura, directoarea Liceului nr. 2 Roman, Pavel Bantea, redactor șef al ziarului „Ceahlăul", Gheorghe Bunghez, președintele Comitetului pentru cultură și artă, județean Maria Văideanu, profesoară la Școala generală nr. 3 Piatra Neamț, Gheorghe Tenchiu, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc Bicaz, Vasile Bogdan, secretarul Comitetului comunal de partid Tămășeni, Constantin Apetrei, secretarul Comitetului comunal de partid Roznov, Ioan Crăciun, inspector general al Inspectoratului școlar județean, Dumitru Stănoaie, vicepreședinte al Consiliului popular comunal Pipirig și Constantin Potîngă, secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R. Apreciind oportunitatea punerii pe ordinea de zi a acestei importante probleme, vorbitorii au relevat experiența pozitivă acumulată pînă în prezent în acțiunea de înfăptuire a programului de pregătire tehnico-productivă formulat critici la adresa facatorilor responsabili din unele localități pentru lipsa de inițiativă direcție, manifestată în această au făcut propuneri valoroase și și-au exprimat dorința de a contribui din plin la ducerea la îndeplinire a hotărîrii pe care o va adopta sesiunea. (Cuvintele participanților la discuții vor fi publicate in rezumat în numărul de marți al ziarului nostru). Supus discuției pe articole, proiectul de hotărîre privind pregătirea tehnico-productivă a elevilor a fost adoptat în unanimitate prin vot deschis. (Textul hotărîrii este publicat în numărul de astăzi al ziarului nostru). Trecîndu-se la punctul al doilea din ordinea de zi, participanților la sesiune le-a fost prezentat raportul de activitate al comisiei permanente comerț-turism, de către tovarășul Ștefan Sandu, președintele comisiei. Pe marginea raportului prezentat au luat cuvîntul tovarășii : Dumitru Dorin, directorul Direcției comerciale județene, Gheorghe Bîgu, ședintele Uniunii județene prea cooperativelor de consum, Gheorghe Dabija, președintele Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești, Constantin Enache, secretarul Comitetului comunal de partid Bozieni, primarul comunei și Vasile Furduiescu, directorul C.C.L. mixt Roman. (Continuare In pag a llla) In pag. a IV-a — Saigon : Manifestație studențească — încheierea vizitei lui L. I. Brejnev în R. S . Iugoslavia — Scurte știri \ La uzina de Ieni Romai R ezervele interne ■ un important filon al creșterii 9 e conomicității Saltul calitativ pe care va face economia națională tn li actualul cincinal impune, printre altele, inițierea și aplicarea unor măsuri concrete pe linia gospodăririi raționale a resurselor materiale. De aceea și la Uzina de țevi din Roman, încă de la începutul anului, pe baza unui studiu întocmit de comisia economică a comitetului de partid, au fost stabilite o serie de saloane care să ducă la reducerea consumului de metal, atît în sectorul de pregătire, cît și în procesul propriu zis de laminare la cald. Din experiența acumulată de specialiștii întreprinderii, a reieșit că însemnate rezerve de economisire sa află în faza de debitare a taalelor. Analizele întreprinse au început tocmai de aici, extinzîndu-se debitarea pe spărgătorul de blocuri la laminorul de 16 țoli, precum și organizarea mai bună a acestei activități la foarfecă de tagle din laminorul de un toli. După aceea, a fost concentrată asupra atenția măririi vitezei de încălzire a materialului, prin îmbunătățirea transferului de căldură. Ca urmare, prin introducerea arzătoarelor cu flacără toroidală la un cuptor rotativ, lucrarea realizată de un colectiv de ingineri din uzină în colaborare cu ICEM București consumul de metal a fost redus cu 3 kg la o tonă de țeavă concomitent diminuîndu-se și consumul de gaz metan cu 25 la sută. O altă importantă măsură în cadrul acțiunii de gospodărire a metalului o reprezintă folosirea dopurilor de perforator cu grad ridicat de finisare a suprafeței. Bineînțeles, tot pe această linie nu trebuie să neglijăm nici revizuirea instrucțiunilor de exploatare din secțiile de laminare precum și programarea la cald, încărcării cuptoarelor în funcție de dimensiunile țevilor și stocul de materie primă existent în depozit. Am mai putea menționa, de asemenea, extinderea utilizării protectoarelor din material plastic folosite la ambalarea prăjinilor de foraj Rezultatul acestor principale măsurii precum și a altora, îl constituie reducerea consumului de metal, în cele opt luni care au trecut din acest an, cu 640 tone de tagle. După cum se știe, laminarea și finisarea conductelor, a burlanelor și prăjinilor pentru foraj, necesită importante cantități de agenți energetici primari, îmbunătățirea procesului de încălzire a metalului, așa după cum am arătat mai înainte, recuperarea căldurii din gazele arse prin instalarea cazanului recuperator au de Gheorghe BURIACU, șef de serviciu la Uzina de eii Roman (Continuare In pag. a II-a) Fabrica „8 Martie“ din Piatra Neamț. Florența Nestian muncitoare la faza triploc. Reușita campaniei agricole de toamnă nu admite: - NICI O PAUZA! - NICI O TERGIVERSARE! - NICI UN RABAT CALITĂȚII! nă Campania agricolă de teamsolicită, prin urgentă și prin volumul mare de lucrări care trebuie executat, cea mai mare concentrare de forțe din tot timpul anului. Este campania cea mai grea și cea mai mult afectată de schimbările climatice, ploile putind constitui piedici serioase în realizarea sarcinilor. Ce este cu atît mai necesar aceea zilele bune de lucru să fie ueutilizate la maximum, fără nici un fel de pauză sau dereglări. Lucrul acesta se face în multe unități agricole, cooperatorii și mecanizatorii muncind din zori și pină-n noapte și chiar, pe alocuri, noaptea la lumina farurilor. în această atmosferă generală de străduință și efort, apare cu atît mai surprinzătoare acalmia care domnește în unele cooperative agricole, tendința de a se lăsa de azi pe mîine treburi ,de cea mai presantă urgentă. Un caz tipic de acest gen îl prezintă C.A.P. Cîndești. Ieri dimineață, după orele 8 un număr de șapte tractoare se mai aflau încă în secția de mecanizare, iar vreo două pe ulițele satului. Fasolea încă nu s-a bătut, însilozarea furajelor este încă o chestiune de intenție. Există din anii trecuți niște gropi, dar încă nu se știe precis dacă silozul va fi depozitat aici. Sau în silozuri la suprafață.. Finul natural încă nu s-a culcat, aprecierile fiind deocamdată de domeniul aproximațiilor. Suprafețe importante care vor fi insămîntate cu grîu de toamnă sînt amplasate după premergătoare tîrzii, dar recoltatul a început, foarte timid, doar la cartofi. Chiar și în privința amplasării griului există destule rezerve, nu toate suprafețele stabilite fiind apte acestui scop. Să mai amintim că tot datorită unui asemenea stil de lucru cooperativa nu și-a realizat planul de producție din acest an la culturile de cîmp decit la orz, că în mazăre nu s-a scos nici sămânța iar inul a fost în majoritate de calitatea a IlI-a? Că nu s-a realizat planul la carna și la lapte .Continuare în pag. a Tlaj La C.A.P. Dumbrava Roșie, ca în alte multe cooperative agricole din județ, a început vnsămînțatul griului. Foto: C. SCARLAT Cum și cu ce umplem cămările toamnei ? Zile obișnuite de toamnă» în care gospodinele din municipiul Roman, ca de pretutindeni, se străduiesc să-și umple cămările pentru lunile friguroase care vor urma. Găsesc ele în piață, în unitățile de desfacere ceea ce se trebuie . Iată întrebări al căror răspuns l-am urmărit în raidul-anchetă întreprins recent. Piața centrală într-o zi obișnuită oferă solicitanților o diversitate de produse. Se găsesc zilnic cartofi, ceapă ,varză, rădăcinoase, mere, pepeni, borcane pentru murături, ceva mai rar castraveți, gogoșari, ardei ’lungi. Uneori, după cum ne-a informat și inspectorul comercial I.Șoldea, au lipsit în această perioadă vinetele, nu s-au adus și pus în vânzare suficienții struguri. Cum aceeași situație este și în celelalte piețe sau în unitățile de pe rețea. Cu unele excepții. Un aspect care ne-a mirat: am găsit lăzi întregi de castraveți verzi, la unitățile din Piața Republicii sau din cartierul Anton papa, care Începeau să se vestejească tocmai acum cind, se cunoaște, acest produs — datorită frigului , timpuriu care ne-a onorat cu prezența pînă nu de mult — este deficitar. Explicația (de necrezut) ne-a da Raid - anchetă la Roman to C. Budai, șef adjunct al centrului de legume și fructe . C.A.P. oraș Roman aprovizionează direct și... din belșug unele unități la preț de desfacere (mai avantajos decit cel de contract), „uitînd" însă să trimită spre depozitul C.L.F. cantitățile contractate. Să sperăm însă că Intervenția noastră a pus capăt acestei practici. Cîteva cuvinte despre calitatea mărfurilor și prețuri. Am găsit expuse spre vînzare în două unități O.L.F. din piață (ambele numerotate probabil greșit cu cifra 4), morcovi, pătrunjel și cartofi cu mult pămînt pe ei. Motivarea că „au mai scăpat pe rețea" nu ni se pare fundamentată. Și nici explicația dată de Victoria Mărtinaș, la unitatea nr. 9, că... cumpărătorii nu i-au reproșat nimic, n-ar fi deci pretențioși. Sînt însă reguli ale comerțului care n-ar trebui încălcate. La unitatea nr. 7 G.S.F., ceapa căzută de la sortare se vinde la prețul de 2,75 lei kg. Elena Donici, gestionara, ne-a declarat că prețul era stabilit de la județ. Ceva mai bună, deși mai mică, era ceapa de 2,15 lei, pe care insă gestionara o tinea Text : M. ASMARANDEI Fotografii: C. SCARLAT (Continuare in pag. a fi-a) In piața centrală din Roman. în pagina a II-a Almanah — Expoziția mondială de vînătoare — Picturi celebre din muzeele Parisului — 1001 Curier UN NOU ȘANTIER AL TINERETULUI LA BICAZ Ieri, după-amiază, într-un cadru festiv, emoționant, a fost inaugurat la Bicaz, din inițiativa Comitetului orășenesc al U.T.G. un șantier local de muncă patriotică al tineretului. La chemare au răspuns cu entuziasm peste 200 de tineri, băieți și fete, elevi ai liceului și ai școlii de șoferi profesioniști din localitate. Timp de zece zile ei vor lucra, în fiecare după-amiază, la săparea șanțului, lung de 600 m, care va adăposti noua conductă de alimentare cu apă potabilă a orașului. Inaugurarea acestui șantier reînnoadă aici firul unei tradiții: Bicaz — școală a muncii. EXPOZIȚIE DE ARTA CULINARA ȘI ARTIZANAT O inițiativă demnă de menționat a Comitetului municipal al femeilor din Romanieri, 25 septembrie, în clădirea Clubului I.M.R. de pe strada Ștefan cel Mare nr. 200, a fost deschisă o expoziție de artă culinară și artizanat, la care și-au dat concursul femeile casnice din cartierul Anton Pann. Au fost expuse aperitive, torturi, prăjituri, iar din lucrurile de mină — fete de masă și pernuțe brodate, covorașe țesute, tablouri frumos înrămate etc. Exponatele se bucură de calda apreciere a vizitatorilor. FARMACII DE SERVICIU Serviciul farmaceutic de urgență va fi asigurat astăzi, In muncipiul Piatra Neamț, de către farmacia nr. 17 (Piața Karl Marx, complexul comercial, telefon 12666), iar în Roman de către farmacia nr. 32 (strada Ștefan cel Mare nr. 77, telefon 1605). Noaptea va fi de serviciu farmacia nr. 13 (bulevardul Republicii nr. 13, telefon 11234) la Piatra Neamț și farmacia nr. 32 la Roman. Jurnal nemțean (Vizionarul cetății)Lemeine \ __________________________ Paul TUTUNGIU | --------------------- Aș spune că între edili și Istoria culturii a existat dintotdeauna o demnă complicitate. Un bulevard nu poate fi numit impersonal ca o alee obscură. Marile artere stradale sînt destinate sui-generis deschizătorilor de drumuri spirituale și mi se pare că săvîrșim " o impietate uitîndu-i pe Eminescu, pe Creangă, pe Sadoveanu și Galistrat Hogaș atunci cînd așezările nemțene își adaugă, în virtutea desăvîrșirii urbane, un nou cartier. M-a impresionat ingeniozitatea primarului din Tîrgu Neamț, care a văzut în Humulești nu numai simbolul perpetuu al literei cu adevărat moldovenești, descoperind, în casele cu sau fără privdor, în ulițele păstrate prin datina oamenilor, nevoia de a reface drumurile copilăriei lui Creangă. Ulița pe care flăcărandrul Ionică se slobozea in fugă spre limpezimile proaspete ale zânei se identifică acum cu nominația, devenită eternă, a scaldei, a purificării. O stradelă s-a smuls astfel din anonimat și a devenit fundamentală, șindrila caselor și gardurile patinate de vreme au acum o estetică individuală, un semn istoric al fertilității frumosului. Ideea aceasta a identificării, a osmozei materiei organizate cu însăși spiritul ei, ar putea face din șoseaua de coronament a lacului Bicaz nu un simplu drum de asfalt, numerotată de specialiști după legile limbilor de ceasornic. Pe această cale și-a perindat căutările întru legendă doveanu, rapsodul Mihail Sas Intre Bicaz și Poiana Teiului își află subistanța multe din dramele sufletești ale povestirilor de la Hanu Ancuței, pe aici își abateau umbletul solii voievozilor din universul sado-venian. rele Cînd așezările de la poat stațiuni Ceahlăului vori deveni moderne ale turismului, cred că șoseaua de coronament va avea nevoie de un nume ■, un simplu > j număr o lipsește pe nedrept = de vocația peisajului ei ce împletește aerul arhaic cu el sentele virtuosului contemporan, ’ Imi place să întrevăd în luciditatea creatoare a edilului o poartă deschisă largă spre cultura îndătinată a ținutului. In personalitatea sa de arhitect și gospodariu al așezării, aș vrea să mituiesc vizionarul umanist al cetății de mîine. --------------------------------