Ceahlăul, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1585-1662)

1973-05-29 / nr. 1634

Pag. 2 De la Conferința organizației județene de partid s-au scurs mai bine de patru luni de zile. Despre preocupările organelor și organi­zațiilor de partid, consacrate traducerii în viață a hotărîrilor conferinței județene ne vorbesc tovarășii : Voicu Domnu, secre­tar al comitetului de partid de la F.I.R., C. Crăescu, secretar al comitetului de partid de Elena Botezatu, secreta­ra­rul organizației de partid de la Fabrica de volvntir Tîrgu Neamț și Dumitru Onișoru, secretarul comitetului de partid de la Fa­brica de ciment Bicaz. „Din hotărîrile Conferinței organizației județene de partid, colectivului fabricii noastre îi revin sarcini mobilizatoare — ne-a declarat tovarășul Voicu Domnu. In primul rînd, am asi­gurat cunoașterea și însușirea lor de către toți cei chemați să le dea viață. Se știe astăzi foarte bine de către fiecare salariat că va trebui să realizăm actu­alul cincinal în patru ani și ju­mătate și să dăm peste plan o producție de peste 20 mii tone zahăr. In al doilea rînd, am asigu­rat o bună organizare a muncii la toate nivelurile, fiecare mem­bru al comitetului avînd sarcini, răspunderi concrete, cu termene de îndeplinit. Birourile organiza­­țiiloor de bază sunt îndrumate să facă același lucru, să antreneze com­uniștii, cadrele de specia­liști, toți salariații la îndeplini­rea indicatorilor de plan. Comi­tetul d­e partid acordă o mare atenție controlului asupra mo­dului în care se îndeplinesc hotă­rîrile, iar unele soluții sînt cău­tate din mers în procesul muncii, pentru că dialogul cu comuniștii, cu masele scoate la iveală resur­se și forțe nebănuite. Așa s-a născut, de pildă, aici la noi, ini­țiativa „Minut-calitate-calificare“. Comitetul de partid, împreu­nă cu comitetul oamenilor mun­cii, a întreprins acțiuni concre­te pentru realizarea planului de investiții, noua fabrică de zahăr urmînd a se da în folosință în acest an. Se pune însă proble­ma asigurării necesarului de ca­dre pentru acest obiectiv, lucru ce-l vom realiza prin cursurile de calificare și de ridicarea ca­lificării, fără scoatere din pro­ducție, prin redistribuiri de per­sonal. Ne propunem să realizăm lucrările de remont la fabrica veche cu 30 de zile mai devreme (1 iulie 1973), iar în continuare întregul colectiv să participe la terminarea lucrărilor de montaj la noua fabrică*. „Colectivul unității noastre, alcătuit în cea mai mare parte din tineri, dornici de afirmare, este confruntat cu o complexi­tate de sarcini, izvorîte din ho­tărîrile Conferinței județene de partid, ne mărturisește tovarășa Elena Botezatu. Deși fabrica­ noastră este la început de drum, organizația de partid, comitetul oamenilor muncii, întregul co­lectiv este animat de dorința de a traduce în viață obiectivele stabilite de Conferința județeană de partid, între care înfăptuirea cincinalului în patru ani și ju­mătate ocupă un loc prioritar. Organizația de partid, împreună cu comitetul oamenilor muncii urmărește permanent modul în care se îndeplinesc sarcinile de producție pe formațiuni de lu­cru, intervine prompt atunci cînd constată anumite rămîneri în urmă, fie din cauza neapro­­vizionării ritmice cu materii pri­me și materiale, fie din cauza slabei organizări a muncii. A­­vem un sistem informațional bine pus la punct, bazat nu pe hîrtii, date statistice, ci pe con­statările de la fața locului, pe dialogul cu șefii de secții, cu membrii de partid și cu oamenii muncii. Eforturile noastre de a conduce cu competență activi­tatea economică sunt încununate cu succes. In primul al anului curent am trimestru realizat peste plan 750 mii lei la produc­ția globală și 1.431 mii lei la producția marfă*. „Programul activității orga­nizației noastre de partid, a în­tregului colectiv al Fabricii de ciment Bicaz îl constituie hotă­rîrile Conferinței județene și Conferinței orășenești de partid, relevă tovarășul Dumitru Oni­șoru, încă din luna ianuarie a.c., biroul comitetului de partid, bi­rourile organizațiilor de și-au îmbunătățit planurile bază de muncă cu sarcini noi, izvorîte din aceste hotărîri, au asigurat perfecționarea formelor și meto­delor utilizate pentru întărirea vieții interne și pentru pregătirea politico-ideologică a comuniști­lor, ca o condiție esențială a ri­dicării rolului de conducător po­litic al organizațiilor de partid. Inițiativa lansată încă în anul 1972 — „Productivitate orară maximă cu consumuri specifice minime“, a cuprins toate sec­țiile și sectoarele. Organizațiile de partid acționează împreună cu organizațiile sindicale și de U.T.C. pentru folosirea integra­lă a capacităților de producție și a timpului de lucru, reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale, creșterea pro­ductivității muncii, încît angaja­mentul asumat de Conferința ju­dețeană de partid în ceea ce privește cimentul ce se va obține peste plan, în actualul cincinal, să fie îndeplinit integral. Comitetul de partid acționea­ză cu răspundere pentru îmbu­nătățirea conținutului și crește­rea eficienței adunărilor genera­le ale organizațiilor de partid. Ne preocupă îndeosebi diversi­ficarea problematicii, punerea, în dezbaterea comuniștilor a unor teme de actualitate, atît din activitatea economică, cît și din domeniul muncii politice­­organizatorice, urmărind înfăp­tuirea dezideratului subliniat la Conferința județeană de partid cu privire la întărirea vieții in­terne și atragerea comuniștilor la viața de partid”. „Și la noi, comitetul de partid și birourile organizațiilor de bază întreprind acțiuni concre­te pentru diversificarea muncii politice de masă, ne spune to­varășul C. Crăescu. Urmărim prin aceste acțiuni, cultivarea dragostei față de muncă, a res­ponsabilității partinice față de sarcinile încredințate, stimularea opiniei înaintate, a climatului intolerant față de manifestările de indisciplină. Ne bizuim în activitatea de educare socialistă a colectivului pe comisiile pe probleme, pe pro­pagandiști, agitatori, pe toți co­muniștii care sînt purtătorii și a propagatorii politicii partidului, hotărîrilor Conferinței jude­țene de partid, oameni cu spi­rit de inițiativă, buni organi­zatori și mobilizatori ai colecti­velor de muncă. Țin să relev ac­tivitatea bună desfășurată de organizațiile de bază sculărie, mecanică ușoară­­, montaj, me­canică grea, turnătorie, concep­ție etc. care acționează cu dis­­cernămînt și abnegație pentru îndeplinirea sarcinilor ce le re­vin. Preocupările noastre actuale, așa cum este și firesc, converg spre înfăptuirea sarcinilor tra­sate de Conferința județeană de partid privind asimilarea noilor produse, diminuarea consumuri­lor specifice de materii prime și materiale, reducerea prețului de cost al produselor etc. Avem toate condițiile pentru atinge­rea acestor obiective". D. GRIGORE Climat de adincă responsabilitate pentru înfăptuirea hotărîrilor Conferinței județene de partid Ancheta noastră IN OBIECTIV: Din magazin, depozit ? Este bine știut faptul că de modul cum se face valorifi­carea spațiilor comerciale de­pinde In mare măsură reali­zarea unei activități comerci­ale Intr-o ambianță estetică plăcută și cu o servire cit mai in concordanță cu nece­sitățile de consum mereu cres­­cinde ale populației. Faptul acesta ar trebui să stea in atenția tuturor facto­rilor răspunzători de folosirea judicioasă a spațiilor comer­ciale. Lucrurile nu stau insă întotdeauna așa, deoarece in municipiul Roman, pe princi­palul vad comercial (strada Ștefan cel Mare) intilnim Încă o situație care multor romaș­­cani ne trezește nedumerire. Este vorba de vechiul maga­zin universal al Romanului, cu o suprafață destul de în­tinsă. Odată cu construirea și darea in folosință a noului magazin „Victoria“, clădirea mai sus menționată a fost transformată în magazie. Cre­deam că este doar o situație vremelnică, dar ea continuă după atâta timp să persiste. Oare Romanul are prea mul­te spații comerciale ? De altfel, clădirea, situată în plin centru al orașului nu a mai beneficiat de absolut nici o îngrijire exterioară, iar fostele vitrine au fost pur și simplu date cu var. Simplu și... antiestetic. Poate că acei în a căror preocupare intră și această problemă se vor gîndi, totuși, că e păcat ca un fost maga­zin, altădată mîndrie a romaș­­canilor, să devină nici mai mult nici mai puțin decit... un depozit . I. GHEORGHE Roman In așteptarea unui chioșc de legume și fructe permanent Din luna ianuarie a.c„ chioș­cul de legume și fructe din cen­trul comunei Pipirig a fost desființat, repetîndu-se astfel si­tuația din primăvara anului tre­cut cînd — la fel — am ră­mas fără posibilități de aprovi­zionare cu astfel de produse a­­gro-alimentare. Cred că acest fapt merită un plus de atenție din partea factorilor de răspun­dere (din comună și de la C.S.F. Tîrgu Neamț), iar atunci cînd se va redeschide această unitate atît de necesară nouă, locuitori­lor din Pipirig, să fie luate și măsurile corespunzătoare pentru asigurarea unei aprovizionări satisfăcătoare. GH. I. AMARIEI corespondent Semnal recepționat In numărul 1.601 al ziarului nostru publicam o notă des­pre „Practici anacronice în co­merț“, in cadrul căreia erau în­serate diferite aspecte surprinse de organele de miliție în cursul unei acțiuni de control prin u­­nitățile alimentare și de alimen­tație publică din municipiul Piatra Neamț. Analizînd cele semnalate și prin ziar în legă­tură cu dosirea de către Toa­­der Mihăilescu (unitatea nr. 68) și Constantin Poloboc (unitatea nr. 86) a unor însemnate can­tități de salam de Sibiu, con­ducerea întreprinderii comerci­ale locale de stat pentru măr­furi alimentare Piatra Neamț ne informează că cei doi lucră­tori au fost sancționați, abate­rea lor fiind prelucrată și în ședința profesională cu șefii de unități, precum și în adunările grupelor sindicale respective. Să fi pierdut oare serviciile PTTR noțiunea timpului? Doriți să citiți zilnic ziarul „România liberă“ ? Nimic mai sim­plu. Faceți abonament prin responsabilul cultural de la instituția unde vă desfășurați activitatea și așteptați „surpriza“. Dar nu uitați, înainte de a sosi acasă după orele de serviciu, să treceți în preala­bil pe la chioșcul de difuzare a presei și să vă cumpărați un ziar „România liberă", dacă aveți fericita ocazie să-l mai găsiți, fiindcă abo­namentul nu-l veți găsi în mod sigur. Și aceasta nu numai în ziua respectivă, dar nici măcar a doua zi. Dacă în perioada ianuarie-a­­prilie ziarul sosea în patru zile din șapte, începînd cu 14—15 mai ,România liberă­ și-a rărit și mai mult aparițiile pe bază de abona­ment, cu toate că sîntem în plină primăvară, iar dificultățile transport nu mai pot fi invocate. Ce s-ar întîmpla dacă și în ac­ele­tivitatea noastră ne-am desfășura tot în același mod activitatea ? La această întrebare vă rog, dragă redacție, să ne răspundă tovarășii de la Oficiul P.T.T.R. Piatra Neamț. Ec. Gh. DUMITRACHE, str­­icazului, bloc E2 Piatra Neamț Jto» Dincolo de „AM" și „NU AM“ lntr-o recentă ședință de analiză a muncii salariaților Cooperativei de consum din comuna Piatra Șoimului (ce a­­parține cooperativei zonale Roznov) a reieșit din discuții că la depozitele bazei de­­ a­­provizionare Piatra Neamț se petrec unele nereguli care îm­piedică realizarea unei mai bune aprovizionări cu mărfu­rile solicitate de populație. Astfel, pe ziua de 9 mai 1973, gestionarii Darie N. Con­stantin și Bîrcoci Constantin, însoțiți de merceologul Al­beață Constantin, mergînd la depozitul nr. 1 gestio­nat de tovarășul Agăleanu, nu au primit nimic din cantitatea de 500 kg. pește sărat de 9,50 lei/kg repartizat comunei, oferindu-li-se în schimb... c­elcă — un alt sor­timent de pește (hamsii cu ceapă tocată), care deja se a­­fla in magazinele comunei (și aceasta cu toate că în depozit era pește sărat). Același lucru s-a întîmplat și cu alte produ­se solicitate, gestionarul Agă­leanu nepermițind de altfel gestionarilor și merceologilor să intre în depozit pentru vedea marfa, răspunzînd de la o ușă „Am“ sau „Nu am“, fără... alte explicații, dar căutînd to­tuși să-i servească „operativ" pe unii gestionari de magazi­ne. Deoarece servirea prefe­­rențială presupune și unele a­­vantaje materiale pentru cei în cauză, credem că toate a­­ceste lucruri ar trebui să stea mai mult în atenția factorilor de răspundere din conduce­rea IJECOOP Neamț. N. ALBERTA vicepreședinte al Consiliului popular comunal Piatra Șoi­mului CEAHLĂUL MARILE RECOLTE ALE UNEI MICROFERME Trăsătura caracteristică a învăță­­mîntului actual este dată de conți­nutul său aplicativ, practic. Este, de altfel, condiția unică pentru re­alizarea unei formații cît mai com­plete a elevilor, pentru asigurarea fi­nalității învățămîntului. Concepută în diverse forme, în funcție de o­­biectele studiate, integrarea învă­­țămîntului cu practica cunoaște ca punct maxim activitatea practică productivă, puntea de legătură din­tre instruirea teoretică a elevilor și eficiența practică a acestei in­struiri în procesul producției. In același timp, activitatea practică productivă asigură desăvîrșirea u­­nui profil moral al tinerilor pe măsura normelor eticii și echită­ții socialiste. In nenumărate rînduri, ziarul nostru a consemnat preocupările Inspectoratului județean școlar, ale unităților școlare din județ, în ve­derea perfecționării activității prac­tice productive. Desfășurată în a­­teliere școlare, în întreprinderi sau în cadrul C.A.P., activitatea prac­tică a elevilor cunoaște pe zi ce trece înbunătățiri, se apropie con­tinuu de ștacheta exigențelor. Una din modalitățile de realizare a activității practice productive este microferma școlară. Organizată pe principiul C.A.P., microferma asigură dincolo de aplicarea direc­tă a cunoștințelor dobîndite la a­­gricultură, condiții pentru dezvolta­rea spiritului de responsabilitate, a dragostei față de muncă, față de sat. In județul nostru, peste o sută de școli din mediul rural și-au­­ orientat activitățile productive pe această formă. Rezultatele sunt semnificati­ve : în marea majoritate a cazu­rilor, microfermele elevilor au fi­nalizat activitatea anului trecut cu producții superioare celor realizate în C.A.P.-urile din satele respecti­ve. Este cazul microfermelor din Urecheni, Bahna, Zănești, Răucești, Războieni ș.a. Iată un exemplu mai concret : microferma elevilor din Urecheni: „Anul trecut, ne spune Silvica Tănăsescu, elevă în clasa a VIII-a A, președinta microfermei, micro­ferma noastră avea 5 ha pe care le-am cultivat cu porumb, cartofi și floarea soarelui. Producția la ha, deși a fost mai mare decît cea re­alizată în C.A.P., nu ne-a satisfă­cut pe deplin. Anul acesta am por­nit cu ambiții mai mari“. Este im­ Experiență pozitivă la Școala generală din Urecheni presionant sa-i vezi pe cei care conduc această microferma : Silvica Tănăselea președintă, Maria Prise­­caru vicepreședintă, Vasile Harja contabil șef, Ana Tănăselea și Teo­dora Bordeianu, contabili, Silvica Mihăilă, Mihai Bordeianu, Valerica Călugăru, cîțiva din brigadierii mi­crofermei. Pe fețele lor se citește seriozitatea și răspunderea ce sînt impuse de încrederea cu care i-a investit colectivul de elevi. De la contabila Ana Tănăselea aflăm că anul trecut au fost realizați, din valorificarea produselor 9.752 lei, anul acesta, dar obținute, fiind și faptul că suprafața cultivată este de 9 ha, contîndu-se pe reali­zări substanțial sporite. „Nici nu se poate altfel, subliniază Maria Prisecaru, vicepreședinta microfer­mei. La cele 4 ha cultivate cu gu­lii, 3 ha cultivate cu porumb și 2 ha cultivate cu cartofi, lucrările sînt la zi. Și sîntem hotărîți să facem treabă bună și mai departe“. Elevii sînt mîndri de munca lor. Știu că datoria lor este să aplice în practică cunoștințele căpătate pe băncile școlii. La Școala generală din Urecheni munca este la loc de cinste. Și e­­levii vor ca an de an microferma lor să se dezvolte. Un grup de e­­levi din clasa a IX-a face practică la S.M.A. Ei sînt pregătiți pentru meseriile de mecanizatori, urmînd să întărească, după terminarea șco­lii, rîndurile specialiștilor din co­mună. In primăvara acestui an ei au participat, alături de mecani­zatori la arat, discuit, grăpat, la însămînțat. Gheorghe Zamă profesor de a­­gricultură la Școala generală din Urecheni, inginerul șef al micro­fermei, ne împărtășește din planuri­le de viitor : „începînd din toamna aceasta vrem să punem bazele unui sector apicol și unei crescătorii de iepuri. De altfel, am și început să pregătim baza materială, sunt entuziasmați. La început Elevii nu credeam că treburile vor merge așa de bine. Dar atunci cînd își dau seama de utilitatea lor, elevii fac minuni. Nu e nici o exagerare. Să-î vedeți cum iau opinie împotriva celor care încearcă să se eschiveze de la muncă. De fapt, aceștia sunt puțini. A crescut în același timp și interesul pentru rezultate tot mai bune la învățătură“. încă de pe băncile școlii, elevii demonstrează că vor deveni un demn schimb al părinților și fra­ților lor mai mari. Microfermele nu sunt o joacă de copii. Ele sunt expresia firească a formării tinere­tului în spiritul responsabilității, al devotamentului comunist. Și aceste trăsături caracteristice omului nou, convins de utilitatea sa socială, ho­­tărît să-și sporească continuu con­tribuția la edificarea societății noas­tre socialiste, încolțesc și dau pri­mele roade în școală. Acestea sînt, poate, marile recolte ale microfer­mei din Urecheni. D. SIMIONESCU Pași spre urbanizare la Roznov Foto , E. BUCUREȘTEANU SCHIMB DE EXPERIENTA Timp de patru zile, un grup de 40 tineri salariați ai Com­binatului de fibre sintetice Să­­vinești a efectuat, de curînd, un schimb de experiență în cadrul unor întreprinderi eco­nomice din țară, principale be­neficiare ale produselor C.F.S. Organizată de U.T.C. al combinatului comitetul nem­țean, acțiunea face parte din PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA TRAFICULUI C.F.R. In vederea îmbunătățirii tra­­ficului de călători, Departa­mentul Căilor Ferate a dispus înființarea, cu începere de la 1 iunie, a 106 trenuri accelera­te, personale și curse locale. Asemenea trenuri vor circula pe traseele București —Alexan­dria—Zimnicea, București—Cra­iova—Petroșeni—Deva Craiova —P­e­t­r­o­ș­e­n­i—Cluj, Bucu­rești—Iași, București—Baia Bucu­rești—Suceava, Mare, Bucu­rești—Oradea și pe alte rute. Datorită înzestrării cu noi lo­comotive și vagoane de mare viteză, extinderii liniilor ferate duble și de mare rezisten­ță, precum și utilizării u­­nor noi instalații automate de dirijare, numărul trenurilor ca­re vor circula cu viteze de 120—140 km pe oră va spori cu încă 20, ajungînd la 88. In scopul deservirii in condi­ții bune a salariaților care lu­crează în schimburile doi trei, printre care a celor din și cadrul marilor întreprinderi in­dustriale din București, Ploiești, Cluj, Sibiu, Suceava, PIATRA NEAMȚ, Constanța, Simeria, Arad, Timișoara și Petroșeni s-au creat în plus 90 de tre­nuri și curse care pot transpor­ta peste 40.000 de persoane. Analizindu-se fluctuația solici­tărilor înregistrate în rîndul călătorilor s-a prevăzut ca 79 de trenuri să circule numai în zilele de virf ale săptămînii, ciclul de activități vizînd îmbu­nătățirea cunoștințelor profe­sionale, ridicarea calității pro­duselor și eliminarea livrărilor către beneficiari a unor pro­duse cu deșeuri, vizita tineri­lor uteciști săvineșteni la Fi­latura de lună pieptănată de la Miercurea Ciuc, Filatura Ghimbav și Fabrica de stofe „Argeșana“ din Pitești, discu­țiile purtate membrii unor cu specialiștii și colective de muncă de la aceste unități do­­vedindu-se a fi deosebit de rodnice. După cum ne infor­mează Ion Văscu, secretarul comitetului U.T.C. al combina­tului, concluziile acestui schimb de experiență vor face obiectul unor dezbateri la ni­velul fiecărei organizații de U.T.C. din cadrul C.F.S. Săvi­­nești. ■ Un interesant — „Educația sanitară simpozion — fac­tor hotărîtor în întărirea și apărarea sănătății“ — a avut loc de curînd la Piatra Neamț, în sala Comitetului municipal de partid, organizat de Comi­tetul municipal al femeilor, în colaborare cu Comisia munici­pală de Cruce Roșie. Au parti­cipat reprezentanți ai comisi­ilor de Cruce Roșie din muni­cipiu și cadre medico-sanitare. De la Inspectoratul județean al Ministerului de Interne Serviciul de circulație din ca­drul Inspectoratului județean al Ministerului de Interne rea­mintește pe această cale pose­sorilor și unităților deținătoare de autovehicule că la 30 mai expiră termenul pentru verifi­carea tehnică a autovehiculelor aflate în circulație, întrucît după această dată or­ganele de miliție vor controla existența dovezilor de verificare și vor sancționa lipsa acestora, deținătorii de precum și atelierele autovehicule, autorizate in acest scop, sunt avizați să ia toate măsurile ca acțiunea de verificare să fie urgentată, ast­fel încît să se încheie în terme­nul prevăzut de lege. AȘTEPTAM COLABORAREA DUMNEAVOASTRĂ LA ACEASTA RUBRICA, LA TFI­FFON 1258 di­n Zilele trecute, în sala Co­mitetului municipal de partid Piatra Neamț s-a desfă­șurat o masă rotundă pe tema „Aportul femeilor la acțiunile de ocrotire a mamei și copi­lului", la care au fost invitate comisiile de femei pe cartiere, activiști sanitari, medici pedi­atri de circumscripție și res­ponsabilii echipelor de con­trol obștesc din domeniul sa­nitar. Din activitatea comitetelor de femei Scrisori pe adresa redacției Iacob I. Gheorghe — Bodești ; Manole Florin — Roman ; Burcă I. Francisc — Săbăoani ; Obreja Ioan — Tîrgu Neamț ; Elena V. Muraru — Săvinești ; Gugiu Constantin — Piatra Neamț ; Mihala­­che Vasile — Piatra Neamț ; C. Munteanu — Piatra Neamț ; Har­­bu; Mihai­l— R. Sărat; Dinu Neculai — Izvoare; Andrieș I. Dumitru — Rediu ; Constantin Antimiu — Iași ; Trufin Elena — Neamț ; Bordei C. Constantin — Ștefan cel Mare ; Iosub Ion Piatra — Cîndești ; Ioan I. Dram — Războieni. Curier Marți, 29 mai 1973 „Brigada eficienței economice“ (Urmare din pag. I) daselor cu aproximativ 0,3 la sută, ceea ce reprezintă peste 360­­ țevi de categorie superi­oară dată peste prevederile pla­nului. Deosebit de semnificativ este faptul că cea mai mare parte a sporului de producție din a­­ceastă perioadă s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii. De asemenea, în această perioadă, colectivul secției noa­stre a obținut însemnate econo­mii la sculele de laminare, scule așchietoare, lubrifianți și alte materiale, economii care se ridică la suma de peste 1.200.000 lei. Cu alte cuvinte, se poate spune, pe drept cuvînt, că aici, la sec­ția laminor 16 țoli, inițiativa colectivului s-a dovedit o adevă­rată sursă generatoare de noi energii și acțiuni. Din dorința de a înregistra rezultate dintre cele mai bune, muncind cu pasiune, folosind mai judicios agregatele și insta­lațiile liniei de laminare, preo­­cupîrndu-se pentru folosirea cît mai deplină a timpului de lu­cru, colectivul de muncă al sec­ției A — lam­inor 16 țoli — a înregistrat cel mai înalt indice de exploatare, ceea ce i-a per­mis să se situeze în fruntea în­trecerii pentru cîștigarea titlu­lui de „Brigadă a eficienței eco­nomice". în fruntea întrecerii ce se desfășoară aici, se situează comuniștii Constantin Lăcătușu, Ion Moraru, Gheorghe Bîrsan, Ioan Zaharia, Mihai Burlacu și mulți alții, care nu precupețesc nici un efort pentru a obține rezultate și mai bune în activita­tea zilnică. Urmărind exemplul lamino­­riștilor de la secția laminor 16 țoli și tînărul colectiv de la la­minor 6 țoli continuă să obți­nă rezultate din ce în ce mai bune. Astfel, acordînd o atenție deosebită desfășurării pe faze a întregului proces de laminare și ajustare, colectivul de aici a re­ușit să livreze cca 835 t țevi peste sarcina de plan din care 567 t țevi de categoria A. Așadar acum, după mai bine de un an de la aplicarea și generalizarea inițiativei, putem confirma cu toată certitudinea că, prin mă­surile care s-au luat și care vor fi întreprinse pe viitor, colec­tivul întreprinderii noastre își asigură posibilități sigure de în­deplinire a cincinalului în patru ani și jumătate, așa cum s-a hotărît la Conferința județeană de partid din luna ianuarie a.c. ) S

Next