Ceahlăul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1276-1352)

1972-04-01 / nr. 1276

< ß 4 í ANUL V, NR. 1.276 SIMBATA, 1 APRILIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI Cu trei luni mai devreme AU INTRAT IN PRODUCȚIE ALTE DOUA IMPORTANTE CAPACITĂȚI INDUSTRIALE Zilele acestea, pe noul amplasament al Între­prinderii mecanice „Ceahlău“ din Piatra Neamț au intrat în producție, cu trei luni mai devreme, alte două importante capacități industriale. Este vorba de secția de betoniere cu cădere liberă și de cea de echipament mobil pentru irigații. De remarcat că în cadrul probelor tehnologice efectuate anterior s-au obținut rezultate foarte bune. La aceste noi capacități de producție majoritatea utilajelor teh­nologice sunt fabricate în țară, iar un important vo­lum a fost executat prin autodotare în cadrul în­treprinderii. Odată cu intrarea în funcțiune a acestor capa­cități s-a dat în producție o nouă și modernă sculă­­rie. Capacitatea acesteia o va dubla pe cea exis­tentă, asigurînd pentru secțiile de bază sculele, dis­pozitivele și verificatoarele necesare. Prin intrarea în funcțiune a acestor capacități industriale întreprinderea mecanică „Ceahlău“ va asigura importante sporuri de producție, contri­buind efectiv la realizarea în practică a mobiliza­torului angajament al organizației județene de partid din acest al doilea an al cincinalului. La succesul acesta o contribuție deosebită o au constructorii, montorii, instalatorii, care în ul­tima perioadă și-au intensificat eforturile pentru a asigura devansarea unor termene de intrare în producție a obiectivelor care le au de realizat în anul 1972. Curier ȘANTIERE ALE MUNCII PATRIOTICE lui Harnicii locuitori ai orașu­de sub zidurile Cetății Neamțului au pornit în aceas­tă primăvară, cu forțe sporite, la înfrumusețarea localităților. Zilele trecute s-a lucrat intens la amenajarea intrării in Tîr­­gu Neamț (dinspre Piatra Neamț), plantînd­u-se peste 500 arbori și arbuști. In punctul numit IMTF turi stăruitoare se depun efor­pentru ame­najarea unui parc. Alte gru­puri de cetățeni se preocupă de consolidarea malurilor O­­zanei, construind un dig în lungime de circa 150 m, iar cei mai tineri își amenajează o nouă bază sportivă, în cartierul Humulești, pe străzile sublo cot. Cîmpeanu, 1 Mai ș.a., se execută inten­se lucrări de balastare și în­treținere a drumurilor. CONCERTUL ȘI EXPOZIȚIA ELEVILOR Școlii generale de muzică și arte plastice din Piatra Neamț Duminică la ora 10 va avea loc, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, un concert ofe­rit d­e elevii Școlii generale de muzică și arte plastice din municipiu. Formația corală, orchestra semisimfonică și so­liști instrumentiști vor pre­zenta în cadrul spectacolului pagini din literatura muzicală universală (Bach, Beethoven, Mozart, Ceaikovski) Schubert, Prokofiev, și românească (C. Porumbescu, Sabin Drăgoi, Tiberiu Brediceanu, Mihail Jo­ra, Paul Constantinescu ș.a.). Cu același prilej elevii sec­țiunii de arte plastice vor pre­zenta, în holul teatrului, o se­lecție a celor mai reușite lu­crări ale lor, reprezentînd principalele genuri de artă plastică pe care le practică. „BRĂȚARA DE AUR“ LA O NOUA EDIȚIE Zilele trecute s-a desfășurat concursul „Brățara de aur", etapa pe municipii. In cadrul cooperativei meșteșugărești „Deservirea“ din Piatra Neamț, s-au prezentat la start 11 coa­feze care și-au etalat măiestria și fantezia în executarea di­verselor coafuri. Pe primele locuri s-au clasat: Corina Go­­rea, Margareta Maftei, și Ana Rusu, care vor participa in curînd la faza pe județ. REUNIUNE CULTURAL­EDUCATIVA Clubul „Constructorul" di­n Săvinești anunță pentru astă seară o reuniune cultural-edu­cativă intitulată „Flori de pri­măvară“, dedicată iubitorilor de muzică. Programul serii va cuprinde, printre altele, con­­cursuri pentru desemnarea ce­lui mai bun dansator și a ce­lui mai bun solist d­e muzi­că populară și ușoară. Concertează formația vocal­­instrumentală „Egalii“, La Fabrica de cărămizi din Roman AUTODOTAREA expresie sintetică a capacității creatoare a colectivului oricărui vizitator, Fabrica de crămizi din Roman în ităzi mult schimbată față apare­­ de­ceputul intrării sale în Erie­nne. Aceasta, pentru că aici îrmanent au avut lor importante infecționări ale procesului de aducție :perfecționări prin care a urmărit și realizat mecaniza­­a operațiunilor cu un arc de muncă, creșterea volum pro­­ictivității paralel cu o sensibi­­ridicare a eficienței. Mai im­­irtant este însă, că o mare parte a modernizările efectuate sunt dar inteligenței și capacității eatoare a colectivului. Cu ani, urmă, cînd a început materiali­­rea inițiativei fiecărui salariat intru situarea activității pe trep­­te superioare ale economicității, ci, și poate și în altă parte ,e­­roul acesta propriu încă nu era moscut sub titulatura de autoda­­ze. Se știa numai că muncitorii spun de însemnate forțe și că peste forțe trebuie valorificate pict și bine. Astfel s-a reușit ca ai mult de 60 la sută din uti­­lele necesare modernizării să­i confecționate în atelierul fa­­icii. Sarcinile deosebite pe care le e de îndeplinit Fabrica de că­­mizi din Roman în acest an și perioadele următoare, indica­te reieșite din Conferința pu ză a cadrelor de conducere din­treprinderi și centrale indus­­iale și de construcții ,au făcut­­ acțiunea de autodotare să fie insiderată și pe viitor una din laturile principale ale activității colectivului, inventariindu-se în­­­ acest sens noi posibilități, în funcție de cerințele concrete ale fiecărui loc de muncă. Pentru a­­nul 1972 s-a prevăzut de exemplu, realizarea unui volum de utilaje de peste 900 mii lei și a unor piese de schimb în valoare de 500 mii lei. Sunt vizate o parte din obiectivele cuprinse in planul de investiții cum ar fi alimentatoare cutie pentru secția cărămizi, co­loane descărcătoare cu­mulatori, benzi transportoare acu­și elevatoare cu cupe. în afară de acestea sunt stabilite o serie de lucrări privind terminarea depozi­tului de materii prime la secția cahle­teracotă. Evident, pentru înfăptuirea a­­cestor porpuneri au fost necesare o serie de măsuri. In primul rînd preocupările au urmărit asigura­rea cu materiale, mai ales că multe din ele nu au fost prevă­zute în plan. In aceste condiții s-a impus o suplimentare a nece­sarului la diferite profile, situație care a fost înțeleasă de Centrala industrială a ceramicii de cons­trucții și a marmorei. O parte din laminatele cerute au și fost primi­te în fabrică, altele sunt așteptate. Nu s-a reușit însă, până la ora actuală, să se asigure motoarele electrice și reductoarele necesare punerii în funcțiune a utilajelor Vasile GALAVAN (Continuare in pag. a Ill-a) in pagina a II -a EU -individ, noi. ■ M­­ societate Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Sudan Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Poporului din Khartum, au Palatul avut loc convorbiri oficiale între preșe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președin­tele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mo­hammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română: Ion Pățan, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri și ministrul comerțului ex­terior, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Bujor Al­­mășan, ministrul minelor, petro­lului și geologiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai președintelui, Gheorghe Șerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan,­ Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exte­rior. Din partea sudaneză , dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul coope­rării și dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul eco­nomiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Președinția republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul industriei și minelor,* Suleiman Babikei, ambasador­’ Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Go­­m­ertului. ★ Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat, iaricolae Ceaușescu. Împreună cu președin­tele Gaafar Numeiry au plecat, spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre re­­zervația naturală Dinder. Cei doi­ șefi de stat s­unt în­soțiți de personalități române și sudaneze. ........... ■' ii »wer I,.1 Paralel cu celelalte lucrări Eforturi mai susținute in vederea ÎNCHEIERII ins amin țarii SFECLEI DE ZAHAR Că lucrările din campania de primăvară au demarat bine, este un adevăr confirmat și de cifre­le ultimei situații operative­i gră­­parul ogoarelor de toamnă — cea mai importantă acțiune în ordi­­nea urgențelor — s-a executat In proporție de circa 1<0 la sută, s-a încheiat insămînțatul orzului și plantelor medicinale, iar insămin­­țarea ovăzului se apropie de sfîr­­șit. In 7—8 zile, de cînd au înce­put lucrările în cîmp, în coopera­tivele agricole sămînța a fost în­corporată pe mai mult de 15.000 ha, ceea ce reprezintă peste ju­mătate din întreaga suprafață pla­nificată. In fermele I.A.S. stadiul este și mai avansat: au fost gră­­pate toate arăturile de toamnă, s-a încheiat insămînțatul mazării, ovăzului, legumelor, plantarea de semințe­ seminceri. O mai mare atenție ca în ceilalți ani s-a acor­dat însămînțării plantelor sere unde se înregistrează fura­pe județ o realizare de 2.568 ha. Trebuie să reamintim însă că, datorită secetei accentuate, este necesar ca încorporarea în sol a seminței pentru culturile din prima epocă să se facă mai repe­de, pe cât posibil să se îngrheie în următoarele zile. Pe parcursul lu­nii martie n-a căzut nici măcar o treime din media lunară de preci­pitații , în zona Piatra Neamț au căzut 15,1 litri, în zona Roman 11.7 litri iar în zona Tirgu Neamț 14.8 litri de apă pe metru pătrat, față de o medie necesară de peste 50 litri. In urma încălzirii vremii procesul de evaporație se accen­tuează și, în alternativa întîrzierii însămînțărilor, se estimează di­minuarea recoltelor. In acest con­text, amintim necesitatea urgen­tării însămînțării sfeclei de za­hăr, cultura cu cea mai mare pon­dere din epoca I. S-au însămînțat, pină acum, doar circa 4.800 ha, rămînînd pen­tru zilele următoare alte circa 3.500 ha. Suprafața rămasă este încă destul de mare și pentru a­­coperirea ei sînt necesare eforturi mai intense ca pină acum. Posi­bilități de sporire a ritmului exis­tă, dacă avem în vedere că la Bozieni, Ocea, Pildești, Redici su­prafețele planificate au fost în­­sămînțate in întregime. Dintre a­­cestea, iese in evidență C.A.P. Pildești, cu o suprafață de 160 ha. In alte cîteva unități mari culți­(Continuare in pag. a lVI-a) In scopul urgentării tuturor lucrărilor, dar mai ales pentru grăbirea însămînțărilor, este necesar ca ziua de duminică să se folosească din plin, ca o zi obișnuită de lucru. Toate tractoarele și mașinile agricole, toți mecanizatorii, toți mînuitorii de agre­gate — duminică să fie pe ogor ! Avem datoria să folosim fiecare oră bună de lucru în scopul asigu­rării premiselor unor recolte sporite. MECANIZATORI ȘI COOPERATORI ! Du­minică — cu toate forțele în cîmp, pentru gră­birea încheierii însămînțărilor culturilor din prima epocă, pentru pregătirea tuturor suprafețelor de teren. Nici o zi, nici o oră bună pierdută ! ! La G.A.P. Zănești a Început plantatul cartofilor. Totodată se încor­porează în sol și ureea. Liceul „Roman - Vodă“in prag de centenar Unul din importantele eveni­mente culturale ale Romanului a­­nunțate pentru acest an este, fără îndoială, sărbătorirea cente­narului celei mai prestigioase ins­tituții școlare din localitate — Liceul „Roman-Vodă“. Oricine in­tră acum în monumentala clădi­re din Piața „23 August" desco­peră cu ușurință nota febrilă, săr­bătorească, a pregătirilor care au loc aici în aceste zile. Despre a­­ceste pregătiri ne-a vorbit recent prof. Gheorghe Mihalcea, directo­rul școlii centenare. — In ideea unei organizări ri­guroase a manifestărilor jubiliare, am alcătuit mai multe colective de cadre didactice avînd respon­sabilități precise. Unul din aceste colective (Gh. A. Ciobanu, N. Gr. Ștetcu, Gh. Mihalcea se o­­cupă, de pildă, cu alcătuirea mo­nografiei liceului. Monografia este structurată pe mai compartimente urmărind, în multe date reprezentative, afirmarea liceului în cei 100 de ani, oamenii de seamă — elevi sau profesori — care sînt legați de bogata istorie a acestei instituții. G. Ibrăileanu, P. Mușoiu, Cezar Petrescu, D. D. Botez, Virgil Gheorghiu sunt doar cîteva nume. Un alt colectiv, con­dus de prof. Ovidiu Rusu, direc­tor, adjunct, se ocupă de pregă­tirea spectacolului festiv. El va cuprinde ample recitaluri de cîn­­tece și poezii patriotice, dansuri populare, balet, muzică clasică, între manifestările artistice care vor avea loc figurează și două expoziții de artă plastică, prima aparținînd unor plasticieni cunos­cuți, ■— foști elevi sau profesori ai școlii noastre — cealaltă reu­nind lucrări ale elevilor de as­tăzi. Se fac, de asemenea, pregă­tiri pentru alcătuirea numărului festiv al revistei liceului, „Școala nouă". —• După cite știm, sunt anun­țate și importante manifestări științifice. ?—„ — Da. Ele încep în iunie, cu sesiunea de comunicări și referate a cercurilor de elevi. O manifes­tare asemănătoare va avea loc în septembrie, cînd cadrele didac­tice ale liceului vor susține co­municări pe teme privind experi­mentul didactic, modernizarea lec­ției, a învățămintului în general. Deosebit de interesantă se anunță apoi sesiunea de comunicări pro­gramată în preziua sărbătorii ju­biliare, la care vor participa nu­meroși oameni de știință și cul­tură din rîndul foștilor elevi și profesori ai liceului. un — Exista atei, pină nu de mult, bogat muzeu reprezentînd principalele etape ale activității școlii romașcane ... — îmbogățit, organizat Intr-o viziune complexă, acest muzeu a devenit de fapt o adevărată amplă expoziție care se va des­c­­­hide cu prilejul manifestărilor festive. Vor fi reunite aici nume­roase documente (originale sau fotocopii), fotografii, grafice, pri­vind mai ales dezvoltarea școlii în anii socialismului. Vom pre­zenta în expoziție și lucrări ale unor foștii elevi și profesori do­nate liceului cu dedicație, albume, alte lucrări realizate în cinstea acestui remarcabil eveniment cul­tural. între acestea figurează și o frumoasă medalie jubiliară re­­prezentînd efigia liceului nostru, momentul sărbătoresc din acest an. — Cum priviți acest eveniment jubiliar î — Nu numai ca pe o sărbătoa­re a școlii, ci și a orașului, ca pe un eveniment cultural reprezenta­tiv. Sărbătoarea din septembrie va facilita, sunt sigur, o utilă con­fruntare între generații, angajarea colectivului nostru didactic, a elevilor, în sporirea prestigiului liceului, ridicarea valorică a pro­cesului instructiv-educativ. Viorel TUDOSE i LUNA CURĂȚENIEI A devenit un obicei al pămin­­tului ca aprilie să fie declarată derpt lună a curățeniei. E foarte firesc ca după o lungă perioadă de iarnă și după un martie ca­pricios, odată cu primenirea vădi­tă a naturii, să acționăm în acela­și sens in propriile noastre gos­podării, in cartiere și sate, în uni­tăți de producție și de deservire, în orașe și municipii. Există ramuri de activitate, există localități pe teritoriul ju­dețului nostru în care primele sa­loane ale unor ample acțiuni de igienizare, de înfrumusețare și gospodărie au fost deja fixate. La Piatra Neamț, echipa de cadre medico-sanitare au și vizitat serie de gospodării, au și dat une­o­ri indicații. Intr-o serie de unită­ți de găzduire și alimentație a turiștilor s-au făcut s-au stabilit măsuri. Se investigații, continuă munca de educare, de pregătire sanitară nu numai a unor cadre care activează în comerț sau în alte unități de servire a popu­lației, ci și în rîndurile largi ale cetățenilor de la orașe și sate. La Inspectoratul sanitar de stat, i-am găsit pe medicii Mircea Onofrei și Nicolae Albina într-o scurtă consfătuire de lucru cu a­­sistenții de igienă din teren. Se primeau informații, se transmitea­u sarcini, se prevedeau măsuri de înfăptuit în luna curățeniei. Cru­cilă Iepure, secretara Comisie județene de Cruce Roșie, ne in­forma că au fost atenționate co­misiile din comune și orașe în vederea antrenării cetățenilor acțiuni de gospodărire, de igieni­zare. Sondajele făcute de Inspec­toratul sanitar de stat demonstrea­ză că unitățile comerțului de stat și ale cooperației de consum au fost aprovizionate cu materialele necesare unei campanii de ase­menea proporții , unelte, var, co­loranți etc. Sunt asociații de loca­tari care au și declanșat cu spri­jinul cetățenilor, lucrări de igie­nizare și înfrumusețare a blocu­rilor. Pe de altă parte știm că la nivelul fiecărei localități, sunt pre­văzute prin plan importante acțiuni de muncă patriotică, în cadrul că­rora toți cetățenii dar îndeosebi tineretul, vor participa la curăți­rea grădinilor publice, parcurilor, străzilor. De la Roman, am publicat primele vești despre ast­și fel de ieșiri pe teren a sute de tineri și vîrstnici. E nevoie ca de-a lungul lunii aprilie dar și în continuare să se acționeze pe multiple planuri pen­tru îndepărtarea reziduurilor ier­nii, pentru a ne crea locuri de activitate și de recreere plăcute, atrăgătoare, sănătoase. Gospodi­nele știu că acum e timpul să scuture, să deretice, să văruiască, să răsădească flori, să-și împodo­bească nu numai curtea, dar și zona din fața locuinței. Același lucru trebuie să-l facă unitățile­­ alimentare și de deservire a pu­blicului. Acțiuni de igienizare tre­buie să se întreprindă și pe șan­tierele de construcții­­ și am atra­ge atenția în acest sens loturi­­(Continuare in pag. a III-a) B

Next